---S~PT~M#NAL FINANCIAR - ECONOMIC

PUNCTUL PE EUROPA

"Ceea ce interesul aunit, interesul poatedesface"

Cardinalul Mazarin

c my b

c my b

nr. 156 anul 4 vineri, 29 februarie 2008 0,50 RON

O prim@var@ prea devreme?

Emil DAVID

Eveniment 2008

pag. 8Ileana Ilie

Bursa din Sibiu

pag. 2Decebal N. Tod@ri]@

Lucian Bela}cu

Imaginea s@pt@m$nii

„Drumul spre bine este greu }i trece, de multe ori, prin teritoriul erorilor”

D. Davies

„Epuizat@, dar triumf@toare, URSS-ul, în «seara r@zboiului», se afla, incon-testabil, în rândul doi al puterilor mon-diale. La vest ca }i la est, pr@bu}ireaGermaniei }i a Japoniei a asigurat, prin-tre altele, deschiderea expansiunii salecontinentale directe (anexiuni) sau indi-recte (democra]ii populare), un câmp deac]iune cu atât mai mult nelimitat, cu

cât op]iunile sale politice }i ideologice,atât de discutate în ]@rile capitaliste,p@reau s@ î}i afle o bun@ justificare învictoria din 1945. În fapt, în curând blo-cat@, la nivelul «Cortinei de fier», dec@tre interven]ia american@, o asemeneaexpansiune î}i va afla în ea îns@}i pro-priile limite, atunci când ea va generaURSS-ului un nou rival: «China popu-lar@». Preten]iile acesteia din urm@, dea reprezenta ortodoxismul marxist-leni-nist, va face din lumea comunist@, pân@atunci monolitic@, un balaur cu dou@capete”...

continuare ^n pagina 4

Comer]

În categoria numeroa-selor dificult@]i cu care se con-frunt@ înv@]@mântul superiorromânesc, la acest început desecol XXI, un loc important îlocup@ problematica financiar@,asigurarea fondurilor necesaredesf@}ur@rii activit@]ii, aceastaaflându-se de regul@, la origi-nea multor altor dezechilibremanifestate în organizarea }i

func]ionarea sistemului educa]ional. Din punctul nostru devedere, problema managementului financiar la nivelul insti-tu]iilor de înv@]@mânt superior este o problem@ complex@}i de o actualitate deosebit@. Managementul financiar aluniversit@]ilor este expresia unui domeniu specific al acti-vit@]ii de conducere la nivelul acesteia, unde se funda-menteaz@, elaboreaz@, adopt@ }i finalizeaz@ deciziile finan-ciare, prin relevarea întregului poten]ial managerial la ni-velul universit@]ii. Educa]ia }i investi]ia în educa]ie }i - nereferim în special la investi]ia în institu]iile de înv@]@mântsuperior - au necesitat }i s-au realizat întotdeauna cu unconsum important de resurse financiare.

De mai bine de }ase luni, o acut@ criz@ financiar@ erodeaz@economia SUA. De tot atâta vreme, mediile financiare, autorit@]iledin toat@ lumea, presa, toate comunit@]ile politice sau econo-mice se afl@ în alert@ }i dezbat consecin]ele dramatice ale unortensiuni care, avându-}i epicentrul }i debutul în cel mai puter-nic stat al lumii, amenin]@ acum economia mondial@ cu o rece-siune global@. Se adevere}te înc@ o dat@ c@, atunci când econo-mia american@ tu}e}te, toate celelalte sunt cuprinse de febr@.Lucru explicabil, de vreme ce americanii, care reprezint@ 5 la sut@din popula]ia planetei, produc cam 30 la sut@ din produsul glo-bal mondial }i sunt responsabili de un procent chiar }i maimare din tranzac]iile financiare mondiale. Cum-necum, economiaSUA se afl@ acum în declin }i nu vom z@bovi asupra cauzeloracestei degringolade, cât asupra efectelor acesteia.

În contextul în care pre]urile de pe pia]a ipotecar@ au sc@-zut într-un ritm alert, deficitele comerciale }i fiscale au devenitnesustenabile, cota]iile petrolului au luat-o razna, infla]ia amenin-]@ s@ se accentueze dup@ ce anul trecut indicele de cre}tere apre]urilor a fost de 4,3 la sut@, iar dolarul î}i continu@ depre-cierea fa]@ de monede ca euro sau yen, banca central@ a SUA(FED) a decis s@ reduc@ dobânda de referin]@, în regim de ur-gen]@, de dou@ ori intr-un interval de o s@pt@mân@, în cursulprimei luni a acestui an, cu un nivel de 1,25 puncte procen-tuale, în încercarea de a reduce temerile investitorilor legate deîncetinirea drastic@ a cre}terii economiei americane.

Reconstruc]ia în Estul europeanDan POPESCU

prof. univ. dr. Carmen Com@niciu (decan)prof. univ. dr. Sorin Burnete (prodecan),prof. univ. dr. Luigi Dumitrescu (prodecan),conf. univ. dr. Cristina T@n@sescu (prodecan)conf. univ. dr. Ramona Toma (secretar }tiin]ific)

continuare ^n paginile 6-7

continuare ^n pagina 2

Tsunami american contra corabie româneasc@!

continuare ^n pagina 6

Noua conducere a

Facult@]i de {tiin]e Economice a ULBS

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

pag. 5

Praga

New-York

Programulopera]ional regional

– o }ans@ pentru dezvoltarea regional@- interviu cu d-l László Borbély, ministrul Dezvoltarii, Lucr@rilor

Publice }i Locuin]elor -

Finan]area înv@]@mântului superior românesc –

între necesit@]i }i posibilit@]i

Istorie economic@

dr. Ramona TODERICIU

“Implementarea cu succes a tuturorprogramelor de dezvoltare }i moderni-zare a României, fie c@ sunt demaratede Guvern, fie c@ e vorba de fonduristructurale, depinde, în cea mai marem@sur@, de autorit@]ile publice locale”.

László Borbély, ministrul MDLPL

INTEGRARE BURS~ VINERI 29 FEBRUARIE 20082

urmare din pagina 1„În acest moment, cre}terea

economiei SUA este zero“ – avertiza,recent, fostul guvernator al FED, AlanGreenspan, ad@ugând c@ „recupera-rea ar putea dura mult mai multdecât în mod normal“.

Cât va mai dura aceast@ criz@ }icât de mult se va mai adânci e greude presupus. Not@m doar c@ ameri-canii în}i}i trec printr-o stare accen-tuat@ de confuzie }i pesimism. O do-vede}te un sondaj recent, realizat deBBC, în care 78 la sut@ dintre cet@-]enii SUA }i-au exprimat convingereac@, în ansamblu, condi]iile economicese pr@bu}esc.

Problema principal@, cel pu]inpentru europeni, este cu totul alta, }ianume c@ pierderile cauzate de inves-ti]iile f@cute pe pia]a imobiliar@ }i acreditelor cu grad înalt de risc dinSUA s-au propagat, între timp, ca unveritabil tsunami în sistemul financiarglobal }i nu se }tie practic, în acestmoment, dimensiunea lor real@. Ana-li}ti economici }i politici de primamân@ sunt aproape unanimi în apre-cierea c@ virusul financiar americanpoate reprezenta începutul unei epide-mii economice globale. Dovad@ c@pie]ele supraînc@lzite din Europa s-aupr@bu}it }i ele sub efectul de domi-no provocat de criza american@, iar

încrederea în pia]a financiar@ a sc@-zut, odat@ cu indicii bursieri extremde volatili în ultima vreme. Presa despecialitate lanseaz@ necontenit sem-nale îngrijor@toare: pie]ele financiaredin întreaga lume se confrunt@ cusc@deri record, înc@ de la începutulacestui an, în condi]iile în care temer-ile legate de o recesiune a economieiamericane – prima din ultimii 6 ani– continu@ s@ persiste, iar datele ofi-ciale nu fac decât s@ confirme ame-nin]area pe care o reprezint@ pentruSUA încetinirea drastic@ a cre}terii.Tab@ra optimi}tilor este în inferiori-tate }i din ce în ce mai izolat@. Easper@ doar ca virusul american s@ nudeclan}eze chiar o recesiune mondia-l@ grav@, dar admite c@ alte na]iuni artrebui s@ se a}tepte cel pu]in la o redu-cere a propriei activit@]i economice.

„Economia global@ se confrunt@acum cu un monstru a c@rui m@rime,comportament }i itinerariu global r@-mân un mister“ – se exprima deose-bit de plastic Moises Naim, redac-torul }ef al revistei „Foreign Policy“,edi]ia american@. {i continu@: „Nu}tim ce pagube va face, ce ]@ri sauce industrii va lovi în continuare }icum va r@spunde ini]iativelor guver-namentale, precum pachetul de sti-mulare a economiei SUA. Dar, exist@un lucru pe care-l }tim deja. Odat@cu o astfel de criz@, apare }i nevoiade o restructurare radical@ a siste-mului financiar global.“

Da, se pare c@ aceasta esteconcluzia final@ ce se desprinde dintrista experien]@ american@, dar, cândse va restructura un sistem mondialcare p@rea infailibil }i construit pen-tru ve}nicie, cine o va face }i cum ova face? Sunt, evident, întreb@ri pen-tru viitorime. Noi am evocat dimen-siunile acestui ciclon mondial, din cutotul alte motive: pentru a da drep-tate }i celor care sus]in c@ nu se

poate vorbi de o Românie înfloritoare}i potent@ economic prin propriile eifor]e }i resurse, într-o conjunctur@interna]ional@ v@dit nefericit@. Nu estetocmai economia româneasc@ – cutoate fragilit@]ile }i metehnele ei –zidul de care s@ se sparg@ valulrecesiunii mondiale.

Concluzia este c@, apleca]i subfurtun@, vulnerabili tocmai pentru c@suntem slabi, suferim }i vom suferi

împreun@ cu al]ii. Noi, poate chiarmai mult decât al]ii, pentru c@ nemai lupt@m în plus }i cu necazurile}i derapajele pe care ni le cre@m sin-guri din ne}tiin]@ sau, pur }i simplu,din prostie. Nu ne mai r@mâne decâts@ sper@m c@ norocul ne va men]inecorabia pe val, în a}teptarea unorvremuri mai bune. {i s@ încerc@mm@car s@ facem, în ce ne prive}te,cât mai pu]ine erori.

Tsunami american contra corabie româneasc@!

Vedere din Media}

Emil DAVID

S@pt@mâna trecut@ Bursa din Si-biu }i Casa Român@ de Compensa]ieau participat la conferin]a anual@ orga-nizat@ de Association of Futures Mar-kets. Aceasta a fost a 11-a edi]ie a aces-tei conferin]e, organizat@ la Bangkok,Thailanda în perioada 20-22 Februa-rie. Pe parcursul celor trei zile au avutloc paneluri }i dezbateri deschise înjurul unor subiecte de actualitate înpia]a mondial@ a derivatelor, la careau participat cele mai importante bur-se din lume, precum Eurex, NYSE Euro-next, OMX, CME, MCX, reprezentantiai unor mari b@nci de investi]ii, furni-zori de solu]ii IT precum }i reprezen-tan]i ai burselor din ]@rile emergente,burse precum cele din Ungaria, Polo-nia, Thailanda, Vietnam, Iran, Argen-tina, Indonezia etc. Bursa din Sibiu aparticipat în data de 22 Februarie,al@turi de reprezentan]ii Eurex, Burseide Instrumente Derivate din Turcia, Bur-sei de Valori din Var}ovia }i repre-zentan]i ai revistei „Profit and Loss”la panelul ce a avut tema „Cumpoate mass-media s@ ajute cre}terealichidit@]ii?”.

„Este o onoare }i în acela}itimp un privilegiu s@ fi al@turi decele mai mari burse din lume, avândocazia s@ î]i exprimi punctul de ve-

dere }i s@ înve]i din experien]a celor-lal]i. Bursa din Sibiu prin participareala panelul cu tema „Cum poate mass-media s@ ajute cre}terea lichidit@]ii?”a demonstrat înc@ o dat@ c@ este oinstitu]ie cu recunoa}tere interna]io-nal@. Totodat@, merit@ men]ionat fap-tul c@ participarea la aceast@ con-ferin]@ a fost prima manifestare ac-tiv@ a Bursei din Sibiu ca membru alA.F.M., fiind primi]i cu sustinereaunei teme înc@ de la prima partici-pare. Dorim s@ r@mânem în conti-nuare activi în cadrul acestei organi-za]ii în scopul dezvolt@rii entit@]ilorbursiere”, a declarat Teodor Ancu]a,pre}edintele bursei din Sibiu.

Alte teme esen]iale dezb@tute încadrul acestei edi]ii a conferin]eianuale A.F.M. au avut referiri la efi-cien]a }i transparen]a pie]elor cu in-strumente derivate, diferen]ele dintrebursele private }i bursele în carestatul de]ine controlul, situa]ia dez-volt@rii pietelor cu instrumente de-rivate în Asia. Edi]ia a 11-a a con-ferin]ei Association of Futures Marketde la Bangkok a fost g@zduit@ de c@-tre Agricultural Futures Exchange dinThailanda, iar discursul de deschi-dere a fost sus]inut de c@tre dl. Ming-wan Sangsuwan – Viceprim-ministru}i Ministru al Comer]ului din Thailan-da. Bursa din Sibiu }i Casa Român@de Compensa]ie sunt membrii cu drep-turi depline ai A.F.M. începând cuIanuarie 2008.

Lichiditate ridicat@ pe final de lun@

În alt@ ordine de idei, evolu]ia pie-]ei sibiene la termen din preajma fina-

lului de lun@ a fost una foarte bun@,pe fondul revenirii pre]urilor pe plus,lichiditatea ajungând la niveluri superioare.

În prima sesiune a s@pt@mânii,în pia]a derivatelor, lichiditatea s-aridicat la nivelul de 21.640 contractefutures }i options încheiate din 2.852tranzac]ii, cu o valoare de 67 mili-oane de lei. Tranzac]iile au fost înche-iate pe fondul unei evolu]ii ascen-dente a cota]iilor. Num@rul pozi]iilor fu-tures a coborât la nivelul de 59.034.Cu 11.107 contracte, DESIF2 au fostcele mai c@utate active suport. DESIF2martie au fost cotate la 2,847 ac]iuneîn cre}tere cu 3,04&; iar DESIF2 iuniela 3,00 lei/ac]iune, în cre}tere cu 0,0527lei. Pentru septembrie 2008 DESIF 2au închis la 3,2 lei/titlu.DESIF5 au se-condat liderul cu un total de 10.102contracte. Derivatele în discu]ie s-auapreciat cu 2,54& pentru scaden]aapropiat@, fiind cotate la 3,4351 lei/ac]iune. DESIF 5 iunie au fost cotatela 3,60/ac]iune, în cre}tere cu 1,38&,iar DESIF5 septembrie au urcat cu1,07& ajungând la un pre] de 3,8355lei/titlu. Pentru decembrie 2008 DESIF5s-au apreciat cu 0,76& }i au fost co-tate la 3,975 lei/ac]iune. Pe podiums-au mai clasat titlurile B@ncii Transil-vania care au generat 203 contracte.

Sesiunea de tranzac]ionare demar]i a fost caracterizat@ de o lichidi-tate farte ridicat@, realizat@ pe fondulunei volatilit@]i crescute. De-a lungulzilei au fost încheiate 3.635 tranzac]iiînsumând 27.488 contracte futures }ioptions, fiind atins volumul maximpe luna în curs. De altfel, înc@ de ladebutul zilei s-a putut observa unapetit deosebit pentru tranzac]ionare.

La finalul zilei, volumul în Ron secifra la peste 85 milioane. Din per-spectiva pre]urilor, derivatele au evo-luat pe o direc]ie ascendenta. Num@-rul pozi]iilor futures a coborât lanivelul de 54.478, existând marc@ride profit/pierdere. Societ@]ile de inves-ti]ii financiare }i-au p@strat atractivi-tatea, pentru acestea fiind transferatechivalentul a peste 26 milioane deac]iuni. Ele au furnizat, conform obi-ceiului }i liderul zilei în clasamentullichidit@]ii. Este vorba despre deriva-tele pe activele DESIF2 care au gene-rat 15.517 contracte futures. Ultimeletranzac]ii cu DESIF2 au fost efectu-ate la pre]ul de 2,9289 lei/ac]iune pen-tru scaden]a martie }i 3,0616 lei/ac-]iune pentru scaden]a iunie. Conformacestora, DESIF2 s-au apreciat cu2,88& pentru scaden]a în derulare }icu 2,05& pentu iunie. Pe locul dois-au situat derivatele pe ac]iunile SIF5Oltenia, preferate ca active suport pen-tru 10.855 contracte futures. {i încazul lor s-au eviden]iat cre}teri ajunsela 0,0914 lei/titlu pentru scaden]a dinprim@var@ }i la 0,0601 lei/ac]iunepentru cea din var@. În urma acesto-ra, DESIF5 au fost cotate la închiderela 3,5265 lei/ac]iune pentru martie ,la 3,6601 lei/ac]iune pentru scaden]aiunie. Derivatele pe ac]iunile B@nciiTransilvania au ob]inut locul trei înclasamentul zilei. Miercuri, dup@ o perioad@ de câteva}edin]e în care direc]ia de evolu]ie apie]ei a fost una ascendent@, pre-]urile futures au suferit corec]ii. Astfel,de}i ziua a debutat pe „verde”, pre-]urile s–au depreciat ulterior. Rapor-tat la scaden]a scurt@, pentru cele mai

lichide derivate, cota]iile au evoluat peun culoar de circa 6-7 bani, nivelulde volatilitate fiind unul mediu, îns@suficient pentru tranzac]ii intra-dayprofitabile. În condi]iile date, lichidi-tatea s-a men]inut la un nivel bun.Au fost încheiate 2289 tranzac]ii re-prezentând un total de 17.642 con-tracte. Valoarea acestui rulaj s-a ridi-cat la peste 55 milioane de lei. Deri-vatele financiare au constituit bazatranzac]iilor, segmentul SIF dominândautoritar, fiind transferat echivalentula 17,3 milioane de ac]iuni SIF 2 }i5. Conform obiceiului, liderul zilei înclasamentul lichidit@]ii a provenit totdin acest@ zon@. Este vorba despreDESIF 2 care au fost preferate pen-tru 10.830 contracte futures. DESIF 2au fluctuat pentru scaden]a martieîntre 2,9007 }i 2,9601 lei/ac]iune, iarultimele tranzac]ii au fost efectuate lapre]ul de 2,9088 lei/ac]iune în sc@-dere cu 2,01 bani. Pe locul doi s-ausituat derivatele pe ac]iunile SIF 5preferate pentru 6530 contracte fu-tures. {i în cazul lor se eviden]iaz@descre}teri ajunse la 3,62 bani/titlupentru scaden]a din prim@var@ }i la2,49 bani/titlu pentru cea din var@. Înurma acestora, DESIF 5 au fost co-tate la 3,1903 lei/ac]iune pentru mar-tie }i la 3,6352 lei/ac]iune pentru iu-nie. Pentru scaden]ele mai îndep@r-tate, anume septembrie }i decembrieDESIF 2 au fost cotate la 3,8352 }i3,98 lei/ac]iune, în coborâre cu 3,98}i 1,2 bani. Segmentul bancar a fur-nizat locul trei prin inetrmediulDETLV cu 110 contracte.

Decebal N. Tod@ri]@- purt@tor de cuvânt al BMFMS

Bursa din Sibiu }i CRC au participat la conferin]a anual@ AFM

VINERI 29 FEBRUARIE 2008 3%NV~[~M#NT

urmare din pagina 1Asigurarea resurselor financiare

a constituit, cel pu]in în ultimii ani,un punct deosebit de sensibil, chiarcritic, al oric@rui sistem economic deci,extinzând aria finan]area reprezint@ }ipentru sistemul de înv@]@mânt supe-rior un aspect de o importan]@ ma-jor@, pentru realizarea numeroaselorobiective dar }i a misiunii economi-co-sociale cu care universit@]ile suntinvestite. F@r@ resurse financiare sufi-ciente, acestea sunt imposibil saufoarte greu de realizat. Existen]a ma-nagerilor performan]i }i existen]aexecutan]ilor talenta]i sunt doar dou@condi]ii importante }i necesare pen-tru înv@]@mântul superior, dar nu }isuficiente. România – a}a cum exist@o recunoa}tere extern@ larg@ – are ca-dre didactice performante, care, îns@,f@r@ o finan]are corespunz@toare, nuse pot pune în valoare la nivelul acu-mul@rilor calitative realizate.

În tratarea acestei probleme, „tre-buie s@ nu uit@m c@ discut@m despreinstitu]ii care, pân@ „ieri”, erau finan-]ate integral de la bugetul de stat }i,cu toate c@ nu putem discuta despreo finan]are „excedentar@”, cel pu]inera sigur@, cert@, asigurând o func-]ionare la limit@ }i o autonomie caremai repede încuraja comoditatea decâtac]iunea”. Consider@m c@ aceste as-pecte prezentate constituie suficientemotive care s@ justifice „faza incipi-ent@” de dezvoltare a managementu-lui financiar în universit@]i. Apreciemc@ ac]iunea, spiritul incisiv reclamatede actualul context în care-}i des-f@}oar@ universit@]ile activitatea, nusunt tocmai punctul forte al manage-mentului financiar universitar.

În contextul românesc, ca dealtfel peste tot în lume, concep]iileasupra finan]@rii înv@]@mântului supe-rior sunt diferite, cu o plaj@ foartelarg@, cuprinse între „extrema etatis-t@” – finan]are integral@ de la buge-tul statului }i „extrema libertarian@” –privatizarea înv@]@mântului superior.Dac@, pân@ în 1998, statul era uniculfinan]ator, situa]ia s-a schimbat dup@

1998, când a fost aprobat@ forma deînv@]@mânt cu tax@, astfel încât, înprezent, bugetul de stat particip@ cuaproximativ 50& în bugetul unic aluniversit@]ilor, restul reprezentândsursele proprii atrase de c@tre uni-versit@]i. Reducerea treptat@ a contri-bu]iei statului în finan]area universi-t@]ilor s-a tradus prin acordarea uneiautonomii universitare }i financiaredin partea statului, universit@]ilor, înprincipal în constituirea }i utilizarearesurselor extrabugetare.

Cu toate eforturile depuse de c@-tre guvernele care s-au succedat dup@anul 1989, datorit@ constrângerilorbugetare, în pofida presiunilor puter-nice ale universit@]ilor, aloca]iile bu-getare destinate înv@]@mântului auajuns s@ reprezinte 4& din PIB, doarîncepând cu anul 2000, nivel prev@zutîn Legea Înv@]@mântului nr.84/1995,îns@ insuficient pentru dezvoltarea ar-monioas@ a înv@]@mântului superior.

Cre}terea procentual@ a fon-durilor publice alocate înv@]@mântuluidin PIB s-a realizat, îns@, în ultimii ani,în cea mai mare m@sur@, prin redu-cerea procentelor aloca]iilor bugetareîn alte sectoare de interes general }inu a însemnat cre}terea de la un anla altul a finan]@rii înv@]@mântului m@-surat@ în termeni reali. Sc@derile în-registrate în m@rimea PIB-ului real,au f@cut ca fondurile alocate înv@-]@mântului s@ reprezinte, de la an laan, aproape minimul necesar pentrufunc]ionarea sistemului, în condi]iileîn care statisticile arat@ c@, în ]@rilemembre ale Uniunii Europene, în pre-zent, se aloc@ educa]iei 5,8& din PIB,iar în ]@rile care au aderat recent laUniunea European@ 5,2& din PIB.

Toate acestea au influen]at ne-gativ dezvoltarea institu]iilor de înv@]@-mânt superior din ]ara noastr@, con-fruntate, în to]i ace}ti ani, cu pro-bleme numeroase }i complexe, înceea ce prive}te asigurarea resurselorfinanciare necesare pentru supravie-]uire, }i aceasta în condi]iile în care, po-trivit Legii Înv@]@mântului nr. 84/1995,în România înv@]@mântul constituieprioritate na]ional@. Cu toate acestea,el nu a dispus }i nu dispune, nici înprezent, de resursele financiare nece-

sare dezvolt@rii sale, fiind obligat, a}acum subliniam, la eforturi majore pen-tru supravie]uire. Se impune s@ sub-liniem faptul c@ eforturile sistemuluide înv@]@mânt superior s-au concen-trat, în ultimii }aptesprezece ani, pe cre}-terea capacit@]ii de a activa în con-di]ii de instabilitate }i subfinan]are.

Subfinan]area înv@]@mântului ro-mânesc, chiar dac@ reflect@ o situa]ieextrem de grav@ }i multiple dezechili-bre în oportunit@]ile de dezvoltare }iînnoire a sistemului educa]ional, nuconstituie în sine o situa]ie unic@ deoa-rece, pentru numeroase sisteme educa-]ionale din ]@rile dezvoltate în pre-zent, fondurile publice sunt insufi-ciente în raport cu necesit@]ile.

Exist@ îns@ speciali}ti care nuconsider@ subfinan]area un lucru r@uîntotdeauna, apreciind c@, resursele li-mitate determin@ o preocupare mai mare

din partea managerilor universit@]ilor,pentru utilizarea acestora cu un ran-dament maxim. Contextul concuren-]ial se apreciaz@ c@ încurajeaz@ tre-cerea la noi formule manageriale, multmai eficiente în institu]iile de înv@]@-mânt superior, aflate în situa]ia de ase descurca având la dispozi]ie re-surse reduse, insuficiente în fiecarean. În opinia multor speciali}ti, mo-dul de utilizare a resurselor financia-re are o importan]@ mult mai maredecât valoarea fondurilor alocate de labugetul de stat înv@]@mântului superior.

Din p@cate, îns@, în cazul înv@]@-mântului superior românesc, subfi-nan]area nu a generat în mod semni-ficativ, apari]ia }i manifestarea acelor„caracteristici institu]ionale }i compor-tamentale pe baza c@rora universi-t@]ile s@-}i adapteze activitatea la difi-cult@]ile existente”, cum era de a}teptat.

Suntem con}tien]i cu to]ii c@ re-structurarea real@ a înv@]@mântului su-perior nu se poate realiza f@r@ oîmbun@t@]ire a eficacit@]ii utiliz@rii fon-durilor publice. În ultimii ani, cre}te-rea resurselor financiare alocate înv@-]@mântului superior, de}i în valori re-duse, a fost utilizat@ aproape exclu-siv pentru cheltuieli de personal –datorit@ cre}terii num@rului de cadredidactice }i expansiunii înv@]@mân-tului superior public.

Cre}terea num@rului de cadre di-dactice într-un ritm rapid, dup@ 1990,a determinat cre}terea presiunii chel-tuielilor de personal asupra bugetuluiînv@]@mântului, într-o propor]ie con-siderabil@. Studiile au relevat faptulc@, în ]@rile dezvoltate, cheltuielile depersonal reprezint@ maxim 60& dintotalul cheltuielilor, în timp ce, în Ro-mânia acestea reprezint@ peste 80&- existând destul de multe univer-sit@]i în care ponderea cheltuielilor depersonal în total cheltuieli se ridic@la 85& - 90& - ceea ce determin@o reducere semnificativ@ a fonduriloralocate pentru dezvoltare – dot@ri, in-frastructur@ etc. Cu toate acestea,trebuie s@ men]ion@m c@ salariile ca-drelor didactice din România sunt cumult sub nivelul celor din ]@rile Uniu-

nii Europene; salariile mici, condi]iileprecare în care-}i desf@}oar@ activi-tatea au determinat sc@derea calit@]iiînv@]@mântului superior din România,degradarea condi]iei cadrului didactic}i o sc@dere a atractivit@]ii profesieididactice.

De asemenea, expansiunea înv@-]@mântului superior românesc dup@1990, de}i ap@rea ca o evolu]ie nor-mal@, s-a realizat în condi]iile în caresistemul universitar românesc nu erapreg@tit s@ fac@ fa]@ unei asemeneaschimb@ri, ceea ce a determinat o reac-]ie de men]inere a structurilor }i meca-nismelor de func]ionare existente,amplificând rigiditatea la schimbare.

În aceste condi]ii, lipsite de ex-perien]a unei activit@]i universitare an-terioare, de resursele umane }i mate-riale necesare unui înv@]@mânt mo-dern, noile universit@]i, înfiin]ate dup@anul 1990, „reprezint@ doar copii aleuniversit@]ilor tradi]ionale }i nu alter-native viabile ale acestora”. Ar puteap@rea o butad@, }i, totu}i, pentru aputea aspira cu succes la a deveniun partener serios într-un parteneriatacademic de tipul win-win (câ}tig deambele p@r]i), o universitate trebuies@ fie bine individualizat@ }i, în niciun caz, o copie fidel@ a unei alte uni-versit@]i. O parte dintre noile univer-sit@]i „tr@iesc cu «lumin@ reflectat@»fiind sateli]i ai unor universit@]i maimari, iar, o alt@ parte, nici m@car nu}tiu c@ prima condi]ie pentru a tr@ieste s@ cuno}ti ce se întâmpl@ înjurul t@u, s@ }tii ce se întâmpl@ petabla de }ah a domeniului în careactivezi”. În aceste condi]ii, se im-pune ca fiecare universitate s@-}iidentifice ni}ele de performan]@ }i s@le amplifice sau s@ le r@spândeasc@prin intermediul unor rela]ii interac-tive la nivel na]ional }i interna]ional.Constituind o component@ esen]ial@ areformei înv@]@mântului superior româ-nesc, finan]area trebuie abordat@ întermeni noi, pornindu-se de la urm@-toarele probleme majore: volumul finan-]@rii, utilizarea eficient@ a resurselor bu-getare }i competitivitatea performan]elor.

(va urma)

Finan]area înv@]@mântului superior românesc –între necesit@]i }i posibilit@]i

dr. Ramona TODERICIU

Universitatea de Vest din Timi}oara

Rectoratul }i sigla Universi]i “Lucian Blaga”

urmare din pagina 1Iat@ cum î}i începe Pierre Thi-

bault, în excelenta lui lucrare „Le tempsde la contestation”, capitolul desprelumea comunist@, mai bine spus o lu-me identificat@ cu prec@dere în estul}i, întrucâtva, în centrul european.

Din perspectiva lucr@rii citate,dar }i a altor istorii economice, in-clusiv volumul subsemnatului „Istorieconomic@ – Istoria economiei na]io-nale”, din perspectiva unor studii }iarticole de substan]@, cele cu pre-c@dere prezentate la marile Congreseinterna]ionale de istorie economic@de la Milano (1994), Madrid (1998),Buenos Aires (2002), Helsinki (2006)etc., s@ urm@rim câteva coordonatedin devenirea, a}a cum a fost ea, aacestei lumi.

A}adar, în cursul perioadei1948-1953, marcat@ esen]ialmente de„r@zboiul rece”, dou@ obiective funda-mentale se aflau în fa]a URSS-ului.Pe de o parte, terminarea rapid@ areconstruc]iei, cu scopul de a fi înm@sur@ de a intra, cel mai devremeposibil, în competi]ie, de la egal laegal cu Statele Unite, atât în planeconomic, cât }i în domeniul militar.Iar, pe de alt@ parte, f@r@ a trasa ofrontier@ între aceste obiective, con-solidarea în statele „periferice” (înfapt, dependente, potrivit în]elegerilorinterna]ionale construite) a st@rii carese numea „democra]ii populare”. A

acelor sisteme care f@ceau în modparticular fragil un comunism de im-port, dar a c@ror ancorare definitiv@în lumea socialist@ „à la sovietique”reprezenta pentru prezentul de atunciun gaj de securitate, iar pentru viitor pro-misiunea c@ „revolu]ia mondial@”, mereupromis@ dar, niciodat@ realizat@ dup@1917, nu reprezenta o speran]@ în van.

Ce s-a întâmplat, ca atare, în URSS?Întinderea considerabil@, aici, a pierde-rilor umane }i materiale între 1941-1945, relev@ dimensiunile imense aleobiectivelor amintite propuse. S@ no-t@m doar c@ mai mult de 10& dinpopula]ia sovietic@ a disp@rut în lupt@}i înc@ al]ii din numeroase alte mo-tive: foame, foamete, frig, epidemii,boli etc. S@ mai ar@t@m c@ cel pu]in50& din patrimoniul imobiliar, 70&din instala]iile industriale }i 60& dininstala]iile }i vehicolele de transportau fost distruse. C@, deopotriv@, esen-]ialul echipamentelor din agricultur@ afost }i el „terminat”, c@ dou@ treimi dinsolul arabil nu mai putea fi utilizat,c@ turmele de cornute, de bovine, de ovi-ne, cele de porcine, au pierdut între 30&- 70& din efectivele lor }i chiar maimult. La o anumit@ barare a dimi-nu@rii generale a nivelului de via]@ cea rezultat ca urmare a acestor dis-trugeri „au accesat”, într-o m@sur@mai mic@, ]@ranii din regiunile nein-vadate de nem]i, dar }i unii trafican]icare au avut – cât au avut – roluride intermediari – deloc dezinteresa]i,fire}te, – între mediul rural, între sa-tele de bine de r@u productive }i ora-}ele consumatoare, chiar dac@ uneledintre ele cu multe produc]ii în de-clin. Desigur, sunt }i al]i numero}ifactori, mul]i interpretabili ...

... Esen]ialmente distructiv, aldoilea r@zboi mondial a avut, totu}i,câteva consecin]e imediate, într-unsens pozitiv pentru sovietici, conse-cin]e care au creat condi]ii favorabilereconstruc]iei ce a urmat. Anume,

crearea, „ridicarea” noilor regiuni indus-triale situate în Urali sau în Asia, înteritorii care nu au fost invadate detrupele inamice. Aici, au fost coefi-cien]i de dezvoltare dintre cei mairidica]i. Totodat@, a fost vorba de„anexarea la URSS a mai mult de500 mii de km p@tra]i de teritorii si-tuate covâr}itor în vestul frontierelorsale europene”. De asemena, ne gân-dim – }i lu@m în calcul - „aportulconsiderabil al ]@rilor europene încare a intrat }i se afla Armata Ro-}ie”, „aport” impus de putere }i cuterminalii de seam@ în efortul de re-dresare al URSS-ului. Un aport re-prezentat, mai întâi, de „prelev@rile”foarte însemnate la care a procedatMoscova pe teritoriul fo}tilor s@iadversari (România, cu o situa]ie rela-tiv special@, Ungaria, dar }i, maiales, Germania), „prelev@ri care aureprezentat cca 85& din venitul na-]ional al primelor dou@ state amintite,între 1945-1948”, }i care „au fostatinse }i chiar dep@}ite în Germania,]inând seama c@ prin Acordurile dela Postdam, din 2 august 1945, URSS,aici, a avut dreptul la totalitateaprelev@rilor din zona sa de ocupa]ie}i la 25& din prelev@rile practicate înzonele celor trei alia]i”. Dar un astfelde aport a fost reprezentat, în m@-sur@ asem@n@toare, }i de c@tre expoa-tarea sistematic@ a bog@]iilor din Eu-ropa Oriental@, expoatare care „s-aîntins” chiar asupra alia]iilor (Bulga-ria, Cehoslovacia etc.) Cadrul juridica fost furnizat astfel de cele peste 25de societ@]i de „economie mixt@”. Aici,interesele române}ti, ungure}ti, bulg@-re}ti, germane }i chiar chineze (dup@1950) au fost „teoretic” asociate in-treprinderilor ruse}ti, moscovite, sovie-tice, dar, în fapt, în mod strict }i impe-rativ subordonate nevoilor economieimarelui stat, stat care, covâr}itor, con-trola gestiunea societ@]ilor amintite,prin „canalele }i pârghiile” aspiratoa-re constituite de c@tre administratorii

}i tehnicienii sovietici din firmele îndiscu]ie. Avem în vedere Sovromurile(Sovrompetrol, Sovrombanc etc.) înRomânia, Maszolaj etc. în Ungaria,Maszodal etc. în Bulgaria, WismuthAS }.a. în Germania de Est }.a.m.d.

Potrivit unor opinii }i unor sta-tistici, beneficiind astfel de importantebog@]ii }i resurse compensatorii, dis-punând de cadre bine c@lite în tehni-cile planific@rii }i care nu au a}teptatca r@zboiul s@ fie sfâr}it pentru atrece la „punerea în valoare”, în pro-

priul beneficiu, a teritoriilor eliberatede ocupa]ia german@, URSS-ul a avutnevoie de doar 4 ani (1945-1949)pentru o prim@ înl@turare a efectelorbrute ale r@zboiului }i finalizarea, peaceast@ cale, a unei prime reprizefoarte însemnate, fire}te, a recon-struc]iei sale. Era un aspect pozitiv,deoarece, dup@ primul r@zboi mondi-al, tot URSS a avut nevoie, pentru oastfel de etap@, de 8 ani (1918-1926)}i chiar de mai mult.

(va urma).

ISTORIE ECONOMIC~ RECENT~ VINERI 29 FEBRUARIE 20084

c my bc my b

c my bc my b

Dan POPESCU

Reconstruc]ia în Estul european

Bucure}ti

Sofia

Berlinul ^n ruine

VINERI 29 FEBRUARIE 2008 5

c my bc my b

c my b

COMER[

c my b

Amploarea pe care a luat-o co-mer]ul, în ultimele decenii, am con-statat-o cu to]ii }i nu o supunemunei nuan]@ri particulare în cadrulacestui articol, ci ne vom referi cuprec@dere la provoc@rile pe care, ine-vitabil, le parcurge retailul. O prim@implica]ie o constituie schimb@rile ra-pide în cadrul industriei. Schimb@rilecontinue de pozi]ie din retail îi deter-min@ pe comercian]i s@ fie într-olupt@ peren@ pentru men]inerea celeimai bune pozi]ii. Cunoa}tem c@ in-dustria este caracterizat@ de inova]ie}i varietate. Sunt caracteristicile ceatrag consumatorul }i îl fac dornics@ cumpere. Tocmai din cauza vitezeicu care se produc schimb@rile, situa-]iile ca un retailer s@ abandonezecompeti]ia sunt foarte mari. Ulterior,nu va fi deloc u}or s@-}i recâ}tigepozi]ia. Cump@r@torii sunt extrem decapricio}i, iar fidelitatea este redus@.Ei sunt atra}i de c@tre ultima senza-]ie. Pentru a r@mâne în competi]ie,retailerii trebuie s@ aib@ în vederemai multe elemente: competi]ia, consu-matorii, tehnologia }i ac]inile proprii.

Industria retailului a fost ceamai mare utilizatoare de tehnologieîn ultimii ani. Industria retailului ame-rican cheltuie}te pe tehnologie maimult de 2,1& din vânz@rile anuale,fa]@ de 1,8&, în 2001. Activit@]ile dinmagazin sunt mult mai orientate spreclient. Îmbun@t@]irea lan]ului de apro-vizionare permite acum reaprovizio-narea la raft rapid@. Schimburile dedate în timp real dintre furnizor }icomerciant ajut@ la informarea ambe-

lor p@r]i în leg@tur@ cu obiceiurile decump@rare.

Dezvoltarea tehnologic@ se vaaccentua puternic, în urm@torii ani.Mai mult, e-tailul s-a dezvoltat masiv,în ultimii ani. Website-urile de cum-p@r@turi s-au ameliorat mult. Foartemul]i retaileri î}i fac publice, pe site-urile proprii de Internet, toate m@-rimile }i culorile produselor proprii,pentru c@ ele sunt mult prea multe,pentru a le putea ]ine blocate doarîn magazine. Site-urile sunt astfel vi-zitate de c@tre clien]ii la care altfel arputea ajunge, direct, foarte greu. Înultimii ani, vânz@rile on-line din SUAau înregistrat cre}teri trimestriale de25&, potrivit unei estim@ri guverna-mentale, iar tendin]a nu este desc@dere, în urm@torii ani.

Comer]ul tradi]ional sufer@, la rân-dul s@u, anumite schimb@ri. Distor-sionarea canalelor se poate sesizamai ales în SUA, unde multe pro-duse pot fi cump@rate din nume-roasele tipuri de magazine. Trendulacesta se resimte mai ales în sferaproduselor alimentare sau celor ne-cesare birourilor.

Pe m@sur@ ce retailul continu@s@ se dezvolte, foarte multe maga-zine întâmpin@ dificult@]i. În Europa,hipermagazinele se confrunt@ cu oconcuren]@ acerb@ din partea for-matelor mici, precum supermgazinele}i respectiv hard discount-ul. Maga-zinele de muzic@ înregistreaz@ sc@deriale vânzarilor, pe m@sur@ ce con-sumatorii prefer@ s@ descarce muzic@de pe Internet. Comercian]ii se con-frunt@ }i cu o nou@ competi]ie dinpartea produc@torilor ce î}i deschidpropriile magazine.

Schimb@rile permanente în ceeace prive}te obiceiurile de consum,stilurile de via]@, îi ]in pe comercian]iîntr-o permanent@ alert@. Actual-men-te, preferin]a pentru reducerile maride pre]uri explic@ dezvoltarea seg-mentului de magazine gen „one dol-lar“, în SUA. Foarte mul]i retaileri sealiniaz@ trendului, oferind, în maga-zinele lor, departamente cu reduceri

substan]iale. Retailerii de succes evolueaz@ }i

î}i adapteaz@ strategiile, pentru a pu-tea face fa]@ schimb@rilor rapide dinacest domeniu. În timp ce concepteleretailului tradi]ional au intrat într-unu}or declin, fundamentele acestei in-dustrii r@mân. A}adar, retailerii tre-buie s@ progreseze }i, în acela}i timp,trebuie s@ se concentreze asupram@rcilor }i asupra a ceea ce este în-tr-adevar important pentru clien]ii lor.

Diferen]ierea devanseaz@, în pre-zent, loca]ia. Într-o lume cu preamulte magazine, prea mult@ marf@,sensibilitate la pre]uri }i ultra-compe-titivitate, diferen]ierea devine cel maiimportant factor de succes în pia]@.În timp ce comer]ul nu a fost nicio-dat@ legat doar de pre], în prezent,aceast@ chestiune este chiar }i mailipsit@ de importan]@. Nu este sufi-cient s@ concurezi doar în ceea ceprive}te pre]ul, c@ci alt comerciant arg@si în mod sigur o form@ de amic}ora pre]urile }i mai mult. Retai-lerii care nu reu}esc s@-}i fidelizezeclien]ii vor observa, cât de curândmigra]ia c@tre alte magazine multmai atractive.

Pentru cump@r@tori, valoarea poatefi nuan]at@ în mai multe feluri. In-clude atribute care pot fi cu greucuantificate. Consumatorii î}i dorescca comer]ul s@ înglobeze: inova]ie,distrac]ie, servicii de calitate, }i oîmbun@t@]ire a vie]ii. Pentru tot maimul]i consumatori, retailul de azi nuînseamn@, neap@rat, produsul, ci, maiales, experien]a.

Mul]i consumatori î}i doresccrearea unei leg@turi emo]ionale cucomerciantul. Sunt studii ce relev@faptul c@ m@rcile nu doar fac partedin cultur@, ci chiar sunt cultur@.M@rcile îndeplinesc un rol foarte im-portant în societate: au devenit in-strumente cu care consumatorii î}iconstruiesc propriile personalit@]i }iidentit@]i sociale.

Retailerii de lux realizeaz@ acestfapt mai bine decat oricare alte seg-mente. În plus, nevoia consumatoru-lui pentru a se r@sf@]a explic@ ex-plozia comer]ului ce ofer@ „pres-tigiu“. Consumatorii din clasa de mij-

loc se obi}nuiesc s@ plateasc@ maimult pentru produse de lux, dar, în ace-la}i timp, fac economii în alte p@r]i.

O diferen]iere care s@ duc@ lasuccesul garantat este constiuit@ demarc@. Construirea unei m@rci puter-nice implic@, în primul rând, definireastrategiei m@rcii }i abia apoi aliniereaei la scopurile companiei }i la prac-ticile întregii organiza]ii. Crearea efec-tiv@ a m@rcii este strâns legat@ deconstruirea rela]iilor, consecven]@ }iîncredere. Construirea unei m@rci bunese relizeaz@ }i din analizarea dolean-]elor consumatorilor. Datele despreobiceiurile de consum ofer@ infor-ma]ii valoroase ce folosesc mult înrealizarea unei m@rci.

Marca puternic@ îi ofer@ con-sumatorului o experien]@ mult maivaloroas@, care presupune }i execu]iaimpecabil@ a ini]iativelor din magazin.Consumatorii pot fi apropia]i }i princardurile de fidelitate }i oferirea ga-mei potivite de produse }i servicii.Pentru unii, aceasta înseamn@ extin-derea m@rcii dincolo de magazinulpropriu, adic@ comercian]ii de juc@riiî}i deschid propriile magazine în su-permagazine, firmele de catering î}ideschid filiale direct în banci.

Odat@ ce reputa]ia m@rcii a foststabilit@, este important s@ fie }i men-]inut@. Lumea retailului ofer@ nenum@-rate exemple de falimente ale unorcompanii care nu au putut s@-}imen]in@ promisiunile fa]@ de con-sumatori. Pân@ la urm@, o marc@ pu-ternic conturat@ reu}e}te s@ men]in@aten]ia consumatorului. O marc@ cer@mâne în mintea consumatoruluiaduce beneficii atât pentru retailer,care ob]ine profit, cât }i pentru con-sumator, care cap@t@ experien]@.

Multitudinea de op]iuni în pri-vin]a locurilor de cump@r@turi în-seamn@ lupta fiec@rui comerciant dea câ}tiga un loc în portmoneul con-sumatorului. Întâmpinarea cerin]elorclientului }i un proces de apro-vizionare eficient sunt cruciale în a-ioferi cump@r@torului o experien]@ unic@.Modul tradi]ional de a pune în cen-trul gândirii produsul, a fost înlocuitde abordarea care construie}te totulîn jurul clientulului. Comercian]ii tre-

buie s@ ofere produse }i serviciibazate pe a}tept@rile consumatorilor.Tehnologia poate fi un instrumentminunat în aceast@ privin]@, dar nueste singurul mijloc prin care expe-rien]a de cump@r@turi poate fi îm-bun@ta]it@. Oferta de servicii simple,prietenoase, dar ingenioase în acela}itimp, se dovede}te, adesea, a fi unadintre cele mai eficiente metode de acâ}tiga fidelitatea cumparatorului. Deasemenea, retailerii înva]@ cum s@atrag@ }i s@-}i fidelizeze clien]ii prinprograme de comunicare, marketingdirect, programe de loialitate }i re-viste pentru cump@r@tori.

O experien]@ de a face cum-p@r@turi se poate desf@}ura pe maimulte niveluri. Retailul concentrat peconsumator implic@ maximizarea op]i-unilor de merchandising. Acest pro-ces, în mare parte, ajut@ la planifi-carea exact@ a vânz@rilor din perioa-dele cu vânz@ri de sezon. De aseme-nea, permite realizarea unor campaniide marketing cu o ]int@ mult maiprecis@. Prin urmare, aceast@ expe-rien]@ cere o rela]ie bun@ cu furni-zorii, cere prezentarea c@tre to]i con-sumatorii, începând cu cei de pe Web,pân@ la cei din magazine, a uneim@rci f@r@ vicii. {i, foarte important,ar trebui s@ implice analizelele ri-guroase, aflate în permanent@ des-f@}urare, privind obiceiurile de cum-p@rare ale consumatorilor.

Segmentarea cât mai fin@ a con-sumatorilor ajut@ comercian]ii s@-}iîndeplineasc@ obiectivele. Cu ajutorulunor solu]ii tehnologice performante,ace}tia pot prelucra datele despreconsumatori astfel încât s@ î}i spore-asc@ notorietatea în mintea acestora,dar s@ le }i ofere produsele }i pro-mo]iile într-adev@r relevante pentruei. Aceste informa]ii le permit retai-lerilor s@ ia decizii strategice }i s@genereze vânz@ri mai bune, urm@rind,în acela}i timp, rezultatele de-a lun-gul derul@rii procesului. Analiza în pro-funzime a datelor poate scoate la iveal@noi tendin]e }i comportamente care,altfel, ar putea trece neobservate. Co-merciantul poate r@spunde, astfel,rapid, la aceste tendin]e, oferindu-iconsumatorului exact ceea ce caut@.

Industria retailului modern versus comer]ul tradi]ional

drd. LUCIAN BELA{CU

New-York

DEZVOLTARE REGIONAL~ VINERI 29 FEBRUARIE 20086

Domnule ministru, institu]ia pecare o conduce]i gestioneaz@ unuldin programele opera]ionale importantepentru dezvoltarea ]@rii. Ce pute]i s@ nespune]i despre stadiul în care se afl@Programul Opera]ional Regional (POR),dup@ aproape 6 luni de la aprobare?

R: La o lun@ dup@ aprobareaPOR, de c@tre Comisia European@, aluat fiin]@ Comitetul de Monitorizareal programului, comitet care are rolulde a coordona utilizarea fondurilorstructurale }i de a urm@ri implemen-tarea asisten]ei comunitare. De ase-menea, la nivelul fiec@rei regiuni dedezvoltare, a fost înfiin]at câte un Co-mitet de evaluare strategic@ }i core-lare, care evalueaz@ proiectele depuse}i verific@ în ce m@sur@ acestea suntcorelate cu proiectele depuse pentrufinan]are prin alte programe opera-]ionale. Este important s@ precizez c@,în cazul Programului Opera]ional Re-gional, decizia cu privire la finan]areaproiectelor a fost descentralizat@. Acestecomitete de evaluare, formate, în ceamai mare parte, din reprezentan]i de-semna]i de regiuni, au puterea de adecide care sunt proiectele care tre-buie s@ fie finan]ate prin POR.

În acela}i timp, s-a lucrat foartemult pentru finalizarea Ghidurilor soli-citantului pentru fiecare ax@ priori-tar@. Patru dintre acestea au }i fostaprobate, ceea ce a permis lansarea

cererii deschise de proiecte. Astfel, la10 septembrie, anul trecut, a fostlansat@ cererea deschis@ de proiectepentru Axa prioritar@ 2, domeniul 2.1.-"Reabilitarea }i modernizarea re]eleide drumuri jude]ene }i str@zi urbane- inclusiv construc]ia/reabilitarea }ose-lelor de centur@. La sfâr}itul lunii oc-tombrie, a fost lansat@ cererea deproiecte pentru domeniul de inter-ven]ie 3.1. din Axa 3, care vizeaz@îmbun@t@]irea dot@rii cu echipamentea bazelor opera]ionale pentru inter-ven]ii în situa]ii de urgen]@. La în-ceputul acestui an, pe 22 ianuarie, afost lansat@ cererea deschis@ de pro-iecte pentru Axa 3, domeniul 3.1. -Reabilitarea/modernizarea/echipareainfrastructurii serviciilor de s@n@tate,iar în 28 ianuarie, pentru Axa 3, do-meniul 3.2 -„Reabilitarea/moderniza-rea/dezvoltarea }i echiparea infrastruc-turii serviciilor sociale”. Ghidurile pen-tru celelalte axe sunt lansate spreconsultare de mai mult timp, astfelîncât cei care sunt interesa]i s@ poat@transmite observa]ii.

Ne pute]i spune ce proiecte aufost depuse, ^n 2007, }i câ]i baniestima]i c@ ve]i primi, ^n 2008, pen-tru acest program?

R: Dup@ cum }ti]i, anul trecut,am primit ca avans 2& din sumaalocat@ pentru Programul Opera]ionalRegional (POR). Anul acesta, vomprimi 3& din suma alocat@, tot cutitlu de avans.

În privin]a proiectelor, pân@ lasfâr}itul lui decembrie 2007, au fost de-puse 50 de proiecte ^n cadrul Axei 2 -„%mbun@t@]irea infrastructurii de tran-sport regionale }i locale”, ^n valoaretotal@ de 630.394.478 euro, îns@, dela începutul lui 2008, pân@ acum, aumai fost depuse înc@ 31 de proiecte.Astfel, la ora actual@, sunt depuse 81de proiecte, în valoare total@ de926.267.000 euro.

De asemenea, s-au mai depus 5cereri de finan]are ^n cadrul Axei 6,„Asisten]@ tehnic@” ^n valoare de apro-ximativ 6.870.000 Euro. Cererile de fi-nan]are au fost depuse de ADR NordEst, ADR Sud Vest, ADR Centru,ADR Sud Est }i ADR Sud Muntenia.

Cred c@, în cursul lunii februa-rie, vom reu}i s@ semn@m primelecontracte. Cei care vor s@ depun@proiecte trebuie s@ }tie c@ aprobareacererilor de finan]are depinde de cali-tatea proiectului }i de completareacorect@ a documenta]iei. Eu m@ ba-zez pe dorin]a autorit@]ilor locale dea genera bun@stare în zonele lor }i,de aceea, cred c@ vom încheia multecontracte în 2008, pentru toate do-meniile de interven]ie.

Câte din aceste proiecte au fost

aprobate, pân@ în prezent, de Co-misia European@?

R: Pentru proiectele finan]ateprin POR, nu este nevoie de o astfelde aprobare. Comisia European@ apro-b@ doar proiecte majore, conformart. 39, din Regulamentul Consiliuluinr. 1083/2006 cu privire la prevede-rile generale aplicabile Fondului pen-tru Dezvoltare Regional@, FonduluiSocial European }i Fondului de Coe-ziune. Programul Opera]ional Regio-nal nu finan]eaz@ proiecte majore, însensul regulamentului men]ionat.

Uniunea European@ a alocat Ro-mâniei 3,72 de miliarde de euro, prinProgramul Opera]ional Regional. Cre-de]i c@ România va avea capacitateade a cheltui aceste fonduri?

R: Eu cred c@ da. Trebuie s@]inem cont c@ perioada de progra-mare este pân@ în 2013, îns@ sumelepot fi cheltuite pân@ în 2015.

Mai sunt preg@tite }i alte pro-iecte care pot ob]ine fonduri prinPOR? Cum sprijini]i autorit@]ile localepentru ob]inerea finan]@rii?

R: În afar@ de proiectele dejaamintite, vor veni }i altele. POR func-]ioneaz@ conform principiului depu-nerii continue de proiecte - adic@proiectele se pot depune pân@ laepuizarea fondurilor alocate respec-tivului domeniu.

Prin HG 811/2006 }i HG1424/2007, MDLPL a ini]iat dou@programe de asisten]@ tehnic@ în pre-g@tirea proiectelor pentru autorit@]ilepublice locale. Prin HG 811/2006, aufost aloca]i 60.000.000 lei, pentru apreg@ti documenta]ia pentru 97 deproiecte de investi]ii, care vor fifinan]ate prin POR, având ca benefi-ciare autorit@]ile publice locale. Proiec-tele depuse acum fac parte din acest lot.

De asemenea, prin HG 1424/2007,în decembrie, anul trecut, au fost alo-ca]i 110.075.000 lei pentru finan]areadocumenta]iilor tehnice pentru 221de proiecte care vor contribui la rea-

lizarea obiectivelor Programului Opera-]ional Regional 2007-2013. Finan]a-rea preg@tirii acestor proiecte este asi-gurat@ din bugetul MDLPL. Este impor-tant de precizat c@ proiectele au foststabilite de consiliile de dezvoltareregional@.

Ce buget va avea ministerul ^n2008 }i ce destina]ie vor avea ace}ti bani?

R: În acest moment, avem pen-tru 2008 un buget de 3.501.732 lei,în cre}tere fa]@ de 2007, având în ve-dere c@ vom demara proiecte noi }iîn domeniul lucr@rilor publice }i vatrebui s@ facem pl@]i pentru POR }iprogramele de cooperare teritorial@european@. Sper c@ vom putea con-lucra bine cu autorit@]ile publice lo-cale, astfel încât s@ cheltuim to]i ace}tibani. Voi spune, de câte ori voi aveaocazia, c@ implementarea cu succes atuturor programelor de dezvoltare }imodernizare a României, fie c@ suntdemarate de Guvern, fie c@ e vorbade fonduri structurale, depinde în marem@sur@ de autorit@]ile publice locale.Ei }tiu cel mai bine ce nevoi au, ei suntbeneficiarii, pot urm@ri evolu]iile }isunt implica]i în derularea proiectelor.

Ce fonduri au fost alocate înacest an pentru construc]ia de lo-cuin]e }i cum estima]i c@ vor evoluaprogramele pe care le derula]i?

R: Ministerul are în derulare înacest moment trei programe care serefer@ la construc]ia de locuin]e: lo-cuin]e pentru tineri prin ANL, lo-cuin]e sociale }i locuin]e destinatechiria}ilor evacua]i din case na]iona-lizate. Cred c@ este bine s@ vorbimdespre fiecare în parte.

Programul de locuin]e pentrutineri a fost finan]at în 2007 din creditextern }i de la buget cu 283.720.000lei, sum@ care a asigurat finan]area aaproximativ 7.500 de locuin]e, fiindfinalizate în jur de 2.700. Anul acesta,va fi cam acela}i ritm.Noutatea pen-tru acest an este programul pentruconstruc]ia de locuin]e destinate chi-ria}ilor evacua]i din case na]ionaliza-

Programul opera]ional regional – o }ans@ pentru dezvoltarea regional@

- interviu cu dl László Borbély, ministrul Dezvolt@rii, Lucr@rilor Publice }i Locuin]elor -

Eugen IORD~NESCU

Sibiu

te. Construc]ia de locuin]e destinatechiria}ilor evacua]i a început din 2007în cadrul programului pentru con-struc]ia de locuin]e sociale, îns@, dinacest an, a devenit program separate.Este un program foarte important, încondi]iile, în care avem mii de per-soane care, în perioada urm@toare, vorr@mâne f@r@ case. În acest an, esteprev@zut@ în buget suma de 20.000.000lei care permite finan]area a aproxi-mativ 2.000 de locuin]e. Este impor-tant de precizat c@ în cazul locuin]elorsociale }i al locuin]elor destinate chi-ria}ilor evacua]i din case na]ionalizate,promovarea investi]iilor se afl@ în res-ponsabilitatea consiliilor locale. Noi îiajut@m cu finan]area.

Reabilitarea termic@ a locuin]e-lor este un alt program important,ini]iat de MDLPL. Cât a]i cheltuit înacest scop, în 2007, }i ce fondurive]i avea anul acesta?

R: În 2007, fondurile repartizate}i utilizate au avut o valoare de10.973.650 lei, sum@ care a permis:- proiectarea (studiul de fezabilitate,proiectul tehnic }i detaliile de exe-cu]ie) pentru 614 cl@diri, la care s-aelaborat expertiza }i auditul energeticîn anul 2006,- începerea execu]iei lucr@rilor dereabilitare în mai multe localit@]i: Pia-tra Neam], Târgovi}te, Târgu Mure},Miercurea Ciuc, Sfântu GheorgheBucure}ti-Sectorul 6 }i Sectorul 2,- expertiza tehnic@ }i auditul ener-getic la alte 37 de blocuri din Bu-cure}ti - Sectorul 2, 11 cl@diri din Sec-torul 4 }i 4 blocuri din Sectorul 3,- finalizarea lucr@rilor în Piatra Neam](2 blocuri), Miercurea Ciuc (un bloc),Târgovi}te (unbloc), Târgu Mure}( unbloc) }i Bucure}ti - Sectorul 6 (un bloc).

Conform bugetului pe 2008,pentru Programul de reabilitare ter-mic@ a blocurilor de locuin]e-con-dominii a fost alocat@ suma de25.000.000 lei.

Ce ve]i face în 2008, pentruconsolidarea cl@dirilor cu grad ridicatde risc seismic?

R: În bugetul pe anul acesta,este alocat@ suma de 10.000.000 leipentru derularea programului privindconsolidarea cl@dirilor de locuit multi-etajate, încadrate prin raport de ex-pertiz@ tehnic@ ^n clasa I de risc seis-mic }i care prezint@ pericol public. Înprogramul de ac]iuni pe 2008, vor fiincluse 69 de cl@diri, aflate în dife-

rite stadii. Astfel, se vor afla în pro-gram cl@diri aflate în curs de execu]ie,cl@diri la care urmeaz@ s@ fie con-tractate lucr@rile de execu]ie, cl@diricu proiectetehnice aflate în curs deelaborare }i cl@diri la care urmeaz@s@ fie contractat@ proiectarea.

Se vorbe}te tot mai mult de„dezvoltarea urban@ integrat@”, de fon-durile europenealocate proiectelor deînfrumuse]are a ora}elor }i îmbun@-t@]ire a infrastructurii. Capitala }i ma-rile ora}e au probleme atât în zonelecentrale – aflate de multe ori în pa-ragin@ -, cât }i în zonele de periferie,care se dezvolt@ haotic. Exist@ pro-iecte care s@ rezolve astfel de lucruri? Înce localit@]i }i în ce zone vor demara?

R: A}a cum remarcati }i dvs,centrele unora dintre ora}ele noastresunt l@sate ^n paragin@, sau zoneleperiferice se dezvolta haotic. Dezvol-tarea urban@ integrat@ urm@re}te cre}-terea calit@]ii vie]ii }i crearea de noilocuri de munc@ în ora}e, prin reabili-tarea infrastructurii urbane }i îmbun@-t@]irea serviciilor urbane, inclusiv aserviciilor sociale, precum }i prin dez-voltarea structurilor de sprijinire aafacerilor }i a antreprenoriatului.

Uniunea European@ a alocat, prinProgramul Opera]ional Regional, Axa 1,peste un miliard de euro pentru aces-te tipuri de proiecte. Pentru a con-tribui la rezolvarea unor probleme com-plexe de dezvoltare urban@ }i pentruasigurarea unei dezvolt@ri policentriceechilibrate, se vor finan]a planuri inte-grate de dezvoltare a marilor centreurbane - poli de cre}tere - }i planuriintegrate de dezvoltare a ora}elor-polide dezvoltare urban@.

Planul integrat de dezvoltare ur-ban@ pentru polii de cre}tere va fifinan]at din Axa prioritar@ 1 a POR,precum }i din alte programe cu finan-]are din fonduri structurale (POS Com-petitivitate, POS Resurse Umane,POS Transport etc.).

Pentru polii de dezvoltare, planulintegrat de dezvoltare urban@ va fifinan]at total din Axa 1a POR, iarproiectele individuale trebuie s@ seîncadreze în cel pu]in dou@ din ur-m@toarele trei categorii de proiecte:reabilitarea infrastructurii urbane }i îm-bun@t@]irea serviciilor urbane, inclusivtransportul urban; dezvoltarea dura-bil@ a mediului de afaceri; reabilita-rea infrastructurii sociale, inclusiv alocuin]elor multifamiliale }i/sau sociale}i îmbun@t@]irea serviciilor sociale.

Sunt ora}e care se afl@ în plin

proces de preg@tire a unor astfel deproiecte }i care a}teapt@ lansareacererii de depunere de proiecte pen-tru aceast@ ax@ prioritar@.

Ce efecte vor avea aceste pro-iecte asupra celor care inten]ioneaz@s@ î}i construiasc@ o locuin]@ sau s@î}i cumpere o cas@ aflat@ în con-struc]ie, într-un ansamblu reziden]ial?

R: Acolo unde vor fi realizate,proiectele de dezvoltare integrat@ vorcre}te calitatea vietii ^n ora}e }i, im-plicit, calitatea locuirii. Aceasta abor-dare ajut@ la realizarea unor spa]iipublice de calitate, a unei infrastruc-turi adecvate, ajut@ la rezolvarea unorprobleme sociale }i sus]in cre}tereaeconomic@ a ora}ului.

De exemplu, un studiu elaboratla Rostock a estimat c@, pentru fie-care euro investit ^n zona de regene-rare urban@, au fost mobiliza]i ^n zon@al]i 3,9 euro din investi]ii private.

Fondurile structurale înc@ maisunt o noutate pentru România. Câtde informa]i sunt poten]ialii beneficia-ri despre aceste programe?

Sunt sigur c@, la aceast@ dat@,sunt mai bine informa]i decât erau laînceputul anului trecut. V@ dau câte-va detalii despre ce am f@cut noi laMinisterul Dezvolt@rii, Lucr@rilor Pu-blice }i Locuin]elor, pentru infor-marea publicului:� printr-un proiect PHARE, am de-rulat o campanie de informare }icon}tientizare pentru POR }i Pro-gramele de Cooperare Teritorial@ Euro-pean@. Mul]umit@ acestui proiect, amputut realiza o campanie media extin-s@ (TV, radio }i pres@), cu spoturi TV,radio }i machete de pres@, în perioa-da 20 septembrie - 30 noiembrie.Tot prin acest proiect, au fost reali-zate materiale de informare: bro}urileGhid practic pentru Regio, REGIO -Glosar de termeni, bro}uri REGIOpentru administra]ia public@, pentruIMM-uri, pentru ONG-uri, pentru uni-versit@]i, pliante }i afi}e, un Ghid decomunicare pentru proiectele finan-]ate prin POR }i site-ul programului,inforegio.ro. Din bugetul ministeruluiam realizat, în plus, bro}ura Fonduripentru regiuni, care cuprinde infor-ma]ii detaliate despre POR.� am organizat 8 întâlniri cu presa,la nivel regional, care au avut cascop familiarizarea ziari}tilor cu PORînc@ dinainte de a fi aprobat de Co-misia European@. De asemenea, am or-ganizat 8 conferin]e de lansare, în fie-care regiune, la care au participat re-

prezentan]i ai autorit@]ilor publice lo-cale }i ai altor institu]ii interesate deaceste fonduri.� pentru Programele de cooperareteritorial@ România-Serbia, România-Bulgaria, România-Marea Neagr@ }iRomânia-Ucraina-Moldova, pentrucare MDLPL este autoritate de ma-nagement, au fost realizate spoturiTV si audio, pentru care vom facedemersuri s@ fie difuzate în regim decampanie social@. Tot pentru ele, amrealizat bro}uri de prezentare, afi}e }ipliante, site-ul infocooperare.ro, unghid de comunicare }i sesiuni deinformare a poten]ialilor beneficiari,la C@l@ra}i }i Calafat.

Sub genericul “Investi]i în re-giunile României!” am organizat câteo sesiune de informare în fiecare re-giune de dezvoltare, pentru autorit@-]ile locale, mediul de afaceri }i ONG-uri, în cursul c@rora am prezentatoportunit@]ile de finan]are din fondu-rile structurale gestionate de MDLPL.Întâlnirile s-au desf@}urat în luna no-iembrie }i s-au bucurat de partici-parea a peste 500 de poten]iali bene-ficiari. Tot în noiembrie, am organi-zat, la Bucure}ti, conferin]a “Open Days– S@pt@mâna European@ a Regiunilor”,cu tema „Implicarea regiunilor în crea-rea de locuri de munc@ }i în cre}-

terea economic@”, ocazie cu care amoferit participan]ilor informa]ii despreaccesarea fondurilor structurale prinprogramele gestionate de MDLPL.Conferin]a a f@cut parte din seria deevenimente „OPEN DAYS 2007 – S@p-t@mâna european@ a regiunilor }i ora-}elor”, organizate, în fiecare an, de Comi-sia European@ }i Comitetul Regiunilor.

Din bugetul ministerului, am edi-tat ziarul euROpeanul, publica]ie bilu-nar@, difuzat@ gratuit în toat@ ]ara, în80.000 de exemplare, cu informa]iipe în]elesul tuturor despre toate pro-gramele opera]ionale, nu doar des-pre POR. Publica]ia a primit, în de-cembrie 2007, Diploma de Excelen]@pentru „Cel mai bun jurnalism impli-cat ^n campania de informare euro-pean@”, în cadrul Forumului Civic }ide Afaceri pentru stimularea absorb-]iei fondurilor europene.

Nu am neglijat nici celelalte pro-grame ale ministerului. Astfel, am edi-tat bro}ura Finan]are european@ }ina]ional@ prin programele MDLPL, carecuprinde o descriere a celor 48 de pro-grame gestionate de minister, un Ghidinformativ privind regenerarea urban@– principii }i practici europene, }ibro}ura Cutremurele }i efectele lor –prevenire }i m@suri, la care se adau-g@ pliante }i afi}e pe aceste teme.

DEZVOLTARE REGIONAL~VINERI 29 FEBRUARIE 2008 7

(interviu preluat din Inforegional 1 - 2008, cu permisiunea editorului, respectiv Ministerul Dezvolt@rii, Lucr@rilor Publice

}i Locuin]elor, Direc]ia General@ Comunicare, Rela]ii publice, Mass-media }i Transparen]@, c@ruia ^i mul]umim)

Pia]a Universita]i - Bucuresti

Vedere din Piatra Neam]

EVENIMENT 2008 VINERI 29 FEBRUARIE 20088

c my bc my b

c my bc my b

Colegiul de redac]ieRedactor }ef coordonator:

DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

ILEANA ILIEILIE

LIA-ALEXANDRA BALTADOR - secretar general de redac]ie

editor

GRUPUL DE PRES~ CONTINENT

CAMERA DE COMER[, INDUSTRIE

{I AGRICULTUR~ A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

Articolele ap@rute în revist@exprim@ punctele de vedereale autorilor, care pot fi

diferite de cele ale redac]iei.

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33, fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Copii sud-coreeni rotesc cutii cu c@rbuni aprin}i, în timpul festivaluluiDaeboreum, din prima noapte cu lun@ plin@ a noului an

"Apetitul pentru investi]ii în Româ-nia începe s@ scad@, dar nu doar pen-tru ceea ce se întâmpl@ în ]ar@, ci }i dincauza contextului interna]ional", a declaratmiercuri, într-o conferin]@ de pres@,Paulius Kuncinas, editor regional al OBGîn Europa de Est, citat de Mediafax.

Oxford Business Group, firm@ inter-na]ional@ de cercetare }i consultan]@, alansat miercuri "The Report: România2008", primul ghid de investi]ii str@inedirecte în economia emergent@ a ]@rii.

Potrivit lui Kuncinas, o anumit@ ca-tegorie de investitori, care se vor orien-ta c@tre alte categorii de profit, vor inves-ti în România, dar investitorii tradi]ionalinu vor mai alege aceast@ pia]@.

"Vom vedea mai multe investi]ii detip organic, adic@ achizi]ii }i fuziuni, }imai pu]ine investi]ii de tip greenfield",a ad@ugat Kuncinas.

El a ar@tat c@ România r@mâneîns@ una dintre cele mai atractive pie]eemergente, fapt care se explic@ prininvesti]iile mari în retail, sectorul bancar}i chiar prin relocarea fabricii de tele-foane mobile Nokia.

"Din punct de vedere istoric, Ro-mânia este în urma altor ]@ri din Europa}i încearc@ s@ recupereze timpul pierdutîn ceea ce prive}te investi]iile }i dez-voltarea. Aceste obiective de convergen]@presupun atât oportunit@]i, cât }i riscuri.Dintre oportunit@]i, amintim accesul pepie]ele de export, cât }i m@rimea pie]eilocale", a ad@ugat reprezentantul OBG.

În ceea ce prive}te riscurile pie]eiromâne}ti, el a indicat, la nivel macro-economic, volatilitatea cursului deschimb }i riscurile pie]ei financiare, iarla nivel microeconomic situa]ia de pepia]a muncii.

"Mesajul nostru este îns@ c@ Ro-mânia este înc@ o ]ar@ stabil@ pentru

investitori, iar deficitul de cont curent,infla]ia }i situa]ia de pe pia]a muncii suntelemente normale ale convergen]ei. Toateaceste probleme se produc îns@ pe fon-dul unui mediu extern instabil, care vaaccentua riscul unor posibile problemefinanciare", a punctat Kuncinas.

În acest context, el a atras aten]iac@ guvernul }i factorii de decizie ar tre-bui s@ introduc@ restric]ii fiscale }i s@aib@ o politic@ fiscal@ strict@, pentru aechilibra deficitul bugetar }i pentru apotoli presiunile infla]ioniste.

În ceea ce prive}te pia]a for]ei demunc@, reprezentantul OBG a precizat c@reformele ar trebui s@ duc@ la o flexibi-lizare }i la un grad de satisfacere maimare a nevoii angajatorilor.

Potrivit raportului realizat de OBG,România are atât sectoare mature, cumar fi cel al telecomunica]iilor, IT }i celbancar, dar }i sectoare mai pu]in dez-voltate, precum turismul }i agricultura. "Turismul }i agricultura depind foartemult de stimulentele care vor fi acordate}i de o strategie la nivel înalt, carelipse}te îns@ în continuare. (...) Cel maimare e}ec în România îl reprezint@ tu-rismul. Este greu s@ în]elegi de ce o ]ar@care are atât de mult de oferit atrageatât de pu]in turi}ti. România poate }iar trebui s@ dezvolte turismul, astfel încâtveniturile din acest sector s@ ajung@ la5-6& din PIB }i nu 1-2& cât este nive-lul actual", a mai spus Kuncinas.

În ceea ce prive}te situa]ia politic@din România, el a ar@tat c@ cea maimare provocare r@mâne atragerea fon-durilor europene }i ajungerea la un con-sens politic.

Situa]ia politic@ actual@ favorizeaz@în opinia sa o politic@ fiscal@ relaxat@.

"În aceste condi]ii externe, trebuies@ fii precaut cu politicile fiscale, ceeace nu se întâmpl@, deoarece este un anelectoral. Cre}terea deficitului bugetar îipoate speria pe investitori, lucru carepoate duce la o sc@dere a ratingului de]ar@ }i la probleme financiare", a maiar@tat Kuncinas.

Reprezentantul OBG a precizat c@se a}teapt@ la o reducere a ritmului dedezvoltare economic@, deoarece cerereade consum cre}te, }i estimeaz@ înurm@torii ani un avans mediu de 5&.

"În consecin]@, suntem optimi}ti,dar cu precau]ie", a spus Kuncinas.Raportul lansat miercuri este al cincileaghid anual despre România al grupului}i con]ine atât analize sectoriale, cât }iinterviuri cu diverse personalit@]i locale}i interna]ionale.

"Edi]ia din 2008 a ghidului nostrude afaceri se concentreaz@ în specialasupra progresului pe care România l-af@cut dup@ intrarea în Uniunea Euro-pean@, asupra noilor oportunit@]i de aface-ri pentru investitorii str@ini, în specialîn sectoarele-cheie, precum retail, bancar,imobiliar, industrial }i turism", a declarat,într-un comunicat, editorul regional alOBG în Europa de Est, Paulius Kuncinas.

OBG public@ materiale economice}i politice pentru pie]ele din Europa deEst, Africa de Nord }i de Sud, OrientulMijlociu }i Asia.

Grupul realizeaz@ analize macroeco-nomice în domeniul bancar, pie]e decapital, energie, infrastructur@, industrie}i asigur@ri.

Ghidul realizat pentru pia]a româ-neasc@ va fi distribuit abona]ilor corpo-rati}ti }i organiza]iilor guvernamentale.

Ileana ILIE

Oxford Business Group: Oxford Business Group:

Investi]iile str@ine directe în România ar putea s@ scad@ România a devenit principala destina]ie pentru investi]iile str@ine directe dintre noile ]@ri membre ale UE,dar acestea ar putea s@ scad@ din acest an, iar economia va trece printr-o perioad@ de volatilitate pe fon-dul crizei globale }i al instabilit@]ii politice, potrivit Oxford Business Group (OBG). Alte cauze?Managementul prost al poten]ialului turistic }i lipsa strategiilor ^n agricultur@, se arat@ ^n acela}i raport.

Oportunit@]i }i avantaje

- Rat@ ridicat@ de cre}tere economic@; - Sectoare atractive pentru investi]iilestr@ine: retail }i pie]ele financiare; - Mai mul]i produc@tori ^}i reloc@ afa-cerile ^n Rom$nia; - Pia]@ intern@ relativ mare; - Exist@ ni}e pentru produc]ie cu po-ten]ial de export, ^n special industriiilede autovehicule }i de componen]e auto.

Riscuri }i constr$ngeri

- Volatilitatea cursului de schimb valutar; - Evolu]iile negative de pe pie]ele externe;- Criza de m$n@ de lucru calificat@; - Cre}terea costurilor de produc]ie; - Instabilitatea politic@. - Recomand@ri pentru guvern - Adoptarea de politici fiscale stricte,menite s@ reduc@ deficitul bugetar; - Potolirea presiunilor infla]ioniste; - Reforma pie]ei muncii, pentru rezolvareaproblemelor cu care se confrunt@ angajatorii.

Rom$nia ^n 2008