CFilAR.tES T}TCKENS

MAYTD

COPPHKFIELDFOVESTEA $I HffERIENTETE PERSONATE

ALE TANARULUT DAVID COPPEnFIELD

TraducereaBREBEANU ALINA LOREDANA

Editura MondoRo

1

Bucureqti,20l7

Partea ISuferin{ele unui coPil

CAPTTOLUT I

VENTREA MEA PE LUME

DacE mi voi dovedi a fi eu eroul propriei mele vie$ sau daciacest'rol ii va reveni altuia, aceasta se va lamuri in aste pagini. Ca

s6incep de la tnceput, voi spune c5 m-am nSscutlntr-o vineri, lamiezul

-nopfii (cel pu[in aga mi s.a spus gi eu cred)' gi, Iucm

vrednic de luatin seamd, orologiul s-a pomit a bate, iar eu m-alTl

pornit sA fip in aceeagi cliPd.in ceea ce privegte ziua gi ceasul nagterii mele, asistenta gi

cateva femei in[elepte din vecinatate care se ardtau foarte

interesate de mine cu cateva luni inainte de a fi posibild oint6lnire intre noi au spus, rnai intfii, cd mi-era menit sd fiu lipsitde noroc in viald; iar apoi, c5 voi putea sd vf,d ndluci gi duhuri.

Ambele daruri erau inevitabil atagate, dupi pdrerea lor, oricSrui

copil lipsit de noroc, fat5 sau bdiat, niscut lnfr-o vineri noapte,

cur6nd dupi miezul noPfii.De intaia lor profe{ie nu md voi ocupa, cdci nimic in afari de

povestirea de fa[[ nu va dovedi mai bine daci aceasti prezicere

Lra intemeiatd sau nu. CAt despre cea de.a doua, md voi mdrgini

sd spun c5, daci nu mi s-or fi arStat vedeniile pe c6nd eram copilmic, incd nu arn prirnit acel dar- insd nu md pl6ng deloc cd nu

mi.a fost dat, iar dacd acum altcineva se bucur5 de el,li dau din

toat5 inima dreptul s5 gi-l pdstreze-M-am ndscut cu cdi15, care a fost pusi in v6nzare prin

mijlocirea anun[urilor din gazete pe neinsemnatul pre[ de

cincisprezece guinee. Dar, fie c5 tocmai atunci marinarii nu

aveau bani, fie c5 pierdusera credin[a gi aveau mai degrabS

incredere in pieptarele de pluta, mai sigure, nu pot sd gtiu' $tiu5

numai c5 a fost o singurd ofe't6 fdcutf, de un sarnsar. ofbreadoufr rire pesin, iar prirru *ui*iuu*ei propunea sd dea vin dexeres' Nu voia sd pl6teas*-.i r"r *iguranta c5 nu se va ineca.Asrfer' au fosr lrrase "."u"g"ri;, rer{rri"i,rn ;ffir:c6* desprevin, bia[a mama gi ea ie u6or**. Zece ani rnJ tarziu, cAlamea a fost pusS ra o roierie *** u* k'.gea prin rocurile noastre: ojum'tate de rird biretur, *i"*#o-r lL oir*r*, iar caEtigdtorur rrebuiasd rnai dea pe deasupra :"-ig*i"gr.

Eram de faga ra hagerealoteriei Ei irni aduc aminr. -i.rll tare supdrat gi umirit vdz'ndtratatS astfer o p'rticicd ain gpiu; *:* ceiF a fosr cagtigard deo birr'nd doamn' care a *i;ir;utr.prin p""g;;_ "

purta plebral oin care a sc's-cu nepr'cere cei cinci giringi, in rnanede dejurnState de penny gi ra urrnd ii riprira doi pence Ei jumatate. Darin zadar se pierdu'vi"*oinl"."iJri cu doamrn cea bdtr6nd.E drept inse

-c1 t""g 1r*.* O""" sd vd spund cd bdtrdna nu$'a inecat, ci cd a avut fericireaHioara ra noudzeci Ei doi de aniin patul ei' Am

T"i.t "6 pa"d;; dar duhur .* raiirt c6 n-aurnblat pe ape niciodar', oi

"u*"i p"c-punte, gi, b*nd ceai (careii pldcea f<rarte T^rIl, $j;fitat;5$jn utrima ctipd indignareafa{' de neregiuirea mariyT*orgiI *d*t"r'or care indrdznesc sd,,hoindreascffi peste.mari Si Fril i, ,r* i se spunea cd fdrdcutezanfa asia rnurre ru"ouriiui"i arripsi, ii oJ* H,jceaiut. Ease indarjea Ei rdspundea.gi rnai irr*o*ruu ir,;uc**atu=**: ,,Nu, sdnu mai umble crJangaf,.'-

Dar, ca nu cumva sd hoindrim gi noi, sd ne intoarcern lana€tereamea. rrurt rq rrs rlll(Jl.

M-am n5scrit Ia Blunderstone, ln comitiatul $uffolk, sau, cumse spune in scotia, ,,ca* pe acorc/,..A*^ f# rl11;,ioosrum"cand mi s-au dlschi, o"irir ta -rumina

lurnii acesieia, tata iitnchisese pe ai rui de vreos** r"-rr. $i azi gdsesc stranie ideea ciel nu m-a vdzut,:t.i.*."*r ii * ,in stranie incd intuneca[aarnintire rf,mas' din.zirere -rpiieii-i^*ere, impresia pe care mi-of,flcee lesperlea altrd de p";;;;rur lui. De cd.te ori rn_amsim(it pe atunci pttruns o" " "*Joiigitd m'6 pentru marm*ntulacela, s.rmanul" singur. l" "'fil}^ .i*i-ri.,1ur,-*.,#"or*r, r'intuneric, cand era card gi *r rrr*ira m rnica noastrd odaie! *{i

6

se p5rea o cruzime sa-l l6sdm afar5, sa-i inchidern gi s6-i zSvorArn

u$ile casei noaslre.cea mai insemnatE persoand dln farnilia noastrS era o

mdtug,[ a iatei, prin urmare mdtuga mea. Mi voi ocupa de ea

ceva mai departe: c{omnigoara Trotwood, sau domni$oafa Betsey

*,curn li zicea biata mama c6nd igi invingea spaima gi reugea s-o

pomeneasca pe aceasti ffipturd curnplitiil (lucru ce se intampla

iar). Domnigoara Betsey se rndritase cu un om rnai tdndr dec6t

"u, f".nt* tr,.r*ot, dar nu in sensul cunoscuhrlui proverb

,,Frumuse[ea dupd purtare se socotegte". Se bdnuia cd o bdtuse o

data pe d-omnigoara Betsey 9i c5 intr-o zi, la o ceart5 asupra

cheltuielik:r gospoddriei, luase cAteva mdsuri - repezi, dar

r4olente - ca s5 o arunce pe fereastra de la etaiul al doilea.

Dovezile acestea invederate de nepotrivire de caracter ohotSraserS pe domnigoara Betsey sdil plSteascS, numai s5 ob[inio despdr[iri tinigtiU. El plecd in Indii, av6nd capital, iar acolo,

dup5 tum istorii.r " ciudaffi legendd a familiei noasffe, fusese

v6zut c6l6rind pe un elefant, ir, tcrvdrSgia unui brabuin. Nu cred s6

fi fost dS&, o lifost un babul $au o beEumz. Oricum, dupi zece

ani, a sosii acasA vestea morfii lui. Nimeni n.a putut alla weodatA

ce va fi sirnfit la vestea asta matuga rnea: indati dup6 despdr[irea

lor, ea lgi ieluase numele de fatA gi curnpdrase lntr-un citun,departe, o c5su[d la marginea marii, unde s-a stabilit ca femeie

singur6, ln tovdrdEia unei singure servitoare, Ei in[elesesem citrdia intr-o nesf6rgitd izolare, complet retras6.

cred c6 tata fusese favorihrl nlatugii sale" Ea ins6 nu ii putuse

ierta tnsurdtoarea, pentru cd mama" zicea ea' nu era decflt o

,,pdpugf, de cearff'. irl-o v6zuse niciodat5 pe marna, dar Etia c5 nu

i*prinir* douSzeci de ani. Tata nu a mai vdzqt-o niciodatl pe

domnigoara Betsey. Atunci c6nd s-au cdsitorit, tata avea de doud

ori varsta mamei gi s5ndtatea lui era plap6nd5. A murit un an mai

tfuziu gi, dupi cum aln spus' cu gase luni lnainte de nagterea

mea.AEa stSteau lucrurile in dupa-amiaza acelei neuitate gi

tnserinate vineri (fie-rni ingdduit sE o inal[ astfel). Nr.r md pot

'Nobil indian.2 Prinlesi indiand

lauda c5 am gtiut atr-mci tCIt ce,aITr povestit, nici c6 avealn weo

amintire, bazatS pe sim[urile rnetr€, a. ceea ce avea s5 urmeze.

Bolnava Ei foarte tristai,rnzuna,:sldtea gi se uita lung la foc,

printre lacrirni. se gandea cu ms&ufr.e la propria-i via$ gi Ia apruncului orfan *r* *u** s5vin5,in$r-o lume pu[in dornica sS'il

primeasca, cu c6teva paehete de bolduri in sernn de brur venits,

gata pregatite intr-o cutle, in carnera de sus. cum ziceam, rnalTla

itarc* inrinte* focului in rJup6.amiar-a aceea limpede gi rece a

lunii martie. Trista gi stioas6., se incloia c6 avea s5 scape cu via[idin incerc5rile care o a€teptau, cand, ridicSnd ochii ca s6-5i

gtearga lacrimile Ei uitandu-se pe fereastra, vdzu o doamna

-t"o#;ffiooffiljt#i?*.n" aceea, marrla avu presirnlirea c5

este dornnisoara Betsey. Razele soarelui de la alnurg luminau

acea doamnS ciudat}, peste gardgl viu al grfldlnii, iar ea inaintfl

spre u$ cu o hotdrare gi un aer de siguranfd care nu puteau

apar[ine dec*t domnigoarei Beflsey.

Ajungand in fala casei, ea didu inc6 o dovadd de identitate'Tata s facuse adesea pe filarTl;r s6 priceapd cff mituga lui nu se

purta niciodati ca reitul 6amenilor. $i iati c5, in loc si trag5.

clopo[elul, ea se aseua inaintea ferestrei Ei igi strivi aEa de tare

nasut-oe gearn, inctt hiara rnearnafira.imi spunea cd i se f5cuse

ccmplet alb Ei cu desdv&rgire turtitintr-o cnpE.

Aparitia aceasta o inspfiinr&nta pe rnama atat de tare, tncaL

sunt iigui c5 mihrgii ti datorez venirea mea pe lume tntr-o vhreri.

in spaima ei, rnama se ridicfi. repede de pe scaun 9i se

ascunse intr-un col[. Dupi ce scotoci cu privirea indelung toat5

catTrera, rostogolind rchii ca unele capete de sarazini inorologiile flanrande, domnigoara Betsey o zSri ln sfargit pe mama.

ii facu semn incrun&atd sA vin6 sd ii deschidd uga, ca omul

deprins si poruneeasci. Mama se supuse'

- Doamna David Copperfietd, presupun' a $pu$ dornnigoara

Betsey, ap6sand pe ultimul cuvanl, referindu-se probabil la

vegminrele de doliu ale rnarnei gi la faptul c6 era aproape sd

nascd.

3 Obicei englezesc.I

- Da, a rSspuns muura, cu glas sfArgit.

- DomnigCIata Trotlvood, s-a recomandat vizitatoarea' Atl

auzitvorbindu-se de ea, socotesc'Mama a spus cd avusese aceast6 pl6cere. Dar ea sim[ea c6,

fbrd voie, ISsa sd se vadd c5. plicerea nu fusese mare-

- Ei bine, acum o vezi! a rostit domnigoara Betsey-

Mama s-ainclinaL gi tr poftit-o sd intre.Au intrat impreund in odaia din care iegise malna, c6ci de Ia

rnoartea tatei nu se mai fficuse focul in salon, de partea cealaltd

a coridorului. Dupd ce s-au agezat amAndouS, domnigoara

Betsey a tdcut, iar mama, dupd zadamice silin[e de a se st6pani,

a izbucnitin lacrimi.

- Haide, haide, a spus dcmnigoara Betsey, lasi plSnsul! Vincl

aici!Mama, neputAnd sd se astflmpere, a mai pl6ns inc6 mult'

- Scoate-fi boneta, feti[o! a spus domnigoara Betsey' Vreau

sd te vdd..Prea speriata ca s5 se impotriveasca ciudatei cereri, malna

s-a supus. Dar aga de tare ii tremurau mainile, ci gi-a desfdcutp6rul (care era bogat gi frurnos), fhc6ndu-l sd cadiin iurul fe[ei.

Ah, Doamne! a strigat dornnigoara Betsey- Egti abia un

copil!Mama pirea, intr-adevdr, foarte ffinerd, chiar gi pentru anii ei'

plec6 fruniea, bia[a femeie, de parci era gregeala ei gi murmutdprintre lacrimi c5 se temea c5, fiind o vdduvd copildroasS., si nu

he Ei mam6 copil&roasd dacd va scdpa cu viat5' Urmd un

moment de tScere ln care marrla lgi incNpui ci domniEoara

I3elsey igi nece dulce m6na peste p5rul ei; insa, ridicand sfios

ochii cu aceastS speranffi, vdzu c5 doamna se agezase cu fusta

sumeas6, cu mainile tncruciSate pe genunchi gi cu picioarele pe

grilair:l sobei, incruntAndu-se la ftrc.-- Pentru Dumnezeu! a strigat deodati dornniSoara Betsey'

De ce sdii zici Rookery4?

-Vorbi[i de casaaceasla, doamn6? aintrebat ffIalna'

4 Cui6 de cioari. Castelanii englezi lin la cuiburile acestea ca la un

semn de aristocra[ie, din vechime.