ALEXANDRU IORGA

LUCEFERI CU CHIPURI MURDARE

- Roman de mahala -

Ecou Transilvan20\6

CUPRINS

1. GA$CA / 7

z. irurnn LrNrr / 11

3. BANDA / 13

4. AMoR iNrnr nAilnrr 7 ra

5. LA SOTTRULTS / 19

o. silcrunul / zt7. PTSTCARUL / 27

8. LA CrRC / 34

9. DrNU $ARPE / 37

10. BEBE MECANTCUL / 66

11. GEAMANTANUL / 70

iz. incrp BoMBARDAMENTELE / T3

13. BOMBARDAMENTUL / 78

14. PE cirrnpul lE lurrA 7 ez

ls. ERorr suNT orscAnceTt /8916. ERoUL NU sE lrAt ixroaRcr,

$r DrNU 9ARPE nA speruRr / 98

17. VOCATTA / 1,04

r.8. BALERTN / 109

19. O CASATORIE RATATA

$r uN CONTRACT DE... SUTE DE MII / L75

20.,,MAXIM" BAR / 122

21. A DOUA NOAPTE DE CABARET / 134

22. BANrr SCHTMBA VIATA / 1.53

23. LEGTUNEA STRAINA 7 rsa

24.BETLAVITEZEI /173zs. sENTTMENTE, SENZATII, Apus gl nAsAzuT... / LT7

EPILOG - CARE DE FAPT

s-AR PUTEA NUMI epormzA / LBg

1. GA$CA

- Nelu gi-a cumpirat pantofi cu talpd de lemn. $ti[i ce migto aratS?- Tu i-ai vdzut?- Da, cind i-a adus. A desfdcut pachetul gi mi-a aritat unul.- Oare o sA !ine?- Cred cd da. Bucdlile sunt prinse cu piele groasd.- Ce culoare?-Negri qi lucesc. Parci sunt din dia... cum dracu Ie zice?... Din dia ce

. -;esc tare.- Da, de lac. Parci sunt de lac, aga lucesc.- Nelu are $aptesprezece ani gi lucreazd la ,,Malaxa". in fiecare zi face

:-ua ore cu tramvaiul de Iingd Podul Constanrei pine la fabricS. Dar:.trit5. Are Ieafi gi-gi poate cumpdra pantofi negri de pe Grivita. Cei cu

-.';a de Iemn sunt acum la modi pentru biielii din mahala. ,,Grangurii":=mbi din nas cind vid aga ceva. Dar bdietilor le plac. Pantofii cu talpd:. piele sunt scumpi. $i nici nu se prea se gisesc. Numai feciorii de bani:a:a igi permit s5-i poarte. $i incd cu trei rinduri...

Grupul de pugti e a;ezat pe iarba ciuguliti de plsiri, de Ia marginea;€ifului. Au stat toatl ziua la girli Ia D5m5roaia gi acum agteaptd sd iasd'irlu. Din cind in cind, cite unul dd fuga pind la colf sd vadd dacd a sosit::nionul cu piinea la ,,Mamelucu". Au Ia ei banii. Ar trebui sd stea la:,adi, dar ei vor, mai intii, si vadd pantofii lui Nelu.

- $ase, vine! atrage unul atenfia. Ia bunghialdl!Din fundul curfii, Nelu, spilcuit, cu cerare la mijloc, cdmagi albd gi

:::taloni bleumarin, se apropie de poartS. Cind ajunge in dreptul::-;:ului, salutS:

- Noroc, pu$time! gi vrea si treaci mai departe.- Stai, bd, Nelu, sd vedem 9i noi - il opregte Nicu, cel mai mare din

Ce sI vede!i?- Pantofii, bre, ce alta?- Al'dat, acum n-am timp. Me grlbesc, am randevu. Nu gtili cit o fi

:::su1, precis?Spirea, un mirunlel mucalit, se uiti la bragul sting, de care are legatd

: ::eie de lacit.

- Nu gtiu, ci al meu intirzie cu weo'.. cinci mii de lei - rlspunde el'

- Haide, muceo, nu fi obraznic - il ia Nelu.- Ai, ugcheali, ci te apucd ploaia - il infrunti Spirea' Ai randevu cu

Linica, chioara. Vezi sd nu ajungi prea tirziu 9i sd li-o facd allii ,,po9t5"'

Nelu, infuriat, se repede spre el. Spirea sare in picioare 9i o

zbughegte de partea cealaltd a strdzii' Nelu nu-l urmdregte' Nu vrea siintre in colb gi si-gi prdfuiasce pantofii'

- Pun eu mina Pe tine, Pistruiatule!- Pe m5-ta, in ziua de Pagte!

Nelu se depirteazd. Spirea revine. Unii au fdcuthaz, iar allii il privesc

chiorig. Nu toli aprobd felul de a fi al lui Spirea.

- De ce te luagi de el, md? - il intreabi Nicu'

- Pei nu vezi cum se fudulegte cu doagele lui? ,,Md duc ci am

randevu. Cit o fi ceasul Precis?"- Daci se gribegte omul... $i pe urm5, e mai mare' Ce, parci tu cu

dia micii te porli mai altfel?- Ei, ia las5, mdi Nicule, cu teoriile, ce-!i venirS?. $i pe urml Linica nici nu e chioari - intervine Marian, cel mai mic

din gagcd,

Marian are numai treisprezece ani 9i din cauza elasticitSlii corpului, i

se spune gi,,bdiatul de gumi".- Ei, nu e chioard, dar e sa9ie, rdspunde Spirea'

Marian il privegte scrutdtor:- ParcS tu nu egti sagiu. Dacd ai fi pulin mai atent, ai vedea cd egti mai

saqiu decit Linica. $i pe deasupra mai egti $i pistruiat' A9a cd"' mai intiicumpdrS-li oglindi gi pe urmi fd caragatfiz de allii.

- Oo-[", ba... otn fdri oase' Tu si vorbegti numai in ziua de Pagte' $i

atuncea dacd egti intrebat!- De ce, nu-mi dai tu voie?- Ei da, nu-!i dau eu voie, bine?-Lamd-ta, e bine?ceilal;i stau atenfi. Sint curiogi si vadd ce va urma. Marian rar se

amesteci in disculii, dar atunci cind o face, apoi fie ce-o fi, merge pind la

capet. Spirea ameninld:- Dicd-1i caftesc3 doui peste mocarinla, de-!i las ochii borlogi, zici cA

n-ai noroc.Marian se ridici in Picioare:- incearc5!

2 Ironie3 Lovesca Guri8

- lt{i-e mil5, m5; mi-e mil5 de md-ta, si nu te vadd plingind.- Ba mai repede de borcanul tdu cu mdsele fi-e mild.- li-e fricd, Spireo, !i-e fricA, numai gura e de tine, spune Bicd, unul

.-:g gi degirat. Marian e cu doi ani mai mic, dar 1i-e fric5.Bici are dreptate. Lui Spirea ii este frici de Marian. Nu e ugor sI te

:..: cu el. E atit de elastic gi de iute, incit greu apuci s5-l lovegti. ini;::lmb, el dd cu aceeagi ugurinld gi cu miinile gi cu picioarele. $i mai ales: capul. $i din cei mari, pulini se incumetd sd-i stea in fa!5.

)'licu, vdzind cd nu iese nimic "serios", intervine:- Haide, ldsafi-o balte. Mai bine si vedem ce-o fi cu piinea. Bicd, ia

:i o fuga!- Bicd aleargd spre coll. Privegte pe $osea. Strigd:- A sosit camionul! Piinea la "Mamelucu"!Puptii o iau la goan5, ridicind praful strdzii cu tdlpile goale."Mamelucu" e spin. Cu greu i-ai putea ghici virsta. Are ochii mici cu

:.eoapeie umflate, nasul rogu gi gura mare cu buze groase. Dd impresia:i :ide mereu. $i cind e nicljit tot a;a pare. Nu-gi schimbi fizionomia.l'!ahalaua ii spund "Mamelucu". Aga l-a poreclit cineva, cu ani in urm5, gi:.-ia-i spune toati lumea. Nimeni nu se intereseazi de numele luii:e..-iral Nu e om rdu gi dd cinstit la cintar. Acum std in uga gheretei gi::::de piinile pe care un vlSjgan i le aruncd din camion. Numdrd cu voce*,:e gi dI piinile mai departe neveste-sii, care le rinduiegte pe rafturi. Din:::-c in cind strigi la lume sd facd linigte, sd nu-l incurce la socotit.li:::ari: "patruzeci opt, patruzeci nou5, cincizeci". La fiecare cincizeci,::ge cite o linie cu creta pe scindura ugii. Apoi iar incepe de la unu.

Rindul nu e mare, vreo treizeci. Blielii se agaz6.la coad5.Pe $oseaua Chitilei trec in goanl cdrule gi camioane. Cind se

-:-=etaie, rolile ajung la marginea nepietruitS. Ridicd dire mari de praf,l:: asta nu supdrd pe nimeni. Oamenii mahalalei sunt obignuili cu

:=ryl.il gtiu din leagdn. Nici nu-l iau in seami.Intr-un ceas, fiecare-gi primegte rafia,Uneori, la coad5, se isci scandal care adesea se lasi cu bdtaie, asta

=;e ca timpul sd treacd mai repede. Nici bdtaia nu mird pe nimeni. $i ea:"ce parte din viala mahalalei.

Pugtii, cu piinea in mind, se indreaptl spre case. Din cind in cind, igi-::ig degetele in coaja rumeni gi ciupesc din ea. Soarele gi apa i-a-::ometat. E de-abia sflrgitul lui mai gi ei au inceput-o cu girla incl din::ilie. La gcoald merg rar. Cui ii arde acuma de gcoali? Aga au ficut gi

:::mavara trecutd. De cum a dat cdldura gi au putut umbla desculgi,:;rrai la girlS au stat. Destul s-au chinuit toatd iarna lingi nigte Idmpi=:emice de gaz, care scoteau fum in loc si incdlzeasc5, Acum soarele e

:::ernic gi trebuie profitat. Trebuie scos frigul din oase. Cit despre

$coala... clasele se pot lua cu uqurin!5' Cele doul invSldtoare care au

ia-rr dupd ce pe invdgitori i-au luat pe front sunt fericite dacl au elevi

mai pulini cu care s5-9i batd capul. Aga cd...

- Nicule, scoli chitara? intreabl Marian,- DacI nu md trimite mama Ia cirbune, o scot'

Tatil lui Nicu e fochist la C.F,R. 9i cind e de serviciu gi face manevra

prin triaj, Nicu trebuie sa-l caute. La locul stabilit, cind bitrinul ilobserve, aruncd citeva lopeli de cSrbune pe care bdiatul Ie aduce acasa.

Astfel casa fochistului TSndsescu e intotdeauna bine incdlziti. $i iarna

Nicu e cel mai cdutat. Bdietii numai la el ar sta seara.

- Dacd mergi in triai, me iei 9i pe mine?- Te iau. Ceri cogul de la coana Florica grasa 9i mergem'- Nu e nevoie si cer cogul de la coana Florica grasa' Am cogul meu'

Am gisit unul vechi gi i-am astupat glurile cu sirmd.

S-a inserat, Femeile ies la taifas. Se adunl in col! la Ciregarilor. inmijlocul grupului st5 domnul Dragu, pe nelipsitu-i sciunel. Pare un

bitrin pagl inconjurat de o duzini de cadine trecute.Domnul Dragu, pensionar la C.F.R., e singurul bdrbat care st5 toatd

ziua acas[ A fost treizeci de ani mecanic de locomotivS. El l-a bigat la

Ciile Ferate pe tatal lui Nicu. Acum, seara, cind se adund mahalaua Ia

birf5, el este acela careprezideazd.- Nicule, pune piinea pe raft gi ia cogurile! - se aude vocea lui madam

Tinisescu,Nicu face semn ci a inleles. Se intoarce spre Marian.- vu, ma/- Da.

Marian intrd grlbit in curte. Ana calcl nigte rufe ce s-au uscat la

soarele de dupi amiazd.- Mam5, unde e cogul?- Care cog?- Acela pe care l-am Iegat ieri cu sirm5,- Jos, sub masa cu menghind. De ce?

- Me ia Nicu duPi clrbune.- Bine. Dar nu e prea mare pentru tine?

- il duc eu. Numai plin si fie'Marian intrd in demisolul casei unde este amenajat un mic atelier.

Perelii sunt plini de rafturi cu scule gi piese auto. cind Marian iese, Ana

cauti sd-l opreascd.- Stai, ci n-ai mincat nimic astizi. Ia mlcar nigte piine cu magiun'- Am mai mincat eu, mamI, nu-Ii fe grij5! Mdninc cind md-ntorc'

Acuma fug, cdci mi agteapti Nicu'

10