La Chişinău, frumoasa capitală a Re-publicii Moldova, s-a desfăşurat săptă -mâna trecută – 27-28 septembrie 2013– Con ferinţa Ştiinţifică Internaţională„60 de ani de învăţământ economicsuperior în Republica Moldova: Prininovare şi competi tivitate spre progreseconomic”. Au participat mai mulţi pro -fe sori şi cercetători din Republica Mol -do va, Italia, Albania, Româ nia. Din ţaranoastră au prezentat comunicări colegi

de la Insti tutul Naţional de Cercetări Economice al Academiei Ro-mâne – prof.univ.dr. D.H.C. Valeriu Ioan Franc „Identităţi cultu -rale naţio nale în procesele globale”, ş.a. –, de la ASE Bucureşti– prof. univ.dr. Florina Bran, conf.univ.dr. Manea Gheorghe,conf.univ.dr. Ioan I. „Pregătirea strategiei de valorificare a re -surselor naturale prin cunoaşterea multidisciplinară”, ş.a. –, dela Universitatea din Craiova – prof. univ.dr. Marcu N. „Româniaconfruntată cu criza economico-financiară” –, de la Universitatea„Lucian Blaga” din Sibiu – prof.univ.dr. Dan Popescu, D.H.C. alAcademiei de Studii Economice a Moldovei – Chişinău şi D.H.C.al Univer sităţii Rennes 1, din Franţa, „Mari averi în lume: întreonestita te, fascinaţie, revoltă şi suspiciuni”, precum şi conf.univ.dr.Paul Lucian, „Sprijinul financiar al Uniunii Europene pentru Ro -mânia prin intermediul instrumentelor structurale”.

În cadrul Conferinţei şi cu prilejul „Zilei Economistului” s-audesfăşurat în sala Teatrului Naţional de Operă şi Balet „MariaBieşu”, o frumoasă festivitate şi un splendid concert. Deo -potrivă, au fost vizitate prestigioase locuri de cult, mânăstirea„Hâncu” (70 de km. de Chişinău) şi mânăstirea „Căpriana” (40de km. de Chişinău), precum şi Casa muzeu „A. Puşkin” însatul Dolna (45 km. de Chişinău).

O manifestare ştiinţifică remarcabilă şi care s-a bucurat de succes.*

Prezentăm in extenso, în revista noastră, cele 2 comunicăridin plenul Conferinţei, respectiv cea a prof. univ.dr. hab. D.H.C.Grigore Belostecinic – rectorul ASEM – membru al Academieide Ştiinţe a Moldovei şi cea a prof. univ.dr.hab. Sergiu Chircă,membru de onoare al Academiei Române.

Titlul acestui Eseu este ero -nat, deoarece, în realitate, pentrunoi, cei din R.Moldova, nu poatefi ori Uniunea Europeană, caredeja funcţionează de mai binede 60 de ani şi spre care neorientăm, ori Uniunea Euroasia -tică, care încă nu există, fiind doarun proiect, pur politic, pe hârtie,al Federaţiei Ruse, propus de cătreVladimir Putin. Un om cărturarşi bine informat despre situaţiadin Europa, din lume şi din spa-

ţiul fostei URSS, inclusiv din Federaţia Rusă, nicidecum nupoate să-şi permită o contrapunere a acestor două uniuni: aunei ce există şi garantează cel mai înalt nivel de trai dinlume, cu o altă uniune ce există doar în mintea unor politi-cieni şi prevăzută pentru un spaţiu cu cel mai redus nivel deviaţă din Europa, unde predomină sărăcia, corupţia, încălcareadrep turilor elementare ale omului şi cu o economie departede cea funcţională ce ar face faţă concurenţei mondiale.

S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„Nu se blamează viciulşi nu se laudă virtuteadecât din interes”

La Rochefoucauld

c my b

c my b

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 396 anul IX vineri, 4 octombrie 2013 1 RON

”Acela care vacontrola volumul

banilor în orice ţarăva fi stăpânul le gilor

şi al comerţului„(James AbrahamGarfield, al 20-leapreşedinte SUA)

Noile realităţi alemediului econo -mic naţional, regio-nal sau mondial,

care devine unul tot mai globali zat, cu oconcurenţa în continuă creştere, cu noioportunităţi, dar şi cu noi in certitudini,precum şi profundele trans formări pe care

le-au suferit sisteme le financiare sub influ-enţa inovărilor tehnologice, globalizării şiliberalizării fluxurilor de capital, tendinţespecifice pentru ultimele decenii, au făcutcapitalul să circule în forme tot mai sofisti-cate şi pe pieţe din ce în ce mai integratela nivel mondial. Şi chiar dacă, pe termenlung, această evoluţie favorizează alocareamai eficientă a resurselor de capital, dome-niul financiar nu este scutit de ten siunidestabilizatoa re, generatoare de riscuri atâtpentru actorii din industria financiară, cât şipentru economii în ansamblu. Drept dovadăeste şi criza datoriilor publice din zonaeuro, care continuă să ră mână un factor deinstabilitate.

4 octombrie 1957. Lansarea, de cătresovietici, a primului satelit artificial.

AUREL VLAICU (1882-1913) face parte dintripleta de aur a aero -nauticii româneşti şimon diale, alături de Tra -ian Vuia (1886-1972) şide Henri Coandă (1886-1912). Genialul inginerconstructor de avioaneeste unul dintre pionie -rii aviaţiei româneşti şimondiale. A fost desti-

nat să aducă glorie poporului român şi să tra -seze eroic, prin zborul său temerar peste Carpaţi,unirea spirituală a României cu Transilvania,anticipând actul istoric – politic de la 1 De -cembrie 1918.

continuare ^n pag. 4 - 5

Puncte de vedere

prof. univ. dr. Elena

MACAVEI

Academia de Studii Economicea Moldovei - Chişinău

continuare ^n pag. 8

continuare ^n pag. 6 - 7

Aparatul de zbor al lui Aurel Vlaicu

AUREL VLAICU.Aviatorul – erou de la Bin]in]i

100 de ani de la ultimul}i tragicul zbor (I)

Analizând în detaliu relaţiile economi ce româno-germane în perioada dinain te de integrarea în UniuneaEuropeană (1990-2006) şi în cadrul Uniunii Euro pene(01.2007-06.2010) şi prognozând evoluţia viitoare aeconomiilor celor două state, dar şi a economiei Uniu-nii Europene şi chiara economiei mondiale,anticipez următoareleperspective ale relaţi -ilor eco nomice româno-germane în cadrul Uni-unii Europene:

• Germania îşi va păstra rolul primordialpe care l-a avut, îl are şi îl va avea în con-tinuare în relaţiile economice externe ale Ro-mâniei, conferit de faptul că această ţară de -ţine cea mai mare pondere în comerţul ex -terior al ţării noastre;

dr. Wiegand Helmut

FLEISCHER

dr. hab. în economie, prof. univ., academicianGrigore BELOSTECINIC

Prin stabilitate financiar@ spre cre}tere economic@ durabil@ (I)

Perspectivele rela]iilor economice româno-germane încadrul Uniunii Europene (III)

PUNCTULPE EUROPA

Moscova - Kremlin

continuare ^n pag. 3

Dan POPESCU

Chi}in@u: Conferin]aInterna]ional@

prof.univ.dr.hab. Sergiu CHIRCĂ, membru de onoareal Academiei Române

Uniunea European@ sauUniunea Euroasiatic@? (I)

Istoria în actualitate }iactualitatea în istorie

- Momente -

pag. 2

Berlin

REMEMBER2 VINERI 4 OCTOMBRIE 2013

Istoria în actualitate }i actualitatea în istorie- Momente -

13 august 1521. Conchistadorul spaniol Fernando Cortes intrăîn capitala Imperiului aztec, Tenochtitian, viitorul Mexico.

22 septembrie 1984. Celebrând amiciţia franco-germană,la Verdun, locul celei mai sângeroase bătălii ce a opus pefrancezi - germanilor, preşedintele Francois Mitterand şiCancelarul Helmut Kohl se ţin, semnificativ, de mână...

6 august 1945. Hiroshima, prima bombă atomică utilizată în lume.

17 septembrie 1978. Semnarea Acordului de pace de la Camp David

3COLABORARE COOPERAREVINERI 4 OCTOMBRIE 2013

urmare din pagina 1• Asimetria caracteristică relaţiilor

eco nomice româno-germane din punctde vedere al ponderii pe care aces-tea o au, pe de o parte, pentru econo-mia românească, şi pe de alta, pentrucea germană, va continua. Din aceastăasimetrie decurge necesitatea unuimodel de abordare realistă a definirii,elaborării şi implementării strategieidezvoltării schimburilor dintre o ţarăcu o economie în progres dar încă cumulte deficienţe, cum este România,şi o ţară cu un nivel de dezvoltare eco -nomică foarte ridicat; după stabili reastrategiei şi în urma unor particulari -zări şi ajustări, acest model este apli -cabil cel puţin din punct de vederecriterial, şi altor ţări dezvoltate aleUniunii Europene;

• Capacitatea economiei Germanieide a reprezenta unul dintre cele maiputernice centre gravitaţionale pentrudirecţionarea schimburilor economiceexterne ale României în prezent şi înperspectivă, potrivit teoriei „creării şi de-turnării” de relaţii comerciale externe(trade creating şi trade diverting).

• Necesitatea luării în consideraţieşi a utilizării, pe baza principiilor eco -nomice concurenţiale de piaţă, corobo-rate cu cele ale intereselor economi -ce naţionale, şi a celorlalte oportuni -tăţi oferite de diviziunea internaţiona -lă a muncii, de intensificarea globali -zării şi a internaţionalizării la scararegională, continentală şi mondială;

• Reducerea dezechilibrelor şi dis-torsiunilor exporturilor şi importurilorRomâniei pe relaţia Germania din punc -tul de vedere structural şi al eficienţeieconomice, marcate de preponderenţala export a produselor româneşti cugrad scăzut de prelucrare şi valoareadăugată redusă şi de prevalenţa laimport a grupelor de mărfuri care în -corporează un grad înalt de cercetareştiinţifică şi tehnologii de vârf; acestedezechilibre pot fi atenuate printr-unmix de politici economice şi financia-re care trebuie să valorizeze:

a) Potenţialul cooperării economi cesub forma de societăţi mixte cu par-ticiparea întreprinzătorilor germani;

b) Investiţiile directe de capital ger-man pe baza folosirii sistemului legalde facilităţi (impozitare directă şi in -directă redusă, birocraţie scăzută ş.a.);

c) Avantajele asistenţei pe care ooferă Uniunea Europeană, privind spri-jinirea statelor membre în ceea ce pri-veşte dezvoltarea economică şi infra-structurală;

• Persistenţa unui deficit al balan -ţei comerciale cu Germania, conformcu tendinţa de creştere din perioada1991-2009, de natură să aibă reper-cusiuni nefavorabile asupra balanţeide plăţi externe a României, cât şiasupra îndeplinirii de către Româniaa criteriilor de convergenţă pentruintegrarea în Uniunea Monetară Eu ro -peană, de unde şi necesitatea abor-dării strategiei soldului balanţei com-erciale cu această ţară prin prismaînlăturării parţiale sau totale a defi -citelor, care au efecte nefavorabile lanivel macroeconomic;

• Scăderea discrepanţei dintre pre-ţurile unitare la export şi import pen-tru produse aparţinând aceleiaşi grupe,mai ales la maşini, echipamente şiutilaje, produse chimice, uleiuri etc.;astfel preţul unei tone de produseaparţinând unei grupe importate dinGermania în anumite situaţii este multmai mare decât preţul unei tone deexport de produse româneşti în Ger -mania aparţinând aceleiaşi grupe deproduse, ceea ce relevă decalaje teh -nologice de mare amploare precumşi necesitatea îmbunătăţirii raportuluide schimb pe seama creşterii compe -tivităţii produselor româneşti prin cali -tatea superioară şi costuri reduse ca şiprintr-o mai performantă specializarea comerţului exterior cu această ţară;

• Îmbunătăţirea avantajelor compa -rative a relaţiilor economice româno-germane din perspectiva României petermen mediu şi lung ar trebui să seaxeze pe următoarele elemente de bază:■ Intensificarea preocupărilor pentrurealizarea unei balanţe echilibrate acomerţului exterior pe termen mediuşi lung, în condiţiile unei creşteri adec-vate obiectivului propus, atât a expor-turilor cât şi a importurilor;■ Îmbunătăţirea structurii de exporta României cu Germania prin sporireaeficienţei acesteia pe baza creşterii pon-derii produselor cu competivitate ridi-cată, atât ca nivel calitativ cât şi ca preţ;■ Dimensionarea şi stimularea priori -tăţilor de import din Germania în func-ţie nu numai de interese economiceindividuale ale agenţilor economici, cişi în funcţie de efectele benefice pro -

pagate pe care aceste importuri lepot sau trebuie să le aibă, la nivelmacroeconomic, în sensul stabilizăriişi al dezvoltării durabile;

• Situarea investiţiilor directe ger-mane printre primele poziţii ale ierar -hizării investiţiilor străine în România,care este marcată de insuficienţa uti-lizării în acest domeniu a potenţialu-lui economiei româneşti, în condiţiile încare totuşi se remarcă predominanţaacestuia în ramurile productive ale eco -nomiei naţionale, respectiv industriaconstrucţiilor de maşini, electronică,electrotehnică, uşoară şi alimentară.

Există mulţi factori perturbatori carepot influenţa evoluţia în timp a relaţi-ilor economice româno-germane, cumar fi evoluţiile politice interne nefavo -rabile în cele două state (instaurareaunor dictaturi, crize politice, etc.), in -stabilitatea structurilor politice saueconomice, războaie, catastrofe natu-rale ş.a. care nu pot fi anticipate înmomentul de faţă. Prognozele mea asu-pra evoluţiei relaţiilor economice româ-no-germane a fost făcută plecând dela premisa că nu vor interveni modi -ficări majore în acest sens. În cazul încare totuşi ar interveni unul sau maimulţi asemenea factori, perspectivelerelaţiilor economice româno-germanes-ar înrăutăţi considerabil, iar valorileatinse de schimburile comerciale româ -no-germane şi de investiţiile directegermane în România în ultimii ani nuar mai putea fi atinse o perioadă lungăde timp.

Declinul relaţiilor economice româno-germane în anul 2009, ca urmare arecesiunii economice mondiale, a in -fluenţat în mod negativ prognozelepentru perspectivele relaţiilor econo -mice româno-germane în viitorul apro-piat. Legăturile strânse dintre econo -miile mondiale şi dependenţa dintreeconomii nu permite izolarea unei eco-nomii naţionale de economia mondia -lă şi implicit de recesiunea economi -că mondială actuală. Prin urmare, opri -rea declinului relaţiilor economice ro -mâno-germane şi revenirea la evolu -ţia favorabilă care a existat până înanul 2008, va fi posibilă abia după în-cheierea recesiunii economiei mondia -le. Deşi evoluţia schimburilor comercia -le româno-germane şi evoluţia numă -rului societăţilor înfiinţate cu partici-pare germană în primul semestru alanului 2010 este favorabilă, totuşi este

prematur să afirmăm că efectele rece-siunii economice globale au fost de -păşite şi că urmează o perioadă deexpansiune economică.

Ultimele date macroeconomice re -fe ritoare la evoluţia economiei germa -ne sunt favorabile. Analiştii germaniprognozează o creştere a PIB-ului Ger-maniei de peste 3% în anul 2010 înraport cu anul anterior. Este cunos-cut faptul că economia germană areo influenţă deosebită asupra evoluţieieconomice a Uniunii Europene. Ana -listul Dragoş Cabat a indicat Germaniaca "locomotiva" a economiei UniuniiEuropene şi crede că redresarea eco -nomiei Germane va ajuta şi la reveni -rea României: "Depindem foarte multde evoluţia economiei germane şi deveştile care vor veni de acolo. Dacăaceste veşti vor fi îmbucurătoare, estefoarte posibil să vedem o reluare aîncrederii în economia românească şiimplicit o apreciere a leului faţă demoneda unică".1

Relaţiile politice dintre România şiGermania sunt bune. Astfel, vizita laBucureşti de pe 25 iunie 2010 a mi -nistrului Afacerilor Externe al Republi-cii Federale Germania, Guido Wester-welle, s-ar putea să constituie un pream -bul al unui viitor parteneriat strategicromâno-german. Oficialul german a so-sit la Bucureşti la invitaţia omologu-lui său român, Teodor Baconschi, iaragenda de lucru a conţinut subiectede interes sporit pentru ambele părţi:aspecte economico-financiare legatede criză şi strategia UE pentru Dunăre(o iniţiativă româno-austriaca de dez-voltare regională pentru zonele adia-cente cursului Dunării). După aproape70 de ani, România şi Germania arputea semna în toamna anului 2010un parteneriat strategic cu ocaziavizitei pe care cancelarul Germaniei,doamna Angela Merkel, intenţioneazăsă o întreprindă la Bucureşti. Expresiaraporturilor economice în continuăcreştere dintre cele două ţări ar tre-bui, în mod firesc, să fie susţinute şide un acord politic, document cares-ar putea materializa într-un parte -neriat strategic între cele două ţări.Cu toate acestea, în România existăîncă o problemă majoră pe care in -vestitorii germani o doresc tratată şieradicată cât mai repede: corupţia lanivel instituţional şi sistemul juridiccare încă suferă la capitolul credibili -tate. Rămâne de văzut ce turnură vorlua relaţiile româno-germane după primavizită în România a cancelarului ger-man Angela Merkel şi care va fi punc-

tul culminant al acestui eveniment.Noi sperăm că va fi semnarea unuiparteneriat strategic cu principalul mo-tor economic al Uniunii Europene!

ConcluziiCriza economico-financiară mondia -

lă, prin cele trei componente ale sale,a afectat atât statele cu o economiede piaţă dezvoltată, însă într-o măsurămai redusă, cât şi statele cu o eco -no mie de piaţă în curs de dezvoltare,într-o măsură mult mai mare. Germa-nia se încadrează în prima categorie,iar România în cea de-a doua. Şi re -la ţiile economice româno-germane aufost afectate de această criză, dar, faţăde relaţiile cu alte state, reprezintătotuşi un factor de echilibru pentrueconomia României în această perioa-dă dificilă.

Economia României, aflată în cursde dezvoltare şi cu destule problemenerezolvate, este încă fragilă şi oricefactor negativ extern are un efect pu -ternic asupra evoluţiei acesteia. În pre-zent, economia românească nu esteafectată doar de efectele crizei eco-nomico-financiare mondiale, ci şi de ocriză economică internă care se resim -te acut de populaţia României şi decătre agenţii economici. Criza econo -mică internă este rezultatul reformeiinsuficiente a sectorului justiţiei şi aaparatului administrativ supradimensio -nat, care consumă mare parte din re -sursele financiare şi fizice. Aceste re -surse financiare şi fizice ar trebui, dupăpărerea mea, redirecţionate către sec-toare cum sunt: dezvoltarea infrastruc -turii, învăţământ, cercetare, sănătate etc.

Perspectivele relaţiilor economiceromâno-germane trebuiesc văzute înstrânsă legătură cu evoluţia economieieuropene şi chiar mondiale. După în -cheierea actualei crizei economico-fi -nanciare mondiale, ţinând cont şi detradiţia relaţiilor economice româno-germane, de apartenenţa la UniuneaEuropeană şi de relaţiile bune între celedouă state, anticipez o perspectivă fa-vorabilă a relaţiilor economice româ -no-germane şi un impact pozitiv asupradezvoltării economiei ţării noastre.

Notă subsol:1. Cabat, D., 2010, Emisiunea „Pontulvalutar, cu Dragoş Cabat”, Bucureşti,(http://www.bloombiz.ro/finante/pontul-valutar-cu-dragos-cabat-38-leieuro-un-scenariu-posibi l- in-t1-din-2011/?utm_source=newsletter&utm_medium=emai l&utm_campaign=zi ln ic,08.08.2010)

Perspectivele rela]iilor economice româno-germane în cadrul Uniunii Europene (III)

dr. Wiegand Helmut FLEISCHER Dresda

Heidelberg, tradiţional şi de prestigiu centru universitar germanunde au studiat şi studiază cu succes mai mulţi români.

REPUBLICA MOLDOVA VINERI 4 OCTOMBRIE 20134

c my b

c my b

my b my b

urmare din pagina 1De rând cu politicile bugetare foarte

dure, se constată şi o micşorare aponderii re surselor financiare atraseîn capitalul băncilor europene, ceeace ar putea duce la reducerea credi -tării sectorului real al economiei şi,de ce nu,a ex portului de capital sprestatele cu o economie în formare. O altăproblemă o reprezintă şomajul. În pe-rioada crizei economice din anii 2008-2009 a fost înregistrată o creştereconsiderabilă a productivităţii, în moddeosebit în sec toarele de producere,inclusiv drept consecinţă a disponibili -zărilor masive, iar domeniul serviciilornu a fost în stare să absoarbă forţade muncă eli berată. Cu toate acestea,deocamdată nu există motive pentru adeclara că statele europene sunt într-onouă criză, chiar dacă unele dintre aces -tea se confruntă cu probleme ce ţin decreşterea economică. Paradoxul princi-pal ţine de faptul că pieţele au nevoiede stabili tate bugetară, dar drept conse -cinţă reac ţionează negativ la aceastaîn sensul creşterii economice.

Până la urmă, măsurile întreprinse înstatele europene, inclusiv prin instru-mente de politică monetară, de rând cuoptimismul generat de unele evoluţiipozitive în economia americană, ar pu-tea influenţa pozitiv creşterea econo -mică mondială. Cu toate acestea, tre-buie să recunoaştem, că într-un me -diu financiar mondializat şi din ce înce mai sofisticat, stabilitatea financia-re reprezintă o nouă provocare pentrueconomiile contemporane şi o condiţieobligatorie pentru asigurarea unei creş-teri economice durabile. Asigurarea sta-bilităţii financiare trebuie să constituieo preocupare prioritară şi pentru băn-cile centrale, sau băncile băncilor, cummai sunt definite uneori, şi care seaflă în fruntea sistemelor financiarenaţionale, în acest scop fiind necesa -ră o strânsă cooperare şi colaborarecu diverse instituţii şi organizaţii lanivel naţional şi internaţional.

De menţionat că în literatura şipractica economică nu s-a ajuns încăla un punct de vedere comun cu pri -vire la conţinutul conceptului de „sta-bilitate financiară”, ba din contra, sevor beşte mai mult despre „instabili-tatea financiară”, aceasta fiind defi -nită drept condiţiile de pe pieţele finan -ciare care afectează, sau ameninţă săafecteze, performanţele economice prinimpactul pe care îl au asupra siste -mului financiar. În această or dine deidei, „stabilitatea financiară” poate fi

definită ca o starea a sistemului finan-ciar în care nu apar perturbaţii siste -mice, precum formarea unor bule fi -nanciare care sunt în stare să explo -deze oricând, volatilita tea excesivă apreţurilor titlurilor, re ducerea anormalăa lichidităţii pe anu mite segmente depiaţă, întreruperi în funcţionarea sis -temelor de plăţi, limi tarea excesivă acreditării, falimente ale instituţiilor finan-ciare etc. Aceasta solicită o analiză ri-guroasă a tuturor elementelor care cons-tituie cadrul na tural al sistemului fi -nanciar – inovaţiile tehnologice, inova -ţiile financiare, principiile de funcţionarea pieţelor, codurile de bună conduită şide bună prac tică, regulile prudenţiale,soliditatea in stituţiilor etc. prin prismaefectelor lor asupra stabilităţii financiare.

De menţionat că contextul istoric,economic şi social al fiecărui stat ainfluenţat de-a lungul timpului conţi -nutul şi modul de funcţionare ale sis -temului bancar şi ale pieţei bancare.Cu certitudine, nu putem spune acelaşilucru, ori să vorbim despre tradiţiivechi, cu referinţă la sistemul bancaral Republicii Moldova. Obţinerea inde -pendenţei statale şi tranziţia (spre re -gret, foarte lungă) la economia de piaţăau solicitat schimbări fundamentaleîn teoria şi practica economică, inclu-siv reorganizarea, reformarea şi, dece nu, constituirea sistemului finan-ciar-bancar propriu în baza moşteniriidin fostul sistem sovietic. A apărut şinecesitatea pregătirii specialiştilor pen-tru domeniul bancar, activitate în cares-a antrenat deplin Academia de StudiiEconomice din Moldova. În acest in -terval de timp, activitatea bancară aparcurs o schimbare profundă, datori-tă unor fenomene economice, precumaccentuarea concurenţei între bănci,diversificarea activităţilor desfăşurateşi a serviciilor prestate, apariţia unorservicii bancare bazate pe utilizareatehnologiilor avansate de prelucrare şitransfer a informaţiilor, completareaactivităţilor specifice băncilor cu altecategorii de operaţiuni, chiar dacă şiprin companii-fiice, precum operaţiunileasing, asigurare-reasigurare (aici arputea fi adaptată legislaţia naţionalăla practica europeană); la fel, institu -ţiile bancare au demonstrat că au do-bândit şi aptitudini eficiente de ges-tionare a riscurilor financiare.

Putem considera, astfel, că astăzibăncile din Republica Moldova for -mează cu adevărat un sistem bancar,au o prezenţă activă în economie, cu oprofitabilitate în creştere, tendinţă con-tinuă (pe parcursul ultimilor 3 ani) descădere a ratei medii a dobânzii la

creditele acordate, respectiv, susţinereacreditării agenţilor economici, susţine-rea activităţii investiţionale, demons -trând stabilitate, siguranţă, şi spriji -nind astfel creşterea economică, carene dorim să fie una durabilă, capabi -lă să genereze locuri de muncă, com-petitivitate şi coeziune socială.

Băncile comerciale din RepublicaMoldova, reprezentând prima linie deapărare în condiţiile crizei financiareşi economice prin care am trecut, audemonstrat rezistenţă şi au suferit multmai puţin decât sectorul real al economiei.

Astăzi şi politica monetară a Băncii

Naţionale este mai inteligentă şi efi-cientă, atât în ceea ce priveşte asigu -rarea stabilităţii macroeconomice, câtşi în vederea îmbunătăţirii creditării sec-torului real al economiei. Putem consi -dera că Banca Naţională a Moldoveia utilizat eficient în perioada de criză,dar şi ulterior, instrumente de politicămonetară, în vederea menţinerii cursu luide schimb al monedei naţionale şi asi-gurării controlului asupra inflaţiei, folo-sind în acest scop şi rezervele obliga -torii drept instrument de control al maseimonetare. Totodată, trebuie să recunoaş-tem şi faptul, că unele mă suri drastice

de politică monetară pot avea şi conse-cinţe negative asupra creş terii economi -ce, or stoparea inflaţiei înseamnă şianumite sacrificii aduse activităţii deproducere şi activităţii investiţionale.

Cele indicate mai sus ne permit săconsiderăm că în economia RepubliciiMoldova există premise favorabile asi -gurării unei stabilităţi financiare capa-bile să genereze creştere economică.

Astfel, pentru ultimii ani putem con-stata o tendinţă generală de creşterecontinuă a soldului creditelor acordatede sectorul bancar, care la finele luniiaugust 2013 a constituit 39,1 miliarde

dr. hab. în economie, prof. univ., academicianGrigore BELOSTECINIC

Prin stabilitate financiar@ spre cre}tereeconomic@ durabil@ (I)

VINERI 4 OCTOMBRIE 2013 5

c my b

c my b

c my b

REPUBLICA MOLDOVA

c my b

lei (des. 1), tendinţă diferită decât ceaconstatată în anii de criză 2008-2009.

Aceasta se datorează şi tendinţeigenerale de micşorare a ratei dobânziistabilite de băncile comerciale pentrucreditele acordate atât în lei moldove-neşti, cât şi în valută străină, la fel şireducerea marjei bancare atât la opera-ţiunile în lei, cât şi în valută (des. 2).

Drept pozitivă poate fi considerată,cu mici excepţii, şi creşterea depozi -telor atrase de sectorul bancar, dreptsursă de creştere a lichidităţii băncilor,care la sfârşitul lunii aprilie a consti-tuit 39,2 miliarde lei, din care 23,9miliarde în lei şi 15,3 miliarde în valu -tă străină (des. 4).

Chiar dacă deocamdată remitenţeleprovenite de la populaţia plecată lamuncă peste hotare nu au atins ni -velul anului 2008, şi la acest capitolpentru ultimii patru ani există o tendin -ţă generală de creştere. În luna iulie aanului în curs acestea au atins nivelulde 157 mln. dolari SUA ( des. 5), iarîn anul 2012 în întregime – 1494,2mln. dolari SUA (des. 6). Cu toate aces -tea, ponderea transferurilor băneştidin străinătate în formarea PIB-uluiare o tendinţă generală de descreştere(20,6% în anul 2012 în raport cu27,4 în 2009). Acestea rămân, totuşi,a fi o sursă importantă de stimulare

a cererii interne şi de alimentare alichidităţii sistemului bancar.

De menţionat şi faptul că BancaNaţională a Republicii Moldova înultimul timp nu s-a implicat activ învânzarea de valută, similar acţiunilorîntreprinse în anul 2009 (des. 7), dincontra, a completat valoarea rezervelorvalutare ale statului, acestea atingândsuma de 2629,9 mln. dolari SUA lasfârşitul lunii august a anului în curs(des. 8), iar gradul de acoperire aimporturilor prin activele de rezervăau constituit 5,4 luni (des. 9).

O problemă pentru economia Re -publicii Moldova este, la prima vedere,şi creşterea continuă a datoriei externe.

Totodată, chiar dacă datoriile ex -terne totale ale Republicii Moldova peparcursul ultimilor 10 ani au o tendin -ţă generală de creştere cu ritmuri ra -pide, atingând la sfârşitul lunii mar-tie a anului 2013 suma de 6098 mln.dolari SUA, trebuie să menţionăm căcea mai mare parte a acestora revinesectorului privat, datoriile publice cres -când cu ritmuri mult mai mici (des. 10).

Situaţia este însă alta şi când vor-bim despre datoriile externe publiceraportate la PIB, acestea constituind63,3% în anul 2000 şi doar 17,2%la sfârşitul anului 2012 (des. 11).

(va urma)

Chişinău

DEZVOLTARE VINERI 4 OCTOMBRIE 20136

urmare din pagina 1Aceasta constituie o anormalitate,

însă anormalul l-au declanşat co mu -niştii susţinuţi de nişte grupări po -litice, numite şi partide, în fond, cuaceleaşi angajamente ale unor forţepolitice străine de a destabiliza situa -ţia economică, socială şi politică dinR. Moldova şi a stopa ieşirea acesteiţări din sărăcia, confirmată de 21 deani de rătăciri şi a o dezorienta încalea ei strategică de dezvoltare. Deşitoate aceste grupări şi mici partiduţeau alte denumiri decât cea a comu-niştilor, în fond, ele sunt nişte filialeale partidului străinilor (comuniştilor),numit aşa de către Victor Stepaniuc,un fondator iniţial al acestui partid.

Omul cărturar politic şi economicşi încă informat (la etapa actuală, in -formaţia corectă şi la timp prezintă ceamai mare armă şi putere de avansare)e în stare să aprecieze corect nunumai situaţia la zi, dar şi evoluţiaacesteia pe viitor, în timp ce per-soana, în afara informaţiei corecte,poate fi uşor dezinformată, manipu-lată şi dezorientată. Să ne aducemaminte, când comuniştii au venit laputere, în 2001, ei au declarat că vomadera la uniunea statală Rusia – Bela-rus, chipurile, la o ţară comună, carenu a contribuit cu nimic bun şi nu s-aevidenţiat. Ulterior, aceştia au decla -rat că trebuie să ne integrăm în Uniu -nea Europeană, iar Vladimir Voronin asubliniat că UE nu are alternativă pen-tru noi, ca apoi să ducă lumea îneroare şi să afirme că trebuie să ade-răm la Federaţia Rusă. În felul acesta,pentru ţara noastră, au fost opt anişi ceva pierduţi (2001 – 2009), în care,plus la pierderile imense (capital dinafară nu a venit pentru a crea locuride muncă şi a relansa economia, dim-potrivă, acestea s-au redus cu peste300.000, iar populaţia a luat drumulstrăinătăţii), ne-am şi certat cu toţi ve-cinii (cu România, cu Ucraina şi maiales cu Rusia, care, în 2006, ne-ablocat exportul de vinuri şi ne-a dis-trus economia).

Vladimir Putin, preşedintele Rusiei,a contat pe comunişti pentru a federa -liza R. Moldova şi a garanta indepen-denţă oficială Tiraspolului, dar nu i-amers. De aceea Moldova nu mai credeîn partidul d-lui Vladimir Voronin, însă

nu refuză să-l folosească pentru a-şipromova politica sa în R. Moldova.În felul acesta, datorită propagandeicomuniştilor, populaţia R. Moldova adevenit ostatica minciunilor acestora.După ce au pierdut puterea, au in -ventat altă lozincă – să aderăm la Uniu-nea Euroasiatică, în fond, la aceeaşiFederaţie Rusă, care nu are viitor. Co -muniştii ştiu foarte bine despre aceas-ta. De aceea, accentul îl pun pe preţulla gazele naturale şi să fim de acordca limba rusă să devină limbă de stat,atunci, chipurile, preţul la gaze va ficu 30% mai mic, numai să intrăm înaceastă Uniune a Rusiei. Pentru unom necăjit şi sărac, această promisi-une ar fi un sprijin şi o încredere, iarpentru cei ce ştiu, în epoca contem -porană, în condiţiile economiei de piaţăliberă, aşa ceva nu poate avea loc.Da, statul poate să-şi permită, dacă arebani în plus, să reducă preţul pe unu-doi ani şi nu mai mult, fiindcă preţuleste determinat pe piaţă, dar nu ca petimpuri în cabinetul şefilor. Ulterior vomdemonstra cu cifre reale, ca omul derând să se convingă, că a trecut tim-pul când economia şi produsele ei -marfa func ţionau şi se vindeau dupăplacul unor conducători.

În perioada globalizării şi deschi -derii, economiile tuturor ţărilor funcţio-nează după nişte legi economice uni-versale, iar politicienii aflaţi în frun-tea ţărilor pot să contribuie ca aces-te legi să funcţioneze în folosul ţăriişi al poporului, în folosul anumitorclanuri oligarhice (cele mai mari şibogate din lume sunt, actualmente,în Rusia) sau în defavoarea ţării.

Economia de piaţă bine gestionatăşi deschisă permite depăşirea unorgreutăţi, care cu 30-40 de ani în urmănu puteau fi abordate, fapt confirmatde următorul exemplu: în anii 2007 şi2012, în R.Moldova, au survenit secetecu mult mai mari decât cea din 1946– 1947, când au murit sute de mii deoameni. Dar, datorită sistemului eco-nomic nou şi celui politic democratic,în aceşti ani, nimeni nu a murit defoame, iar o mare parte a populaţieinici nu a simţit că au fost secete dure,deşi R. Moldova este o ţară mică,care, apropo, nu poate să se dezvoltenormal de una singură. Ea nu are drep-tul să se izoleze. Chiar şi ţări mai maricare se izolează o duc foarte rău –Coreea de Nord, de exemplu, care semenţine săracă din cauza sistemuluivechi, cel comunist.

Geoeconomia contemporană prevede

alte principii de dezvoltare economicăşi politică, cum ar fi:

- relaţii bune cu toţi vecinii (de la50 până la 60% din toată marfa pro-dusă într-o ţară se realizează în spa -ţiul cu vecinii). Înainte sovieticii pro-movau alt principiu: cu cât e mai răula vecin, cu atât mai bine o să-ţi fie ţie.UE a înlocuit acest pericol cu bunavecinătate. Apropo, Rusia încă nu s-adezis de ordinea veche;

- o economie funcţională şi con-curenţială pe piaţa externă (pe piaţă,are de câştigat acela ce produce maicalitativ şi cu mai puţine costuri);

- atragerea capitalului străin, careînseamnă nu numai locuri de muncă,dar şi tehnologii noi, calitate mai bunăşi posibilitatea de a obţine noi nişepe piaţa externă;

- cele menţionate pot fi obţinuteatunci când ţara tinde spre un spaţiueconomic bazat pe progres tehnic,tehnologic, managerial şi stabilitate.

Actualmente, în lume, s-au creatpatru astfel de spaţii: SUA; Uniunea Euro-peană, Japonia şi China. În funcţie desituaţia geografică, fiecare ţară îşi alegespaţiul pentru a se menţine şi a pro-gresa. Pentru R. Moldova, ca şi pen-tru toate ţările europene, acest spaţiueste Uniunea Europeană. De aceea, tre-

buie să fim vigilenţi şi să nu ne maiabatem din calea ce este pentru noivitală şi strategică, cu atât mai mult, că,în 1999, această cale ne-a fost dată stopată.

Scopul acestui „Eseu” constă în ex -punerea reală, bazată pe rezultate con-crete despre esenţa şi funcţionarea adouă uniuni – una reală şi vitală (UniuneaEuropeană) şi alta ireală, care încă nuexistă şi, normal, nu funcţionează şichiar dacă se va forma, chipurile din2015, nu va putea fi vitală şi să facăfaţă concurenţei (locomotiva progresu -lui). Măcar prin faptul că, dacă prinanii 60-70 ai secolului trecut, în lumeau fost tot patru centre de susţinere aprogresului economic (SUA, UE, Ja -po nia şi URSS – ultima numai în do -me niul militar, nicidecum econo mic),apoi locul fostei URSS este ocupatastăzi de către China, care a de ve nita doua putere economică mondială.Expunerea se realizează în formă deîntrebări şi răspunsuri, ca omul derând, omul rupt de realitatea zilelornoastre, de informaţia internaţională,inclusiv cea din Europa şi FederaţiaRusă, să se dezmeticească (cine-i do -reşte viitor, unde şi cum poate fi ob -ţinut acest viitor şi cine-i doreşte con-servarea instabilităţii, sărăciei şi impre -vi zibilităţii) şi să se lămurească de unulsingur: cine sunt acei ce-i dorescviitorul şi cei care-l mint pentru a fiuşor manipulat, cu atât mai mult că,într-o ţară săracă, puterea este „foartedulce”. De aceea, au apărut indivizi,care şi din politică fac afaceri.

Aşadar, să urmărim întrebările ceapar în faţa noastră zilnic şi la oricepas şi să căutăm răspuns la ele, re -ieşind din realitatea ce ne înconjoară,dar şi să ţinem cont de ce R. Mol -dova este unica ţară din spaţiul ex-comunist, care şi la cei 22 de ani deindependenţă, ce s-a dovedit a fi for-mală, încă nu a încheiat perioada detranziţie de la economia sistemului vechila cea de piaţă funcţională şi beneficăpentru om.

1. Uniunea Europeană (UE) se aflăîn criză şi ar putea să dispară?

Răspuns: Da, e în criză, criza a de-venit mondială. Şi nu este prima şiultima criză, fie ea regională, europea -nă sau mondială. Crize vor fi şi peviitor. Principalul constă în faptul căînsăşi criza este o şansă de a perfec -ţiona gestionarea economiei şi a finan-

ţelor. Actualmente, UE dispune de unset de măsuri ce reduc consecinţelecrizei, se reformează sistemul bancar,cel financiar şi fiscal, iar bugetul UEpentru anii 2014 – 2020 prevede re -ducerea şomajului şi crearea mai mul-tor milioane de locuri de muncă, in -clusiv din contul dezvoltării econo -miei reale şi a infrastructurii. S-au ob-ţinut şi unele succese. La sfârşitul anu-lui 2012, deficitul bugetar al UE s-aredus de 2 ori, iar poziţia monedeiunice (euro) s-a consolidat (în compa -raţie cu dolarul american şi alte va -lute forte). Mai trebuie să se ţină contcă toate ţările lumii îşi păstrează rezer -vele naţionale valutare în dolari şi euro,inclusiv China (25% din rezerve în euro)şi Rusia (40% în euro).

Trebuie ţinut cont şi de faptul căUE deţine în jur de 80 la sută din toateinvestiţiile străine ce sunt antrenateîn Federaţia Rusă. Apoi, UE este pen-tru Rusia principala piaţă de desfacerea mărfurilor sale. Prin aceasta se expli -că şi faptul că guvernul rus nu estecointeresat de dezmembrarea UE. Înaceasta au interes doar unii politi-cieni şi mass-media de a-i speria pecei din CSI.

UE este gestionată de nişte echipemanageriale ce reprezintă toate ţărilemembre, ceea ce face ca ea să uti-lizeze un potenţial managerial cu multmai profesionist şi mai responsabildecât în cazul când ţara este condusăde un singur preşedinte, şi acela au -toritar. UE a fost fondată imediat dupăcel de-al Doilea Război Mondial, cândEuropa Occidentală era distrusă şi do-mina sărăcia. Atunci, oamenii politicişi-au pus întrebarea: cum se poatedepăşi această situaţie foarte grea şice trebuie întreprins ca pe viitor sănu mai fie războaie? Doar ultimele douărăzboaie mondiale (1914 – 1918 şi1939 – 1945), cele mai distrugătoaredin istoria omenirii, s-au declanşatanume în Europa. La propunerea mi -nistrului de externe francez. D-nul Schu-mann, a fost creată, în 1951, Comuni -tatea Europeană a cărbunelui şi oţe -lului (industrii ce au stat la temeliadezvoltării bazei militare a ţărilor cuinterese diferite), din care au făcutparte 6 ţări – Franţa, Republica Federa-lă a Germaniei, Italia, Belgia, Olanda şiLuxemburgul (ţările ce au luptat între ele).

Această Comunitate a avansat trep-tat şi s-a perfecţionat (în 1957), deci,peste 6 ani, a creat, cu sprijinul celor

prof.univ.dr.hab. Sergiu CHIRCĂ,membru de onoare al AcademieiRomâne

Uniunea European@ sau Uniunea Euroasiatic@?Puncte de vedere

Robert Schuman

Paris

Konrad Adenauer

DEZVOLTAREVINERI 4 OCTOMBRIE 2013 7

şase ţări, o piaţă comună pentru libe -ra circulaţie a mărfurilor, capitalului şia forţei de muncă. Pentru aceasta aufost create vamă comună, instituţiilenecesare (economice, legislative, exe -cutive şi politice, iar ulterior şi o mone-dă unică – euro), un spaţiu unic decirculaţie fără control şi vize. Desigur,au fost elaborate şi adoptate nişte re-guli şi legi obligatorii pentru toţi. Ac -tual mente, în UE, sunt 27 de ţări eu -ropene, anul acesta este primită Croa-ţia, iar la rând stau Islanda, Mace -donia, Bosnia şi Herţegovina, Turcia,Albania, Serbia (e o coadă destul demare). Apropo de Islanda - ţară stabilăşi dezvoltată, dar care a fost primadin Europa lovită de criza mondială,venită de peste Ocean. A decis săadere, convingându-se că integrarea cuUE constituie unica scăpare. Doresc,de asemenea, aderarea Ucraina, Mol -dova, Georgia, Azerbaidjanul şi uneleţări din zona Mediterană.

În UE, locuiesc în jur de 500 mili -oane de oameni (7% de la populaţiaglobului). În acelaşi timp, UE produ -ce circa 25 la sută din produsul glo -bal mondial, acestei Uniuni îi revincirca 50 la sută din toate cheltuielilesociale mondiale, ceea ce denotă căaici totul se face pentru om, pentrucondiţiile lui de viaţă. De aceea, cali -tatea vieţii în UE este cea mai bunăşi mai înaltă din lume. Această cons -tatare reiese şi din următoarele dateoficiale: produsul intern brut pe capde locuitor în UE (în baza puterii decumpărare a valutelor naţionale) estede 10 ori mai mare decât în UniuneaVa mală (Rusia, Kazahstan şi Belarus).Apoi, aceste trei ţări sunt apreciateprintre cele mai „dezvoltate” din spa -ţiul CSI. Deci, diferenţa e foarte mare.De aceea, UE e atrăgătoare. Ce în -seamnă UE şi ce poate face aceastăUniune, deja cunosc şi mulţi basara -beni măcar prin crearea infrastruc-turii sociale în unele sate şi comune.În Uniunea Europeană nu se permiteca populaţia să fie aprovizionată cuapă potabilă din fântâni, ci din sis-teme contemporane ce folosesc apadin râuri şi din adâncimi ale pământu -lui. Pentru R. Moldova, problema apeieste foarte gravă şi periculoasă, fiind-că majoritatea fântânilor noastre suntdăunătoare organismului omenesc, iarîn timp de secetă – problema devinecatastrofală. Nu mai vorbim de drumuri,ocrotirea sănătăţii, condiţiile sanitare,educaţie, mediul ambiant, etc.

Pentru R .Moldova, drept exempluservesc mai multe ţări, care au fostsărace, iar UE le-a ajutat să se dez-volte şi cu un trai decent. Însă, Irlanda

a avut foarte mult în comun cu situa-ţia de astăzi a Republicii Moldova. Ir -landa, cu o populaţie de 4 milioane şiceva de oameni (în secolul al XIX-leaavea 10-12 milioane, însă din cauza să-răciei majoritatea au emigrat în SUA),prin anii 50 ai secolului trecut păreacă va dispărea. Era în circulaţie şi unproverb îngrijorător: „Să nu uite ulti -mul irlandez ce va părăsi ţara să stingălumina”. Timp de vreo 30 de ani de laaderare a obţinut peste 20 de miliar -de de dolari (unele statistici arată circa25 miliarde) şi, cu controlul strict alBruxellesului, a devenit una din cele10 ţări dezvoltate din Europa. Apropode această ţară – acolo s-a format odiasporă moldovenească de mai multemii de moldoveni. Fiecare ţară-membrănu numai că primeşte finanţe, dar şiparticipă la formarea bugetului Uniunii,ţinând cont de nivelul de dezvoltare.Cel mai mult finanţează UE Germania.România, de exemplu, în 2007 –2013, a transferat Bruxellesului în jurde 7 miliarde euro. În acelaşi timp, pro -gramul de integrare prevedea finanţepentru România de la UE, pentru aceeaşiperioadă, în jur de 33 de miliarde deeuro. Desigur, criza încă nu este de -păşită definitiv, însă UE nu închideporţile pentru aderarea altor ţări.

Despre viabilitatea şi puterea eco-nomică a Uniunii Europene, chiar şi înactualele condiţii de criză, ne demons -trează programele de dezvoltare şi, maiales, bugetul acestei uniuni pentrupe rioada imediat următoare.

Pentru perioada 2014 – 2020, şefiicelor 27 de state-membre au convenit(la 9 februarie 2013) să consume 960de miliarde de euro (1.286 miliarde dedolari americani), inclusiv 320 de miliar-de de euro (circa o treime din toatăsuma) pentru agricultură. Cine, ce forţăeconomică din lume doreşte şi poatesă aloce acestei ramuri foarte impor-tante şi necesare atâţia bani? NumaiUniunea Europeană este răspunsul. Camtot atâţia bani (320 miliarde de euro)vor fi destinaţi ţărilor mai slab dezvol -tate. Să vedem, în continuare, ce vaobţine vecina R. Moldova – Româniacare, pe parcursul anilor 2007 – 2013,a realizat progrese remarcabile (cinea fost în România, în 2007 şi apoi în2013, s-a convins de schimbările ra -dicale). Dacă, în perioada precedentăde 7 ani (2007 – 2013), pentru Româ-nia au fost prevăzute alocaţii capitalede 33 miliarde de euro, apoi pentruurmătorii 7 ani (2014 – 2020) ţara vaobţine cu 18% mai mult, deci, circa40 de miliarde, deşi e criză în Europa,în lume şi în UE (în medie, 5,7 miliar -de de euro anual). Trebuie să nu-ţi pese

de R. Moldova, şi mai ales de agri-cultura şi satele ei ce sunt în derută,ca să schimbi punga cu euro pe pro -misiunea despre Uniunea Euroasia -tică.

Apropo de criză, cel mai dur a fostlovită Grecia. Apare întrebarea: De ceGrecia? Deoarece în Grecia, mai multeclanuri, mai ales acelea de la condu -cere, şi-au rezolvat propriile interese,au minţit şi au dezinformat instituţiileUE, inclusiv cele bancar-financiare.Desigur, e şi vina Bruxellesului că aslăbit controlul. Apoi, Grecia s-a ţinutbine datorită comerţului (dispune de oflotă maritimă şi oceanică impunătoare)şi turismului. Când criza mondială alovit ţara, totul s-a prăbuşit. Şi pot fiînţeleşi grecii de rând, unde salariulminim era de 700 de euro (cam11.200 de lei moldoveneşti la cursulvalutar), când acesta brusc s-a redus,a crescut şomajul. Dar ce făcea Greciaîn afara UE? În afara UE, situaţia arfi fost şi mai dramatică, ca în Irlandaanilor 50 ai secolului trecut.

Aflându-se în UE, Grecia obţine 300miliarde de euro (pentru 11 milioanede populaţie) şi va ieşi din criză. Con -ducerea UE nu doreşte ca Grecia săse prăbuşească. Desigur, o mare partedin aceşti bani nu vor fi întorşi, vor fiiertaţi, aşa-i regula în ţările civilizate:cine-i disciplinat, cine-i harnic este şistimulat şi chiar iertat. UE funcţionează

nu numai în baza legilor (economice,financiare, sociale, politice, culturale,etc.) ce sunt obligatorii pentru toţi, darşi în baza unor standarde şi principiistrategice. Vom menţiona doar pe unele:

- Proprietatea privată este formaprincipală, cea care predomină. Eaeste foarte riguros protejată de legeşi de stat. Mai mult decât atât, laaderarea ţărilor ex-comuniste şi ex-so-vietice, unde a avut loc naţionalizareade către comunişti a pământului, imo-bilelor şi a altor mijloace importante,acestea sunt impuse să restituie popu -laţiei ceea ce a fost naţionalizat (înformă fizică sau în bani). Acest prin-cipiu se referă şi la patrimoniul bise -ricilor şi al mânăstirilor. Prin aceastase explică de ce comuniştii, acaparândproprietăţi imense ce nu le-au apar -ţinând, nu doresc în UE. Aceştia suntsusţinuţi, de regulă, de populaţia deorigine rusă, întrucât ei doresc cuRusia, fiindcă Federaţia Rusă nu poatefi primită în UE;

- Un alt principiu universal şifoarte strict realizat constă în proteja -rea drepturilor omului, ale tuturor etni-ilor, ca funcţie principală a statului;

- Creşterea nivelului de trai este unalt principiu. UE se conduce de prin-cipiul: „un salariu mai mare garanteazăo productivitatea mai mare”. Pentruţările ce au aderat recent se are învedere ca ele să majoreze treptat sa -

lariile şi pensiile şi să se apropie denivelul mediu pe Uniune, ca apoi, înetapa următoare să se apropie de ni -velul ţărilor mai dezvoltate;

-Lupta reală cu corupţia şi mita.Aceste anomalii umane, cel mai mult,se manifestă în ţările slab dezvoltateşi în cele ce au făcut parte din sis-temul comunist. În UE, are loc o evi-denţă strictă a banilor, pe care ţărilemembre le obţin de la bugetul Uniu -nii. În Bulgaria şi România, de exem-plu, au stat sau stau în penitenciaremai mulţi mi niştri, deputaţi şi chiarfostul premier Adrian Năstase;

- Formarea unei economii funcţio -nale. Aceasta înseamnă că economiaţărilor membre trebuie să facă faţă con-curenţei atât pe piaţa din cadrul Uniu-nii, cât şi pe piaţa mondială. Numaiatunci economia este funcţională. Pentruaceasta sunt prevăzute anumite cerin -ţe faţă de gestionarea companiilor,modernizarea lor tehnologică, calita -tea producţiei, etc.;

- Obligatoriu este dezvoltarea in -frastructurii naţionale (drumuri, oficii,energie electrică şi termică, aprovizio-nare cu apă, deservirea medicală, edu -caţie, cultură, etc.), cât şi a celei dinfiecare oraş sau comună, localitate;

- Principiul protejării mediului am -biant, a condiţiilor pentru o viaţă normală;

- Un principiu foarte important şiobligatoriu ţine de protejarea şi dez-voltarea generaţiei tinere, a persoane -lor cu dizabilităţi, a invalizilor şi pen-sionarilor. Toată lumea ştie că în Eu -ropa şi în alte părţi ale lumii cei maimulţi turişti sunt persoanele în vârstă,care, după ce au ieşit la pensie, auposibilităţi financiare să se odihneas -că şi să călătorească. Aceasta ar tre-bui să ştie şi populaţia în vârstă, pen-sionarii noştri, că aflându-ne în Uniu -nea Europeană, vor avea şi ei, în timp,un trai decent, pe care îl merită.

Iată de ce doresc în Uniunea Eu -ropeană nu numai ţările din Europa,dar şi din nordul Africii, din OrientulMijlociu. Şi acestea nu sunt cuvintegoale. Anterior am menţionat că, deşiponderea populaţiei UE constituie doar7% din populaţia mondială, însă finan-ţele (banii) destinaţi deservirii şi pro-tejării acestei populaţii constituie 50la sută din toate cheltuielile mondiale,destinate omului. În plus, în UE estepace şi linişte. De 60 de ani nu maisunt războaie între ţările membre aleComunităţii Europene. E un merit enormal Bruxellesului. În 2012, Uniunii Euro-pene i-a fost decernat Premiul Nobelpentru pace. Puteţi să mai menţionaţivreo altă Uniune mare de ţări, undesă fie aceeaşi pace şi stabilitate.

(va urma)Bruxelles

Alma Ata - Capitala Kazastanului

EROUL DE LA BIN[IN[I VINERI 4 OCTOMBRIE 20138

c my b

c my b

c my b

c my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care pot fi

diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul

de redac]ie

Redactor }ef coordonator:

DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

NICOLAE E{ANUE{ANU

dr. Alin OPREANA,OPREANA,secretar general de redac]ie

editorGRUPUL DE PRES~

CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~

A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707 Tel. 0269/21.81.33, fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

6 octombrie 1927. Primul film sonor (vorbit),la New-York, vestind decesul filmului mut.

urmare din pagina 1Eroul de la Binţinţi şi-a dorit cu

ardoare să salute, din avionul inven-tat de el, mulţimea venită la AdunareaGenerală a ASTREI de la Orăştie, din14-15 septembrie 1913, onorată cuprezenţa de: B.Şt. Delavrancea, VasileLucaciu, Silviu Dragomir, Ioan Lupaş,Nicolae Bălan, Partenie Cosma ş.a. N-afost să fie. Icarul din Binţinţi şi-a frântaripile la Băneşti, lângă Câmpina. Ves-tea tragicului accident, primită printr-otelegramă, a fost dată, printre lacrimi,de Andrei Bârseanu, preşedintele ASTREI.Ţara, de-o parte şi de alta a Carpaţilor,a fost îndoliată iar cel ce a îndrăznitsă facă imposibilul şi-a salutat, din cer,printre îngeri, poporul.

AUREL VLAICU s-a născut la 6/19noiembrie, zodia scorpion, 1882, într-ofamilie de oameni gospodari din Binţinţi,lângă Orăştie. A urmat şcoala primarăîn satul natal, Colegiul Reformat dinOrăştie, Liceul „Gheorghe Lazăr” dinSibiu (clasele a VII-a şi a VIII-a). Elevfiind, a surprins prin unele invenţii: obărcuţă cu motor pus în mişcare deun elastic, o lampă cu bec, o maşinăcu aburi în miniatură, o turbină. Ca ab -solvent de liceu s-a înscris la ŞcoalaPolitehnică din Budapesta, la ŞcoalaPolitehnică din München. Ca students-a remarcat inventând un model deaeroplan pus în mişcare cu praf depuşcă, un model de aeroplan cu aripibatante. Stagiul militar l-a făcut la mari -nă, fiind felicitat de comandantul săudupă ce a prezentat Zmeul dotat cuun aparat de fotografiat, a conceput unsubmarin, a creat un gramofon.

În anul 1908, a fost angajat la Uzi-nele Oppel din Rüsselheim, Germania,unde a brevetat o membrană de gramo-fon, a prezentat proiectul unui motorpentru aeroplan, acceptat de proprieta -rul uzinei a fi pus în practică cu con -diţia ca aeroplanul să rămână în pro-prietatea uzinei. Inventatorul român n-afost de acord „să cedeze invenţia nem-ţilor”, după cum a relatat într-o scri -soare, şi s-a întors în Transilvania. I-aspus tatălui: ”Am venit şi nu mai plec,

până nu dau gata maşina de zburat”.Cu banii strânşi din împrumuturile fă -cute de tatăl său, zălog fiind pămân-tul aflat în proprietate, din subscipţiipublice şi ale ASTREI, şi-a cumpăratmaterialele necesare contruirii, din lemnşi pânză, a planorului proiectat, botezat„Gândacul”, şi l-a experimentat, în pri -mă vara anului 1909, la Binţinţi, reuşindsă se înalţe la 10-15 metri de la sol.

Zborurile efectuate în zona Orăştieau atras atenţia presei. În „Tribuna” dinSibiu s-a relatat succesul „ingineruluiromân aplicat la Fabrica Oppel dinRüsselheim, lângă Frankfurt, ce a in -ventat un aeroplan care va face epocăîn arta aeronauticii”. A făcut demons -traţii cu „Gândacul” la Braşov, în curteaLiceului „Andrei Şaguna”, la 9 octom -brie 1909. Zborurile au continuat laBucureşti, unde a câştigat admiraţia,simpatia şi promisiunea oficialităţilorde a fi sprijinit, graţie prietenului săuOctavian Goga. În Atelierul Arsena -lului Armatei, unde fusese angajat, cuajutorul unei echipe de meseriaşi, şi-aconstruit aeroplanul botezat „Vlaicu I”.Sprijinit de Spiru Haret, Ministrul In -strucţiunii, de oficialităţi, şi-a procuratun motor performant de la Paris.

În ziua de 17 iunie 1910, a avut loczborul istoric efectuat la Cotroceni cu

primul aeroplan construit în România,ridicat la 4 metri de la sol. Aceastăzi a fost declarată Ziua Aviaţiei Ro -mâne. Alte zboruri au fost efectuatela Slatina-Piatra Olt, pe Hipodrom, subpatronajul Principelui Ferdinand I alRomâniei, prilej cu care i s-a acordatBrevetul de Inventator.

Cu avionul Vlaicu II, construit cuun alt motor achiziţionat de la Paris,a efectuat zborul la Blaj, în 29 august1911, deasupra Câmpiei Libertăţii, laaltitudinea de 800 m, cu viteza de 3km/h, în faţa a 30000 de oameniveniţi la Jubileul de 50 de ani de laînfiinţarea ASTREI. La această maresărbătoare au venit oaspeţi de vază:Nicolae Iorga, I.L. Caragiale, Şt.O. Iosif,Octavian Goga, actorii Petre Liciu şiAristizza Romanescu ş.a. Oamenii îlurmăreau cu admiraţie şi teamă, îiaruncau flori şi el îi saluta din înălţi-mi. Caragiale, emoţionat până la lacrimi,întrebat de prieteni de ce plânge, arăspuns, având o premoniţie fatală:„Plâng, fiindcă va trebui să moară cajertfa lui să fie o pecetluire a legăturiinoastre cu viitorul strălucit pe careni-l promite geniul românesc”. Marelescriitor s-a întâlnit apoi cu Vlaicu, i-adat o fotografie cu dedicaţia: „TrăiascăVlaicu! Şi sus, mai sus”. L-a îmbrăţi -

şat şi i-a spus: „Eşti cel mai mare ge -niu al poporului nostru, băiete. Să tră-ieşti! Avem şi noi cu cine ne mândri”.

Tânărul Vlaicu a efectuat alte zboruri,trezind uimire, mândrie şi admiraţie,la Sibiu, Braşov, Iaşi, Ploieşti, Cernăuţi.Gândea cu voce tare, alături de prie -tenul său Octavian Goga, cum va zburapeste Carpaţi. La concursul interna -ţional de la Aspern, lângă Viena, din23-30 iunie 1912, la care au participat43 de piloţi din 8 ţări, a participat şiŞoimul din Binţinţi cu avionul său de200 kg, cel mai uşor din concurs, înfaţa a peste 200000 de spectatori.Inventatorul şi aviatorul român a primit5 premii (2 premii întâi şi 3 premiidoi); s-a clasat primul, la egalitate depuncte cu celebrul pilot francez RolandGarros (cel ce a efectuat primul zbordeasupra Mării Mediterane), primul locla proba de aruncare a proiectilului laun punct fix, locul al doilea la probade aterizare. În final, a ocupat locul al3-lea, după Franţa şi Austria. Temerarulaviator şi-a încântat spectatorii prinsurvolări la Arad, Lugoj, Haţeg, Orăştie,Vârşeţ, Sălişte, Târgu Mureş, Dumbrăveni.

Succesele răsunătoare ale Şoimuluidin Binţinţi i-au determinat pereprezentanţii Fabricii Marconi să-iofere invitaţia de a-şi construi noulavion şi să intre în producţie în serie

în Anglia. Întors în ţară, s-a gândit lanoul avion, Vlaicu III, complet metal-ic. Între finalizarea noului proiect şivisul de a trece Carpaţii – o premierăîn aviaţia română – a ales să aducăbucurie celor dragi din Binţinţi şi dinOrăştie, unde avea loc cea de a 54-a Adunare Generală a ASTREI din 14-15 septembrie 1913.

În ziua de 13 septembrie, Icaruldin Binţinţi s-a prăbuşit la Băneşti,lângă Câmpina, şi odată cu el visulde a trasa în văzduh simbolica unirea Transilvaniei cu România. Corpul luiVlaicu şi resturile avionului prăbuşitau fost aduse la Bucureşti. I s-a puspe pieptul lipsit de viaţă Ordinul „Vir -tutea Militară”. Cu onorurile cuvenite,însoţit de mii de oameni îndoliaţi şide survolul piloţilor Gh. Negrescu şiAndrei Popovici, Aurel Vlaicu a fostcondus pe ultimul drum la CimitirulBellu. Copleşit de emoţii, Nicolae Iorgaa scris: „Se uită scriitori de renume.Pe el însă nu-l vom uita. Oricând în -drăzneala omenească va smulge aiureasuccese strălucite naturii învinse, nuvom privi cu invidie pe acel învingă-tor, ci vom zice cu mândrie: Şi noiam avut pe Vlaicu”. Vlaicu III a fostfinalizat de prietenii săi Magnani, Si -lişteanu şi pilotat, câteva zboruri dePetre Macavei. (va urma)

AUREL VLAICU. Aviatorul – erou de la Bin]in]i 100 de ani de la ultimul }i tragicul zbor (I)

prof. univ. dr. Elena MACAVEI

Roland GarrosAurel Vlaicu

Aeroplanul “Vlaicu II”