Analiza Dimensiuni si Structurii Resurselor Financiare Publice la Nivel de Stat - Danemarca 2006-2011

Analiza dimensiuni si structurii resurselor financiare publice la nivel de stat

Danemarca 2006-2011

Prof. Coordonator : Irina Bilan Nume si prenume:

Grupa : 1

Anul : II

Iasi 2013

Cuprins

3CAPITOLUL 1 Structura resurselor financiare publice

8Capitolul 2 Analiza nivelului si structurii generale a resurselor financiare in tara Danemarca in perioada 2006-2011

82.1 Analiza nivelului reurselor financiare publice

92.2 Analiza structurii generale a resurselor finaciare publice pe principalele componente

12Capitolul 3 Analiza structurii sistemului de taxe in Danemarca in perioada 2006-2011

123.1 Analiza presiuni fiscale (rata fiscalitatii)

133.2 Analiza nivelului si structurii impozitelor directe

143.3 Analiza nivelului si structurii impozitelor directe

17BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL 1 Structura resurselor financiare publice Resursele financiare publice reprezinta ansamblul fondurilor pe care statul le mobilizeaza la dispozitia sa pentru acoperirea cheltuielilor publice. Dintre acestea, un rol deosebit l au resursele financiare , ele reprezint totalitatea mijloacelor bnesti necesare realizrii obiectivelor economico-sociale intr-o anumit perioad de timp.Veniturile publice, pot fi structurate sau clasificate dup mai multe criterii dintre care importante n interpretri i analize economico-financiare sunt urmatoarele:A. Dup regularitatea folosirii lor;

B. Din punct de vedere al coninutului economic;

C. Din punct de vedere al structurii organizatorice a statelor;

D. Prin prisma bugetului general consolidat;

E. In funcie de provenien.

A.Dup regularitatea folosirii lor, resursele financiare publice se mpart n :

a.resurse ordinare(curente) sunt cele considerate normale, fireti pentru constituirea bugetului public; n aceasta categorie se includ:

veniturile fiscale de tipul impozitelor pe venit, pe profit si pe avere; contribuiile pentru asigurrile sociale de stat de tipul contributiilor sociale ale angajatilor si angajatorilor si alte contributii sociale efective sau imputate; contribuiile ce alimenteaz fondurile speciale; veniturile nefiscale adica venituri din proprietati, venituri din dobanzi sau vanzari de bunuri si servicii.

b.resurse extraordinare (ntmpltoare sau incidentale) sunt cele la care statul recurge n situaii excepionale, respectiv cnd resursele curente nu acoper cheltuielile publice; n aceast categorie se includ:

mprumuturile de stat interne i externe; transferurile, ajutoarele i doniile primite din stintate; unele rezultate din lichidarea participaiilor de capital n strintate; sumele rezultate din valorificarea peste grani a bunurilor statului; emisiunea monetar fr acoperire n economia real; Impozite pe capital.

B.Coninutul economic al resurselor financiare de ordin public relev urmtoarele categorii de resurse:

1. prelevrile cu caracter obligatoriu (impozite, taxe, contribuii, vrsminte);

2. resursele de trezorerie;

3. resursele provenind din mprumuturi publice;

1. Prelevrile cu caracter obligatoriu se prezint sub forma veniturilor fiscale si nefiscale.

a) Veniturile fiscale reprezint prelevri legale din veniturile create de unitile economice i populaie, inclusiv n legatur cu deinerea de ctre acetia a unor averi sau proprieti impozabile i se concretizeaz n:

- impozite, taxe si contribuii directe, n cazul crora suportatorul real este considerat a fi insui subiectul lor;

- impozite i taxe indirecte, n cazul crora suportatorul real nu coincide cu subiectul pltitor, datorit fenomenului financiar de repercursiune.

b)Veniturile nefiscale sunt acele venituri care revin statului:

- n calitatea sa de proprietar de capitaluri avansate in procesul reproduciei economice (de pilda, dividendele);

- de la regiile publice sau societile naionale autonome (apar sub forma ntregului profit net al acestora sau a vrsmintelor unei fraciuni din profitul net rmas dup alimentarea fondurilor proprii);

-de la instituiile publice (apar sub forma taxelor de metrologie, pentru eliberarea autorizaiilor de transport cu autovehicule n traficul internaional de mrfuri, taxele consulare, taxe si alte venituri din protecia mediului .a.)

- din diverse alte surse cum sunt de pild cele provenite din: amenzile si penalitile aplicate; valorificarea bunurilor confiscate; concesiunile realizate de instituiile publice;

2. Susinerea cheltuielilor de ordin bugetar mai poate fi realizat, n sens complementar i temporar, prin folosirea celorlalte categorii de resurse menionate de gruparea din coninutul economic. Astfel, acoperirea temporar a deficitului bugetar la cele dou bugete principale ale statului (bugetul de stat i bugetul asigurrilor sociale de stat), precum i a golurilor temporare de cas nregistrate la bugetele locale i a dificultilor temporare la celelalte componente bugetare, se mai poate suplini prin folosirea resurselor trezoreriei.

3. Resursele financiare provenind din mprumuturi publice se gestioneaz, de asemenea, prin sistemul trezoreriei publice, i constituie un mijloc frecvent de procurare a resurselor financiare. Ele sunt mobilizate si folosite pentru finanarea deficitelor bugetare, procurate prin vnzarea altor forme ale titlurilor de stat, care presupun, de asemenea, procese de redistribuire a disponibilitilor bneti (implicit a veniturilor), de la deintorii acestora ctre stat. Aceste procese au loc pe baza principiilor relaiilor de credit n general, respectiva creditului public, la care statul particip n ipostaza de debitor, iar persoanele care i cedeaz disponibilitile lor cu mprumut, n calitate de creditori ai statului.

C. Gruparea resurselor financiare publice dup structura organizatoric a statelor de tip unitar unde clasificarea se face pe:

resurse centrale (sau ale bugetului central);

resurse locale (sau ale bugetelor locale);

resurse din bugetul asigurrilor sociale de stat (ori din bugetul asigurrilor de sntate sau din bugetele fondurilor speciale), cu sensul de resurse centrale.

D. Cu raportare la structura bugetului general consolidat, resursele financiare publice se grupeaz pe principalele componente bugetare:

resurse ale bugetului de stat (impozite, taxe i contribuii generale, venituri din exploatarea sau valorificarea bunurilor statului, etc.)

resurse ale bugetelor locale (impozite, taxe i contribuii locale, venituri defalcate i transferuri de la bugetul de stat, etc.)

resurse ale asigurrilor sociale de stat(contribuii pentru asigurri sociale, etc.)

resurse cu destinaie special (taxe i contribuii pentru constituirea de fonduri speciale).

E. n funcie de proveniena lor, resursele financiare publice se grupeaz n:

1. resurse de provenien intern- n funcie de calitatea subiectului prilor acestea se divid n: -venituri de la unitile economice cu capital de stat, privat, mixt si cooperatist; venituri de la instituiile publice si private; venituri de la populaie (menaje), se ncaseaza la bugetele corespunztoare sub form de impozite, taxe, contribuii, venituri nefiscale, mprumuturi publice interne.

2. resurse de provenien extern:-apar, in principal, sub form de: mprumuturi de stat contractate la instituii financiare internaionale (FMI, Banca Mondial, BERD .a.); mprumuturi de stat contractate la guvernele altor ri; mprumuturi de stat contractate la bnci cu sediul n alte ri; mprumuturi de stat contractate de la deintori strini (particulari) de capitaluri bneti; dobnzi percepute pentru creditele externe acordate, precum si a ratelor scadente la aceste credite ce se incaseaza de buget n anul curent; ajutoare financiare si donaii primite din strintate; impozite si taxe percepute de la reprezentantele in Romnia ale firmelor strine; impozitul asupra dividendelor cuvenite investitorilor strini, ce se transfer n strintate; lichidri ale participaiilor de capital ale statului n strintate.

Impozitele la randulor lor pot fi directe sau indirecte.1. Impozitele directese stabilesc nominal in sarcina unor persoane fizice sau/si juridice, in functie de veniturile sau averea acestora, pe baza cotelor legale de impunere si se percep direct de la subiectul impozitului la anumite termene precis stabilite. De regula, in cazul acestor impozite, subiectul si suportatorul impozitului sunt una si aceeasi persoana.Pe baza criteriilor care stau la baza aezrii impozitelor directe, acestea se grupeaza in:

a) impozite reale(obiective, pe produs), care:-se stabilesc in legatura cu detinerea unor obiecte materiale (cum sunt pamntul, cladirile, magazinele etc.), facndu-se abstractie de situatia personala a subiectului impozitului;-au cunoscut o larga aplicabilitate in perioada capitalismului premonopolist, dar ele se practica si in prezent in cazul cladirilor, terenurilor ocupate de cladiri, exploatarilor agricole;n aceast categorie se includ:impozitul funciar;impozitul pe cladiri;impozitul pe activitati industriale, comerciale si profesii libere;impozitul pe capitalul mobiliar sau banesc.

b) impozite personale(subiective), care:

- se aseaza asupra veniturilor sau averii avndu-se in vedere si situatia personala a subiectului impozitului.n aceast categorie se includ:impozitele pe veniturile persoanelor fizice;impozitele pe veniturile societatilor de capital;impozitele pe averea propriu-zisa;impozitele pe circulatia averii;impozitele pe sporul de avere.

2. Impozitele indirectese percep cu ocazia vnzarii unor bunuri si al prestarii unor servicii, fiind varsate la bugetul public de catre producatori, comercianti sau prestatori de servicii si suportate de catre consumatorii bunurilor si serviciilor impozabile.In cazul acestor impozite, prin lege, se atribuie calitatea de subiect al impozitului altei persoane fizice sau juridice dect suportatorului acestora.

n funcie de forma lor de manifestare, impozitele indirecte se grupeaza n:taxe de consumatie;venituri care provin de la monopolurile fiscale;taxe vamale;taxe de timbru si de inregistrare.

Capitolul 2 Analiza nivelului si structurii generale a resurselor financiare in tara Danemarca in perioada 2006-2011

2.1 Analiza nivelului reurselor financiare publice

Tabelul 1.Evolutia veniturilor totale in Danemarca in perioada 2006-2011VENITURILE TOTALE ALE DANEMARCEI IN PERIOADA 2006-2011

Anul200620072008200920102011

VENITURILE TOTALE (MILIOANE EURO)923966942647960814921026960070997576

VENITURILE TOTALE (%PIB)56,655,654,855,255,256

VENITURILE TOTALE( PE CAP DE LOCUITOR EXPRIMATE IN EURO)20754,421172,222058,623520,124586,124884,4

Realizat de autor , date preluate de pe Eurostat

Sursa http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/statistics/search_database / consultat la data de 05.05.2013

Dupa cum se observa in tabelul nr. 1, cea mai mica valoare a veniturilor totale exprimate in milioane euro s-a inregistrat in anul 2009 cu valoare de 921026, iar cea mai mare valoare este in anul 2011 de 997576 milioane euro. In ceea ce privesc veniturile totale exprimate ca procent in PIB, valoarea maxima a fost atinsa in anul 2006 de 56,6%, iar in anii 2009 si 2010 valorile veniturilor totale exprimate ca procent in PIB sunt egale . In cazul veniturilor totale pe cap de locuitor cea mai mare valoare este de 24884,4 milioane euro in anul 2011, iar cea mai mica se inregistreaza in anul 2006 cu o valoare de 20754,4 milioane euro.2.2 Analiza structurii generale a resurselor finaciare publice pe principalele componente

a. Venituri fiscale;

b.Venituri nefiscale;

c. Resurse mprumutate.Graficul nr 1 Evolutia veniturilor fiscale ale Danemarcei in perioada 2006-2011, exprimate in milioane euro

Realizat de autor , date preluate de pe EurostatSursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/setupModifyTableLayout.doDupa cum se observa in graficul nr 1, in Danemarca veniturile fiscale inregistreaza valoarea cea mai mare in anul 2011 de 86743 milioane euro, iar cea mai mica in anul 2009 cu valoarea de 807830 milionae euro. Diferenta dintre anul 2006 si 2011 este de 47201 milioane euro.

Graficul nr 2 Evolutia veniturilor fiscale ale Danemarcei ca procent din veniturile totale in perioada 2006-2011

Realizat de autor , date preluate de pe EurostatSursa:http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/setup.doIn Danemarca in perioada 2006-2011, veniturile fiscale ca procent din veniturile totale au scazut de la 88.82 procente in anul 2006 la 87 procente in anul 2011, in tot acest interval de timp cea mai mare valoare s-a inregistrat in anul 2007 si anume de 89.11 procente.Graficul nr 3 Evolutia veniturilor fiscale ale Danemarcei ca procent din PIB in perioada 2006-2011

Realizat de autor , date preluate de pe EurostatSursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/setupModifyTableLayout.do Dupa cum se observa in graficul nr 3, veniturile fiscale ale Danemarcei exprimate ca procent in PIB, in perioada 2006-2011 au scazut de la 50.3 procente in anul 2006 la 48.4 procente in anul 2011, cea mai mica valoare din acest interval de timp s-a inregistrat in anul 2010 de 48,2 procente, iar cea mai mare valoare s-a inregistrat in 2006 de 50,3 procente.Graficul nr 4 Evolutia veniturilor nefiscale ale Danemarcei in perioada 2006-2011, exprimate in milioane euro

Realizat de autor , date preluate de pe Eurostat

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/setupModifyTableLayout.doDupa cum se observa in graficul nr 4, veniturile nefiscale ale Danemarcei au inregistrat cea mai mare valoare in anul 2011 de 119633 milioane euro, iar cea mai mica valoare in anul 2007 de 102595 milioane euro.Graficul nr 5 Evolutia veniturilor nefiscale ale Danemarcei ca procent din veniturile totale in perioada 2006-2011

Realizat de autor , date preluate de pe Eurostat

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/setupModifyTableLayout.doIn Danemarca in perioada 2006-2011 veniturile nefiscale ca procent din veniturile totale au crescut de la 11,17 procente in anul 2006 la 12,99 in anul 2011, in tot acest interval de timp cea mai mica valoare s-a inregistrat in anul 2007 si anume de 10,88 procente.Tabelul nr 2 Veniturile imprumutate ale Danemarcei in perioada 2006-2011 Veniturile Imprumutate ale Danemarcei

Anul200620072008200920102011

Venituri totale (milioane euro)923966942647960814921026960070997576

Cheltuieli totale (milioane euro)84169686128890326396709610154721032515

Deficit/Excedent822708135957551-46070-55402-34939

Realizat de autor , date preluate de pe Eurostat

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/setupModifyTableLayout.do Dupa cum se observa in tabelul nr 2, in anii 2006, 2007, 2008 avem excedent bugetar, iar in anii 2009, 2010 si 2011 avem deficit bugetar. Cea mai mica valoare a veniturilor imprumutate se inregistreaza in anul 2008 cu o valoare de 57551 milioane euro, iar cea mai mare in anul 2006 de 82270 milioane euro. In anul 2011 cea mai mica valoare se inregistreaaza in anul 2011 de -34939 milioane euro, iar cea mai mare in anul 2010 de -55402 milioane euro.Capitolul 3 Analiza structurii sistemului de taxe in Danemarca in perioada 2006-20113.1 Analiza presiuni fiscale (rata fiscalitatii)Graficul nr 6 Evolutia ratei fiscalitatii in Danemarca in perioada 2006-2011

Realizat de autor , date preluate de pe Eurostat

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/setupModifyTableLayout.doDupa cum se observa in graficul nr 6, in Danemarca in perioada 2006-2007 rata fiscalitatii a scazut de la 50,3 procente in anul 2006, la 48,4 procente in anul 2011. In Danemarca cea mai mare valoare s-a inregistrat in anul 2006 de 50,3 procente, iar cea mai mica in anul 2010 de 48,2 procente.3.2 Analiza nivelului si structurii impozitelor directeTabelul nr 3 Evolutia impozitelor directe ca % din PIB in Danemarca in perioada 2006-2011Impozite directe (% PIB)

Anul200620072008200920102011

Impozit pe venitul personal24,925,425,126,424,324,3

Impozit pe profit4,43,83,32,32,82,8

Alte impozite1,511,31,32,82,9

Total30,830,229,73029,930

Sursa:http://ec.europa.eu/taxation_customs/taxation/gen_info/economic_analysis/tax_structures/index_en.htmDupa cum se observa in tabelul nr 3, impozitele directe ca procent in PIB, au inregistrat cea mai mare valoare in anul 2006 de 30,8 %, iar cea mai mica valoare s-a inregistrat in anul 2008 cu o valoare de 29,7 % din PIB.Tabelul nr 4 Evolutia impozitelor directe ca % din impozitele totale in Danemarca in perioada 2006-20011

Impozite directe ca % din impozitele totale

Anul200620072008200920102011

*-Impozit pe venitul personal50,151,852,655,251,250,9

Impozit pe profit8,87,86,94,95,95,8

Alte impozite2,922,72,65,86

Total61,861,662,262,762,962,7

Sursa:http://ec.europa.eu/taxation_customs/taxation/gen_info/economic_analysis/tax_structures/index_en.htm Dupa cum se observa in tabelul de mai sus, impozitele directe sunt formate din impozitul pe venitul personal, impozitul pe profit si alte impozite. Acestea inregistrand urmatoarele valori: impozitul pe venitul personal ca procent din impozitul total a inregistrat valoarea cea mai mica in anul 2006 de 50,1% ,iar cea mai mare valoare s-a inregistrat in anul 2009 de 55,2%. Impozitul pe profit ca procent din impozitul total a inregistrat cea mai mare valoare in anul 2006 de 8,8%, iar cea mai mica in anul 2011 de 5,8%. Celelalte impozite ca procent din impozitele totale au inregistrat cea mai mica valoare in anul 2007 de 2%, iar cea mai mare valoare in anul 2011 de 6%. 3.3 Analiza nivelului si structurii impozitelor directe

Tabelul nr 5 Evolutia impozitelor indirecte ca % din PIB in Danemarca in perioada 2006-20011Impozite indirecte (% PIB)

Anul200620072008200920102011

TVA10,310,410,110,29,89,9

Accize3,43,23,13,33,33,4

Alte impozite pe produse2,62,52,21,51,61,6

Alte impozite pe productie1,71,81,9222,1

Total1817,917,316,916,717

Sursa:http://ec.europa.eu/taxation_customs/taxation/gen_info/economic_analysis/tax_structures/index_en.htmDupa cum se observa in tabelul de mai sus, impozitele indirecte sunt formate din TVA, accize, alte imopzite pe produse si pe productie. Acestea inregistrand urmatoarele valori: TVA ca procent din PIB a inregistrat valoarea cea mai mica in anul 2010 de 9,8 % , iar cea mai mare valoare s-a inregistrat in anul 2007 de 10,4%. Acizele au inregistrat cea mai mica valoare in anul 2008 de 3,1%, iar in 2006 si 2011 au avut aceeasi valoare de 3,4%. Impozitele pe produse au inregistrat cea mai mare vcaloare in anul 2006 de 2,6%, iar in anii 2010 si 2011 de 1,6%. Celelalte impozite pe productie au inregistrat cea mai mica valoare in anul 2006 de 1,7%, iar cea mai mare valoare in anul 2011 de 2,1%Tabelul nr 6 Evolutia impozitelor indirecte ca % din impozitele totale in Danemarca in perioada 2006-2011Impozite indirecte ca % din impozitele totale

Anul200620072008200920102011

TVA20,821,22121,320,720,4

Accize6,86,66,66,877,1

Alte impozite pe produse5,35,24,53,23,43,3

Alte impozite pe productie3,53,63,94,24,34,4

Total36,436,63635,535,435,5

Sursa:http://ec.europa.eu/taxation_customs/taxation/gen_info/economic_analysis/tax_structures/index_en.htmDupa cum se observa in tabelul nr 6, impozitele indirecte sunt formate din TVA, accize, alte imopzite pe produse si pe productie. Acestea inregistrand urmatoarele valori: TVA ca procent din impozitele totale a inregistrat valoarea cea mai mica in anul 2011 de 20,4% , iar cea mai mare valoare s-a inregistrat in anul 2009 de 21,3%. Acizele au inregistrat cea mai mare valoare in anul 2011 de 7,1%, iar in anii 2007 si 2008 au avut acceasi valoare de 6,6%. Impozitele pe produse au inregistrat cea mai mare valoare in anul 2006 de 5,3%, iar cea mai mica in anul 2009 de 3,2 %. Celelalte impozite pe productie au inregistrat cea mai mica valoare in anul 2006 de 3,5%, iar cea mai mare valoare in anul 2011 de 4,4%.BIBLIOGRAFIE1) Iulian Vacarel si altii , Finante publice , Ed.Didactica si pedagogica , Bucuresti , 20082) Filip Gheorghe , Finante publice , Ed.Junimea , Iasi , 2010

3) http://ec.europa.eu/taxation_customs/taxation/gen_info/economic_analysis/tax_structures/index_en.htm4) http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/statistics/search_database

5) http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/statistics/search_database / Suport de curs

Iulian Vacarel si altii , Finante publice , Ed.Didactica si pedagogica , Bucuresti , 2008

Filip Gheorghe , Finante publice , Ed.Junimea , Iasi , 2010

_1430064029.xlsChart1

820747

840052

848265

807830

848128

867943

Venituri fiscale (milioane euro)

Venituri fiscale

Sheet1

200620072008200920102011

Venituri fiscale (milioane euro)820747840052848265807830848128867943

Sheet1

Venituri fiscale (milioane euro)

Venituri fiscale

Sheet2

Sheet3