LEACURI DIN GRADINA –pentru prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor

Gradinarim in armonie cu natura numai atunci cand observam si tinem cont de legile ei.

Nu exista in natura plante si animale bune si rele – toate isi au locul si rolul in cadrul ecosistemelor pe care le dezvolta.

Interventia noastra nu face decat sa destabilizeze echilibrul pe care natura s-a straduit sa-l creeze si astfel sa avem parte de probleme - inmultirea anumitor specii de daunatori dupa ce noi am distrus pradatorii, aparitia unor plante necultivate care pana atunci nu existau in gradina dupa ce am arat adanc gradina si multe altele. Ca sa putem tine sub control cat de cat daunatorii si bolile ce apar in gradina noastra avem 2 solutii:

Cea mai simpla mergem la magazine luam un spray si pulverizam insecticidul, fungicidul sau mai stiu eu ce substanta care nu va face decat sa produca un nou dezechilibru, de data aceasta mai mare, care se va finalize cu cumpararea unor solutii mai puternice si in final cu otravirea plantelor, ternului si a noastra.

Putem folosi un preparat natural cu efecte benefice si fara prea multe efecte secundare distructive., lasam si folosim activitatea insectelor , pasarilor si animalelor salbatice si le incurajam sa vina in gradina noastra.

Acestea fiind spuse inchei astazi capitolul legat de plantele si substantele naturale cu efect repelent in gradina.

Principalele modalitati de obtinere a insecticidelor si fungicidelor ecologice sunt

Extractul= preparat obtinut la rece. Partile de planta maruntite se pun in contact cu apa 12 – 24 ore in vase de sticla, lemn sau plastic.In timpul extractiei se agita continutul din vas de mai multe ori. Extractul final se filtreaza prin panza de tifon inainte de folosire.

Infuziile sau ceaiurile = se prepara din material vegetal verde sau uscat, in stare maruntita,prin turnarea peste acesta de apa clocotita,dupa care, se lasa, sub capac, pana la racirea complete.Se filtreaza inainte de folosire pentru anu infunda duzele aparatului de stropire.

Decoctul sau fiertura = Mai intai se inmoaie materialul vegetal in apa din vasul de fierbere timp de 24 de ore,la temperature camerei sub capac.Apoi se fierbe continutul timp de 30 de minute.Dupa racire se filtreaza.

Plamadelile = Sunt zemuri fermentate care de obicei se produc in cantitati mai mari avand o gama larga de intebuintare.Materialul vegetal maruntit se introduce in butoaie de 40 – 60 de litrii. Butoiul se aseaza intr-un loc insorit,aerisit si ferit de ploi (sopron sau copertina).Se toarna apa astfel incat nivelul acesteia sa se gaseasca cu cca 20cm. mai jos de gura butoiului(spatiu de captare a spumei de fermentare).Butoiul se acopera cu un gratar de scandura.Se agita zilnic continutul butoiului cu o lopata de lemn. Terminarea fermentarii se recunoaste prin aceea ca nu se mai formeaza spuma, iar lichidul a capatat o culoare mai inchisa.Se filtreaza inainte de folosire.

Reguli de folosire a pesticidelor ecologice: 1. Se folosesc mai intai preparatele care indeparteaza, fortifica sau protejeaza si numai

la urma cele care omoara.2. Cea mai buna apa pentru preparate este apa de ploaie sau dedurizata:3. Daca in decurs de 6 ore de la stropire a plouat stropitul se repeta:4. Stropirile incep la primele semen de atac sau cel mai bine profilactic:5. Preparatele natural nu se amesteca unele cu altele pentru a combate mai multi

daunatori in acelasi timp.6. Durata de pastrare aprepaaratelor natural este mai mica,extractele ceaiurile si

fierturile se pot pastra cateva zile,plamadelile cateva luni.Preparatele lichide care au inghetat nu mai sunt bune.

Leacul Efecte Mod de utilizare

Salvieprotejeaza varza de atacul fluturelui alb

Pentru indepartarea fluturilor de varza plantati printre randuri rozmarin, salvie, menta si cimbru.

Sare Acarieni si viermi de varzaSolutie de sare – se amesteca 2 linguri de sare cu 4 litri de apa.se aplica contra acarieni-lor si a viermilor de varza.

Soc

Sambucus

insecticid < ! Ceai de frunze de soc -fungicid se fierb aproximativ 230 g de frunze de soc in aproximativ 0,5 l de apa timp de 30 minute. Se strecoara si se lasa sa se raceasca. Separat in 0,5 l de apa calduta se dizolva 1 lingura de sapun. Se adauga apa cu sapun la ceaiul de frunze, se lasa sa se raceasca si se stropeste apoi cu aceasta solutie. se aplica contra afidelor, musculitei morcovului, gandacilor de castraveti, daunatorilor ce ataca fructele pomilor si radacinile, etc.

Flori de soc infuzie Se infuzeaza 150 g de flori de soc taiate marunt în 5 l de apa fierbinte- insecticid pt afide si paianjeni

< F Frunzele de soc pot fi folosite si ca fungicid ecologic.

Pesticid general si fungicid cu spectru larg, pe baza de soc

Acest spray este in mod special indicat pentru afide, omizi, tripsi si patarea frunzelor (petele negre).Aveti nevoie de: 500 g frunze de soc, 3,5 l apa

Preparare: fierbeti frunzele la foc mic, timp de 30 de minute, apoi completati apa pierduta prin fierbere. Strecurati si folositi. Puteti mari eficacitatea acestui spray adaugand ingrediente aditionale care sa il faca sa adere mai bine pe suprafetele pe care este aplicat, fie prin folosirea fulgilor de sapun (10 g pentru fiecare litru de spray, fie prin folosrea uleiului de nuca de cocos – 5 ml pentru fiecare litru de spray).

Spilcuta -

iarba fetei sau musetel salbatic

(Tanacetum parthenium)

pesticid

Acest pesticid este piretrum-ul natural – un insecticid ce poate fi extras din margareta colorata (Pirethrum Daisy – Tanaceum coccineum). Aceasta planta este o planta companion obisnuita in gradinile organice. De asemenea, se foloseste si planta cunoscuta sub numele de spilcuta, iarba fetei sau musetel salbatic (Tanacetum parthenium) – cunoscuta atat pentru intrebuintarile medicale cat si pentru calitatile de repelent pentru insecte. Atat marga-retele colorate cat si spilcutele atrag deasemenea insecte folositoare, cum ar fi sirfidele, care se hranesc cu afide si cu alte insecte daunatoare.

Aveti nevoie de: 1 parte flori de margarete colorate, 2 parti flori de spilcute, ulei mineral sau kerosen, 2 picaturi de ulei de susan.

Preparare: Taiati marunt florile, acoperiti-le cu kerosen sau ulei mineral si lasati-le la macerat peste noapte intr-un loc intunecos. Scurgeti lichidul, apoi diluati o parte de lichid in sase parti de apa si adaugati uleiul de susan, apoi spreiati. Puteti mari eficacitatea acestui spray adaugand ingrediente aditionale care sa il faca sa adere mai bine pe suprafetele pe care este aplicat, fie prin folosirea fulgilor de sapun (10 g pentru fiecare litru de spray, fie prin folosrea uleiului de nuca de cocos – 5 ml pentru fiecare litru de spray).

Sunatoare Insecticid

Sunatoarea (pojarnita) la infuzat, timp de o jumatate de ora, 150 gr sunatoare proaspata, tocat mare, in 5 litri de apa clocotita. Se raceste ,se strecoara si se pulverizeaza direct pe plante.- contra mustei de varza si a viermelui de porumb.

Tanasie insecticide

Spray contra viermilor de varza 80 g flori proaspete de tanasie tocate (planta cu flori galbene, ca niste butonei, adunate in ciorchini, puternic mirositoare, creste pe margini de drum), 125 cl apa clocotita, 2-3 picaturi de sampon. Preparare: opariti tanasia cu apa, acoperiti vasul si lasati-l sa se raceasca complet. Strecurati lichidul si puneti-l intr-un pulverizator de gradina. Adaugati samponul, scuturati bine si stropiti-va plantele. Omoara fluturii verzei, conopidei si broccoli

Tataneasa

Stimuleaza cresterea si inflorirea, activeaza compostul,ingrasamant natural,sursa de potasiu organic

Retete pentru gradina 1 kg de tataneasa, 10 litri apa de ploaie, Tataneasa se toaca marunt si se lasa la macerat 2 saptamani. Se acopera si se amesteca 1 data la 2 zile, dupa care se strecoara ,se dilueaza 15%. Nu se utilizeaza ca atare deoarece poate arde plantele.

Plantele se stropesc,cu aceasta solutie, o data la 10 zile si in momentul plantarii.Se utilizeaza in special la cultura cartofului, a tomatelor si in general la legume-fructe si fructe mici.Poate fi asociata , fara probleme,cu urzica.Frunzele de tataneasa se mai pot toca si aduga in groapa de plantare a cartofilor, aparandu-i impotriva anumitor boli. La fel la rosii ,ardei,coacaze,agrise,zmeura,pomi fructiferi.Tocatura de frunze poate constitui si un excelent mulci pentru legumele si fructele descrise mai sus.Tocatura se acopera cu iarba taiata pentru a se pastra umeda.Frunzele si tulpinile pot activa compostul daca sunt amestecate in straturile acestuia.Tataneasa se descompune foarte repede.In medicina traditionala se utilizeaza cel mai frecvent radacina. Aceasta se curata,se taie felii,se intinde pe ata si se usuca in cuptorul deschis,cam la 40 grade. Se macina .Se foloseste ca si terciuri in durerile reumatice sau musculare.

Ceai de tataneasa - tataneasa este foarte bogata in potasiu si in alte substante necesare plantelor (calciu, fier, azot, magneziu) si se poate folosi ca fertilizator in multe feluri ( mulch, compost, solutii etc.). Iata o reteta:

- Se culege o mana buna de plante, se pune intr-un vas (o galeata), se aseaza peste ele o greutate si se acopera cu apa Vasul se acopera si se lasa sa stea 4-5 sapatamani, pana ce tataneasa putrezeste. (Procesul va degaja miros neplacut). Se strecoara si din aceasta solutie se dilueaza 1/3 de cana in 4 litri de apa. Se stropesc frunzele sau se toarna in jurul plantelor.

Tomate Insecticide - fuzarioza Se amesteca 50 g de planta la 1 l de alcool si se lasa sa se macereze o saptamana. Se fil-treaza si se amesteca cu 10 l de apa in care s-a ras si s-a dizolvat 1,5 kg sapun de casa. Produsul obtinut se pulverizeaza peste plantele cotropite de insecte.

Macerat cu frunze de rosii Frunzele de rosii sunt bogate in alcaloizi, niste substante foarte nocive pentru insecte. Reteta: 100 g frunze de rosii tocate, 125 ml apa, o jumatate de lingurita de sampon delicat. Inmuiati frunzele de rosii in apa, vreme de o noapte, apoi strecurati lichidul printr-un tifon. Puneti-l intr-un pulverizator,adaugati samponul, scuturati bine, apoi stropiti plantele.

Extract din frunze de tomate, impotriva fluturelui alb al verzei o mana de frunze zdro-bite se lasa 2 ore intr-un litru de apa. Preparatul obtinut se foloseste la stropirea verzei im-potriva fluturelui alb (Pieris brassicae).

Ceai din frunze de rosii – se lasa sa stea peste naopte 2 cani de frunze de rosii in aproxi-mativ 0,5 litri apa. Se strecoara si se mai adauga la solutie inca 0,5 litri apa si un sfert de lin-gurita de sapun. Se stropesc frunzele sau solul. se aplica contra gandacului de asparagus, diversilor viermi si gandaci.

Frunzele de rosie (tomate) in infuzie Puneti la infuzat, timp de o jumatate de ora, 150 gr frunze de rosie, tocat mare, in 5 litri de apa clocotita. Se raceste ,se strecoara si se pulverizeaza direct pe plante.

Tutun Insecticid

Infuzie de tutun -100 grame frunze uscate de tutun/5 litri de apa fierbinte;

Ceai de tutun – se pune o cana de tutun in aproximativ 4 litri de apa si se lasa sa stea 24 ore. Solutia trebuie sa aiba culoarea usor maronie (ca un ceai). Daca este prea intunecata atunci se mai adauga apa. Atentie sa nu fie consumata de cineva. Este mortala pentru om. se aplica contra omizilor, afidelor, ciuperci,tantari, paduchilor ce ataca radacinile, contra viermilor din pamant etc. nu se stropesc rosiile, ardeii, vinetele, cartofii, petuniile (So-lanaceae) cu aceasta solutie fiindca le poate distruge.

Zeama de tutun. O țigară (sau tutunul corespunzător) „dizolvată” în 5 litri de apă timp de 24 ore este un bun remediu contra larvelor, omizilor, gândacului de Colorado și a păduchilor țestoși.

Astfel luam tutunul din 2-3 tigari din care facem o infuzie in 200 ml apa. Lichidul se lasa la racit dupa care se introduce intr-un pulverizator si se imprastie atat pe plantele afectate cat si cele pe cele sanatoase.- impotriva puricilor albi ai plantelor

Uleiuri Insecticide, au proprietati antiseptice, regenerante si stimulante

Se utilizeaza impreuna cu alte produse, pentru ai marii efectul. Cele mai eficiente sunt cele de ienupar, cimbru, oregano si arborele de ceai: 10-15 picaturi pentru un litru de apa. Spray multi-functional, cu uleiuri esentiale Uleiurile aromate (esentiale) de cimbru, salvie si lavanda sunt de mare ajutor pentru inlaturarea unei mari varietati de daunatori ai plantelor. Reteta: 3 picaturi de ulei de cimbru, 3 picaturi de ulei de salvie, 5 picaturi de ulei de lavanda, 1 lingurita de vodca sau de alcool de

90 de grade, 250 ml apa, amestecati ule-iurile esentiale cu vodca, ca sa se disperseze uniform in apa. Puneti lichidul intr-un pulveri-zator si stropiti minutios plantele.

Solutie de ulei – se amesteca 1 lingurita de sapun (detergent lichid) cu o cana de ulei de bucatarie. Se amesteca bine si se adauga aproximativ 1 l apa.se aplica contra musculitelor albe, acarienilor, afidelor, daunatorilor morcovilor, ai ardeilor, vinetelor, castravetilor, teli-nei etc. se sprayeaza direct pe insecte daca este posibil.

Solutie alcoolica 1 – se amesteca 2-3 linguri de sapun cu o jumatate de cana de alcool si cu aproximativ 1 litru de apa calda.Se aplica proaspat preparata. Nu se pastreaza in timp.

Solutie alcoolica 2 – se amesteca 1 lingurita de detergent lichid cu 1 cana de alcool si 1 litru de apa. Separat se tin 3 linguri de ardei iute pisat intr-o jumatate de cana de apa fiarta. Se strecoara si se adauga la solutia cu detergent si alcool. Se poate folosi in loc de ardei, sos de ardei iute sau boia.Se aplica impotriva a numeroase insecte.

Uleiul alb

Uleiul alb organic este un pesticid natural usor si rapid de preparat. Este folosit pentru a tine sub control paduchii plantelor, afidele, unii gandaci, capusele si omizile de pe trandafiri, plante ornamentale, lamai si alti copaci fructiferi.

Insecticidele comerciale pe baza de ulei alb sunt facute din produsi petrolieri, sunt scumpe si, de asemenea sunt exact genul de produse pe care nu vreti cu adevarat sa le imprastiati in jurul gradinii. Uleiul alb traditional este o reteta pe baza de ulei vegetal si a fost folosit de circa doua sute de ani. Daca a functionat tot acest timp, functioneaza si acum!

Cum se prepara Uleiul Alb

Aveti nevoie de: 2 cani de ulei vegetal, ½ cana de sapun lichid pur (reteta originala este cu sapun lichid organic cu ulei de masline, dar mai jos e si reteta cu sapun solid), un borcan gol sau o sticla cu gatul larg, un recipient pentru spreyere.

Puneti uleiul vegetal si sapunul lichid si scuturati bine, pana cand amestecul devine alb. Ati obtinut astfel concentratul de Ulei Alb, care trebuie diluat cu apa pentru a putea fi folosit. In acest scop, adaugati 10 ml concentrat la un litru de apa (doua lingurite concentrat la un litru de apa) si scuturati bine. Acum puteti spreia plantele sau copacii dvs. Pastrati-l intr-un loc racoros si uscat, durata de depozitare este de aproximativ trei luni de la data prepararii.

Precautii: folositi-l doar cand vremea nu este foarte calda. Daca il folositi cand afara sunt temperaturi de treizeci de

Uleiul alb

grade sau chiar mai mari, va cauza stricaciuni plantelor dumneavoastra, deoarece uleiul va astupa porii frunzelor. O idee buna este sa il folositi dimineata sau seara tarziu, dupa ce temperatura aerului a scazut. Deasemenea, nu il folositi pe plantele care au frunze sensibile sau frunze acoperite de perisori, va cauza arsuri frunzelor. Aplicati prin pulverizare pe ambele parti ale frunzelor, pe crengi si pe tulpina plantelor, pentru a ajunge si la daunatorii care s-ar putea sa fie ascunsi.

Cum functioneaza Uleiul Alb?

Uleiul Alb functioneaza deoarece acopera insectele cu un strat de ulei, blocandu-le caile respiratorii, ceea ce le face sa se sufoce. Deoarece sufocarea este produsa de un fac-tor mecanic, nu de unul chimic, insectele nu se pot adapta niciodata la acest produs! Daca nu aveti sapun lichid, nu disperati, vom folosi ceea ce avem la indemana! Daca aveti sapun solid (natural, bineinteles – la noi este sapunul de casa, sigur gasiti asa ceva la tara) iata reteta de fabricare: ½ cana de ulei vegetal, 1 cana apa, o lingura de fulgi de sapun (dati pe razatoare o bucata de sapun), un pulverizator de plastic.

Radeti sapunul si puneti fulgii de sapun in sticla. Adaugati apa si uleiul vegetal si scuturati bine, pana la omogenizare. Astfel preparat, Uleiul Alb nu mai trebuie diluat, puteti sa spreiati plantele direct (cu precautiile de rigoare, bineinteles).

urzica

indeparteaza insectele daunatoare si paraziti de orice gen,activeaza compostul, fertilizant,

Urzica este o planta foarte utila pentru intretinerea gradinii, pentru ca ne permite sa luptam cu anumiti paraziti, precum paduchii, musca morcovului si mana.

Macerate Tocam 1 kg de urzici si le punem la macerat timp de 3 zile in 9 litri de apa.

Acoperim recipientul. Dupa 3 zile putem strecura solutia obtinuta. Se pulverizeaza in fiecare saptamana.

Extractul de urzică se obține din 1 kg de tulpini cu frunze de urzică în 10 l apă. Se lasă 12 ore, după care se folosește la combaterea păduchilor de frunze. Extractul de urzica indeparteaza acarienii

Se amesteca 1 kg de urzici verzi tocate si 10 litri de apa. Amestecul se lasa 12 ore dupa care se strecoara. Preparatul obtinut se mai numeste “zeama care musca”. Plantele stropite cu aceasta solutie sunt protejate impotriva acarienilor si a paduchilor de frunze

Continutul ridicat in acid salicilic si de acid formic face din preparatele pe baza de urzica un mijloc eficace pentru a

urzica

indeparteaza insectele daunatoare si paraziti de orice gen,activeaza compostul, fertilizant,

combate numerosi paraziti animali si vegetali.

Toate formulele pe baza de urzica se prepara utilizand planta intreaga, fara radacini, in can-titate de 1 kg planta proaspata sau 200 g de planta uscata pentru fiecare 10 l apa.

Maceratul de urzica se prepara lasand urzica in apa rece pana cand lichidul devine foarte inchis la culoare, si nu mai formeaza spuma. Pentru accelerarea procesului recipientul se poate expune la soare. Faina de alge si cateva frunze de Angelica archangelica (aglică, anghelică, angelină, antonică, buciniș, cucută mare) pot fi utilizate pentru a neutraliza miro-sul intens amanat de preparat in timpul fermentatei. Preparatul trebuie amestecat in fiecare zi, si e pregatit dupa 7-10 zile. Maceratul de urzica nediluat, este util pentru accelerarea maturatiei compostului, iar stropit pe pamant tine departe furnicile.

Diluat cu apa in raport de 1:20 rezulta eficace pentru accelerarea cresterii tinerele plante.

Cu aceasi diluare, stropit trei zile consecutiv, la interval de 2 saptamani, este util impotriva bolilor criptogamice (mucegaiurilor, boala piersicului - Taphrina deformans, boala vitei de vie cauzata de ciuperca Plasmopara viticola), numeroase insecte (musca ciresului - Rhagoletis cerasi, Tignola fasciata). Maceratul poate fi folosit si pentru a dezinfecta radacinile plantelor inaintea transvazarii.

In livada se planteaza urzica, care de cateva ori pe an se coseste si se lasa pe sol sub for-ma de mulci.

Urzica macerat 1kg la 10 l de apa, dupa care se filtreaza INSECTICID; FUNGICID: afide

ferment de urzici (1 kg de urzici la 10 l de apa), lasand plantele sa se macereze in apa, vreme de cateva zile. Sucul obtinut se foloseste la fortificarea plantelor tinere din gradina, ca si la indepartarea puricilor si a plosnitelor prin pulverizarea cu macerat. Inainte de a-l folosi, diluati-l intotdeauna cu apa (jumatate ferment - jumatate apa), ca sa nu provocati arsuri pe frunzele si radacinile plantelor.

Solutie de urzica (cu sau fara tataneasa) 1 kg urzica proaspata fara flori sau radacini

< !--[if !supportLists]-->- <!--[endif]-->10 litri de apa de ploaie

Se toaca urzica mai mare,se pune in recipientul cu apa de ploaie si se acopera neaparat. Se amesteca in recipient in fiecare zi timp de o saptamana.

In acest timp urzica fermenteaza, dar emana un miros urat, fapt pentru care se pune intr-un colt mai indepartat al gradinii.dupa o saptamana se strecoara si se foloseste 1litru de

urzica

urzica

indeparteaza insectele daunatoare si paraziti de orice gen,activeaza compostul, fertilizant,

indeparteaza insectele daunatoare si paraziti de orice gen,activeaza compostul, fertilizant,

solutie amestecat cu 9 litri de apa, ori stropind plantele ori udandu-le la radacina.

Daca se foloseste si tataneasa se pune in combinatie cu urzica

Extractul de urzica indeparteaza acarienii se amesteca 1 kg de urzici verzi tocate si 10 litri de apa. Amestecul se lasa 12 ore dupa care se strecoara. Preparatul obtinut se mai numeste "zeama care musca". Plantele stropite cu aceasta solutie sunt protejate impotriva acarienilor, a paduchilor de frunze si a fluturelui alb al verzei.

Purinul de urzică este cel mai bun, cel mai natural, cel maieficace dintre fertilizanţi, care alungă dăunătorii, îmbogăţeşte compoziţia solului şi stimulează imunitatea plantelor la rădăcina cărora este turnat :1 kg de urzici proaspete pentru 10 kg de apă

Materiale necesare pentru obtinerea a 200l de insecticid organic

- recipient de 200l din material nonreactiv (plastic sau lemn)

- 10-15 kg urzica proaspata sau 1,5-2 kg urzica uscata

- 200 l apa de ploaie sau de la robinet (caz in care avem nevoie de otet)

- 10 l lapte degresat, zer sau lapte sintetic

Apa folosita este foarte importanta. Ideala este apa de ploaie, deoarece nu continte minerale calcaroase sau alti aditivi, precum clorul, care pot intarzia sau chiar opri fermen-tarea. Daca totusi vom folosi apa dura de la robinet, atunci va trebui sa adaugam putin otet pentru a scadea Ph-ul. Apa de la robinet va trebui sa stea in recipient inainte de adaugarea urzicilor cateva zile pentru a permite clorinei sa se evapore. Intreaga cantitate de urzici si 100l de apa se pun in butoi. Pentru ca nu cumva sa explodeze in timpul fermentarii, ori facem cateva gauri in butoi ori ii acoperim gura cu o bucata de material textil sau o placuta din plastic. Un garaj neincalzit sau o magazie este locul ideal in care putem tine butoiul cu urzici, de a carui temperatura acesta din urma este dependent. Fermentarea poate dura intre cateva zile (3-4) pana la cateva saptamani, in functie de temperatura. Va trebuie sa amestecam fiertura zilnic si, cand amestecul nu mai scoate bule, fermentatia este completa.

Adaugam laptele degresat, amestecam iarasi pentru omogenizare si a doua zi vom filtra solutia pentru a impiedica fermentari ulterioare sau blocarea sprayerului cand aplicam fiertura pe plante. Putem filtra cu ajutorul unei strecuratori garnisite cu straturi de tifon, un tricou vechi, filtru de cafea sau alta hartie filtranta. Adaugam restul de 100l de apa. Insecticidul astfel obtinut poate fi depozitat in recipiente de otel

sau plastic intr-un loc ferit de soare si racoros (20C). Odata ce infuzia este gata, poate fi folosita cel mai des fiind spray-ata, ca in cazul oricarui alt insecticid sau fertilizator, avand grija ca jetul sa fie directionat de jos in sus pentru a ajunge pe partea inferioara a frunzelor.

Usturoi

este antibacterian, anti-afide, anti-acarieni ,fainari si

rugini,protectia semintelor de infectii,

este antibacterian, anti-afide, anti-acarieni ,fainari si

Gradinarii isteti cultiva adesea cateva fire de ceapa si usturoi printre trandafiri, pentru a tine problemele la distant protejeaza plantele din vecinatate impotriva ciupercilor

Semanati intre randurile de mazare, pentru a tine sub control afidele

prin mirosul sau tine departe foarte multe daunatori ( paduchii si rodenticidele) precum si fainarea

Infuzie: 75 g de bulbi la 10 l de apa, nediluat, direct pe plante si teren

Usturoi infuzie 150 g de usturoi macinat în 5 l apa în fierbere ,

Usturoi macerat Se macereaza 80 g de usturoi în 5 l de apa timp de 12 ore dupa care se filtreaza si apoi se adauga 4 ml alcool efect fungicid.

Usturoi în ulei Se macereaza 100 g de usturoi în 20 ml de ulei timp de 24 de ore. Se adauga 1 l de apa si 10 ml de sapun. Se dilueaza 1/20 pentru aplicare. Se poate combina si cu un macerat de ardei iute.- efect fungicid,

Usturoi cu ceapa macerat Se macereaza 80 g usturoi si 500 g de ceapa în 8 l de apa timp de 12 ore dupa care se filtreaza. INSECTICID; FUNGICID: afide, paianjeni,melci, rugina

Infuzie de usturoi si ceapa – 750 g catei de usturoi si 1 kg bulbi de ceapa/ 10 litriapa. Concentratia este cea rezultata. Se stropeste primavara (mai) in perioada de crestere intensiva, pe planta si sol...

Spray simplu cu usturoi - O capatana de usturoi curatata de coji si tocata, se amesteca cu 1,250 litri apa calda. Se lasa la macerat 4 ore, apoi lichidul se filtreaza, se toarna intr-un pulverizator si se stropesc plantele afectate, din doua in doua zile, vreme de doua saptamani.

Spray de usturoi -fungicid Se amesteca 1 capatana de usturoi cu 1 lingura de boia iute sau cu ardei iuti. Se adauga 2 linguri de ulei de bucatarie si o lamaie. Se paseaza componentele, se amesteca bine si se lasa sa stea peste noapte. (Acest amestec se pastreaza la frigider mai mult timp). Se strecoara si se pune din amestec cate 1 lingura la 1 litru de apa.

Spray de usturoi si ardei iute – se piseaza o capatana mare de usturoi, se amesteca cu 1 lingura de boia iute si se pune in 1 litru

Usturoi

rugini,protectia semintelor de infectii,

de apa. Se lasa sa stea 1 ora, se filtreza si se stro-peste cu aceasta solutie. Mixtura se poate pastra cateva saptamani in frigider.se aplica impotriva insectelor care rod sau sug seva plantelor.

Spray de usturoi – se amesteca 2-3 capatani de usturoi pisat cu 1 lingura de boia iute sau ardei iuti pisati. Se adauga 1 lingura de ulei de bucatarie, 1 lingurita de detergent lichid si 7 cani de apa. Se amesteca bine, se strecoara si se stropeste cu solutia rezultata.

se foloseste impotriva omizilor, afidelor, diversilor gandaci, furnici etc.

Pentru tratarea semintelor inainte de semanat, acestea se scufunda in extract de usturoi Substantele active din usturoi au rolul de a preveni infectiile cu ciuperci. Tratamentul semintelor cu extract de usturoi le asigura viabilitatea iar in primele stadii de dezvoltare, plantula tanara va fi protejata de infectii.

Extract de usturoi – 1 kg catei de usturoi/ 10 litri de apa ( si pentru seminte)

Vetrice (Chrysanthemum vulgare)

Vetrice (Chrysanthemum vulgare)

Indeparteaza furnicile,impiedica atacul paduchilor de frunza

Indeparteaza furnicile,impiedica atacul paduchilor de frunza

Se raspandeste in jurul plantelor sensibile, frunze cu miros puternic si respingator, cum ar fi cele de ventrice, pelin, craite, soc, oregano, nuc. Ventricea infuzie 300 g ventrice proaspata sau 30 g uscata, se infuzeaza in 10 litri apa clocotita.Dupa ce se raceste se pul-verizeaza direct pe plante. Se poate adauga sapun lichid.

Se stropeste planta cu o infuzie de vetricea (Tanacetum vulgare) la care se adauga 3% bentonita - nu am incercat ( oricum nu am bentonita)- musculita alba

Zeama bordeleza este un fungicid de contact, (fungi=ciuperci – “combate bolile cauzate de unele ciuperci”), - cuprul contribuie la buna maturare a lemnului pomilor si coardelor vitei de vie – o buna maturare ajuta planta sa treaca cu bine de inghetul de peste iarna” – daca se fac tratamente cu zeama bordeleza in lunile – august si septembrie, cu concentratii de 0,5-0,75%;

- cuprul ajuta la cicatrizarea ranilor plantei, pentru acest motiv se aplica produse cuprice imediat dupa evenimente meteo ca (grindina, vant puternic);

- cuprul din fungicidele cuprice, isi aduce aportul in nutritia plantelor horticole, (exemplu vita de vie are nevioe de 225 mg Cu/ha);

- cuprul ajuta la formarea vitaminelor B si C de catre plante;

Zeama bordeleza

Zeama

Fungicide

Fungicide

-cuprul ajuta la ingrosarea pielitei bobului de strugure ceea ce confera o rezistenta crescuta la boli ca Putregaiul cenusiu si Fainarea vitei de vie;

- combate numerosi agenti patogeni “ciuperci” prin aplicare in perioada de repaus la pomi si vita de de vie. Se fac tratamente in perioada de repaus a pomilor si vitei de vie cu concentratii de 3%;

- combate ciuperci ce provoaca boli ca: fainari (fainarea marului, fainarea tranda-firului), rapan, monilioza, manari (mana tomatelor si cartofului, mana vitei de vie), alternarioza “patarea neagra” – avand o actiune preventiva (previne aparitia bolilor);

- produsele cuprice, aplicate la rasaduri impiedica alungirea acestora, in conditii de lumina insuficienta: zile inorate, primavara devreme, spatii protejate”sere, solarii”, apartamente, etc);

- combate boli provocate de bacterii “bacterioze” ca (focul bacterian, arsura comuna a fasolei, patarea unghiulara).

Se aplica in concentratii de 0,5-0,75% (50-70 g/10 l apa);

Variante de zeama bordeleza:

Pentru prepararea zemei bordeleze se amesteca sulfat de cupru cu lapte de var.Pentru prepararea a 10 l de zeama bodeleza in concentratie 0,75% (concentratia care se aplica in perioda de vegetatie la vita de vie), se iau 75 grame sulfat de cupru care se piseaza bine si se dizolva in 5 litri de apa calda. Separat se va pregati laptele de var cu 40 grame bulgare de var – stins cu 5 litri de apa. La final se amesteca cele doua componente preparate (sulfatul de cupru cu laptele de var). Preparati solutia in galeti de plastic, intrucat solutia este puternic coroziva pentru metale.

Pentru ca solutia de zeama bordeleza sa adere bine pe frunze, putem adauga si 15-20 ml aracet la cei 10 litri solutie “zeama bordeleza”.

ATENTIE!!!Aplicarea la legume, poate intarzia infloritul (cu 1-2 saptamani), deci implicit fructificarea precoce, de aceea aunci cand dorim precocitate – este indicata eviatarea folosirii produselor cuprice la legume.

Se aplica in concentratie de 0,5% in perioada de vegetatie si 1 - 2% in perioada repausului de iarna, la cires, visin, cais, piersic, prun, in principal, dar si la mar si par.

Concentratia zemei bordeleze este data de cantitatea de sulfat de cupru folosita.Pentru obtinerea solutiei de 1% zeama bordeleza sunt necesare

bordeleza

Zeama bordeleza

Fungicide

1 kg de piatra vanata (sulfat de cupru) si 500 g var nestins (eventual 2 kg var stins, pasta), la 100 litri apa.

Varul nestins, fara piatra, se stinge cu putina apa pe o scandura intr-un vas de lemn sau galeata de plastic.Varul stins se toarna intr-un vas de lemn de circa 110 - 120 litri si se completeaza pana la 50 litri de apa, amestecand bine.

Separat, intr-un vas de lemn(plastic), de circa 60 - 70 litri, se toarna 50 litri de apa, in care se cufunda un saculet de panza cu 1 kg de piatra vanata pisata.Solutia se amesteca din cand in cand.Dupa ce toata cantitatea de piatra vanata din saculet s-a dizolvat, solutia se toarna cu incetul peste laptele de var din vasul de plastic de 110 - 120 l, amestecand tot timpul cu un bat de lemn.In acest fel se obtine o solutie foarte slab alcalina.Daca este acida, solutia produce arsuri pe planta.Verificarea calitatii (reactiei) zemei bordeleze se face cu hartia de fenolftaleina care, introdusa in zeama bine preparata, se coloreaza in roz, sau cu hartie de turnesol care introdusa in solutie se albastreste.

Daca zeama bordeleza nu e neutra se poate adauga var stins sau piatra vanata, controland in permanenta reactia solutiei.In final, zeama bordeleza bine preparata trebuie sa aiba culoarea albastra a cerului senin de vara.

Pentru ca zeama bordeleza sa adere mai bine pe organele tratate (frunze, lastari) se adauga melasa, lapte dulce, albus de ou bine batut, dar cu rezultate mai bune se folosesc substantele Detersen 0,2%, Aracet 0,15 - 0,2%.

Zeama sulfocalcica

Zeama sulfocalcica sau polisulfura de calciu este obtinuta pe baza de sulf si var.Pentru obtinerea a 10 l de solutie apoasa, de culoare rosie, sunt necesare 2,800 kg sulf macinat si 1,500 kg var nestins, fara piatra, sfaramat in bucati mici, cat nuca.Vasul in care se pregateste solutia trebuie sa fie smaltuit, cu o capacitate de 15 - 20 litri, in care se pun sulful si varul, peste care se toarna 2 - 3 l apa fierbinte si se amesteca bine cu o lopatica de lemn pana ce se stinge tot varul si se obtine o pasta galbena omogena.Peste aceasta pasta se toarna inca 7 - 8 l apa fierbinte si se inseamna nivelul continutului din vas.Solutia astfel obtinuta se fierbe 45 minute, amestecandu-se continuu si adaugandu-se apa fierbinte pentru a se mentine nivelul initial al lichidului.

Pe parcursul fierberii, lichidul isi schimba culoarea din galben in portocaliu, pentru ca la sfarsit sa devina rosu carmin si sa emane un miros greu de hidrogen sulfurat.

Concentratia zemei sulfocalcice astfel obtinuta este in

general de 28 - 30° Beaumé si se poate determina in orice gospodarie prin cantarirea lichidului, care trebuie sa fie de 1,240 kg pentru 1 litru de zeama sulfocalcica de 28° Beaumé, 1,250 kg pentru 1 litru de 29° Beaumé si 1,260 kg pentru 30° Beaumé.

Zeama sulfocalcica astfel obtinuta, avand o reactie usor alcalina este bine sa fie folosita imediat dupa preparare sau, daca nu, trebuie pastrata in vase necorozive, complet umplute, inchise ermetic, la temperaturi nu prea ridicate si la intuneric.

Concentratiile in care poate fi folosita sunt de 20% in tratamentele de iarna, 10% in stropirile de primavara, inainte de dezmugurire, si 2% in timpul vegetatiei.

Diverse Gandacul de Colorado

De “colorazi” se poate scapa si astfel (pe langa alte metode): intr-un borcan de 800ml se culeg colorazi maturi pe care -i arunci intr-o caldare de 10 litri, plina pe 3/4 cu apa, pui un capac cu o greutate pe el, si lasi asa, pana dau coltu’ narozii de gandaci (usor sadic, stiu, scuzee)mai bine zis pana cad la fundul vasului , asta insemnand cam dupa o saptamana. Se obtine o otrava foarte concentrata, asa ca , in momentul utilizarii va trebui diluata. Acum, proportia o veti hotara singuri in functie de soiul cartofilor, asa ca se va lua 1, 2 sau 3 pahare la litru de apa. Atentie, solutia arde planta, asa ca incercati pe o singura planta si apoi, dupa ce vedeti efectul continuati cu restul.

semanati pe perimetrul lotului de cartofi mustar, sau tagetes (nu numai ca e frumos, dar va scapa si de nematozi), fasole, calendula, calomfir, sfecla sau usturoi.

stropiti cu infuzie de ardei iute: 10-20 bucati ardei iuti se oparesc cu apa fiarta si se lasa la infuzat 12-24 ore. Apoi diluam cu apa, adaugam sapun (40gr la 10 litri)sau sapun lichid, asta ca sa adere mai bine de frunza

spray din 1 lingurita de Ferry pentru vase, la 1,5 l apa si stropiti plantele mai ales sub frunze (de jos in sus)

folositi cenusa, cat mai multa cenusa, ar fi bine chiar incepand din toamna-iarna, sa pu-drati locul ales cu cat mai multa cenusa, nu numai ca e o hrana minunata pentru aproape orice plante (mai putin pentru cele care prefera pamantul acid)dar este si un fitosanitar redu-tabil

Grădină pe suport de plastic, cu producţii naturale sută la sutăsâmbătă, 16 iulie 2011 | Florentin COMAN | 0 comentarii Trimite prin:Twitter Facebook Email

* un medic veterinar care şi-a descoperit pasiunea grădinăritului a reuşit să-şi transforme curtea într-un adevărat corn al abundenţei, deşi pe lângă casă are mai mult beton decât pământ * la baza succesului stă îngrăşământul folosit, a cărui reţetă ne-a fost dezvăluită de legumicultorul amator

Fiindcă nu mai are încredere în legumele pline de chimicale vândute în supermarketuri şi pe tarabele pieţelor, medicul veterinar Victor Popescu a realizat că, pentru a fi sigur pe ce mănâncă, trebuie să se apuce de grădinărit. Voinţă avea, nu însă şi spaţiu unde să-şi încerce talentul de legumicultor. Curtea sa cuprinde un petec de pământ şi restul beton, aşa că problema spaţiului era cât se poate de reală. Dar nu de nerezolvat! Soluţia a venit sub forma unor ghivece de plastic de mari dimensiuni. Vara trecută, în situaţia în care condiţiile naturale au făcut ca recolta de roşii din grădinile convenţionale ale brăilenilor să nu fie tocmai strălucită, doctorul Popescu a reuşit să obţină în ghivecele sale producţii record. Secretul a stat în îngrăşământul folosit.

"Am folosit doar îngrăşământ natural, din dejecţii de pasăre. Reţeta este următoarea: un kilogram de găinaţ se pune la macerat în 9 litri de apă. Se lasă să fermenteze şapte zile apoi, din compostul rezultat, se amestecă un litru cu 9 litri de apă curată. Se obţin astfel 10 litri de îngrăşământ cu

care se udă plantele la rădăcină, odată pe săptămână. În felul acesta plantele cresc viguros, iar roşiile sunt sănătoase şi naturale, fără niciun pic de chimicale", ne explica, în vara anului trecut, veterinarul Victor Popescu. Şi pentru că un succes, odată obţinut, nu trebuie lăsat să se irosească, vara aceasta grădina pe suport de beton şi plastic s-a extins. Legumicultorul amator a plantat, pe lângă roşiile tradiţionale româneşti, şi roşii Cherry, iar rezultatul se prefigurează a fi unul de excepţie. Doctorul Popescu are acum în curte o boltă de toată frumuseţea care nu-i va oferi struguri, cum se întâmplă de obicei, ci roşii la discreţie, multe şi - foarte important - naturale sută la sută.

INFUZIE DE VETRICEA, COMBATERE DAUNATORI

Infuzie de vetricea pentru combatere daunatori in gradini

Vetriceaua este o planta medicinala, care se intalneste, frecvent, pe marginea gardurilor, a drumurilor comunale, pe diguri, in locuri ruderale insorite, de la campie pana la munte. Pana la 1 m inaltime. Flori multe, galbene, in varful tulpinii. Se recolteaza din iulie pana in octombrie, in timpul infloritului. Se poate usca, in manunchiuri, atarnate in poduri aerisite. Dupa uscare, se marunteste si se pastreaza in saci de iuta, in locuri aerisite. Substanta activa este un ulei eteric pe baza de tuiona. Vetriceaua se inrudeste cu planta numita piretru, care creste in tarile calde, si din care se extrage puternicul insecticid numit piretrina.

Vetricea planta repelent, imagini, poze, foto, combatere daunatori.

Reteta: 300 g frunze cu flori, in stare uscata, pentru 10 l apa. In concentratie de 25% (dilutie 1:3 cu apa), prin stropirea plantelor si a solului, impotriva paduchilor de frunza si de radacina, furnicilor, albilitei, mustei morcovului, mustei cepei, viermelui merelor si prunelor, viermilor de sol. Este unul din

repelentii cei mai puternici.

Infuziile sau ceaiurile se prepara din material vegetal proaspat sau uscat, in stare maruntita, prin turnare peste acesta de apa clocotita, dupa care se lasa, sub capac, pana la racirea completa. Se filtreaza. Resturile vegetale se preseaza in pumn.

Cuvinte: Vetricea, planta repelent, combatere daunatori, infuzie, solutii naturale, daunatori gradini.

Îngrăşămintele verzi, îngrăşăminte ecologice naturale

categorii:

04 Ianuarie 2011 - 01:08

Îngrăşămintele verzi sunt plante care se cultivă în scopul încorporării lor în sol odată cu lucrările de bază ale solului. Plantele folosite ca îngrăşământ verde trebuie să producă o masă vegetală căt mai bogată, într-un timp căt mai scurt şi să nu fie pretenţioase faţă de sol.

Plantele utilizate în acest scop sunt în majoritate leguminoase (lupin, mazăre, măzăriche, sulfină etc.). Se pot folosi şi alte plante, de exemplu rapiţa, muştarul, floarea soarelui, singure sau în amestec de mai multe specii pentru a produce un îngrăşămînt complex.

Pentru obţinerea şi utilizarea acestor îngraşăminte se practică folosirea culturilor ascunse. Efectele acestui tip de îngrăşământ se apropie foarte mult de cel al gunoiului de grajd avînd acţiune favorabilă asupra activităţii florei si faunei solului pe o perioada de 2-3 ani.

După modul de obţinere îngrăşămintele tot fi: ingrăşăminte verzi in cultură pură, când constituie cultura de bază si ocupă terenul întreaga perioadă de vegeteţie; îngraşăminte verzi constituite într-o cultură intermediară (cultură ascunsă, cultură în mirişte şi cultură de toamnă); îngrăşăminte verzi sub formă de masă cosită (ca mulci vegetal).

Îngrăşămintele verzi se pot aplica pe orice tip de sol dar au eficienţă sporită pe solurile podzolice şi nisipoase. Adâncimea de încorporare este între 18-25 cm, în funcţie de sol, umiditate, volum al masei vegetale etc. Pentru

uşurarea încorporării se recomandă tăvălugitul culturii iar atunci cănd masa vegetală este foarte bogată şi tulpinile sunt lungi este bine să se mărunţeascâ masa vegetală printr-un discuit.

Pe solurile grele argiloase şi pe nisipurile din zonele secetoase se recomandă ca încorporarea să se facă cu cel puţin 30-40 zile înaintea semănatului de toamnă. În zonele cu ploi suficiente încorporarea este bine să fie făcută numai cu 2-3 săptămîni înaintea semănatului de toamnă.

Pentru semănăturile de primăvară acest tip de ingrăşămînt este foarte indicat cu condiţia ca încorporarea acestuia să fie făcută toamna cât mai târziu. Este bine să se ţină cont la stabilirea momentului încorporării şi de recomandările privind stadiul optim de vegetaţie al culturii utilizate ca îngraşamânt verde.

De exemplu la lupin şi mazăre momentul optim al încorporării în sol este atunci când sunt formate păstăile.

La măzăriche, sulfină, muştar, rapiţă, hrişcă, trifoi mărunt acest moment optim de încorporare în sol coincide cu cel al înfloritului, pentru secară momentul este optim la înspicat iar pentru floarea soarelui la formarea capitulelor.

Tataneasa-din farmacia gradinii

Cred ca, orice gradina care se vrea ecologica trebuie sa aiba un loc rezervat pentru tataneasa. Ea nu este

deloc pretentioasa.Creste in solurile humoase,care, deobicei, nu sunt prea prietenoase.De fapt creste in

mai toate solurile,mai putin cele uscate si sarace.

tataneasa-colectie proprie

Tataneasa este bogata in azot si potasiu. Stimuleaza cresterea si inflorirea plantelor. Deasemenea constitue un excelent activator pentru compost.Are o radacina tubulara, adanca in pamant , potasiul fiind, pur si simplu "minat". Fiind putine

surse accesibile de potasiu organic,aceasta planta este foarte indragita in randul gradinarilor eco. Planta mai contine siliciu,magneziu si alte oligoelemente.Intr-un sezon se poate recolta de 4-5 ori tulpinile si frunzele, planta revenindu-si la fel de frumos in acelasi loc.

Retete pentru gradina

1 kg de tataneasa10 litri apa de ploaieTataneasa se toaca marunt si se lasa la macerat 2 saptamani. Se acopera si se amesteca 1 data la 2 zile, dupa care se strecoara ,se dilueaza 15%. Nu se utilizeaza ca atare deoarece poate arde plantele.Plantele se stropesc,cu aceasta solutie, o data la 10 zile si in momentul plantarii.Se utilizeaza in special la cultura cartofului, a tomatelor si in general la legume-fructe si fructe mici.Poate fi asociata , fara probleme,cu urzica.Frunzele de tataneasa se mai pot toca si aduga in groapa de plantare a cartofilor,aparandu-i impotriva anumitor boli. La fel la rosii ,ardei,coacaze,agrise,zmeura,pomi fructiferi.Tocatura de frunze poate constitui si un excelent mulci pentru legumele si fructele descrise mai sus.Tocatura se acopera cu iarba taiata pentru a se pastra umeda.Frunzele si tulpinile pot activa compostul daca sunt amestecate in straturile acestuia.Tataneasa se descompune foarte repede.In medicina traditionala se utilizeaza cel mai frecvent radacina. Aceasta se curata,se taie felii,se intinde pe ata si se usuca in cuptorul deschis,cam la 40 grade. Se macina .Se foloseste ca si terciuri in durerile reumatice sau musculare.Mai vorbim.

Si despre tataneasa am scris multe, dar o sa mai scriu.

In primul rand asa arata, pentru cei care nu o cunosc. Are florile delicate ca de lacramioare :)

Se aduna 1 kg de planta proaspata si se toaca grosier.

Se pune la macerat in 10 litri de apa de ploaie.

Se lasa la macerat timp de 2 saptamani, timp in care se amesteca o data la doua zile. O sa fermenteze si

o sa degaje un miros urat. Peste frunze nu am mai pus piatra, deoarece se lasa la fund si ma incurca la

mestecat.

Am acoperit vasul. Rosiile incep sa creasca si au nevoie de acest macerat. Eu am pus frunze si in cuiburile

de cartofi. Pentru cum se utilizeaza cititi aici

Gradinariti cu dragoste!

Comentarii:

cristina spunea...

sa stii ca am cautat si eu tataneasa si la mine in padure si la soacra mea. nu este. am pus insa urzicile

la macerat, dar cand mi-ai spus ca miroase gradina dupa ce o stropesti, parca imi e cam teama sa mai

stropesc :))) in cat timp se duce mirosul?

19 mai 2011, 08:35

Vasi spunea...

Cristina, mereu ma faci sa rad, mirosul se duce intr-o jumatate de ora, dar efectul este

nemaipomenit.

Anul acesta, promit ca am sa recoltez seminte si am sa va trimit.

Cum spunea si Laila, este mai important fertilizator, parca, decat urzica. Urzica are mult azot->

frunze, iar tataneasa mai mult potasiu pentru flori si fructe, ceeea ce ne si intereseaza la legume.

Deci fa cu incredere ca se duce mirosul :))))

19 mai 2011, 09:05

Anonim spunea...

La fel se macereaza si urzica,care sunt mai bune tataneasa sau urzica as da si eu prin solar pentru

mana Alina

24 mai 2011, 22:03

Vasi spunea...

Da, la fel,este un articol tot la fel scris de mine cu maceratul de urzica.Urzica are azot, iar tataneasa

are potasiu.Pentru rosii ar fi mai buna tataneasa amestecata cu urzica, daca ne referim la gustul

rosiei. Daca vrei sa dai pentru mana, este mai buna urzica. Eu folosesc cele doua preparate, zilnic. Ud

rasadurile pe care le pun, ud si rosiile si ardeii in solar, pun la toata gradina. Acum am facut un bidon,

mare de 50 l cu preparat de urzica pentru stropitul pomilor fructiferi, dar vreau sa gasesc si pelin si

parul porcului,sa combin preparatele. Mai vorbim.

24 mai 2011, 23:19

Anonim spunea...

Am vazut acum articolul despre urziuca ,le uzi nu trebuiesc stropite .Pelinul si parul porcului tot

pentru mana , la noi se gasesc peste tot pe dealuri ,mai ales parul porcului Alina

25 mai 2011, 13:27

Vasi spunea...

Pelinul este insecticid si parul porcului este antifungic. Mana este data de un fung.

Deci pentru pureci, paduchi si alte insecte folosim pelinul, pentru mana, fainare, rugina....si alte boli

fungice folosim ceaiul de parul porcului.

Maceratul de urzica este bun pentru cam de toate.Se poate uda pamantul sau se pot stropii plantele

direct pe frunze.

Cu drag Vasi!

25 mai 2011, 15:01

Anonim spunea...

Eu nu stiu cum sa scap de tataneasa di granina.Poate ma invata cineva .Va multumesc.

30 ianuarie 2012, 12:44

Vasi spunea...

Este un caz deosebit si nu stiu ce sa spun. Eu nu am multa deloc, chiar m-a rugat cineva sa ii dau

seminte, dar sincer, nu le-am gasit si la mine cum cresc cateva frunze, cum le folosesc imediat la

macerat. Ar trebui scoase radacinile, cred. Poate altcineva care stie si vede, sa dea o solutie :))

30 ianuarie 2012, 13:09

sarus spunea...

A gasit cine o sursa de seminte de Tataneasa?

In zona mea nu gasesc neam.

14 aprilie 2013, 14:41

Vasi spunea...

sarus,

Sa stii ca nici nu stiu care sunt semintele din florile de tataneasa, pentru ca am cautat cu atentie, am

si pus ceva bobite intr-un vas cu pamant si degeaba, nu a rasarit nimic.

Incearca sa gasesti o alta sursa de potasiu pentru rosiile tale, poate coaja de banana uscata sau

cenusa.

Numai bine!

15 aprilie 2013, 08:20

sarus spunea...

Am gasut pe ebay seminte de tataneasa si de vetrice, poate o sa imi comand de acolo.

Numai bine!

15 aprilie 2013, 14:19

Vasi spunea...

sarus,

ma bucur ca ai gasit, si, oricum, daca reusesti sa faci rasaduri ai plantele pe viata :))

Numai bine!

Se aplică pe plante şi frunze prin pulverizare în condiţii de cer senin, la temperaturi +17°C şi +25°C, fără pericolul unor ploi iminente.

Nu se aplică pe plantele umede, când bate vantul, la temperaturi scăzute.