Strategia de dezvoltare rurală aRomâniei pentru următorii ani seînscrie în contextul de reformă şidezvoltare pe care UE şi-l propuneprin strategia „Europa 2020”. ,,Eu-ropa 2020” reprezintă strategia decreştere a Uniunii Europene pentruperioada 2010-2020. Urmărindobiectivele strategiei Europa 2020pentru o economie inteligentă,sustenabilă şi favorabilă incluziu-nii, strategia stabileşte ţinteambiţioase pentru statele membreîn domeniul educaţiei, inovării, en-ergiei/mediului, ocupării forţei demuncă şi incluziunii sociale şiîmbunătăţirea competitivităţii îngeneral. Pe baza acestui docu-ment, fiecare stat membru îşistabileşte ţinte şi planuri de acţiunela nivel naţional sub forma unuiPlan Naţional de Reformă, careeste monitorizat în mod periodic.

Doctrina „Mon-roe” n-o re-flecta acelaşilucru? Săaperi, să spri-jini, cu mi-

jloace statale, interesele americanedincolo de graniţele Statelor Unite?Deci şi astfel de teze ne pot legitimaeuropean fără nici un fel de probleme.Şi aici – chiar dacă nu întotdeauna seîntâmplă astfel – ar trebui să

prevaleze solidaritatea, altruismul, cuefecte benefice şi pentru patroni şipentru salariaţi. Un Cod al Muncii înfavoarea salariaţilor şi în defavoareapatronatului îi descurajează peaceştia din urmă. Iar un Cod al Munciiîn favoarea patronatului şi defavoareasalariaţilor îi nemulţumeşte pe aceştiadin urmă, provocând greve şi protestede tot felul, ceea ce înseamnă pierderide activitate.

S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

“O nimic, cât ești demare.“

vasile conta

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 452 anul XIII vineri, 22 septembrie 2017 1 RON

Fiecare popor are, lăsată deDumnezeu , o față proprie, unchip al lui de a vedea lumea șide a-l răsfrânge pentru alții.

mircea Vulcănescu

Dezvoltarea Inteligenței Artifi-ciale AI, astăzi, este condusăde giganți tehnologici careadoptă o abordare pe maimulte direcții.Ei își creează propria tehnolo-gie, investesc în companii cuidei promițătoare șiachiziționează startupuri cuproduse de nișă. Iată câtevadintre numele grele din acestdomeniu:

Conf. Univ. Dr. Cornel Jucan, ulbs

cazuri de utilizareale inteligenței artificiale (Ai)

continuare ^n pag. 3

rEligiilE – idEntitAtEAEuropEAnă

o rElAţiE contrAdictoriE (ii)(poSiBilă Schiţă prEliminAră)

PUNCTUL PE EUROPA

În fiecare moment al viețiinoastre luăm decizii.Conștient sau mai puținconștient, deciziile ne de-finesc ca persoană, necaracterizează comporta-

mentul și ne conduc către direcții viitoare beneficesau mai puțin benefice pentru viața cotidiană, întoate dimensiunile ei – profesională, socială,personală, etc. Ceea ce constatăm este că defoarte puține ori reflectăm la impactul financiar pecare orice decizie îl are asupra noastră și celor dinjurul nostru.

continuare in pag. 2

Lect. Univ. Dr. Renate bratu, ulbs

În analiza competitivităţii în turism s-au luat ca ţări de referinţă, pentrucomparaţie, nouă ţări din apropiereaRomâniei, care sunt considerateconcurenți, raportat la forma de turismcheie: Austria, Bulgaria, Croaţia, Un-garia, Republica Cehă, Slovacia, Polo-nia, Grecia și Turcia. Analiza globalăface referire la compararea ţărilor su-puse analizei, din punct de vedere al

valorilor celor 14 indici. În baza viziu-nii de marketing a Ministerului Turis-mului, competitivitatea României îndomeniul turismului faţă de concurenţiisăi prezintă o serie de aspecte calita-tive.Astfel, față de Austria, România estemai competitivă în domeniul prețuri șitarife. Austria prezintă următoarelepuncte forte: nouă situri incluse în pat-rimoniul UNESCO, moștenire a trecu-tului imperial materializată în palate,arhitectură, artă, patrimoniu culturalbogat; poziționare în centrul Europei,conexiuni superioare la nivel aerian șiterestru; servicii de înaltă calitate,infrastructură de cazare performantă,structuri organizaționale dezvoltate,activități de marketing extinse;preparate culinare faimoase la nivelinternațional:

- continuare in pag. 8 -

cât de competitiv este turismul românesc? (ii)

Conf. Univ. Dr. Virgil nicula,ulbs

- continuare in pag. 7 -

crucea de pe caraiman

BAni, timp,riSc și

cAtEgorii înfinAnțE

Dan popescu

StrAtEgiA dE dEzvoltArE

rurAlă A româniEi2014-2020

continuare in pag. 4

Conf. Univ. Dr. Paul lucian, ulbs

„... entuziasmul este

apanajul

adolescenţilor... cunoaşterea lumii şi

experienţa înlocuiesc entuziasmul cu

simţul umorului”

Gr. c. moisil

Mai departe. După 2 ani de școalătehnică sanitară, facultatea. Era şi otradiţie în familie, dar şi o necesitate. Nuîmi repugna şi nu îmi repugnă nicicummeseriile, munca fizică, dar simţeam cătrebuie să mă specializez în ce-mi place,altceva nu mă mulţumea. Şi ce-miplăcea? Economia, în speţă „EconomiaPolitică”, moştenind astfel ceva şi de labunicul meu generalul Vrăjitoru, de lacelălalt bunic, învăţătorul Porfir Popescu,al cărui caiet de însemnări pe care-l amîn bibliotecă, referindu-se la pământ, e unveritabil curs de efort/efecte, de la tatălmeu ş.a.

ASE-ul, Altă dAtăDan popescu

- continuare in pag. 5 -

primul război mondial

inteligența artificială2 VINERI 22 SEPTEMBRIE 2017

urmare din pagina 1

IBM. Supracomputerul IBMWatson - care se bazează pealgoritmi de procesare a limba-jului natural, de învățareautomată (machine learning) șipe algoritmi de raționament șipoate extrage semnificații dinimagini, clipuri video, text și vor-bire - a devenit unul dintre celemai vizibile și mai cunoscuteexemple de AI când a bătut doidintre cei mai buni jucători de"Jeopardy!" la un show de tele-viziune din anul 2011. Deatunci, IBM a creat aproximativ100 de produse, aplicații și ser-vicii comercializate, construitepe Watson. În anul 2015, IBM și-a creat di-vizia de soluții de afaceri cogni-tive (Cognitive BusinessSolutions Unit), o organizațieinternă de consultanță carelucrează pentru a adapta datelecompaniei și tehnologiile cogni-tive la o gamă largă de industriiși nevoi de afaceri. De exem-plu, Watson a fost utilizat îndomeniul medical pentru aajuta furnizorii de asistențămedicală să diagnostichezepacienții și să foloseascăaplicații de comerț electronic.Potrivit IBM Parekh, soluțiilesunt construite, utilizate șidesfășurate în mai mult de 45de țări și în 20 de industriidiferite.Google. Cu unitatea DeepMind,a devenit una dintre cele maimari din AI. Începând cu anul2015, compania a încorporattehnologia de învățareprofundă numită RankBrain înmotorul său de căutare pentrua-l ajuta să înțeleagă și sărăspundă mai eficient la uneleîntrebări. Învățarea automatăse bazează pe tehnologiamașinilor fără șofer și la în-ceputul anului 2016, aplicațiaAlphaGo l-a bătut pe campionulmondial de Go, Lee Sudol,jocul de Go fiind foarte complexși strategic. Google oferă, deasemenea, o versiune proprie aunui asistent virtual automati-zat, Google Now, o aplicație dechat (Allo), un dispozitiv de tipsimilar vorbitor numit GoogleHome și TensorFlow, obibliotecă de software pentruînvățarea automată opensource. "Învățarea automată/mecanicăeste un mod fundamental,transformator, prin careregândim modul în care facemtotul", a declarat directorul ex-ecutiv al Google, SundarPichai. "Aplicăm cu grijă acestlucru în toate produsele noas-tre, fie căutarea, anunțurile,YouTube sau Play. "Apple. Cea mai cunoscutăinițiativă AI la Apple este Siri,asistentul inteligent personalcare rulează pe iPhones, iPadsși la cea mai recentă versiune asistemului său de operaredesktop. Dar compania are șialte inițiative care ajută pro-dusele și serviciile sale să re-comande conținut, sărecunoască chipurile, săprezică alegerile de cuvinte, sărecunoască modelele de uti-lizare și să îmbunătățească du-rata de viață a baterieidispozitivului. La conferințaanuală a dezvoltatorilor diniunie 2016, Apple a anunțat cănoile sale sisteme de operare

încorporează mai multe funcțiiAI cu capabilități de predicțiecum ar fi scanarea și organi-zarea fotografiilor utilizândrecunoașterea facială și gru-parea acestora în funcție delocație.Apple a deschis Siri și alte

aplicații bazate pe AI unor dez-voltatori terți, oferindu-le accesla tehnologia rețelei neuronale.Apple "face cât mai ușor pentruoameni să adauge plase neu-ronale la aplicațiile lor", a spusChris Nicholson, CEO și fonda-tor al programului de învățareprofundă a învățării Skymind, înluna iunie a anului 2016.Achizițiile recente ale Apple in-clud Emotient, al cărui softwarepoate măsura complexitatea deexpresii faciale și să analizezerăspunsurile emoționale, pre-cum și Turi, care ajută dez-voltatorii să încorporezeînvățarea automată în aplicațiiși proiecte de cercetare.Facebook. În comparație cuIBM și Google, Facebook a pre-luat cu oarecare întârziere AI.Dar, de atunci, a lucrat agresivpentru a-și construi capacitățileproprii de învățare automată șiInteligență Artificială. Înconcordanță cu misiunea sa dea conecta oamenii între ei și culumea digitală, compania afolosit algoritmi bazați pe AIpentru a recunoaște și etichetafețe în fotografii, pentru a curățafluxurile de știri și pentru a ges-tiona destinațiile de plasare aanunțurilor. În iunie 2016, Face-book a anunțat DeepText, unmotor de înțelegere a textuluibazat pe învățarea profundă,care spune că poate înțelegecontextul textului a mii depostări, pe secundă, în maimult de 20 de limbi diferite."DeepText are potențialul de aîmbunătăți în continuareexperiențele Facebook,înțelegând mai bine posturilepentru a extrage intenții, senti-mente și entități (de exemplu,oameni, locuri și evenimente),utilizând semnale de conținutmixt, precum text și imagini, re-alizând concomitent și autom-atizarea eliminării conținutuluineplăcut." Așa a declaratFacebook într-o postare peblog. Agentul inteligent al companiei,M, parte din Facebook Mes-senger și acum în testări beta,poate comunica prin inter-mediul unui text cu utilizatorii șipoate efectua o serie de funcțiide servicii pentru clienți, cum arfi rezervarea aranjamentelor decălătorie și comandarea deflori. Se așteaptă ca proiecteleviitoare să includărecunoașterea persoanelor prinvocile lor din videoclipuri.Microsoft. Compania a experi-mentat cu rețele neuronale șide învățare profundă de maimultă vreme și a făcut o seriede achiziții, inclusiv SwiftKey, oaplicație de tastatură careanalizează istoricul tastării uti-lizatorilor și învață modelele deutilizare a acestora. Cu câțiva ani în urmă, Microsofta produs unul dintre cele maiimportante descoperiri ale sale,Translator Skype, careutilizează recunoașterea vociipentru a traduce discursul șitextul în timp real. Companiapune acum tehnologia în uz încelelalte aplicații, inclusiv înmotorul de căutare Bing, și tra-duce documentele din vasta

sa bază de cunoștințe. Microsoft oferă de asemeneaCortana Intelligence Suite,bazată pe asistența personalădigitală, Cortana; MicrosoftCognitive Services, care ajutădezvoltatorii să utilizezetehnologia AI în aplicațiile lorprin adăugarea unui simplucod; platforma sa cloud com-puting Azure și seturile de in-strumente pentru învățareaautomată și pentru a ajuta dez-voltatorii să creeze roboțiinteligenți pe baza capacitățilorde comunicare text, voce, videoși 3-D ale Skype. "Ca industrie,suntem la vârful unei noi fron-tiere, care împerechează put-erea limbajului uman natural cuinteligența avansată amașinilor", a afirmat CEO-ulSatya Nadella într-un comuni-cat de presă din martie 2016.

Compania "pariază viitorulsău pe AI", potrivit unui articoldin iulie 2016 din The Verge.

Samsung. Compania a anunțatcă a fost "în căutare activă" săachiziționeze dezvoltatori de AIși alte programe software, con-form unui articol din Bloombergdin martie 2016.Ca parte a inițiativei Samsung

smart devices, cel de-al pa-trulea cel mai mare investitordin companiile globale de AIdorește să împingă în contin-uare afacerea cu software-ul șisă combine tehnologia AI cuhardware-ul pe care îl face dejapentru telefoane, electronice deconsum, aparate și mașini. Înluna august 2015, a făcut oinvestiție strategică de milioanede dolari în programul Vicari-ous, un proces de învățareautomată axat pe integrareasoftware-ului și hardware-uluiAI. "Vom lăsa software-ul săconducă și să conducă afacer-ile noastre mai degrabă decâtsă asiste hardware-ul," a de-clarat vicepreședintele executival companiei, Rhee In Jong,pentru Bloomberg. "Nu neuităm doar la o anumitătehnologie sau zonă. Darinteligența artificială este înmod clar o cale de urmat. "Salesforce. Cea de-a patracompanie de software pentruîntreprinderi din lume s-a aflatpe parcursul ultimilor doi aniîntr-o fervoare de achiziție AI.Cea mai recentă achiziție, Met-aMind, dezvoltă instrumente deprelucrare a limbajului natural,viziune pe calculator și instru-mente de analiză predictivă.Compania a introdus Sales-

force Einstein, o nouă platformăAI, încă din luna septembrie2016. Einstein integrează AI înplatforma de vânzări, servicii șimarketing a companiei și lepermite clienților săconstruiască aplicații bazate peInteligență Artificială. "Dacă nueste următorul lucru important,nu știu ce este", a declarat di-rectorul Salesforce, Marc Be-nioff, pentru Forbes în lunaaugust 2016.Amazon. De-a lungul ultimilorani, gigantul de comerț elec-tronic și-a consolidat echipa deAI, accelerând activitatea la unnumăr de proiecte care susținafacerea sa de bază de retail,ajutându-și astfel clienții să-șistimuleze propriile afaceri.În timp ce compania a folosit

de mult AI pentru funcția decăutare și motorul de recoman-dare, experții de date lucreazăla modele sofisticate de prog-nozare a cererii, care prevădprobabilitatea clienților să facăclic pe produsele afișate îninterogările de căutare. Înacelași timp există și probabili-tatea să facă clic pe link-uriconexe și să facă cumpărături.În anul 2015 compania și-a

lansat serviciul de învățareautomată Amazon ca un con-curent pentru produsele cloudde la Microsoft și Google, iar în2016 a pus la dispoziția dez-voltatorilor programul său deînvățare profundă, numitDSSTNE. Sistemul de difu-zoare home Amazon Echo alcompaniei vine cu un asistentvirtual AI, Alexa, care poaterecunoaște discursul șirăspunde la întrebări generalede cunoștințe; citește cărți, arti-cole și alte conținuturi; redămuzică la cerere; controleazădispozitivele smart-home; și,bineînțeles, comandă produse.Alibaba. Încă din anul 2015, Al-ibaba s-a alăturat IBM, Mi-crosoft și Amazon în lansareaunui serviciu-cheie de învățarepe bază de tehnologie cloud.Platforma, numită Aliyun,încorporează algoritmi deînvățare automată și deînvățare profundă, care îi potajuta pe dezvoltatori să prezicăcomportamentul utilizatorilor șisă construiască aplicații mai re-pede. În august 2016, ramurade cloud computing a com-paniei a lansat o nouă suită desoluții AI, inclusiv tehnologii derecunoaștere video, imagine șivorbire, care pot fi utilizate într-o varietate de industrii pentru acrește eficiența, a reduce cos-

turile și a monitoriza riscurile. Deși Compania se confruntă cuo concurență solidă, mai ales înSUA, speră să-și găsească onișă, în companiile din China,care vor să-și extindăcapacitățile de AI, în întreagalume.Baidu. Prin intermediul labora-torului său de inteligențăartificială din Silicon Valley și allaboratorului de învățareprofundă din China, gigantul decăutare a dezvoltat o varietatede inițiative bazate pe AI, pecare le integrează în ofertelesale principale de căutare șiservicii web. Exemplele includrecunoașterea imaginii, analizavideo, tehnologia realității aug-mentate și recunoașterea imag-inii medicale. De asemenea,utilizează tehnologii de dez-voltare pentru autoturisme șiutilizează rețele neuronale pen-tru a găsi programe malware înrețeaua sa și pentru a urmărianunțuriÎn august 2016, China Money

Network a raportat că între-prinderea a redus finanțareapentru un proiect mai obscur delivrare a produselor alimentareprin drone pentru a-și concen-tra resursele asupra AI. Com-pania intenționează să facăpublice mai multe proiecte AI înlunile următoare. "Pentru Baidu, AI este priori-tatea de top", a declarat fonda-torul Robin Li pentruAdvertising Age încă din lunaseptembrie 2016.* * *

Întreprinderile din toate indus-triile fac alegeri privind modul încare vor achiziționa tehnologiiAI. De exemplu, un sondaj dinianuarie 2016 al directorilorglobali din industria financiarăde către Euromoney Institu-tional Investor Thought Leader-ship a constatat că 42% dintrerespondenți au declarat căorganizația lor utilizează cerc-etarea și dezvoltarea internă(R&D) pentru a-și dezvoltacapacitățile de AI / învățareautomată. Alte modalități includangajarea consultanților și afirmelor de cercetare, partici-parea la hub-uri și incubatoarede inovare, parteneriate cu alteîntreprinderi și / sau mediul ac-ademic, agenții crowdsourcingși joint-venture, fuziuni șiachiziții.bibliografieIBM, eMarketer, 2017, ArtificialIntelligence: What’s now,what’s new and what’s next

Conf. Univ. Dr. Cornel Jucan, ulbs

washinGton

3VINERI 22 SEPTEMBRIE 2017 religiile și identidatea europeană

urmare din pagina 1

O linie de echilibru este cea maiutilă social. Revenind, fireşte,libertate, dar în cadrul stabilit delegi. Fireşte, egalitate, dar egal-itate de şanse, unii reuşesc maimult, alţii mai puţin, oameniisunt diferiţi. Fraternitate, de-sigur, dar cu precădere încadrul solidarităţii, algenerozităţii, al altruismului. Înlimbaj economic strict, şi soli-daritatea, şi generozitatea, şi al-truismul sunt, de fapt,externalităţi care internalizatese reîntorc cu avantaje, chiar,dacă, uneori, indirecte, pentrucei care le-au promovat.9. La noi în România s-a furatimens şi din toate părţile. Ausuferit şi suferă cei cu valoareşi fără recompense sociale pemăsura acestei valori. Se tot faccercetări, deseori serioase, înce privește verificareatranzacțiilor, a achizițiilor du-bioase. În problemele comi-sioanelor din contracte, a unornume fictive și sume reale dinparadisurile fiscale. În ce

privește conturile secrete “of-shore”. În ce privește faultareaimpozitelor, tehnologiilor re-spective, etc. Sunt asemeneateme amintite ingrediente aleunor escrocherii patentate înplan european. Rămânând înEuropa, cred și într-o metodămai simplă. Anume, să se ia op-erativ măsuri hotărâte com-parându-se veniturile legale cuaverea acestor îmbogăţiţicorupţi şi cinici, care trăiesc învile de lux în ţară şi străinătateşi duc un trai de nababi, dinbanii furaţi de la populaţie, deregulă pe deasupra legilor.“Noua aristocrație a României?Nicicum. Așa zisă, în faptcoruptă, incultă, penibilă,venală, apatridă, cu o imensăsete de furt, de îmbogățire. Tre-buie văzut ce au moştenit di-nainte de 1944; ce le-a luat sauce le-a dat sistemul comunist caatare; ce au pierdut şi ce aucâştigat astfel; ce au dobânditsau ce au pierdut dupăRevoluţie – cum şi de ce – înţară şi străinătate etc. Ne pier-dem, din păcate, în fel de fel delucruri “mici”, inclusiv în mass-media, considerabil depăşite de

astfel de probleme reale grave.O fi deliberat, n-o fi deliberat?Pot fi combinate cele 2 tipuri decercetări. Oricum, avem de-a-face cu un destin pe care nu-lmerităm. Pe când „schim-barea”, cu atât mai mult cu câteconomia are stringentă nevoiede readucerea în circuitul eco-nomic a resurselor furate din in-terior sau cu sprijin din exterior,pentru că s-a luat şi de acolo.Avem nevoie de sesizarea clarăa vinovaţilor şi din exterior, săştim pe ce şi pe cine putemconta. Reacţia astfel ar văditocmai o identitate europeanăefectivă. Cea care a scosFranţa la liman, Italia la liman.Cea care a scos la liman Bel-gia, Olanda, Statele Unite,Rusia chiar, şi nu puţine alteţări.10. Desigur, politica estesubordonată intereselor, dardepinde cât şi cum. Şi în acestsens este o limită. Or, am fostşi suntem presați de fel de felde diplomaţi care susţin intere-sele unor firme străine, dar seîmbogăţesc şi ei abra-cadabrant. Dar şefii din regiilepublice cu rezultate atât de

slabe? Dar generalii făcuţipeste noapte şi care habar nuau ce este războiul? Au partici-pat doar la bătăliile pentruavere... Dar băncile caretransferă în afară profiturile?Dar politicienii cu venituri uriaşeplătite pentru vorbe lipsite deconţinut? De ce salarii şi pensiineapărat „speciale” (de peste4000-5000 de euro, şi chiar maimult, la pensii nefiind delocvorba de contributivitate), care,în opinia mea, nu sunt înmăsură să înlăture astfel de lu-cruri? Având în vedere toateacestea, să nu uităm că, în pe-rioada interbelică, mişcarealegionară, superreligioasă,discriminativă, şi, uneori,criminală, exacerbândnaţionalismul – „Să faciCăpitane o ţară/ Ca Soarelesfânt de pe cer”, dar cum, prince mijloace, care să fie mo-toarele creatoare de resurse,cum să se facă integrarea într-o Europă civilizată – şi-a ali-mentat forţa şi interesele tocmaiîntr-o astfel de atmosferăeconomică şi politică cupidă,coruptă, venală, stimulată dechiar Carol al II-lea. Şi a ieşit

ceea ce a ieşit. Oare nu învăţăm nimic în acestsens? Ce fac oare decidenţiinoştri în afară de cei care s-auîmbogăţit şi se îmbogăţesc şi eiastfel? Ce fac tinerii? Ce facejustiţia pentru a pune capăt –chiar pe baza legilor în vigoaresau altora noi –, unor astfel deprobleme, pentru a nu acţionaselectiv, pentru a redobândi şipe această cale încredereapopulaţiei? Iată un tablou destul de compli-cat, chiar urât din perspectivaultimelor aspecte menţionate(desigur, sunt şi părţi bune, darnu ne-am referit la ele). Im-plozie economică şi socială cuefecte letale? Nu cred că odoreşte cineva normal cât decât la cap. Cu atât mai mult cucât butoaie de explozibil, unelecu fitilul aprins, sunt răspânditepe diferite paliere – de laexacerbări naturale la mizeriesocială, de la catastrofenaţionale la poluare, de la frac-turi religioase la ofensiva„controlată” a ignoranţei etc – înîntreaga lume. Respectareaidentităţii europene ne poateajuta...

Dan popescu

Vaticanul

bani, timp, risc VINERI 22 SEPTEMBRIE 20174

urmare din pagina 1

Chestionând persoane la întâmplare,care nu activează în domeniul eco-nomicului, acestea caracterizează“finanțele” ca pe un subiect sofisticat,specific economiștilor, greu de înțeles,care acum "nu se mai cere pe piațamuncii". Pornind de la aceste consider-ente, dorim să evidențiem faptul că însecolul "vitezei", al "lipsei de răbdare",al "supra-așteptărilor", al lecturii "pediagonală" dar și cel al "provocărilor", aloportunităților generate de "elementeleneașteptate și ne-experimentate", alaprecierilor manifestării "modelului cali-tativ" demult uitat, este nevoie de "oprirea timpului" pentru reflectare șiconștientizare a faptului că ceea ce de-cidem acum are efect asupra bunăstăriiprezente și viitoare. În fapt, considerăm că este utilă oapreciere mai mare a domeniului finan-ciar ca o piesă din puzze-lul societăţii.Dincolo de aspectele tehnice și compli-cate ale "ABC-ului financiar", fiecare in-divid, într-o anumită măsură foloseșteprincipiile financiare. Viața reală neoferă diferite exemple de "experți înfinanțe" cu sau fără studii de specialitateîn domeniu. Ni se pare natural șiobișnuit ca să existe foarte buni antre-prenori care au construit holdinguri fi-

nanciare sau ne-financiare aplicând șicombinând instrumente ale domeniuluifinanciar însuşite în cadrul studiilor deeconomie urmate. După cum sunt ex-emple de anumiți antreprenori care augenerat valoare adăugată unor maricompanii, în calitate de manageri sauacționari, și care au studii de bază în altedomenii (medici, ingineri, profesori dematematică, sociologi, etc) (Forbes,2017) (Capital, 2016). În acest contextevidențiem o caracteristică comună atuturor celor care generează valoareadăugată, și aceea că, acești antre-prenori au înțeles și folosesc un prin-cipiu de bază, respectiv, rolul și funcțiilebanilor (al capitalului, îngeneral)(Kirițescu, 1997). În fapt,aceștia au înțeles ce este valoarea(pentru fiecare element din activitateaunei firme, în realizarea unui proiect, îndeciziile de alocare a capitalului, înstrategiile de economisire – investire,etc). Amintim aici un instrument dereferință al finanțelor care constă în Pro-cesul Descoperiri Prețului (Price Dis-covery Process) prin care, înconfruntarea cumpărătorilor șivânzătorilor, pe anumite piețe și pebaza unor informații, se determină val-oarea (activelor). (Fabozzi, 2012). Un altcriteriu de referință în finanțe este tim-pul. Literatura de specialitate nefurnizează un instrument specific pen-tru abordarea financiară a deciziilor re-spectiv principiul Valorii în Timp aBanilor (TVM, Time Value of Money),

conform căruia o sumă prezentă debani valoarează mai mult decât aceeașisumă de bani disponibilă într-o perioadăviitoare, și aceasta datorită puterii decumpărare mijlocului de schimb. Deasemenea, nu putem discuta desprevaloare și timp în finanțe fără săprecizăm și variabila risc. Prin urmareputem reconsidera definiția finanțelor cafiind suma deciziilor care au impactasupra valorii activelor în condiții de timpși risc.In jurul nucleului financiar al obiectivelorși deciziilor se evidențiază elementelecomponente ale economiei, respectiv:persoanele fizice, companiile nefinan-ciare și financiare, autorităţile guverna-mentale și piețele (piața muncii, piațabunurilor și serviciilor și piața capi-talurilor). Astfel, domeniul financiar esteabordat diferit, în funcție de specificuldecidentului, și anume: finanțe person-ale (individuale), finanțe corporative șifinanțe publice. Fiecare din cele treinivele de abordate a studiului finanțelorpresupune analiza sistematică atranzacțiilor financiare în condiții de val-oare, timp şi risc.Din punct de vedere a literaturii de spe-cialitate, finanțele corporative sunt celemai privilegiate, beneficiind de rezul-tatele unor multiple studii de cercetare.Orice decizie adoptată în cadrul uneicompanii are la bază metode analizăfinanciară care utilizează un "alfabet"specific denumit contabilitate. Similar, lanivelul structurilor și instituțiilor de stat,

s-au constituit departamente econom-ico-financiare prin care se evaluează șise analizează tanzacțiile financiare gen-erate în cadrul acestora, pe baza unuilimbaj similar denumit tot contabilitate(cu elementele specifice domeniuluipublic). Finanțele personale (individual)analizează tranzacțiile financiare înceea ce privește economisirea, cred-itarea, constituirea de planuriinvestiționale pe piața de capital, con-tribuirea la un fond de pensii private,participarea la planuri de asigurări deviață specifice persoanelor fizice, etc.Domeniul de studiu al finanțelor per-sonale este relativ nou, căruia i s-a acor-dat o atenței sporită mai ales după crizafinanciară din perioada anilor 2007-2010, conțientizându-se importanțaeducației financiare a indivizilor și a im-pactului acesteia asupra economiei, lageneral. Deocamdată, analizafinanciară a individualilor nu beneficiazăde instrumente specifice deoarece nuexistă o contabilitate a datelor financiarepersonale. În cazul entităților, contabili-tatea de furnizează informații prin setulde documente denumite "Situațiile Fi-nanciare Anuale", sau "Rapoarte Fi-nanciare", la nive de individ estenecesar crearea unui cadru informativcare să reflecte stocul de valoare(bunăstarea individuală la un momentdat) precum și fluxurile de valoareevidențiate la nivel dinamic (pe maimulte perioade de timp). Considerăm

că este importantă analiza financiară lanivel de individ, și aceasta deoarece,rezultatul financiar individual (care poatefi pozitiv sau negativ) reprezintă un fac-tor esențial în economia reală și în pro-cesul de intermediere financiară. Pentruevaluarea macroeconomică a finanțelorpersonale s-au creat diverși indicatoriprin care se poate evalua nivelul de in-cluziune financiară (World Bank, Finan-cial Inclusion, 2011) pornindu-se de laideea că o persoană cu cât ințelege șifolosește mai mult serviciile financiare,cu atât va avea obiective și va adoptadecizii ce pot genera creștereabunăstării individuale în timp, și implicita economiei în care activează. Cu toateacestea, se constată că procesul de in-clusiune financiară prezintă un ritmuride manifestare diferite în fiecare țară.(World Bank, 2014; Demirguc-Kunt, A.Klapper, L., Singer, D., 2017). În cazulRomâniei, datele din anul 2015 neplasează pe ultimul loc în UE în ceea ceprivește nivelul de educație financiarăindividuală, și implicit în ceea ce priveștegradul de incluziune financiară. (WorldBank, Financial Inclusion Indicators,2017).În consecință considerăm că este nece-sar să conștientizăm și să atribuim unrol semnificativ caracterului financiar aloricărei decizii ( în termeni de valoare,timp și risc) și ținând cont de specificulnivelului de analiză (individual, corpora-tiv și/sau public).

Lect. Univ. Dr. Renatebratu, ulbs

daVos

VINERI 22 SEPTEMBRIE 2017 5

urmare din pagina 1

Vroiam să ştiu mai multe despre„regulile” care învârt lumea, oa-menii, bunăstarea şi mizeria, viaţa,despre bani, despre rolul statului şial instituţiilor etc. Aşa că am dat ex-amen de admitere – absolvind, însăşi anul II la Şcoala Sanitară (sefăceau 3 ani) – la Institutul de ŞtiinţeEconomice şi Planificare „V.I.Lenin”(ISEP), fost „Academia de ÎnalteStudii Economice şi Comerciale” şiredevenit, ulterior, „Academia deStudii Economice” (ASE) dinBucureşti. Am vrut să-mi depundosarul la „Economie Generală”(alias „Economie Politică”), dar cumacolo se dădea o “notă” şi la orig-inea socială, nu am vrut să risc.Deci, „Finanţe, Bănci şi Contabili-tate”. Examen la Matematică, parcăla Constituţie, la Geografie ş.a. Amintrat „în faţă”, printre primii. Şi chiarşi la „Finanţe, Bănci şi Contabilitate”îmi plăcea ce făceam. Coleg degrupă cu Dan Istode, de la „Cuibulcu barză”, şi de serie cu Stolojan,devenit ulterior finanţist şi apoi prim-ministru.... Nu fac parte dintre cei carepuneau şi pun nereuşitele şiaberaţiile sistemului pe profesorii dela ASE – nu au fost puţini dinaceştia după 1989 – ci spun că amavut parte de profesori excepţionali.Este drept, se schimbase garda, înlocul marilor dascăli de tradiţie înAcademie, precum Victor Săvescu,Suciu, imensul Nicolae Iorga,marele Virgil Madgearu, se afirmao generaţie mai tânără, mai ales cudosar bun şi cu studii în URSS –studii cu „ parti-pris” dar foarte se-rioase de altfel – alături de câţivadintre cei vechi care nu avuseserăvederi politice distincte şi mai aleszgomotoase spre „dreapta”. Astfel,„Contabilitatea” am făcut-o cu ven-erabilii C.Gh. Demetrescu şiMărculescu, Dreptul cu MarcOnescu, Economia Politicăcapitalistă (se făcea mai ales prinreferinţe critice, dar, deseori, depin-dea de profesor) cu fermecătorulrealmente Stelian (Puiu) Du-mitrescu, cea socialistă cu Gh.Staicu, câteva cursuri de istorieeconomică cu rectorul Marin Lupu,mare personalitate în economie şi„înainte”, şi apoi cu Anica Cherciuetc. Eram o grupă de studenţi foarteserioasă, era competiţie între noipentru a şti cât mai mult, pentru aobţine aprecieri cât mai deosebite,eu fiind destul de sus. Alţi colegi: Vir-gil Pârvu, fusese director de şcoală,Irina Meleghi, Cristi Papaiani, Gh.Păun, contabil-şef la o mare între-prindere, Corneliu Hotăran,aşişderea, Sever Frenţiu. Nu era,însă, tot ceea ce-mi dorisem.Vroiam, în continuare, la „EconomieGenerală”, secţia de „EconomiePolitică”. După ce o cerere de trans-fer aici mi-a fost respinsă, la sfârşitulanului II de Contabilitate, în virtuteanotelor mari decanul ConstantinDanciu de la „Economie Generală”mi-a aprobat cererea. Aşa că amfăcut, după 2 ani de contabilitate şifinanţe, 3 ani de „Economie Politică”(durata studiilor era de 5 ani). Aici a fost un adevărat regal: Istoriagândirii economice cu Ivanciu Nico-lae-Văleanu, care m-a condus ulte-rior la „doctorat în economie”,extrem de serios, nu-ţi permiteaiglume, Circulaţie bănească cuNăstase, Finanţe cu fermecătorulGheorghe Bistriceanu, care, ulte-rior, mi-a acordat prietenia sa, coor-donatorul activităților fiind prof. dr.Iulian Văcărel. Filozofie cu incom-

parabilul şi delicatul Ludwig Grün-berg, Tehnologie industrială cu LuigiDobrescu, iar Tehnologie agrară cuBoiangiu, devenit ulterior socrul unuicoleg de promoţie (Milică Soare),Buget cu Mihai Amuza, Statistică cusimpaticul Stoichiţă (la o materieceva mai aridă) şi apoi cu briantulMişu Anastasescu, decedat pre-matur, în sfârşit Economiemondială cu excelentul A.D. Albu şicu admirabilul N.S. Stănescu, care,realmente, ne vrăjeau, „Socialismulştiinţific” (aşa se chema disciplina),cu o doamnă Iovaneli, deloc rea.Analiza activităţii economice a în-treprinderii cu Protopopescu, profe-sor burghez până-n măduvaoaselor (venea la curs în costum şicu batistă albă în buzunarul de susal hainei), fusese dealtfel ministru,Planificarea şi organizareaindustrială cu simpaticul DumitruJoiţa ş.a. Dintre cei amintiţi şi alţii pecare, poate, i-am uitat, eraucercetători importanţi ai domeniului,destul de ponderaţi şi echilibraţi înaprecieri. Mai făceam Planificare cudecanul C. Danciu, căruia i-am fostşi îi sunt recunoscător pentru apro-barea cererii mele. Am lăsat specialla urmă seminariile speciale de„Economie Politică”, din anii IV şi V,câte 8 ore săptămânal, cu viitoriiacademicieni N.N. Constantinescuşi Tudorel Postolache, cu profesoriiIon Blaga şi Mihai Dulea, cu tineriiasistenţi Dumitru Ciucur, GhiţăTănase, Gh. Bărbăcioru, unadevărat spectacol de vigoare, pro-funzime, cultură economicăromânească şi universală, ştiinţăveritabilă a dialogului. Să neînţelegem: dintre toţi aceştia (cu oexcepţie pe care n-o redau), nubuchisea nimeni cursul (acum estelaptopul), toţi vorbeau liber ad-mirabil, inteligent, cu cuvinte alese,captivant. Este drept, însă, noiciteam şi ne străduiam din greu.Aveam în fiecare zi (sâmbăta liberănu era), de regulă 6 şi uneori chiar8-10 ore de cursuri şi seminarii lacare erai obligat – dacă vroiai săînveţi serios, şi eu vroiam – săadaugi cel puţin 3-4 ore pe zi destudiu individual. În general, lecturila bibliotecă sau acasă. De altfel,pentru seminarii se afişau, cu osăptămână înainte, „planurile deseminar” care cuprindeau princi-palele puncte ale dezbaterii şi decitit obligatoriu circa 70-100 depagini din lucrări esenţiale – nu doarMarx şi Engels, dar și Strumilin pre-cum și Novojilov și Kantorovici ,econometrici sovietici. Pe urmă, ar-gentinianul Raul Prebisch, dar șiCelso Furtado Schumpeter, maimulţi autori americani printre careCarey, Friedman, francezi, printre

care Jacques Marseille, Maurice Al-lais, Jean Fourastie, italieni, britanici– Harod, Keynes –, suedezi – G.Myrdal – etc. Unii „de stânga”, darnu doar. Şi asta nu numai la„Economie Politică”, ci şi la „Istorieeconomică”, la „Istoria gândirii eco-nomice” – făceam și românii D.Cantemir, Nicolae Bălcescu, P.S.Aurelian, V. Slăvescu, V.Madgearu, M. Manoilescu ş.a. – peurmă și la „Buget””, „Finanţe”, la„Economia, planificarea şi organi-zarea industriei”, a „Agriculturii”, la„Analiza activităţii economice a în-treprinderilor”, la„matematici”,”făceam” personalitățidintre cele mai importante.În anul III am luat cele mai mari note(am avut doar două note de nouă),iar în anul IV şi V am fost fie aldoilea, fie al treilea din promoţie (tot2-3 note de 9, aici se făceadiferenţa), primul fiind Valerian Tob-ultoc, devenit profesor de planificare(management). Rareori câte un 9.Alţi colegi la „Economie Politică”?Iată, Dinu Dragomirescu, excelentstudent, apoi redactor la „ViaţaEconomică” şi pe urmă cercetător-redactor („Revista Economică”) încadrul Institutului Central deCercetări Economice, plecat dupăRevoluţie în Franţa (soţia avearude) unde a lucrat la Paris la opublicaţie ecologică; Ovidiu Nico-lescu, devenit cercetător la Institutulde Cercetări Economice şi apoi re-marcabil profesor la ASE în dome-niul Managementului; ValentinVerzeanu şi Ion Marinaş, redactorila radio şi televiziune; Ştefan Naciu,redactor la radio. Pe urmă, CorneliaDaminescu, asistentă şi lector uni-versitar dr. de „Economie” la Po-litehnica din Bucureşti (a decedatfoarte timpuriu); tot aici Gh. Gorincu,profesor dr. de „Economie”; DănilăRădulea, profesor dr. de„Economie” la Universitatea deConstrucţii din Bucureşti; Ion RoşuHamzescu, profesor dr. de„Economie” la Universitatea dinCraiova; Emilia Gheţe, profesor dr.de „Economie” la Universitatea„Dunărea de jos” din Galaţi; dr. IoanGeorgescu, redactor la „ViaţaEconomică”, „Revista Economic㔺i, apoi, după Revoluţie, redactor-şef adjunct la „Capitalul”; dr. ElenaZaharia, cercetător I la Centrul deCercetări Economice al Academiei,de la Iaşi; Radu Tufeanu, ajuns di-rector de bancă românească laRoma; Stelică Popescu, redactor la„Viaţa Economică” şi pe urmăeconomist la un mare institut deproiectări (IPIU); Pârvuţoiu şiTomescu, ajunşi şefi prin comerţulexterior; Marcela Ichim-Eremie,conf.dr. de „Economie” la medicina

din

Bucureşti; Petre Baron, în turism,ajuns subsecretar de stat dupăRevoluţie etc. Examenul de licenţă l-am trecut toţicu note foarte mari. De altfel, la ex-amenul de anul V pentru„Economie Politică” (examinatoriprof. Postolache şi prof. Blaga), amtras biletul, îmi căzuse ceva ce îmiplăcea – în fapt, toate subiectele îmiplăceau – era vorba, în speţă, devaloarea în muncă la Marx–,confirmată, însă, de atestareautilităţii produsului – şi valoarea înutilitate la austriacul Menger, euopiniind că în acest sens Marx şiMenger susţin acelaşi lucru – o maiveche teză a mea pe care odezbătusem la seminariile speciale.Prof. Postolache îmi cere biletul, îmispune că am 10 (zece) plus şi măeliberează din sală. Eu îi explic căn-am răspuns la bilet iar el îmispune că examinatorii sunt completedificaţi asupra cunoştinţelor melechiar şi fără răspunsul la bilet. Aş fivrut să răspund, totuşi, dar, trebuiesă recunosc că faptul în sine m-aflatat, dintre colegi fiind singurul carem-am confruntat cu o astfel desituaţie... Împliniri frumoase. Dar numai insist pe detalii despre ASE şiprofesori, am publicat cu mai mulţiani în urmă un amplu studiu în„Economistul”, întins pe vreo 8 nu-mere, „Economiştii, istoria unei ver-itabile profesii”, sunt acolo toateamănuntele. Sigur, încă un aspect. Şi aici, activ-itatea UTM, pentru mine, de fapt, afost cvasi inexistentă. Plăteam omică cotizaţie la secretar – vehe-ment contestatar al comunismului,pe urmă. Nu mă interesa în nici unfel: aveam sportul, petrecerile meleprivate, nu am frecventat aproapedeloc reuniunile studenţeşti. Darcum terminasem facultatea, iar ceicu activităţi politico-obşteşti primeauo jumătate de punct sau un punct înplus la repartiţie, iar mie puteau nusă îmi dea, ci să-mi ia, am acceptatîn anul IV să fac parte din ConsiliulAsociaţiei Studenţeşti pe facultate,fiind votat în unanimitate. Aici, amorganizat o întâlnire cu câţiva mem-brii ai echipei de handbal masculina României – campioni mondiali (cuIoan Moser, Virgil Hnat şi MirceaCostache II) şi am pus bazele ex-cursiilor studenţeşti în ASE, sem-nând un acord cu ONT-ul, vizitândapoi Tuşnad-ul, Braşov-ul,Timişoara etc. Nu aş dori să supărpe nimeni, dar ASE-ul în acele vre-muri, deloc uşoare, era bine orga-nizat, funcţiona corespunzător.Ce era cu biserica, cu slujbele deÎnviere şi de Crăciun? Cu regulari-tate, la datele respective se organi-zau reuniuni de elevi sau studenţi

c u

dans şi tombolă, tocmai pentru aîndepărta tineretul de credinţă. Nuprea s-a reuşit. În ce mă priveşte,încă de mic copil, nu am lipsit măcaro dată de la aceste slujbe şi nu amdat nicio socoteală, vreodată, cuiva.Nu mergeam unde semnasem„convocator”, ci unde doream eu.De altfel, la biserica „Sf. Elefterie”, „amare”, din cartierul meu, dinCotroceni, venea imens de multălume. O mare de oameni.Mergeam doar cu familia şi nu ne„încrucişam” cu numeni. Pot însă săspun că nu o dată am stat la slujbelângă vecinii de cartier Dinu Săraru,Oni Oroveanu (pictor evreu, dar dePaşte şi Crăciun venea şi laortodocşi), toţi cei de pe strada mea,colegii de la şcoală şi de la rugbi,mai apoi etc...Aşadar, absolvent de facultate,licenţiat, cu medie mare şi cuaprecieri superlative din partea unorprofesori (N.N. Constantinescu, IonBlaga, Tudorel Postolache, IvanciuNicolae-Văleanu, Gh. Bistriceanuetc) – în câţiva ani îmi vor cita arti-colele şi studiile în lucrările şi cărţilelor –, încotro să mă îndrept? Era oîntrebare justificată de faptul cădupă ce îmi studiaseră dosarul pro-fesional – pe cel social – politic nuse prea mai punea accentul, sun-tem deja în 1966 – mă solicitau maimulte instituţii importante ce îşitrimiseseră reprezentanţii lor „să măceară” în Comisie, Comisia derepartiţie. Unde se intra în ordineamediilor, plus punctele activităţiipolitice (membru de partid etc.) saudacă soţul sau soţia intrau înainteiar tu, soţ sau soţie, aveai dreptulsă-ţi alegi unde şi-a ales convivul,indiferent de medie, chiar dacă ve-neai la urmă. La mine era doarmedia, restul nu erau. Deci, măcereau: ziarul „Scânteia”, ca redac-tor economic (îmi publicaseră deja„proba” pe 10 aprilie 1966, un „Dia-log despre calitate”, cu ing. EmiliaRadu, directorul filaturii şi ţesătoriei„Aurora”; practic fusese un concursla care participaseră vreo 6 colegi,cu cele mai bune medii, aproape toţierau membrii de partid, eu nu, darpe care l-am câştigat eu); revista„Viaţa Economică”, unde redactorşef era academicianul Gh. Dolgu,de astăzi, tot ca redactor; redactoreconomic la radio şi televiziuneunde trecusem şi proba video şi devoce în faţa unei comisii condusăde L. Sărăţeanu (nu cred că-lchema real aşa); MinisterulComerţului Exterior, ca economistla una din întreprinderile sale; însfârşit, ASE Bucureşti, Facultateade Economie Generală, secţia de„Economie Politică”, pentru postulde asistent. Aveam, dar, de unde

academia de studii economice

Dan popescu

VirGil madGearunicolae bălcescu

aniversări VINERI 22 SEPTEMBRIE 20176

29 septembrie 1902. moartea scriitorului francez emile zola

22 septembrie 1984. pe locul marii bătăli de la Verdun, din primulrăzboi mondial, președinții franței și Germaniei, francois mitterandși helmut kohl își dau mâna ca simbol al reconcilierii și amiciției

urmare din pagina 6

Programul Naţional de DezvoltareRurală aliniat la Strategia Europa2020 contribuie la realizarea uneicreşteri inteligente, prin sprijinireaformelor de cooperare întreinstituţiile de cercetare şi lucrătoriidin agricultură, dar şi dezvoltareacomponentei de formareprofesională, dobândirea decompetenţe şi diseminareainformaţiei. Creşterea durabilă pune accent pescăderea emisiilor de carbon şi spri-jinirea practicilor agricole, care săprotejeze împotriva degradăriimediului. Finanţarea investiţiilor îninfrastructura rurală duce la reduc-erea sărăciei şi crearea locurilor demuncă în zonele rurale ,,contribuindla creşterea favorabilă incluziunii.Pentru utilizarea eficientă a fon-durilor europene, România aîncheiat un Acord de Parteneriatcare să asigure convergenta custrategia europeană pentru creştereinteligentă, ecologică şi favorabilăincluziunii. În Acordul de Parteneriatsunt incluse cinci provocări în ma-terie de dezvoltare, din care numaitrei sunt abordate integral în Pro-gramul Naţional de DezvoltareRurală şi anume: Competitivitatea,Resursele, Oamenii şi societatea. În conformitate cu Strategia Europa2020 şi cu obiectivele generalePAC, principala misiune a Politiciide dezvoltare rurală a Românieipentru perioada 2014 -2020 estedezvoltarea zonelor rurale datoratădecalajelor faţă de zonele urbane şifaţă de alte regiuni rurale la nivel eu-ropean.Agricultura României prezintădeficienţe structurale mari legate denumărul mare al populaţiei ocupateîn agricultură, aproximativ 3,8 mil-ioane persoane şi un deficit comer-cial cu produse agroalimentare.Structura exporturilor cu produseagroalimentare arată că mai multde jumătate sunt mărfuri brute cuvaloare adăugată mică cum ar fi:cereale, seminţe oleaginoase, ani-male vii, etc.Existenţa numărului mare de fermede subzistenţă scade productivi-tatea şi randamentul muncii înagricultură. Fermierii români nu auacces la credite pentru a-şi dezvoltaspiritul antreprenorial şi pentruinvestiţii în cercetare. Datorităcondiţiilor meteo favorabile, agricul-tura românească a contribuit în ul-timii trei ani la creşterea economiei,fără aceste condiţii, o mare parte apopulaţiei rurale este expusă riscu-lui de sărăcie şi excluziunii sociale.Pentru exerciţiul financiar 2007 –2013, absorbţia banilor din fondurileeuropene pentru agricultură a ajunsla 4,9 mld.euro, aproape jumătatedin banii disponibili. Deşi, absorbţiafondurilor este bună, rezultatele nusunt satisfăcătoare, deoarecedisparităţile regionale s-au accen-tuat.În Programul Naţional de Dez-voltare Rurală 2014 – 2020 sunt in-cluse trei mari provocări din celecinci incluse în Acordul de Partene-riat, ultimul este un document cedescrie modul în care Româniaurmăreşte să utilizeze fondurile eu-ropene în vederea îndeplinirii obiec-tivelor Uniunii Europene. Creştereacompetitivităţii este o prioritate asectorului agricol şi de dezvoltarerurală pe termen mediu şi lung.Aceasta include necesitatea unoracţiuni pentru îmbunătăţireaperformanţei economice şi accesulpe piaţă al fermelor; creşterea volu-mului producţiei agricole de calitate;modernizarea unităţilor de prelu-crare şi comercializare, promovareaproducţiei agricole şi alimentare cuvaloare adăugată mare, etc.

Creşterea competitivităţii acestuisector se poate realiza şi prin califi-carea fermierilor şi adoptareacunoştinţelor de specialitate mod-erne pentru a îmbunătăţi informareaşi formarea profesională a lucrărilordin agricultură.O altă prioritate a Strategiilor deDezvoltare Rurală 2014 – 2020este gestionarea durabilă aresurselor naturale a căror nevoiidentificate se referă la: calitateamediului şi biodiversităţii în zonelecu înaltă valoare naturală; ges-tionarea durabilă a pădurilor;menţinerea calităţii apei şi solului;reducerea emisiilor de gaze cuefect de seră şi adaptarea laschimbările climatice. Aceste nevoipot fi implementate prin transfer decunoştiinţe, stimularea inovării şiadaptarea cercetării la nevoile realeale fiecărui colţ din natură. Ges-tionarea durabilă a resurselor natu-rale este adoptată şi în Programuloperaţional Marea Infrastructură(transport, mediu energie) care arecea mai mare alocare financiarăpentru perioada 2014 – 2020.Dezvoltarea locală este o altă prior-itate, încurajată şi consolidată prinprogramul Leader. În zonele ruraledin România trăiesc grupuri deza-vantajate în ferme de subzistenţă,care deţin terenuri fărâmiţate, lu-crate manual şi fără acces lafinanţare. Reducerea sărăciei înaceste zone se poate realiza printransferul persoanelor ocupate dinagricultura de subzistenţă înactivităţi nonagricole, în urmaformării profesionale specializate şiprin atragerea tinerilor calificaţi înactivităţi de turism. Activităţile de tur-ism devin atractive prin renovareasatelor, îmbunătăţirea infrastructurii,protejarea resurselor de apă, aer,dar şi prin tratarea apelor reziduale.Zonele rurale se confruntă şi cu alteprovocări, cum ar fi, abandonulşcolar, sistem de învăţământ agri-col învechit, lipsa unui sistem decadastru şi carte funciarăoperaţional şi transparent, toateacestea nu sunt prevăzute să fiefinanţate din F.E.A.D.R., ci din altefonduri care să conlucreze înC.S.C, cum ar fi, ProgramulOperaţional Regional. Măsurile definanţare din F.E.A.D.R. au condusla crearea unor scheme degarantare a creditelor, scheme degarantare pentru agricultură şischeme de garantare pentru IMM-uri. Pe lângă aceste scheme, s-apropus crearea un ,,fond de cred-itare – garantare”, care să susţinărealizarea Programului Naţional dedezvoltare rurală (2014 – 2020).Cadrul legislativ şi organisme dedecizie la nivel naţional pentru pe-rioada 2014-2020Hotărârea Guvernului nr. 226/2015privind stabilirea cadrului general deimplementare a măsurilor Progra-mului Naţional de DezvoltareRurală, cofinanţate din Fondul Eu-ropean Agricol pentru DezvoltareRurală şi de la bugetul de stat, a fostpublicată în Monitorul Oficial alRomâniei nr.223 din 6 aprilie 2015.Ministerul Agriculturii şi DezvoltăriiRurale, denumit în continuareMADR, exercită funcţia de ges-tionare a fondurilor europene şinaţionale alocate dezvoltării rurale. Funcţia de Autoritate de Manage-ment specifică ProgramuluiNaţional de Dezvoltare Rurală, de-numit în continuare PNDR, seexercită prin Direcţia Generală Dez-voltare Rurală – Autoritate de Man-agement pentru ProgramulNaţional de Dezvoltare Rurală,denumită în continuare DGDR –AM PNDR, care este structură aaparatului propriu al MinisteruluiAgriculturii şi Dezvoltării Rurale şiare în subordine directă comparti-mente de dezvoltare ruralăjudeţene, potrivit prevederilorHotărârii Guvernului nr.1185/2014,

privind organizarea şi funcţionareaMinisterului Agriculturii şi DezvoltăriiRurale. În raport curesponsabilităţile şi sarcinile impuseAutorităţii de Management prinRegulamentul (UE) nr.1305/2013 alParlamentului European şi al Con-siliului din 17 decembrie 2013,privind sprijinul pentru dezvoltarerurală acordat din Fondul europeanagricol pentru dezvoltare rurală(FEADR) şi poate, potrivit preved-erilor regulamentului mai susmenţionat, să delege o parte dinsarcini către Agenţia pentruFinanţarea Investiţiilor Rurale,denumită în continuare AFIagenţia pentru finanţareainvestiţiilor rurale (afir)AFIR este abilitată să exercite, încondiţiile delegării, atribuţii privindimplementarea tehnică a măsurilorPNDR şi să asigure efectuareaplăţilor către beneficiari, în virtuteaprincipalelor atribuţii, exercitatepotrivit Ordonanţei de urgenţă aGuvernului nr.41/2014, privindînfiinţarea, organizarea şifuncţionarea Agenţiei pentruFinanţarea Investiţiilor Rurale,aprobată prin Legea nr.43/2015,prin reorganizarea Agenţiei de Plăţipentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit.La elaborarea prezentului act nor-mativ s-au avut în vedere consider-entul (60) din preambululRegulamentului (UE) nr.1303/2013,prevederile art.65 alin.(2) şi alin. (9)din acest regulament, potrivit căroracheltuielile, inclusiv cheltuielileFEADR, sunt eligibile pentru ocontribuţie din partea fondurilor ESI(Fondurile Europene Structurale şide Investiţii: FEDR, FC, FSE,FEADR, EMFF) dacă au fost su-portate de un beneficiar şi plătiteîntre data transmiterii programuluicătre Comisie sau data de 1 ian-uarie 2014, oricare dintre acestedate este mai apropiată şi 31 de-cembrie 2023”, coroborate cuprevederile art.60 alin.(2) şi art.65alin. (1) din Regulamentul (UE)nr.1305/2013. În situaţia modificăriiprogramului, cheltuielile sunt eligi-bile numai de la data transmiteriicătre Comisie a cererii de modifi-care. Regulamentul stabileşte intervalul

de timp referitor la eligibilitatea chel-tuielilor finanţate din FEADR, iardesfăşurarea tuturor activităţilorpremergătoare punerii în aplicare aprogramului şi efectuării cheltuielilorse poate realiza înainte de apro-barea oficială a acestuia. În consid-erarea competenţelor privindpunerea în aplicare a legislaţiei eu-ropene, partajate între ComisiaEuropeană şi statele membre,acestea din urmă, prin autorităţile lorcompetente au obligaţia de aadopta toate dispoziţiile legale, dereglementare şi administrative, pre-cum şi orice altă măsură necesarăpentru a asigura protecţia eficace aintereselor financiare ale Uniunii Eu-

ropene. Prezentul act normativ pro-pus este necesar deoarece instituie,pentru perioada de programare2014-2020, regulile naţionaleprivind procedurile de depunere,evaluare, selecţie, contractare,achiziţii, plată, control şi monitor-izare, aferente proiectelor depuse încadrul măsurilor programului, astfelîncât, să se asigure aplicareacorespunzătoare a regulamenteloreuropene şi a legislaţiei naţionale in-cidente. Stabilirea regulilor generalede implementare privind: măsurilede investiţii, măsurile de sprijin for-fetar, măsurile cu caracter compen-satoriu, măsurile de formareprofesională, consultanţă, cooper-are şi asistenţă tehnică, dezvoltarealocală LEADER şi ReţeauaNaţională de Dezvoltare Rurală, cuprevederi exprese referitoare lacondiţiile în care un solicitant poatedepune mai multe proiecte. Una dincondiţiile prevăzute este caproiectele depuse să nu evidenţiezefracţionarea unui flux tehnologic, cear putea face obiectul unei investiţiirealizate printr-un singur proiect.Fluxul tehnologic este apreciat dinperspectiva circulaţiei continue amateriei prime, a semifabricatelor,etc., în succesiunea operaţiilor dintr-un proces tehnologic. O altăcondiţie în care un solicitant poatedepune mai multe proiecte vizeazănecesitatea ca solicitantul să asig-ure cofinanţarea privată. Un ele-ment de noutate pentru dovadacofinanţării private, pentru măsuriledin program unde aceasta esteobligatorie, este blocarea a 50% dinvaloarea cofinanţării private în con-tul special al proiectului, care sefoloseşte numai pentru efectuareaplăţilor de implementare a proiectu-lui. Această măsură se impune dinexperienţa acumulată prin imple-mentarea PNDR 2007-2013, undeîn lipsa unei prevederi similare înactul normativ correspondent, re-spectiv Hotărârea Guvernuluinr.224/2008 privind stabilirea cadru-lui general de implementare amăsurilor cofinanţate din FondulEuropean Agricol pentru DezvoltareRurală prin Programul Naţional deDezvoltare Rurală 2007-2013, cumodificările şi completările ulte-rioare, precum şi pentru noile anga-jamente juridice încheiate înperioada tranzitorie până la apro-barea Programului Naţional deDezvoltare Rurală 2014-2020, aconstituit unul din factorii ce au con-dus la blocarea unor sume impor-tante prin nefinalizarea proiectelordin motivul neasigurării contribuţieiprivate a beneficiarului, sume carear fi putut fi direcţionate către alteproiecte fără problema de naturacelei menţionate. atribuţiile afir Avizarea de către AFIR înainte deîncheierea contractului de finanţare,a proiectelor tehnice de execuţieaferente proiectelor care includ

investiţii ce prevăd construcţii-mon-taj. Durata de execuţie a investiţieişi cesionarea contractului definanţare numai cu acordul expresşi prealabil al AFIR; posibilitateaipotecării investiţiei finanţate, cu re-spectarea principiuluiproporţionalităţii şi notificarea AFIR;posibilitatea şi condiţiile solicităriiavansului necesar demarăriiinvestiţiilor selectate pentrufinanţare, reglementat de dispoziţiileart.63 din Regulamentul (UE)nr.1305/2013, în considerareaexperienţei dobândite în imple-mentarea PNDR 2007-2013, re-spectiv privind garantarea avansuluide către instituţiile nebancare în-scrise în registrul special al BănciiNaţionale a României; recuperareasprijinului financiar proporţional cugradul de neîndeplinire a obligaţiilorcontractuale; acordarea sprijinului fi-nanciar forfetar pentru sub-măsuriledin program care prevăd în fişeletehnice acordarea acestui tip desprijin; elaborarea Ghidului solici-tantului specific fiecărei măsuri/sub-măsuri din PNDR, aprobareaacestuia prin ordin al ministruluiagriculturii şi dezvoltării rurale şipostarea pe site-ul AFIR; stabilirearegulilor privind măsurile de formareprofesională, consultanţă, cooper-are şi asistenţă tehnică şi partajareacompetenţelor între – Autoritatea demanagement pentru PNDR şi AFIRpentru implementarea măsurilor;stabilirea regulilor privind LEADERşi RNDR în ceea ce priveşte parta-jarea competenţelor între Autori-tatea de management pentru -PNDR, AFIR şi Grupul de AcţiuneLocală (GAL) privind imple-mentarea, rambursarea cheltuieliloraferente strategiilor de dezvoltarelocală.Prin bugetul multianual al UniuniiEuropene pentru actualul exerciţiufinanciar s-a alocat României peste18 mld. Euro, în creştere cu 27%faţă de alocările din exerciţiul finan-ciar anterior, de 13,8 mild. Euro.Suma de aproximativ 18 mld. Euroeste repartizată inegal pe cei doi pi-loni ai PAC ,,plăţi directe” şi ,,dez-voltare rurală’’. Deşi bugetulcomunitar alocat agriculturii ascăzut până la 1/3 din bugetul total,numărul obiectivelor PAC a crescutsemnificativ în urma includeriiPoliticii de dezvoltare Rurală, caresprijină diversificarea, restructurareaşi dezvoltarea zonelor rurale la nivelnaţional şi regional în PAC.biblografieStrategie de Dezvoltare Rurală aRomâniei 2014 – 2020, Ordonanţa de Urgenţă a Guvernu-lui nr.41 din 18 iunie 2014 privind re-organizarea Agenţiei de Plăţi şiDezvoltare Ruralăwww.madr.ro/docs/dezvoltare-ru-

r a l a / p r o g r a m a r e - 2 0 1 4 -2020/PNDR_2014_2020_01.07.2014.PDF

strategiiVINERI 22 SEPTEMBRIE 2017 7

bruxelles

Conf. Univ. Dr. Paul lucian,ulbs

urmare din pagina 1

schitzel-ul vienez, tortul Sacher, tor-tul Linzer, ștrudelul cu mere; ofertaculturală diversificată: festivaluri, con-certe, evenimente cu notorietateinternațională ridicată (Festivalul dela Salzburg, Festivalul de Jazz de laViena, Festivalul de la Bregenz, Târ-gurile de Crăciun etc.).Faţă de Bulgaria, România este maicompetitivă în domeniile siguranță șisecuritate și deschidereInternațională. Bulgaria prezintăurmătoarele puncte forte: moștenireculturală și naturală diversă și bogată;nouă situri naturale și culturale in-cluse în patrimoniul UNESCO; cali-tatea relativ ridicată a infrastructuriituristice; competitivitatea prețurilor ladestinație; destinație inclusă în ofertaturistică a marilor touroperatori eu-ropeni, chartere regulate, în specialîn zona litoralului.Faţă de Croaţia, România este maicompetitivă în domeniile Mediu deafaceri și Preţuri competitive. Croațiaprezintă următoarele puncte forte:clima blândă, influențată deapropierea de Marea Mediterană,numeroase rezervații naturale, 116plaje cu steag albastru „Blue Flag”;infrastructură de cazare competitivă,în special în zona costieră, peste1200 km de autostrăzi, poziționarede-a lungul a 4 coridoare pan-eu-ropene; proximitatea față de piețeleturistice emitente, prețuri relativscăzute la servicii și cazare; opt aero-porturi internaționale și aproximativ20 de porturi la Marea Adriatică;arhitectură tradițională bineconservată, tradiții și obiceiuri,moștenire culturală bogată.Faţă de Ungaria, România este maicompetitivă în domeniile resurse nat-ural, mediu de afaceri, siguranță șisecuritate. Ungaria prezintăurmătoarele puncte forte: poziționareîn zona Europei Centrale, în imedi-ata apropiere a principalelor piețe tur-istice sursă; conexiuni rutiereeficiente, plasate de-a lungul maimultor coridoare paneuropene;prețuri scăzute, servicii de bună cali-tate, resursă umană instruită; ofertăgastronomică tradițională, arhitecturărurală bine conservată.Faţă de Republica Cehă, Româniaeste mai competitivă în domeniul

resurselor natural. Republica Cehăprezintă următoarele puncte forte: 12situri incluse în patrimoniul UN-ESCO, rețea extinsă de palate șicastele, numeroase orașe me-dievale/istorice; festivaluri și tradițiibine conservate, galerii de artă,muzee, arhitectură deosebită;experiențe gastronomice deosebite,prețuri avantajoase, numeroaseposibilități de cazare în mediul urbanși rural; conexiuni bune la nivel aer-ian, feroviar, rutier.Faţă de Slovacia, România este maicompetitivă în domeniile mediu deafaceri, siguranță și securitate, trans-port aerian și resurse culturale. Slo-vacia prezintă următoarele puncteforte: nouă situri incluse în patrimo-niul UNESCO, peste 1200 deizvoare termale, numeroase parcurinaturale, peșteri accesibile, castelemedievale, arhitectură tradițională,SPA-uri și stațiuni de ski; proximitatefață de principalele piețe sursă; raportcompetitiv calitate/preț; conectivitateaeriană performantă, în special a op-eratorilor low-cost, existența a douăcoridoare paneuropene care leagăSlovacia de principalele surse turis-tice.Faţă de Polonia, România este maicompetitivă în domeniile servicii tur-istice și siguranță și securitate. Polo-nia prezintă următoarele puncte forte:locul 17 mondial în clasamentuldestinațiilor turistice, inclusă deLonely Planet în 2016 în Top TenBest în Travel; 14 situri incluse în pat-rimoniul UNESCO; infrastructurăturistică bine dezvoltată, resursăumană instruită; localizare înapropierea piețelor sursă, conectivi-tate aeriană, rutieră și feroviară;moștenire culturală bogată, nu-meroase palate și castele, situri is-torice și arheologice, fortărețe,capodopere arhitecturale, rute cultur-ale; natură sălbatică, unicitatenaturală dată de pădurile de tisă, deținuturile mlăștinoase, varietatea despecii de păsări.Față de Grecia, România este maicompetitivă în domeniile mediu deafaceri, siguranța și securitate. Greciaprezintă următoarele puncte forte:notorietate ridicată ca destinațieturistică; patrimoniu cultural bogat,varietate geografică, 18 situri incluseîn patrimoniul UNESCO; 16000 kmde coastă, 2500 de insule (6000 întotal, luând în calcul și pe cele de micidimensiuni, multe nelocuite); calitate

și tradiție în industria ospitalității;abundența de muzee, vestigii, situridatorate celor 4000 de ani de laapariția primelor civilizații anticegrecești; tradiții bine conservate, au-tenticitate culturală, spirit local binedezvoltat; conectivitate aerianăeficientă, chartere numeroase,infrastructură rutieră.Față de Turcia, România este maicompetitivă în domeniile Siguranță șiSecuritate, Sănătate și Igienă, Mediude afaceri. Turcia prezintăurmătoarele puncte forte: a șaseacea mai populară destinație turisticădin lume; industria ospitalității foartebine dezvoltată; moștenire culturalăbogată și diversă; infrastructură decazare și servicii de înaltă calitate;dezvoltarea turismului balnear, arutelor culturale și coridoarelor tem-atice; 7200 km de coastă, 436 deplaje certificate cu steag albastru„Blue Flag”; prezență masivă a mar-ilor lanțuri hoteliere internaționale;conectivitate aeriană ridicată la prețurifoarte avantajoase (chartere).Printre punctele tari ale ofertei turis-tice românești se numără: naturanealterată și aproape virgină; faunăşi floră bogate, cu specii şi ecosis-teme unicate în Europa, fond ci-negetic excepțional; diversitatearesurselor turistice naturale şi antrop-ice, armonios repartizate pe întregteritoriul ţării care favorizează practi-carea şi dezvoltarea tuturor formelorde turism; diversitatea geografică aRomâniei dată de Munții Carpați,care se întind pe o lungime de peste800 kilometri şi se caracterizeazăprintr-o varietate mare de peisaje(glaciare, carstice, structurale şi vul-canice); factorii naturali și resurseleminerale recomandate în tratamentbalnear complex; o mare varietatede ape minerale, 1/3 din apele ter-male ale Europei; existența uneirețele funcționale de arii naturale pro-tejate de interes naţional şi comuni-tar; clima temperat-continentalăfavorabilă practicării turismului 365zile; rezervația biosferei DelteiDunării, cea mai mare rezervație decâmpii umede din Europa,considerată cea mai spectaculoasăDeltă de pe continent; potenţialulspeologic bogat cu cele peste 12.500de peşteri; potenţialul natural aldomeniului schiabil; mediu culturalunic în lume, 36 de bunuri culturale,materiale și imateriale, precum și unbun natural fiind înscrise pe lista Pat-

rimoniului Mondial UNESCO; stabil-itatea generală a României la niveleconomic, social; poli de atracţieturistică deja consacraţi: Maramureş,Bucovina, oraşele medievale dinsudul Transilvaniei (Braşov, Sibiu,Sighişoara) şi împrejurimile acestora,Valea Prahovei, Bucureşti, litoral,Delta Dunării; varietatea folclorului şia tradiţiilor moştenite, bine păstrate şiîncă practicate în viaţa de zi cu zi acomunităților, reflectate în diversi-tatea manifestărilor folclorice pe totparcursul anului şi în toate zonele tur-istice importante; diversitatea pro-duselor agro-alimentare de tip bio, lapreţuri accesibile; gastronomietradiţională şi specialităţile regionale;ospitalitatea specifică poporuluiromân; susţinerea de către autori-tatea centrală de resort a promovăriila târgurile internaţionale de turism;zone cu potențial turistic care aupăstrat caracterul multicultural/mul-tietnic; investițiile în construcția, re-abilitarea, modernizareainfrastructurii turistice hoteliere şi dealimentaţie, realizate cu fonduri eu-ropene nerambursabile în perioada2007 - 2013; aplicareareglementărilor privind cota redusăde TVA din sectorul turismului.Dar, putem vorbi și de o serie depuncte slabe cum ar fi: valorificareaslabă, din punct de vedere turistic, apotenţialului natural, istoric şi cultural;necorelarea activităţilor factorilorimplicați la nivel central și/sau local;expunerea insuficientă a destinaţieituristice România şi, implicit, a bran-dului de ţară pe pieţele turisticevizate, având ca și consecință directăcererea insuficientă din parteaturiștilor internaționali și prezențaslabă în cataloagele touroperatorilorstrăini; slaba disponibilitate ainformațiilor turistice despre destinațiaturistică România atât pentru planifi-carea călătoriei cât și pe parcursulacesteia; lipsa implementării inte-grate a strategiilor de la nivel local șijudeţean (politici, planuri, acţiuni); in-frastructura de drumuri și șoseleprecară, număr mic de km deautostradă construită, infrastructuraveche a căilor ferate române; stareade degradare a patrimoniului istoricși cultural; numărul redus de peșteriamenajate, dat fiind potențialul speo-logic;transportul turistic pe Dunăre in-suficient dezvoltat;centrele detratament balnear cu echipamenteuzate fizic și moral; niveluri de câştig

nemotivante pentruatragerea/reţinerea de forţă demuncă calificată; fluctuaţii sezonieremotivate de lipsa promovării faptuluică România este o destinație turistică365 zile;lipsa unei oferte integrate deturism de afaceri; personal calificat,atestat şi brevetat, insuficient;existența turismului “la negru”; imag-inea inestetică a intrărilor în uneleorașe, a anumitor trasee și căi deacces; existența a numeroase centrede informare și promovare turistică înzona rurală (finanțate prin PNDR2007-2013), care nu funcționează.În prezent, asistăm la schimbări aleobiceiurilor consumatorilor: turistulmodern a evoluat înspre un con-sumator sofisticat, interesat în practi-carea turismului de nișă, Româniaavând avantajul de a reuni pe terito-riul său aproape toate formele de tur-ism și ofertele complementare aleacestora. În anul 2015, în România,raportând numărul de sosiri (8,44milioane de turiști înregistrați) labugetul total (5,82 milioane de USD)al autorității în domeniul turismului(Autoritatea Națională pentru Turism)alocat de la bugetul de stat în 2014,rezultă o sumă medie de 0,7 eurocheltuiți/turist. În același an, acest in-dicator a înregistrat valori apropiateîn Polonia și Bulgaria (0,8 USD/tur-ist) și mult mai mari în Ungaria (1,5USD/turist), Austria (2,0 USD/turist),Croația (2,8 USD/turist), RepublicaCehă (3,1 USD/turist), Grecia (3,7USD/turist) și Turcia (4,6 USD/turist),conform datelor oficiale furnizate deBanca Mondială și OrganizațiaMondială a Turismului. Analizândcomparativ aceste date, rezultă căRomânia (cu cel mai mic procent, de0,7 USD/turist) a avut cel mai micbuget alocat turismului, raportat lanumărul total de sosiri.În cele de mai sus au fost evidențiateavantajele competitive ale României,care au relevat formele de turismcheie: turismul rural, ecoturismul șiturismul de aventură, circuitele turis-tice sau turismul cultural, turismul desănătate, turismul de tip city break, acăror dezvoltare și promovare poatedetermina consolidarea poziției dedestinație turistică atractivă pe piațaturistică internațională. Crearea unorproduse/servicii de calitate estecrucială pentru alinierea la cerinţeleeuropene de dezvoltare, precum şila creşterea atractivităţii şicompetitivităţii României ca destinaţieturistică.

turism VINERI 22 SEPTEMBRIE 20178

Articolele ap@rute în revist@ exprim@ punctele de vedere

ale autorilor, care pot fi diferite de cele ale redac]iei.

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Articole la: euroeconomiaxxi@gmail.com

Colegiul de redac]ie

Redactor }ef coordonator:

DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGENEUGEN IORD~NESCUIORD~NESCUNICOLAE E{ANUE{ANU

dr. Eduard STOICASTOICA

Leonard {ERBAN{ERBANsecretar general de redac]ie

editorGRUPUL DE PRES~ CONTINENTCAMERA DE COMER[, INDUSTRIE {I AGRICULTUR~ A JUDE[ULUI SIBIU“DE TOATE PENTRU TO[I”SC. TRIBUNA SRL

Conf. Univ. Dr. Virgil nicula,ulbs

brașoV, piața sfatului