Fermierii din nordul ţării au o nouă bătaie de cap. Şoarecii de câmp, care s-au înmulţit ameninţător, pun în pericol recolta de grâu şi orz de toamnă. Iarna blândă a favorizat înmulţirea rozătoarelor care pe alocuri au distrus deja până la 15 la sută din suprafeţele pocupate de aceste culturi.

Cei mai afectaţi sunt agricultorii care utilizează metoda No-till, adică fără arat. Nicolae Chictenco din satul Rediul de Sus, raionul Făleşti, spune că şoarecii deja i-au distrus aproximativ 15 la sută din culturile de toamnă.

"Am cheltuit 16 mii de lei pentru a combate şoarecii la 54 de hectare. Împărţiţi şi vedem că se măresc cheltuielile cu 300 de lei la hectar. Asta înseamnă că un centiner de grâu eu l-am dăruit la şoareci", a spus fermierul Nicolae Chictenco.

Cu aceeaşi problemă se confruntă şi Vasile Ghiştega din satul Mărăndeni, raionul Făleşti. Fermierul spune că este nevoit să recurgă la otravă, pentru a stăvili populaţia de şoareci. Dar acet lucru duce la poluarea mediului.

"Facem momeală din resturi, în special din grâu, porumb, le prelucrăm chimic şi după, manual întroducem în vizuină. Şoarecul a perit, l-a mâncat vulpea pere şi ea, şi pere şi câinele, pisica. Noi astfel ne amenstecăm în biotica naturii, dar nu avem încotro", a spus femierul Vasile Ghiştega. 

Specialişii susţin că invazia de şoareci se explică prin temperaturilor ridicate din aceast an. Iarna blândă va favoriza şi apariţia altor dăunători.

"Dacă se respect asolamentul, avem o alternare ştiinţific argumentată a culturilor atunci gradul de atac cu boli şi dăunători, gradul de infestare cu buruieni este foarte mic. În legătură cu încălzirea globală, gradul de atac cu boli şi dăunători va creşte pe viitor. Va deveni o problemă foarte serioasă", a declarat şeful Institutului de Cercetări pentru Culturi de Câmp "Selecţia", Boris Boincean.

Potrivit specialiştilor, şoarecii se înmulţesc intens la temperaturi cuprinse între 5 şi 22°C.

Culturile cerealiere păioase

Temelia recoltei la orice cultură de cîmp se pune din toamnă. Deci cum vom aranja

premergătorii (asolamentul), vom pregăti şi fertiliza solul, vom însămînţa la timp, vom îngriji pe

vegetaţie plantele etc., aşa va fi şi recolta atît a culturilor de toamnă, cît şi a celor de primăvară,

chiar şi dacă se creează uneori condiţii climaterice nefavorabile pe parcursul vegetaţiilor.

Grîul de toamnă este o plantă pretenţioasă la condiţiile de cultură şi, în primul rînd, la

gradul de fertilizare a solului, la umiditatea lui, mai ales în perioada de pînă şi după însămînţarea

culturii.

Condiţiile din toamna anului 2007 au fost destul de satisfăcătoare pentru culturile

cerealiere. Pentru aceste culturi, la momentul efectuării semănatului în sol, au fost acumulate

cantităţile necesare de umiditate pentru asigurarea unei răsăriri şi dezvoltări normale a plantelor

de grîu, orz, rapiţă, secară. Majoritatea semănăturilor (80%) au întrat în perioada de iernare într-o

stare bună de dezvoltare şi creştere. Însă, acest fapt nu trebuie să slăbească atenţia noastră

permanentă asupra acestei culturi în perioada de pînă la recoltare. O deosebită atenţie necesită

semănăturile efectuate tîrziu – 20-30 octombrie, unde plantele nu sunt dezvoltate în măsura

cuvenită, mai cu seamă după premergători tîrzii (floarea-soarelui, porumb, sfeclă pentru zahăr).

Deci, toate suprafeţele trebuiesc verificate agronomic şi evaluată starea lor de vegetaţie,

densitatea plantelor, etc. Dacă sînt astfel de suprafeţe, unde densitatea plantelor nu depăşeşte 200

plante la 1 m2, aceste semănături trebuiesc îndesite cu orz de primăvară (80-120 kg/ha) şi cît se

poate de urgent.

Un stimul nutritiv puternic vor primi toate categoriile de plantaţii de grîu dacă se va

efectua nutriţia suplimentară cu azot tehnic, indiferent de dezvoltarea semănăturilor.

Nutriţia grîului de toamnă în primăvară se reglează prin hrănirea suplimentară cu salpetru

amoniacal, luînd în consideraţie şi intensitatea productivă a soiurilor cultivate în gospodărie,

gradul lor de dezvoltare, etc. Soiurile cu un potenţial înalt de producţie necesită o doză de cca 60

kg/ha ş.a., îndeosebi pe premergători ca: spicoase, porumb, floarea-soarelui. De acordat atenţie

faptului că cel mai înalt efect de nutriţie radiculară se obţine atunci cînd azotul mineral se

încorporează la adîncimea nodului de înfrăţire cu semănătorile (4-5 cm). Cea mai potrivită vreme

de efectuare a hrănirii suplimentare a grîului cu azot este luna martie şi nicidecum februarie,

cînd sunt posibile ploi şi zăpezi abundente ce pot provoca pericolul de spălare a azotului depe

teren.

Doza de azot suplimentar se calculează după mai mulţi indici: predecesori, fertilitatea

solului, gradul de dezvoltare a plantelor, cantitatea de azot aplicat din toamnă, etc.

La grîul amplasat după spicoase, porumb, floarea-soarelui, sfeclă pentru zahăr, nutriţia

radiculară se efectuează în 2 rate cu o doză de 45-60 kg/ha la reînceperea vegetaţiei (martie) şi

înaintea fazei împaierii plantei.

Pe predecesori timpurii, hrana suplimentară a grîului atinge limita de N35-51 kg ş.a. cu

salpetru amoniacal.

Ppe sectoarele cu plante relativ slab dezvoltate din toamnă (semănături tîrzii) neînfrăţite,

cu nutriţia de primăvară este necesar să aşteptăm pînă la momentul cînd plantele se vor întări

bine, după care se va decide necesitatea hrănirii suplimentare cu N35 în timp de pînă la ieşirea

plantelor în pai.

Acolo unde plantele sunt dezvoltate normal din toamnă, nutriţia se efectuează cît mai

devreme (martie) cu agregate terestre cu o doză de azot ce poate varia în limita de N 45-N60. Doza

de azot din toamnă se ia în consideraţie.

Orzul de toamnă, de asemenea, ca şi grîul de toamnă, este receptiv la nutriţia cu azot,

însă reieşind din lipsa îngrăşămintelor şi costul lor, cultura orzului poate să se limiteze cu

folosirea postacţiunii îngrăşămintelor, îndeosebi a celor organice.

Situaţia creată cu semănăturile de toamnă în acest an, deocamdată, nu trebuie să ne

alarmeze serios, deoarece ele, la moment, se află într-o stare satisfăcătoare. Sarcina agricultorului

este să acorde atenţie celor mai importante momente: nutriţia suplimentară timpurie, combaterea

buruienilor, folosind, în primul rînd, grapele, iar, în unele cazuri concrete - erbicidele, iar mai

tîrziu - nutriţia foliară pentru o calitate ridicată.

La combaterea buruienilor anuale dicotiledonate şi perene, precum şi a samuraslei de

floarea-soarelui vor fi eficiente şi suficiente produsele moderne: Certo Plus 75% - 0,2 kg/ha +

0,5 l/ha Citovit, Esteron (0,8 l/ha); Bazagran M, 37,5% SA (2 l/ha).

Contra gîndacului ghebos, ploşniţei, gîndacului ovăzului se vor folosi preparatele Bi-58

Nou, 40%, Actara 25 WG, Decis 2,5 EC; Sumi Alpha 5 EC, Şarpei ME, care sînt incluse în lista

preparatelor recomandate. La apariţia făinării, în perioada de pînă la împăierea plantelor, se

stropeşte cu Impact 25 EC – 0,5 l/ha, Colosal 250 EC – 0,5-0,7 l/ha. Orzul de primăvară va

necesita tratarea obligatorie cu Vitavax 200 FF – 2,5-3,0 l/ha, Sumi 8 FL – 1,25 l/ha, Raxil 060

FS – 0,5 l/ha, etc.