Referat

REGATUL DANEMARCEIDanemarca, oficialRegatul Danemarcei, este un stat suveran dinEuropa de Nord, avnd i dou ri constituente de peste mri, care fac parte integrant din regat:Insulele FeroenAtlanticul de NordiGroenlandanAmerica de Nord. Danemarca propriu-zis[a]este cea mai de sud dintre rile nordice, aflat la sud-vest deSuediai la sud deNorvegia, nvecinndu-se la sud cuGermania. ara const dintr-o peninsul mare,Iutlanda, i mai multe insule, dintre care cele mai mari suntZealand,Funen,Lolland,FalsteriBornholm, precum i sute de insulie denumite n general Arhipelagul Danez.Regatul Danemarcei este omonarhie constituionalorganizat sub forma unei democraii parlamentare, cu sediul guvernului n capitalaCopenhaga. Regatul estestat unitar, puterile de a-i gestiona propriile afaceri interne fiind delegate de guvernul central Groenlandei i Insulelor Feroe; aceast structur politic este denumitrigsflleskabet. Danemarca propriu-zis este zona hegemonial, unde rezid puterea judectoreasc, executiv i legislativ.Insulele Feroe sunt definite ca o comunitate de locuitori ai regatului, n vreme ce groenlandezii sunt considerai popor separat cu drept deautodeterminare. Istoria Danemarcei a fost influenat n mod deosebit de poziia sa geografic ntre mrileNorduluiiBaltic. De aceea, ea s-a aflat ntreSuediaiGermania, fiind n centrul luptei pentru controlul asupra Mrii Baltice; nainte de construireacanalului Kiel, trecerea din Atlantic n Marea Baltic se putea face doar prin cele trei Strmtori Daneze. Danemarca a aderat laUniunea Europeann 1973, dar rmne n afarazonei Euro, n vreme ce Groenlanda i Insulele Feroe i-au exercitat dreptul de a rmne n ntregime n afara UE. Membru fondator alONU, NATOi alOECD, Danemarca este i membr aOSCE. Cu oeconomie mixtde pia i cu un stat asistenial mare, Danemarca are cel mai nalt nivel de egalitate a veniturilor,i al aptelea cel mai mare venit mondial pe cap de locuitor. S-a clasat frecvent pe primul loc ca cea mai fericiti mai puin corupt ar din lume.n 2011, Danemarca a fost clasat pe locul 16 dupIndicele Dezvoltrii Umane(i pe locul 8 dup IDU-ul ajustat dup egalitate), pe locul trei dupIndicele Democraieii pe locul 2 dupIndicele de Percepie a Corupiei. Limba naional,daneza, este strns nrudit cusuedezainorvegiana, cu care mprtete strnse legturi istorice i culturale. Danemarca, mpreun cu Suedia i Norvegia, face parte din regiunea cultural denumit Scandinavia i este membr nConsiliul Nordic.Aflat nEuropa de Nord, Danemarca propriu-zis const din peninsulaIutlandai arhipelag cu 443 de insule cu nume (1.419 insule peste 100m n total). Dintre acestea, 72 sunt locuite,cele mai mari fiindZealandiFunen. InsulaBornholmse afl departe spre est de restul rii, nMarea Baltic. Multe dintre insulele mai mari sunt legate ntre ele prin poduri;Podul resundleag Zealandul de Suedia;Podul Marii Centurileag Funen de Zealand; iarPodul Micii Centurileag Iutlanda de Funen. Danemarca ocup o arie de 43.094km2. Mrimea suprafeei uscatului Danemarcei nu poate fi estimat cu exactitate, deoarece oceanul erodeaz constant unele coaste, depunnd aluviuni pe altele, precum i din cauza lucrrilor de recuperare a teritoriilor marine. Relieful este unul es, cu altitudini mici; altitudinea medie este de 31m peste nivelul mrii. Cel mai nalt punct natural esteMllehj, la 170,86m. Apele de uscat ocup n total 700km2.

Clima

Danemarca vzut de peStaia Spaial Internaionaln februarie 2003Danemarca are oclim temperat, caracterizat prin ierni blnde, cu temperaturi medii n ianuarie i februarie de 0,0C, i veri rcoroase, temperatura medie n august fiind de 15,7C. Danemarca are o medie de 121 de zile pe an cu precipitaii, n medie primind n total circa 712mm pe an; toamna este cel mai umed anotimp, iar primvara cel mai uscat. Din cauza poziiei nordice a Danemarcei, cantitatea de lumin solar sufer mari variaii de la anotimp la anotimp. Zilele de iarn sunt scurte, soarele rsrind la 8:45am i apunnd la 3:45pm, iar cele de var sunt foarte lungi, cu rsritul la 4:30am i apusul la 10pm. Mediul

Peisajul danez se caracterizeaz prin teren es, arabil, i prin coaste cu plaje.

Fagiisunt arbori frecvent ntlnii n Danemarca, mai ales n pduri.

Mare parte a teritoriului Danemarcei este urbanizat, cum ar fi capitalaCopenhaga.GuvernareaRegatul Danemarcei este omonarhie constituional, n care monarhul, actualmente reginaMargrethea II-aeste eful statului, dar puterile regale se limiteaz de mult vreme la funciuni ceremoniale.Moharhul nu rspunde pentru aciunile sale, iar persoana sa este sacrosanct.Sistemul politic danez funcioneaz n cadrul descris deConstituia Danemarcei. Modificrile acesteia necesit o majoritate absolut n dou legislaturi diferite i aprobarea de ctre majoritatea alegtorilor prezeni la urne la un referendum n acest scop (cu condiia suplimentar ca cei care voteaz n favoarea modificrii s reprezinte cel puin 40% dintre cetenii cu drept de vot).Constituia organizeaz sistemul politic pe baza separaiei puterilor n stat, n ramurile legislativ, executiv i judectoreasc.mprirea administrativDanemarca propriu-zis este mprit n cinciregiuni(ndanezregioner, singular:region) i acestea n total n 98 de comune. Regiunile au fost nfiinate la 1 ianuarie 2007 n locul fostelor comitate. n acelai timp, comune mai mici au fost unite ntre ele pentru a forma uniti administrative mai mari, reducnd astfel numrul de comune de la 270 la 98. Majoritatea comunelor au o populaie de cel puin 20.000 de persoane, ceea ce le confer sustenabilitate financiar i profesional, dei exist cteva excepii de la regul.Cea mai important zon de responsabilitate a regiunilor o constituie serviciile sanitare. ArhipelagulErtholmene, cu o populaie de 96 de locuitori (2008), nu face parte din nicio comun sau regiune, aparinnd Ministerului Aprrii. DE CE ESTE DANEMARCA TARA CU CEI MAI FERICITI OAMENI DIN LUME

Danemarca a fost declarata in anul 2013 tara cu cei mai fericiti locuitori din lume, in cadrul unui clasament intocmit de Organizatia Natiunilor Unite.

Potrivit profesorului de economie de la Universitatea British Columbia, John Helliwel, tarile "fericite" au in comun factori precum un venit mare pe cap de locuitor, o viata sanatoasa si absenta coruptiei la nivelul liderilor. Pe langa acestea insa, mai sunt caracteristice alte trei conditii aflate la un nivel mult mai personal al fiecarui individ: simtul sprijinului social, libertatea fiecaruia de a face alegerile pentru propria viata si o cultura a generozitatii. Huffington Posta incercat sa explice de ce este Danemarca tara cu cei mai fericiti locuitori din lume, facand referire la cele sase caracteristici specifice economiei, societatii si culturii acestei tari.1.Danemarca sustine parintiiFamiliiile daneze primesc in total 52 de saptamani de concediu parental, iar copiii acestora au acces la ingrijire in mod gratuit sau la costuri foarte mici. Educatia timpurie de calitate este asociata cu bunastarea si sanatatea pe parcursul intregii vietii. In plus, acest lucru face ca 79% dintre mame sa isi permita sa se intoarca la serviciul anterior, ele contribuind cu 38% la veniturile unei familii cu copii.2.Ingrijirea sanatatii este un drept civil si o sursa de suport socialCetatenii danezi se asteapta sa primeasca ingrijire medicala de calitate, insa ce este mai important este ca acestia cunosc cum sa foloseasca sistemul in interesul sanatatii lor. Danezii contacteaza un medic primar, in medie, de sapte ori in fiecare an, acest sistem fiind conceput pe principiul ca pacientii trebuie sa primeasca tratament la cel mai apropiat nivel, medicul primar luand decizia daca o persoana trebuie sa consulte un medic de specialitate mai departe.3.Egalitatea de gen este o prioritateDanemarca se regaseste constant in topul primelor 10 state din lume in ceea ce priveste egalitatea de gen. Chiar daca nicio tara din lume nu a atins pana acum egalitatea deplina, Danemarca si celelalte state nordice sunt aproape de aceasta tinta, unul dintre principalele motive fiind constituit de prezenta femeilor in functiile de conducere. Statele nordice au fost printre primele care au acordat femeilor dreptul de a vota (Suedia in 1919, Norvegia in 1913, Islanda si Danemarca in 1915, Finlanda in 1906). In Danemarca, Suedia si Norvegia, partidele politice au introdus in mod voluntar, in anii '70, o cota obligatorie a numarului de femei membre, ceea ce a dus la cresterea reprezentarii femeilor in politica. In Danemarca, aceasta masura a fost eliminata nemaifiind necesar nici un stimulent in aceasta privinta. Ca urmare a masurii, in prezent tara are prima femeie prim-ministru din istorie, Helle Thorning-Schidt.4.Mersul pe bicicleta, un lucru normalIn cel mai populat oras al Danemarcei, capitala Copenhaga, 50% dintre locuitori se deplaseaza pe bicicleta atunci cand merg la scoala sau la serviciu. Acest lucru nu contribuie numai la sanatatea locuitorilor si la reducerea emisiilor de carbon, dar si la dezvoltarea economiei locale, dupa cum arata revista Forbes: pentru fiecare kilometru de folosire a bicicletei in locul masinii, platitorii de taxe economisesc 7,8 centi pentru masurile de combatere a poluarii aerului, accidentelor, zgomotului si deteriorarii infrastructurii. Biciclistii din Copenhaga acopera zilnic o distanta de 1,2 milioane de kilometri, producand o economie anuala de 34 milioane de dolari. Pe langa beneficiile economice, o calatorie zilnica de 30 de minute pe bicicleta creste speranta de viata cu unu pana la doi ani de zile.5.Cultura daneza "profita" de conditiile grele de mediuCeea ce in limba romana putem numi confort sau atmosfera placuta, danezii au denumithygge. Acesta este considerat de multi ca mijlocul prin care danezii incearca sa combata intunecimea care se abate asupra tarii in lunile de iarna. Intr-un loc in care soarele straluceste doar sapte ore pe zi in timpul solstitiului de iarna, prezenta intunericului accentueaza depresia si sentimentele triste. Ideea unui loc confortabil, plin de dragoste si toleranta, combinat cu alimentele asociate cu hygge (ciocolata, cafeaua sau vinul) pot ajuta la atenuarea unora dintre cele mai negative efecte psihologice ale sezonului rece.6.Responsabilitatea individuala si colectivaDanezii nu prioritizeaza siguranta sociala doar pentru anumite beneficii; aici exista un sens real al responsabilitatii colective si al apartenentei sociale. Aceasta datorie civica, combinata cu interesul economic si echilibrul dintre munca si viata privata, conduc la un nivel inalt al voluntariatului. Peste 40% dintre danezi practica munca voluntara intr-o asociatie culturala sau sportiva, ONG sau organizatii politice, arata datele guvernului danez. La o populatie de 5,5 milioane de locuitori, in Danemarca exista un numar de aproximativ 101.000 de organizatii. Valorea muncii voluntare este estimata la 35,3 miliarde de coroane daneze (6,5 miliarde de dolari). Combinata cu cresterea valorii din sectorul non-profit, subventiile publice si taxele de membru, impactul total reprezinta 9,6 la suta din PIB-ul tarii. Danezii sunt insa si un popor foarte activ in procesul democratic. De exemplu, la ultimele alegeri din septembrie 2011, 87,7% din totalul populatiei s-a prezentat la urne. Astfel, nu este de mirare faptul ca Universitatea din Zurich si Centrul de Studii in Stiinte Sociale din Berlin au acordat Danemarcei cel mai mare rating pentru democratie, dintr-un total de 30 de sisteme democratii consolidate.

SURSA: INTERNET