DanBred proiect

CUPRINS

Introducere

Cap. I. Prezentarea generala a societatii DanBred Arges.S.R.L.

1.1. Scurt istoric

1.2. Managementul practicat

Cap. II. Analiza activitatii logistice desfasurate la DanBred Arges.S.R.L.

2.1. Analiza activitatii de asigurare cu resurse materiale

2.1.1. Piata furnizorilor de resurse materiale

2.1.2. Transportul si manipularea resurselor materiale

2.1.3. Activitatea de depozitare si stocare a resurselor materiale

2.2. Analiza activitatii de distributie a produselor finite

2.2.1. Canale de distributie practicate

2.2.2. Logistica de distributie

Cap. III. Proiectarea unui sistem logistic performant la DanBred Arges.S.R.L.

3.1. Structura organizatorica propusa

3.2. Proiectarea asigurarii cu resurse materiale

3.3. Proiectarea distributiei produselor finite

3.3.1 Depozitarea si stocarea resurselor materiale

3.3.2 Transportul produselor finite

3.4. Analiza economico-financiara a societatii

3.4.1 Analiza patrimoniului

3.4.2 Analiza ratelor de gestiune

3.4.3 Analiza solvabilităţii

3.4.4 Analiza rentabilităţii

1

Cap. I. Prezentarea generala a societatii S.C. DanBred Arges.S.R.L.

1.1 Scurt istoric

Programul danez de crestere a porcilor, DanBred, este organizat de Comitetul National

pentru Cresterea Porcilor (National Committee for Pig Production) si de Danske Slagterier.

Programul de danez de crestere a porcilor se adreseaza prin produsele si serviciile sale

atat crescatorilor de porci din Danemarca cat si crescatorilor de porci din intreaga lume prin

DanBred International. DanBred International (DBI) a fost fondat in 1972 de toate efectivele de

rasa inregistrate in Danemarca. DanBred International nu asista decat la selectarea porcilor de

rasa din efectivele inregistrate ci de asemenea face toate aranjamentele necesare privind

veterinarii, carantina, certificatele de sanatate, precum si imbarcarea si transportul in camioane

special echipate in toate colturile lumii.

Complexul de crestere a porcinelor din Comuna Slobozia, judetul Arges a fost construit

in perioada 1980 – 1981, fiind pus in functiune in anul 1981 cand se afla in proprietatea statului.

In anul 1991 a fost privatizat, fiind preluat de S.C. Sanca. S.R.L., unul dintre asociati fiind

creatorul de moda Catalin Botezatu. In anul 2005, se infiinteaza DanBred Arges S.R.L. cu un

capital social de 3 630 100 RON.

Societatea Comerciala DanBred Arges S.R.L. este persoana juridica romana, avand

forma juridica de societate cu raspundere limitata desfasurandu-si activitatea in conformitate cu

dispozitiile legale in vigoare si cu prevederile actului constitutiv.

Obiectul de activitate conform Cod CAEN: 0123 este „Cresterea porcinelor pentru

prasila, productie si sacrificare”.

1.2 Managementul practicat

A. Structura organizatorica

Organizarea structurala consta in gruparea functiunilor, actiunilor, atributiilor si

sarcinilor in functie de anumite criterii si repartizarea acestora in subdiviziuni organizatorice, in

scopul realizarii, pe grupuri de persoane, in vederea asigurarii unor conditii cat mai bune pentru

indeplinirea obiectivelor unitatii economice. Rezultatul organizarii structurale il reprezinta

structura organizatorica.

2

Structura organizatorica se defineste ca ansamblul posturilor, al subdiviziunilor

organizatorice si al relatiilor dintre acestea astfel constituite si reglementate incat sa asigure

premisele organizatorice necesare obtinerii performantelor prestabilite.

Pentru DanBred Arges S.R.L. structura organizatorica se prezinta in urmatorul mod:

Figura nr. 1.1 : Structura organizatorica

Sursa : Date preluate de la S.C. DanBred Arges S.R.L.

In cadrul organigramei se observa pe primul nivel ierarhic Presedintele care are in

subordine pe Directorul General cu atributii si raspunderi specifice postului. In subordinea

directorului general se afla atat Directorul Economic, cel de Resurse Umane, Marketing,

Provizionare, Tehnic cat si departamentele Administrativ si cel Tehnic. Pe un urmator nivel

intalnim compartimentul de Economic Financiar care sunt subordonate Directorului Economic.

3

Observam ca si directorului departamentului de Provizionare ii este subordonat

departamentul de de Achizitie si Marketingul are in subordine departamentul de Vanzare si

Distributie. Directorul Tehnic are in subordonare Compartimentul Tehnica care la randul sau se

ocupa de TransportPlanificare a Productiei, cel de Depozitare materie prima, respectiv c de

Depozitare produse finite

Din analiza Structurii Organizatorice putem concluziona faptul ca societatea la care se

relizeaza studiul, nu dispune in mod real de un departament de logistica. Functiile acestui

departament sunt preluate de catre directorul de Marketing, de Aprovizionare si cel Tehnic. O

posibila cauza a acestui fapt poate fi reprezentat de activitatea mult prea recenta intreprinsa de

societatea DanBred Arges S.R.L. .

Personalul salariat are intocmita fisa postului in baza careia isi desfasoara activitatea la

fiecare loc de munca (ferma, sector, compartiment functional). Forta de munca de care dispune

societatea agricola este formata din muncitori permanenti si din asociatii care doresc sa participe

la procesul de munca.

Daca in anul 2006 societatea avea 25 de angajati, in prezent numarul acestora a crescut

de 2,36 ori, ajungand ca in anul 2010 societatea sa dispuna de 59 angajati. Pe tot parcursul

ultimilor ani se observa o crestere ascendenta a numarului total de angajati.

Fig. 1.2. : Evolutia numarului de angajati in perioada 2006-2010

2005.5 2006 2006.5 2007 2007.5 2008 2008.5 2009 2009.5 2010 2010.50

10203040506070

Evolutia numarului de angajati

Evolutie salariati


4

B. Structura de productie

Complexul Societatii DanBred Arges S.R.L. are urmatoarea capacitate de productie :

Tabel 1.1 : Capacitate de productie

porci grasi (90-120 kg) 40 000 capete/an

purcei (7-30 kg) 50 000 capete/an

efectiv matca 2 500 capete scoafe/an

Vieri 40 capete insamantare artificiala/an


Societatea practica un sistem intensiv de crestere a porcinelor, caracterizat prin existenta

unor sectoare bine delimitate, adapost pentru vieri, adapost pentru scroafe in pregatire pentru

monta, sector de gestatie, maternitati, sector de tineret si sector de ingrasare. Toate adaposturile

sunt astfel compartimentate incat sa asigure principiul „totul plin – totul gol”, in vederea

executarii dupa depopulare, a curatirii, spalarii, dezinfectiei si varuirii compartimentelor care

urmeaza sa fie populate. Maternitatile si adaposturile pentru tineret sunt incalzite iarna si chiar la

inceputul primaverii sau sfarsitul toamnei.

Ferma dispune de 13 hale de cazare a porcilor amenejate corespunzator in functie de

categoria acestora si starea fiziologica. In perioada de gestatie, scoafele sunt tinute in grajduri

separate, iar inainte de fatare sunt duse in grajdurile pentru fatare, amenajate in acest scop. Dupa

fatare purceii sunt tinuti cu scroafele o perioada de 21-28 zile, cand purceii sunt intarcati si

mutati in crese unde vor ramane 8 saptamani, adica 56 zile.

Tabel 1.2 : Capacitatea maxima de cazare a complexului este urmatoarea:

6 hale porci la ingrasat capacitate maxima 40 000 capete/an

2 hale cresa purcei capacitate 8 800 capete/an

2 hale gestatie capacitate 1800 capete

2 hale scoafe fatare capacitate 720 capete/an

1 hala pentru scroafe si vieri monta capacitate 720 capete

5


Din crese, purceii sunt mutati in hale compartimentatede crestere unde vor ramane 9

saptamani, adica 63 zile. Compartimentele sunt spalate si dezinfectate dupa fiecare depopulare,

perioada de repaus fiind de maxim 3 zile. Perioada unui ciclu de productie este de 156 zile,

rezultand astfel 2.38 cicluri pe an.

Furajarea propriu-zisa se face mecanizat, instalatiile fiind produse de firma AZA

International. Hranirea in tot complexul se face cu furaj solid. Administrarea furajelor se face

mecanizat si automatizat, prin sistem de transportor cu noduri. Fiecare hala este dotata cu doua

sau patru buncare, in functie de capacitate.

Buncarele de stocare a furajelor sunt alimentate cu o remorca tehnologica – tip buncar,

pentru transport de la depozitul central, la buncarele de la hale. Remorca este prevazuta cu un

sistem de descarcare automata a furajelor in buncarele de la hale. Compartimentele sunt dotate

cu hranitori automate prevazute cu un sistem de antiimprastiere, pentru a limita pierderile de

furaje.

Tehnologia de furaje utilizata in cadrul firmei Slobozia are urmatoarele aspecte:

tipul hranei utilizate este in concordanta cu nevoile fiziologice si functiile vitale

corespunzatoare speciei si categoriei de suine. Conform retetelor specifice fiecarui tip de nutret,

este aigurat necesarul de energie, aminoacizi, minerale si vitamine;

sistemele de hranire utilizate sunt complet mecanizate si automatizate;

randamentul de productie este ridicat, in ceea ce ce priveste conversia hranei realizandu-

se o economie de 49.14 kg/kg de spor, sporul zilnic in greutate fiind de 681g/zi.

Sistemul de crestere si adapostire respecta cele mai bune tehnici disponibile, prin

amenajarea si dotarile existente:

13 hale pentru cresterea porcilor;

pavilion administrativ si filtru sanitar;

magazie furaje;

silozuri pentru cereale;

centrala termica pe combustibil lichid;

foraje pentru alimentare cu apa;

rezervor de inmagazinare apa;

6

bazin pentru stocarea temporara a apelor si dejectiilor;

3 statii de pompare;

decantor orizontal;

4 batale pentru stocarea dejectiilor;

retele de alimentare cu energie electrica, instaltii distributie furaje, instalatii de ventilatie;

Calitatea materialului de prasile, dotarea tehnica, hranirea porcilor cu retete combinate

fundamentate stiintific si aplicarea unei tehnologii de varf au facut ca aceasta unitate sa

inregistreze rezultate de productie si economice favorabile.

7

Cap. II. Analiza activitatii logistice desfasurate la S.C. DanBred

Arges.S.R.L.

2.1 Analiza activitatii de asigurare cu resurse materiale

Asigurare cu resurse materiale este reprezinta acea latura a marketingului agroalimentar

prin care se realizeaza fluxuri de resurse materiale de la producatori la consumatori pe baza

cercetarii pietei in vederea satisfacerii nevoilor tehnice si economice ale participantilor la

fluxurile de de resurse materiale. Importanta asigurarii cu resurse materiale este redata de aportul

pe care il aduce realizarea unei structuri optime a resurselor materiale si de calitate superioara

asupra eforturilor si efectelor. Astfel, activitatea de asigurare cu resurse materiale trebuie sa se

desfasoare in concordanta cu principiile marketingului, abordarea acesteia prin cercetari de

marketing are drept scop aducerea in intreprindere a acestor resurse materiale care sunt strict

necesare realizarii programului de productie si de desfacere al unitatii.

2.1.1 Piata furnizorilor de resurse materiale

Asigurarea cu resurse materiale se realizeaza prin tranzit direct intre furnizori si

societatea de crestere a porcinelor, iar pentru asigurarea procesului de productie in cadrul

societatii sunt necesare:

Materia prima:

scrofite rasa Landrace, rasa Duroc, rasa Hampshire;

vieri rasa Landrace, rasa Duroc, rasa Hampshire.

Nutreturi combinate administrate in in functie de starea fizilologica si categoria de varsta

astfel:

nutret combinat prestarter utilizat in hrana purceilor sugari si in perioada de

intarcare;

nutret combinat starter utilizat in hrana tineretului porcin pana la greutatea de 25-

30kg;

8

nutret combinat grower utilizat incepand cu greutatea de 25-30kg pana la 60 kg;

nutret combinat finisher utilizat in prima parte a ingrasarii;

nutret combinat specific pentru scroafe gestante, lactante si vieri.

Cantitatea anuala de furaje administrata este de 12 476,4 tone. Depozitarea nutreturilor

combinate se face in buncare de furajare amplasate la capatul fiecarei hale.

Apa potabila pentru adapare. Necesarul anual (consum+pierderi) este de 40 760,4mc.

Suplimente mineralo-vitaminoase;

Vaccinuri, medicamente.

Materiale auxiliare:

motorina (110 000 l/an) utilizata la centrala terminca, stocata in 3 rezervoare

amplasate in cuva de beton, cu volumul de 10 mc fiecare;

gaz butan (10 000l/an) utilizat la incalzirea halelor;

decontaminati – Farmfluids (130-150 t/an) si Aquatabs 1000 (2 500 tablete/an)

depozitati in magazie special amenajata.

Furajarea propriu-zisa a porcinelor la DanBred Arges S.R.L. se face cu furaj solid,

mecanizat si automatizat prin sistem de tarnsportor cu noduri. Ratiile zilnice practicate in cadrul

firmei Slobozia sunt prezentate in tabelele de mai jos:

Tabel 2.1 : Parametrii nutritionali pe categorii de porcine

Parametrii nutritionaliCategorii de

porci: 0 – 30 kg 30-60 kg 60-90 kg

Furaj (kg/zi) 0.53 2.6 4.7Energie digestibila (MJ/kg) 13.88 13.34 13.21

Lizina(%) 1.16 0.89 0.49Sursa : Date preluate de la S.C. DanBred Arges S.R.L.- ferma Slobozia

Tabel 2.2 : Parametrii nutritionali pe categorii de scroafe

Parametrii nutritionaliScroafe gestante Scroafe lactante

Furaj (kg/scroafa/zi) 2.3-3.2 5-6

Calciu (%) 0.92-0.96 0.95-1.06

9

Fosfor (%) 0.64-0.69 0.64-0.71

Sursa : Date preluate de la S.C. DanBred Arges S.R.L.- ferma Slobozia

Nutreturile combinate utilizate sunt in concordanta cu nevoile fiziologice si functiile

vitale ale fiecarei categorii de suine. Reteta acestora este specifica fiecarui tip de nutret,

majoritatea avand in compozitie: uruiala porumb, uruiala orz si uruiala de mazare, lucerna si

sare.

S.C. DanBred Arges S.R.L. achizitioneaza aceste furaje de la diversi furnizori precum

S.C. Agropartners. SRL, S.C. Enescu S.R.L., S.C. Comcereal S.A. Preturile unitare de achizitie

ale acestor resuse, aferente anilor 2007, 2008 si 2009 sunt prezentate in urmatoarele tabele:

Tabel 2.3 : Preturile furajelor aferente anului 2008

Nr. Crt

Resurse materialePret lei/kg

Furnizor2008

1 Uruiala porumb 0,77 S.C. Agropartners. SRL2 Uruiala orz 0,62 S.C. Enescu S.R.L3 Uruiala mazare 0,6 S.C. Comcereal S.A. 4 Lucerna 0,5 S.C. Comcereal S.A. 5 Sare 0,58 SC Esarom România SRL Sibiu


Din analiza datelor de la nivelul anului 2008 putem observa ca materia prima uruiala de

porumb ocupa un loc important in aprovizionarea cu resurse materiale a societatii DanBred

S.R.L., fiind achizitionata la cel mai ridicat pret (0,77 lei/kg). Pe un loc secundar se afla uruiala

de orz care are un pret de achizitie de 0,62 lei/kg, acest lucru evidentiind importanta pe care o are

uruiala de orz in obtinerea retetei finale de ingrasare a purceilor.

Cel mai scazut pret de achizitie il obtinem pentru materia prima lucerna (0,5 lei/kg), insa

cantitatea achizitionata nu este neglijabila, pozitionandu-se pe un al treile loc. Acest lucru

demonstreaza importanta cuvenita a uitilizarii sale in realizarea retetei.

La nivelul anului 2009, se consatata o crestere a preturilor resurselor materiale. O

modificare semnificativa a pretului s-a produs in randul uruiala de mazare, crescand cu 0,22

lei/kg, dar si in randul uruielei de porum, aceasta crescand cu 0,20 lei/kg.

10

Sarea, achizitionata la nivelul acestui an, a avut cea mai mica influenta asupra pretului

final al retetei, costul ei de achizitie crescand cu 0,07 lei/kg.


Nr. Crt

Resurse materialePret lei/kg

Furnizor2009

1 Uruiala porumb 0,97 S.C. Agropartners. SRL2 Uruiala orz 0,7 S.C. Enescu S.R.L3 Uruiala mazare 0,82 S.C. Comcereal S.A. 4 Lucerna 0,68 S.C. Comcereal S.A. 5 Sare 0,65 SC Esarom România SRL Sibiu


In urma analizei datelor din anul 2010, putem spune ca mediul economic afectat de criza,

determina ca preturile resurselor materiale sa se afle intr-o scadere, la anumite resurse materiale

preturile se situeaza sub nivelul preturilor din anul 2008. Cea mai drastica diminuare va fi in

randul resursei materiale uruiala de porumb, scazand cu 0,31 lei/kg fata de anul 2009 si cu 0,11

lei/kg fata de anul 2008.


Nr. Crt Resurse materialePret lei/kg

Furnizor20101 Uruiala porumb 0,66 S.C. Agropartners. SRL2 Uruiala orz 0,55 S.C. Agropartners. SRL3 Uruiala mazare 0,69 S.C. Comcereal S.A. 4 Lucerna 0,57 S.C. Comcereal S.A. 5 Sare 0,71 SC Esarom România SRL Sibiu


Se observa ca uruiala de orz din acest an este achizitionata de la S.C. Agropartners

S.R.L. la un pret de achizitie mult mai mic comparativ cu preturile din anii 2008, respectiv 2009

si anume: cu 0,07 lei/kg fata de anul 2008, respectiv 0,15 lei/kg fata de anul 2009.

11

O posibila diminuare a preturilor de achizitie de la acest furnizor poate fi reprezentat

de discount-urile oferite de acesta in situatia in care incepand cu acest an societatea DanBred

Arges S.R.L. achizitioneaza 2 tipuri de produse de la acesti furnizori.

Este cunoscut faptul că 3.1 kg de furaj asigură în medie 1 kg de spor în greutate al

suinelor. Furajul combinat cuprinde în general 61% uruială porumb, 18% uruială de orz şi

11.2% uruială de mazăre, restul de 9.8% fiind reprezentat de lucernă (7.3%) şi restul sare.

Aşadar, cantităţile din cele 5 furaje necesare pentru a asigura 1 kg de spor în greutate al

porcinelor sunt următoarele:

Tabel 2.6 :Cantităţile din principalele furaje necesare pentru a asigura un kg de spor în greutate

Nr. crt.

Principalele furaje

Cantitati necesare pentru 1 kg de spor in greutate (g)

1 Uruiala porumb 18912 Uruiala orz 5583 Uruiala mazare 347.24 Lucerna 226.35 Sare 77.5

Sursa : Prelucrari proprii

Din cele 3100 g de furaje necesare pentru asigurarea 1 kg de spor în greutate al

porcinelor, 1891 g reprezintă amestecul de uruială porumb, 558 g uruială orz şi 347.2 g uruială

mazăre. Putem observa ca lucerna si sarea ocupa nu ocupa un loc important in realizarea retetei,

sarea are gramajul cel mai mic în totalul amestecului, respectiv 2.5% (77.5 g).

Daca am dori sa cunoastem costul total al acestui amestec pentru un kg de spor in

greutate la nivelul anului 2010 vom recurge la utilizarea preturilor de achizitie a furajelor, astfel :

Tabel 2.7 : Cost total reteta

Nr crt.Principalele Reteta furaje

PretFuraje

Cantitate (kg)

Valoare (Ron)

1 Uruiala porumb 1.89 1.25 0.662 Uruiala orz 0.56 0.31 0.553 Uruiala mazare 0.35 0.24 0.694 Lucerna 0.23 0.13 0.57

12

5 Sare 0.07 0.05 0.71

6 Total 3.1 1.98 Sursa : Prelucrari proprii

Costul total al unei astfel de retete va fi de 1,98 lei pentru ca suinele din interiorul

fermei sa ia in greutate 1 kg. Se observa ca cel mai mare cost este realizat cu uruiala de porumb,

1.25 lei, urmat de uruiala orz, 0.31 lei. Cheltuielile realizate cu furajul sare sunt cele mai reduse,

ele fiind in suma de 0.05 lei.

Potrivit Tabelului 2.1. Parametrii nutritionali pe categorii de porcine, daca am lua in

considerare care este costul total al unei retete pentru a furaja pe zi porcinele cu greutatea

cuprinsa intre 30-98 kg, am obtine urmatoarele rezultate :

Tabel 2.8 : Cost furaj (ron/zi) pentru categoria de porcine 30-60 kg


PretFuraje

Cantitate (kg)

Valoare (Ron)

1 Uruiala porumb 1.59 1.05 0.662 Uruiala orz 0.47 0.26 0.553 Uruiala mazare 0.29 0.20 0.694 Lucerna 0.19 0.11 0.575 Sare 0.07 0.05 0.716 Total 2.6 1.66

Sursa : prelucrari proprii

La nivelul anului 2010, costul total zilnic al hranei pentru o suina cu o greutate cuprinsa

intre intervalul 30-98 kg este de 1.66 Ron/zi. La acest cost cantitatea unei astfel de retete este de

2.6 kg, cu 0.5 kg mai putin decat reteta in care se presupune ca suinele astfel hranite ar trebui sa

ia 1 kg spor in greutate. De aici putem deduce faptul ca efectivului de porcine din interiorul

societatii DanBred Arges S.R.L. nu i se asigura o cantitate optima de furaje.

In situatia in care am dori sa cunoastem cheltuielile lunare a furajelor pe efectiv animal,

cu greutate cuprinsa intre 30-60 kg, va fi necesar elaborarea tabelului de mai jos. Considerand ca

o luna are in medie 30 de zile, am obtinut un cost total furaj de 50.1 lei pe efectiv de animal. La

aceasta valoare putem achizitiona 78 de kg de furaj.

13

Se observa ca o pondere semnificativa in reteta furajata o va avea uruiala de porumb, cu

un cost total de 31.5 lei, reprezentand 61% din costul total.

Asa cum a mai fost specificat, sarea si lucerna au o pondere mica in costul total lunar al

retetei pntru suinele cu o greutate cuprinsa intre 30-98 kg si anume de 7.2%, respective 2,5%.

Tabel 2.9 : Cost total lunar cu furajul pentru categoria de porci 30-60 kg


PretfurajeCantitate

(kg)Valoare (Ron)

1 Uruiala porumb 47.7 31.5 0.662 Uruiala orz 14.1 7.8 0.553 Uruiala mazare 8.7 6 0.694 Lucerna 5.7 3.3 0.575 Sare 2.1 1.5 0.716 Total 78 50.1


2.1.2 Transportul si manipularea resurselor materiale

Transportul reprezinta unul dintre principalele activitati ale intreprinderii

S.C. DANBRED S.R.L., iar in cazul resurselor materiale acesta este asigurat de catre furnizorii

sai in baza unor contracte de colaborare.

Fiecare hala este dotata cu 2 sau 4 buncare in functie de capacitatea lor. Buncarele de

stocare a furajelor sunt alimentate cu o remorca tehnologica. Astfel, manipularea furajelor in

interiorul firmei se realizeaza cu ajutorul unei remorci tehnologice – tip buncar, pentru

transportul materiei prime de la depozitul central, la buncarele de la hala. Remorca este

prevazuta cu sistem de descarcare automata a furajelor in buncarele de la hala, marca Kohlev

Farzeug Service. Compartimentele sunt dotate cu hranitori automate prevazute cu un sistem de

antiimprastiere, pentru a limita pierderile de furaje.

14

2.1.3 Activitatea de depozitare si stocare a resurselor materiale

La S.C. DanBred Arges S.R.L., depozitarea este reprezintata de suprafetele sau

capacitatile amenajate pentru cresterea si adapostirea purceilor, magaziile, silozurile, cladirile de

tot felul , precum si dotarile necesare cu mobilier specific, masini, utilaje si instalatii adecvate

acestor operatiuni.

Stocarea este de fapt rezultatul activitatii de aprovizionare si de desfacere, al activitatii

comerciale in general, care este dependenta de natura si caracteristicile materialelor si

produselor, de conditiile si de modalitatile de furnizare si asigurare-transport, de strategiile care

se elaboreaza pe aceasta linie, in scopul indeplinirii obiectivului de baza pe care fiecare agent

economic si l-a propus

Sistemul de depozitare si stocare al societatii respectă cele mai bune tehnici disponibile,

prin amenajarea şi dotările existente. Asigurarea cu resurse materiale se realizează prin tranzit

direct între furnizori şi societatea de creştere a porcinelor, iar pentru asigurarea procesului de

producţie în cadrul societăţii sunt necesare: materie prima(purcei), nutreturi, apă potabilă pentru

adăpare, suplimente mineralo-vitaminoase, vaccinuri, medicamente si materiale auxiliare

(motorina, gaz butan, decontaminaţi).

Astfel ferma dispune de 13 hale de cazare a porcilor amenajate corespunzător în funcţie

de categoria acestora şi starea fiziologică: 6 hale pentru porci la ingrasat, 2 hale cresa purcei, 2

hale gestatie, 2 hale scroafe tatare, 1 hala pentru sroafe si vieri monta .

Toate halele sunt compartimentate astfel incat sa asigure principiul „totul plin – totul gol”, in

vederea executarii dupa depopulare, a curatirii, spalarii, dezinfectiei si varuirii compartimentelor

care urmeaza sa fie populate.

15

Depozitarea nutreţurilor combinate se face în buncăre de furajare amplasate la capătul fiecărei

hale, furajele sunt stocate in magazie iar cerealele in silozuri. Materialele auxiliare sunt

depozitate în magazie special amenajată.

De asemenea pentru asigurarea conditiilor de depozitare si stocare optime corespunzatoare

obiectivului de activitate a intreprinderii, societatea mai dispune de:

pavilion administrativ si filtru sanitar;

foraje pentru alimentare cu apa;

rezervor de inmagazinare apa;

bazin pentru stocarea temporara a apelor si dejectiilor;

3 statii de pompare;

decantor orizontal;

4 batale pentru stocarea dejectiilor;

retele de alimentare cu energie electrica, instaltii distributie furaje, instalatii de ventilatie

Costurile societăţii DanBred pentru asigurarea condiţiilor de microclimat şi furajarea

corespunzatoare menţinerii greutatii suinelor până la livrare sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Tabel 2.10 : Cheltuielile de stocare ale societatii

Indicatori 2006 2007 2008 2009 2010

Cheltuieli de

Stocare (Ron)390.2761 891.8061 1084.2439 948.5516 948.5516

Cheltuieli

Totale (Ron)682.1608 2267.4517 4059.9954 3825.8726 3825.8723

Ponderea Ch.

de stocare

(%)

57,2 39,3 26,7 24,8 24,8

Sursa: Departamentul de contabilitate

16

Din tabelul 2.10 se observa cresterea cheltuielilor de stocare cu 558.2755 Ron in ultimii 5

ani , in marimi absolute acestea avand o usoara crestere. Deasemenea in ultimii 2 ani costurile de

stocare au fost constante ceea ce semnifica o optimizare a cheltuielilor de depozitare si stocare.

Fig. 2.11 : Evolutia ponderii cheltuielilor de stocare in perioada 2006-2010

2006 2007 2008 2009 20100

10

20

30

40

50

60

70

Ponderea cheltuielilor de stocare in total cheltuieli

Ponderea cheltuielilor de stocare in total cheltuieli


Ponderea cheltuielilor de stocare au scazut semnificativ in perioada analizata, astfel daca

in 2006 ele formau 57% din totalul cheltuielilor, in ultimii 2 ani ele ramanand constate,

reprezemtand 24,8% din totalul cheltuielilor.O explicatie pentru acest fenomen este cresterea

semnificativa a celorlalte elemente de cheltuieli (Figura 2.11)

2.2. Analiza activitatii de distributie a produselor finite

17

Distributia joaca un rol important in cadrul filierei agroalimentare prin faptul ca

actioneaza in principal in sfera serviciilor care sunt creatoare de noi locuri de munca si de

valoare adaugata. Astfel, distributia are, pe de o parte, un rol social important conducand la

cresterea puterii de cumparare a populatiei, iar pe de alta parte , are un rol economic important

prin faptul ca ansamblul costurilor de distributie reprezinta jumatate din pretul final al produselor

agroalimentare.

2.2.1. Canale de distributie practicate

Canalele de distributie reprezinta itinerariul pe care producatorii agroalimentari il

parcurg de la producator la consumatorul final. In cazul intreprinderii S.C. DANBRED S.R.L.,

canalul de distributie practicat este cel scurt.

PRODUCATOR ABATOR MAGAZINE CONSUMATORI

2.2.2. Logistica de distributie

Logistica de distributie a porcinelor reprezinta ansamblul operatiunilor care contribuie

la transferul produselor de la producator la beneficiar. Principalele activitati sunt urmatoarele:

- transportul;

- stocarea;

- depozitarea;

- manipularea fizica;

- fluxul informational.

Transportul de produse finite se realizeaza pe cale rutiera prin masini speciale de

transport animale vii pana la sediul beneficiarului. Una dintre masini are o capacitate de 80 de

animale, dar numarul de animale la un singur transport nu depaseste 70 de capete.

18

Cealalta masina are o capacitate de 200 de animale, dar numarul de animale la un transport nu

depaseste 180 de capete.

Transportul porcinelor către beneficiar se realizează prin formă rutieră care se pretează cel

mai bine produselor agroalimentare şi aproape 90% din produsele ce aparţin acestei categorii

sunt comercializate în acest fel. Mijloacele de transport sunt curate şi dezinfectate. Scoaterea se

face prin rampa de livrare, special amenajată, unde se face recepţia şi cântărirea. Livrarea se

face după examinarea animalelor de către medicul veterinar şi cu eliberarea certificatului sanitar

veterinar de transport, pentru fiecare mijloc de transport în parte. Înainte de a fi duse la rampă,

animalele trebuie să fie bine examinate, întrucât după scoatere, nu mai pot fi returnate în

complex.

In vederea calcularii costurilor de transport am considerat pentru camionul de 7 tone un

consum de 16 litri la 100 km, iar pentru cel de 18 tone un consum de 25 litri la 100 km si pretul

motorina (SC Petrom SA) de 5.38 Lei, dupa cum urmeaza:

Tabel 2.11 : Costurile de transport pentru camionul de 7 tone

Nr.

Crt.

Denumire

societateLocalitate

Distanta

parcursa

(Km)

Consum

motorina

Cost transport (Lei)

Dus/Intors Dus+Intors

1 SC

Muntenia

Costesti

SRL

Comuna

Costesti,

judet Arges40.5 6.84 34.86 69.72

2 TC Affaires

SRL Abator

Caroli

Pitesti, judet

Arges 62.4 9.984 53.71 107.42

3 SC Abator

Munteanu

SA

Ghergani,

judet

Dambovita

64.9 10.384 55.87 111.73

4 SC Radic

Star SRL

Stefanesti,

judet Arges65.4 10.464 56.30 112.59

19

TOTAL 1 200.74 401.48

Tabel 2.12 : Costurile de transport pentru camionul de 18 tone

Nr.

Crt.

Denumire

societateLocalitate

Distanta

parcursa

(Km)

Consum

motorina

Cost transport (Lei)

Dus/Intors Dus+Intors

1 SC

Muntenia

Costesti

SRL

Comuna

Costesti,

judet Arges40.5 10.125 54.47 108.95

2 TC Affaires

SRL Abator

Caroli

Pitesti, judet

Arges 62.4 15.6 83.93 167.86

3 SC Abator

Munteanu

SA

Ghergani,

judet

Dambovita

64.9 16.225 87.29 174.58

4 SC Radic

Star SRL

Stefanesti,

judet Arges65.4 16.35 87.96 175.93

TOTAL 1 313.65 627.31

TOTAL COST TRANSPORT = TOTAL 1 + TOTAL 2 = 1028.79 Lei

Manipularea produselor finite are ca principal scop cresterea productivitatii muncii in

aceasta activitate, prin utilizarea unor mijloace mecanice de manipulare. Aceasta se poate

inregistra in conditiile in care functia ambalajului (principala) devine cea de usurare a activitatii

de manipulare (igienizare a produselor). De asemenea, manipularea are o pondere importanta in

costurile logisticii.

Eficacitatea manipularii materialelor este conditionata de urmatoarele activitati:

20

alegerea echipamentului de manipulare (manuale, mecanizate);

uniformizarea incarcaturilor (consolidarea unor ambalaje de dimensiuni mici intr-o

incarcatura de marime mai mare) prin paletizare si containerizare;

introducerea/prelucrarea materialelor in/din spatiul de depozitare.

In cazul S.C.DanBred S.R.L., manipularea porcinelor consta in igienizarea lor, intrucat

inainte de a fi duse la rampa animalele sunt atent examinate.

Fluxul informational reprezinta cel mai important element al logisticii de distributie

deoarece este util tuturor participantilor la filiera de produse agroalimentare astfel:

producatorul agroalimentar- printr-o informare corecta si la timp repereaza foarte usor

pietele profitabile si isi orienteaza productia catre acele piete profitabile;

consumatorii-printr-o informare corecta pot sa-si asigure maximum de utilitate cu

veniturile de care dispun;

producatorii de ambalaje- stiu care este cerinta de astfel de produse si isi adapteaza

productia la cerere;

transportatorii/utilitatile de transport- isi programeaza structura “parcului auto” si aleg

rutele optime de transport;

Ministerul Transporturilor- isi fundamenteaza politica privind infrastructura rurala si

regionala;

Guvernul- isi programeaza politica de piata (marketing) a produselor agroalimentare, etc.

S.C. DanBred S.R.L., prin informarea corecta si la timp, livreaza porcinele catre acele

abatoare care cumpara carnea de porc in viu la un pret cat mai ridicat. De asemenea printr-o

informare corecta, societatea asigura onorarea comenzilor clientilor la timpul si in cantitatile

potrivite. Fluxul informational are o mare importanta pentru S.C. DanBred Arges S.R.L., intrucat

dupa scoaterea porcinelor pentru livrare, ele nu mai pot fi returnate in complex.

In concluzie, logistica de distributie are o serie de caracteristici aparte pentru cresterea

porcinelor, fiind operatiuni specifice precum curatirea si dezinfectarea locurilor de imbarcare si a

mijloacelor de transport a acestora.

21

Piata porcinelor contureaza o piata cu o structura aparte si cu modificari relativ mai

lente decat in cazul bunurilor de consum final. Politica de produs are ca trasatura principala

faptul ca cererea este deviata din cererea de consum final, ceea ce face ca politica de produs sa se

adapteze tehnologiilor de productie din intreprinderea beneficiara (abatoarelor).

In actuala etapa prin pozitia si functiile pe care le indeplineste, distributia a dobandit o

importanta vitala in economie, ei revenindu-i rolul de factor accelerator al proceselor economice

dintr-o tara, regiune sau organizatii de state independente.

Cap. III. Proiectarea unui sistem logistic performant la

S.C.DanBred Arges.S.R.L.

3.1. Structura organizatorica propusa

Fig. 3.1 : Structura organizatorica

22

Compartiment Administrativ

Director Economic

Director de Productie

Director de Marketing Logistica

Director Tehnic

Compartiment Calitate

Compartiment Cercetare- Dezvoltare

Ferme Sanitar-Veterinar

Abator

Resurse Umane

FinanaciarContabilitate

Director general

Presedinte

Sursa : Date prelucrate

In proiectarea unei structuri organizatorice performante vom lua in calcul faptul ca

societatea DanBred Arges Srl nu dispune de un department logistic bine definit, functiile sale

fiind distribuite celorlalte departamente.

In vederea asigurarii unor conditii cat mai bune pentru indeplinirea obiectivelor unitatii

cat si cresterea eficientei economice a acesteia propunem crearea Departamentul de Productie si

Departamentului de Marketing-Logistica Vom dezvolta activitatea integrata a intreprinderii prin

crearea activitatii de procesare ce va fi condus de un director de productie, in subordinea carora

vor functiona fermele de crestere a porcilor, compartimentul sanitar-veterinar si abatorul.

Departamentul de Marketing Logistica va fi condus de un director de marketing logistica ce va

avea in subordine urmatoarele compartimente functionale: aprovizionarea cu materii prime,

depozitarea materiilor prime si a produselor finite, transporturile si distributia .

Noua structura organizatorica va contine un Presedinte ce va avea in subordine pe

Directorul General acestia asigurand condiţiile necesare desfăşurării corespunzătoare, atât a

procesului de conducere cât şi a procesului de execuţie a producţie. Directorului General va avea

in subordine pe aceeasi linie ierarhica Compartimentul Administrativ, Directorul Economic cu ce

le 2 departamente Contabilitate si Financiar, Directorul de Productie, Directorul de Marketing si

Logistica, Directorul Tehnic si Compartimentul Resurse Umane.

Se poate observa ca Departamentul Aprovizionare a fost desfiintat compartimentele

sale fiind transferate directorului de Logistica si Marketing, deasemenea directorului Tehnic va

avea in subordine Compartimentele de Calitate si de Cercetare- Dezvoltare, vechile

compartimente fiind transferate deasemenea noilor departmente infiintate..

Societatea DanBred Argeş S.R.L. are nevoie de angajaţi bine pregătiţi care să

administreze în cele mai bune condiţii întregul proces înscris în lanţul aprovizionare-livrare. Ea,

trebuie sa-şi îmbunătăţească relaţiile cu „amontele” şi „avalul” şi prin reconsiderarea strategiei

23

Aprovizionare materii prime

Depozitare materii prime/produse finite

Transporturi Distributie Vanzari

de servicii logistice pentru clienţi, societatea poate satisface într-un grad mai înalt exigenţele

segmentelor de piaţă vizate, în condiţiile diferenţierii de oferta concurenţilor.

Înfiinţarea departamentului de marketing logistică si a celui de productie devineastfel o

sursă reală de avantaj competitiv, o componetă cheie a Societăţii DanBred Argeş S.R.L.

3.2 Proiectarea asigurarii cu resurse materiale

Societatea DanBred Argeş S.R.L. oferă variate tipuri de rase de porcine, rasă pură:

Danish Yorkshire, Danish Landrace, Danish Duroc si Danish Hampshire. Potrivit datelor

furnizate de la societate, in gama marfurilor oferite sunt existente si hibrizii acestor rase pure.

O mica descriere a fiecarei rase de porcine in parte ne va ajuta in formarea unei idei de

ansamblu care dintre cele enumerate sunt cele mai prolifice si mai eficiente in obtinerea

maximului de efect cu un minim de efort.

Danish Yorkshire este descendent direct al Marelui Alb care se distinge prin aspectul

lor deosebit de pitoresc, urechile ridicate, culoarea albă, piele rozalie şi laterale adâncite. Au fost

valorizaţi pentru producţia de bacon încă de la începuturile rasei. După cum sugerează şi numele

se caracterizează prin mărime.

Marele Alb este privit ca fiind o rasă dintr-o bucată şi rezistentă, putând suporta variaţii

climatice şi ale altor factori înconjurători. Abilitatea lor de a se înrucişa şi îmbunătăţi alte rase i-a

transformat într-un factor important în producţia comercială de suine. Tendinţa lor de a creşte şi

de a nu depune grăsime în exces i-a făcut să fie preferaţi de Societatea DanBred unde sunt

crescuţi atât pentru a atinge talii mai mici cât şi pentru a atinge talii mai mari.

Ei se găsesc în toate încrucişările de rase şi programele de reproducere alternativă care

folosesc două sau mai multe rase. În timp ce marea majoritate a acestor porci ajung pe piaţă, cele

mai bune scroafe tinere sunt selectate ca mame pentru următoarea generaţie de porci.

Rasa Danish Yorkshire este a doua rasă care contribuie ca linie feminină în programul

de încrucişare a raselor DanBred. Danish Yorkshire este rasa perfectă. Este folosită în principal

în producerea rasei Danhybrid-LY, de asemenea la producerea exemplarelor de praşilă. Rasa este

un foarte bun producător de carne cu o creştere rapidă, cu o rată scăzută de conversie a hranei şi

24

cu o excelentă calitate a cărnii cu os. Abilităţile mamare şi fertilitatea rasei Danish Yorkshire

sunt foarte bune.

Rasa Danish Landrace reprezintă linia feminină din programul de încrucişare a raselor

DanBred pentru producerea rasei Danhybrid-LY. Abilităţile mamare şi fertilitatea rasei Danish

Landrace sunt excelente. Rasa Danish Landrace însamnă porci lungi şi puternici cu picioare

bune. Este cea mai cunoscută rasă pentru calitatea excelentă a cărnii de pe os.

De la începutul importurilor , rasa Danish Duroc a fost îmbunătăţită în privinţa

volumului de carne macră, pierderilor în urma tăierii şi a pH-ului. Astăzi DanBred deţine cea mai

mare populaţie de Duroc rasă pură din Europa. Danish Duroc este foate bun ca vier în

combinaţie cu femele Danhybrid-LY. Danish Duroc produc un număr mare de purceluşi ca de

altfel şi o creştere rapidă cu o rată de conversie a hranei redusă şi un mare procent de carne.

În ceea ce priveşte însuşirile fiziologice, profilicitatea este de 8-9 purcei, cu o capacitate

de alăptare de 45-49 kg. Sporul mediu zilnic este de 700 g, cu un consum specific de 2.8-3 kg

U.N. de concentrate pe kg. La o vârstă de 6 luni tineretul realizează o greutate de 90-100kg.

Greutatea medie a scroafelor este de 270-385 kg şi a vierilor de 240-450 kg.

Rasa Hampshire sub aspectul însuşirilor fiziologice, prolificitatea este de 8-9

purcei/fătare, cu o capacitate medie de alăptare de 35-38 kg. Tineretul în control realizează

sporuri zilnice de peste 700 g, cu un consum specific de 2.8-2.9 kg U.N. Exemplarele sacrificate

la masă corporală de 100 kg realizează o proporţie de carne în carcasă de 74%, cu o grosime a

stratului de slănină de sub 2 cm („porc cu scoarţa subţire”).

În ţară a fost importată în anul 1968 şi s-a folosit în schemele de metisare pentru

obţinerea unor carcase de bună calitate, ca rasă paternă. Danish Hampshire se foloseşte în

principal la producerea raselor de praşilă încrucişate.

Structura furnizorii de resurse materiale de la nivelul anului 2010 a avut o usoara

modificare. Societatea comerciala Agropartners S.R.L. va furniza atat uruiala de orz cat si

uruiala de porumb la un pret mult mai avantajos decat daca s-ar fi procurat uruiala de orz de la

S.C. Enescu S.R.L., precum si uruiala de porum de la S.C. Agropartners S.R.L. . Este posibil ca

acesti furnizori sa ramana in acelasi format si in urmtorul an 2011 datorita legaturilor stranse si a

unei colaborari realizate in decursul ultimilor 3 ani. In ceea ce priveste proiectarea asigurarii cu

25

resurse materiale ne vom referi strict la porcii cu o greutate cuprinsa intre 30-98 kg in numar de

40.000 capete/an, potrivit datelor preluate de la Societatea DanBred Arges S.R.L.

Din datele preluate de la societatea DanBred Arges S.R.L., aceste efective sunt hranite cu o cantitate de 2.6 kg U.N. care nu ar putea asigura un spor zilnic in greutate de 1 kg permitandu-ne sa afirmam ca animalele sunt subnutrite. Tabel 3.1 : Cost furaj (ron/zi) pentru categoria de porcine 30-60 kg


PretFuraje Cantitate (kg) Valoare (Ron)

1 Uruiala porumb 1.59 1.05 0.662 Uruiala orz 0.47 0.26 0.553 Uruiala mazare 0.29 0.20 0.694 Lucerna 0.19 0.11 0.575 Sare 0.07 0.05 0.716 Total 2.6 1.66


Se poate observa ca la o masa zilnica furajata de 2.6 kg U.N. pentru categoria de

porcine 30-60 kg, acestea iau in greutate 628 g. Pentru a ajunge la greutatea de 60 de kg, porcii

vor ramane hraniti cu aceasta cantitate timp de 47 zile. Stiind costul pe furaj, putem calcula

costul pentru 100 de grame de carne, acesta fiind reprezentat de raportul dintre valoarea totala a

retetei furajate (1.66 ron) pe sporul mediu zilnic (628 g). Vom observa ca vom avea pentru 100

de g de carne un cost de 0.2627 ron/gram.

Pentru a anula acest fenomen s-a convenit ca sa se proiecteze o noua structura de

asigurare a resurselor materiale pentru aceasta categorie de porcine care va putea fi viabila intr-

un nou proces de crestere a porcilor cu o greutate de 30-60 kg. Se doreste acest lucru deoarece

daca am schimba cantitatea furajata actuala este cel mai probabil ca porcii nutriti in modul

traditional sa nu ajunga la greutatea dorita, realizand in final pierderi societatii.

Astfel, consideram ca in medie pentru a acoperiri necesarul de furaje a porcinelor de

rasa hibrid (Danhybrid-LY) este necesar a se folosi 2.9 kg U.N., ceea ce va aduce un spor mediu

de 700 g. Se poate spune ca in decursul a mai putin de 2 luni suinele ajung la o greutate mai mare

de 60 kg.


Nr crt. Principalele Reteta furaje Pret

26

FurajeCantitate

(kg) Valoare (Ron)1 Uruiala porumb 1.77 1.17 0.662 Uruiala orz 0.52 0.29 0.553 Uruiala mazare 0.28 0.20 0.694 Lucerna 0.21 0.12 0.575 Sare 0.11 0.08 0.716 Total 2.90 1.85


Se poate observa ca asigurand o cantitate mai mare de furaje obtinem de asemenea un

cost furaj mult mai mare (kg/zi) pentru categoria de porcine 30-60 kg. Acest cost cu furajul

planificat va creste fata de costul actual cu 11.44 %.

Dupa cum am preluat datele de la societate, animalele sunt hranite cu 2.6 kg U.N. ce

asigura un spor mediu zilnic pe animal in valoare de 628 g. Acum diferenta dintre cele doua

sporuri medii, cel prezent si cel proiectat este de 72 g pe cap de animal.

Nu reprezinta foarte mult, insa daca am vrea sa cunostem timpul de pastare a purceilor

cu o greutate cuprinsa intre 30-60 kg, am observa ca acestia ar lua in greutate cele 30 kg in

aproximativ 43 zile. Comparativ cu situatia precedenta, societatea ar reduce timpul de pastrare al

suinelor cu o greutate de 30-60 kg cu 5 zile si implicit costul de furajare in total de 8.3 ron/cap

animal.

In situatia in care am dori sa determinam un cost pentru 100 g carne, am obtine o

valoare de 0,2642 ron/gram. Acest lucru ar insemna ca valoare costului pentru furajarea

animalelor ar creste cu 0.6%.

Admitem si situatia in care suinele ar fi hranite cu 3.1 kg furaje, atunci acestia ar avea

un spor in greutate 1 kg.



PretFuraje

Cantitate (kg)

Valoare (Ron)

1 Uruiala porumb 1.89 1.25 0.662 Uruiala orz 0.56 0.31 0.553 Uruiala mazare 0.35 0.24 0.69

27

4 Lucerna 0.23 0.13 0.575 Sare 0.07 0.05 0.71

6 Total 3.1 1.98 Sursa : Prelucrari proprii

Pentru a ajunge la greutatea de 60 de kg, porcii vor ramane hraniti cu aceasta cantitate

timp de 30 zile. Stiind costul pe furaj, putem calcula costul pentru 100 de grame de carne, acesta

fiind reprezentat de raportul dintre valoarea totala a retetei furajate (1.98 ron) pe sporul mediu

zilnic (1000 g). Vom observa ca vom avea pentru 100 de g de carne un cost de 0.198 ron/gram.

Din analiza tabelului de mai jos putem sa afirmam faptul ca societatea poate opta

pentru cele doua tipuri de reteta in schimbul retetei actuale. In situatia in care societatea ar dori

sa inlocuiasca vechea reteta in favoarea retetei in care se administreaza porcilor 2.9 kg U.N./zi,

intreprinderea ar obtine un cost furaj de 77.7 ron, cu 0.41% mai mica. Totodata si timpul de

pastrare al porcinelor din aceasta categorie s-ar diminua cu 5 zile.

Tabel 3.4. : Analiza tipurilor de retete administrate suinelor pentru categoria de 30-60 kg

ElementeTip reteta

2.6 kg 2.9 kg 3.1 kgSpor in greutate (grame) 628 700 1000Timp de ingrasare (zile) 47 42 30

Cost furaj (ron/zi) 1.66 1.85 1.98Total cost furaj 78.02 77.7 59.4

Cost la 100 g0.262

70.2642 0.198

Sursa : Prelucrari proprii

In situatia in care societate DanBred S.R.L. ar dori sa ajunga la un nivel al furajelor de

3.1 kg, aplicand reteta tip 3, ar obtine intr-un numar de zile mult mai redus (30 zile) greutatea de

30 kg ce trebuie luata in greutate de care un porc pentru a trece la urmatorul nivel de furajare

specific purceilor cu o greutate cuprinsa intre 60 si 98 kg.

Se observa ca si costul total pe furaj este mai redus decat pentru prima reteta cu

23,87%, respectiv 23,55% pentru cea de a doua reteta. De altfel si costul la 100 grame carne este

redus semnificativ, ajungand la valoare de 0.198 ron/100g .

28

3.3 Proiectarea distributiei cu produse finite

3.3.1 Depozitarea si stocarea resurselor materiale

Pentru activitatea de productie depozitarea si stocarea produselor se va face in acelasi

sistem in cele 13 hale de cazare pentru purcei respectand acelasi principiu “totul plin- totul gol.

Depozitarea nutreţurilor combinate se face în buncăre de furajare amplasate la capătul fiecărei

hale, furajele sunt stocate in magazie iar cerealele in silozuri.

Pentru activitatea de procesare vom infiinta un abator prin construirea si modernizarea unor noi

cladiri pentru depozitarea produselor, inclusiv depozite frigorifice en-gross In vederea

proiectarii abatorului vom avea in vedere urmatoarele elemente:

Alegerea locului pentru constructia abatorului trebuie sa fie rezultatul unui studiu

tehnico-economic, care însa trebuie sa tina seama de cerintele sanitare veterinare cât si de cele

privind protectia mediului. Din punct de vedere sanitar veterinar, un prim principiu este acela ca

abatorul sa nu constituie o sursa de poluare pentru mediul înconjurator, dar, la rândul sau, prin

amplasare, sa fie protejat de riscul contaminarii din surse externe.

Amplasarea utilitatilor construite în incinta abatorului trebuie sa previna riscul de

contaminare a carnii si a celorlalte produse si subproduse comestibile rezultate în urma taierii

animalelor , deasemenea, prin amplasarea utilitatilor construite în incinta abatorului, sa se

asigure un circuit tehnologic cu un sens de înaintare unic, fara întoarceri si fara intersectari de

flux. Aceasta presupune separarea functionala distincta si completa a spatiilor tehnologice,

considerate zona curata, de celelalte cladiri, considerate insalubre.

Zona de procesare este alcatuita din toate constructiile si utilitatile în care se desfasoara

procesarea materiei prime (animalul destinat taierii) pâna la obtinere de produse finite de abator

(carcase, subproduse comestibile si necomestibile, deseuri). Constituie obiectivul principal de

supraveghere sanitara veterinara. Functional, zona se subdivide în doua sectoare:

29

Sectorul de procesare

Cuprinde toate spatiile în care se face abatorizarea propriu zisa a animalelor:

- punct de control sanitar veterinar înainte de taiere;

- sali de taiere pe specii;

- topitorie pentru grasimi comestibile, cu depozite de grasimi crude si topite;

- triperie,

- matarie cu depozite de mate;

- spatii pentru curatirea si conservarea pieilor;

- spatii pentru prelucrarea si depozitarea parului, coarnelor si copitelor;

- spatii pentru prelucrarea si depozitarea confiscatelor, deseurilor furajere si grasimilor

necomestibile;

- încapere pentru prelucrarea produselor destinate industriei farmaceutice;

- laborator pentru examenul trichineloscopic;

- încapere pentru spalarea si gresarea utilajelor mobile;

- tunele de refrigerare-congelare;

- depozite frigorifice pentru produsele congelate;

- sala de transare a carnii;

- sali de expediere a carnii si subproduselor de abator.

Sectorul sanitar veterinar

Este necesar pentru sacrificarea restrictionata a unor animale cu diverse afectiuni, cât si

pentru conditionarea si depozitarea temporara a produselor rezultate. Poate avea în compunere:

30

- abatorul sanitar si grajdul de carantina, plasate la o distanta minima de 30 m de grajdurile

de animale si 50 m de salile pentru taieri normale, împrejmuit cu gard compact de 2 m înaltime;

- sala sau containerul pentru confiscate;

- instalatii pentru sterilizarea carnii admisa conditionat în consum;

- instalatii pentru valorificarea deseurilor si confiscatelor;

- laborator pentru examen trichineloscopic, bacteriologic si chimic.

3.3.2 Transportul produselor finite

In vederea reducerii costurilor de transport, am calculat ruta optima pe care ar trebui sa o

parcurga mijloacele de transport ale societatii cu conditia ca cererea tuturor abatoarelor sa fie

acoperita de capacitatea fiecarui camion, astfel:

Slobozia (judet Arges) Costesti (judet Arges)

Pitesti (judet Arges) Stefanesti (judet Arges)

Ghergani (judet Dambovita) Slobozia (judet Arges)

Total km = 226.8

Pentru camionul de 7 tone, transportul ar costa 195.23 Lei, iar pentru cel de 18 tone, ar

costa 305.046 Lei.

Total cost ruta optima = 195.23+305.046=500.276 Lei.

31

40.5 km 24.4 km

7.2 km 90.1 km

64.8 km

3.4 Analiza economico-financiara a S.C. DanBred Arges.S.R.L.

3.4.1 Analiza patrimoniului

Ratele de structură se determină prin raportarea unui post sau a unei grupe de posturi din

bilanţ (având ca apartenenţă activul sau pasivul bilanţier) la totalul bilanţului.

Ratele de structur ă ale activului reflect ă:

compoziţia patrimoniului economic al unei întreprinderi;

nivelul tehnologiilor utilizate în procesul productiv;

constrângerile de ordin tehnic şi juridic.

Aceste rate sunt prezentate în Tabelul 3.2 , după cum urmează:

32

Tabel 3.2. : Analiza activului

Ac=St+Cr+Db+Ivs; At=In+Ac+Cha.

31

Specificaţie Simbol2007

-Lei-

Structura

%

2008

-Lei-

Structura

%

2009

-Lei-

Structura

%

2010

-Lei-

Structura

%

Active imobilizate-TOTAL

In 10893861 66.99 12030542 46.91 10904894 36.06 9704653 33.88

Stocuri St 3902761 24.00 8918061 34.78 10842439 35.86 9485516 33.12

Creanţe Cr 987243 6.07 3606514 14.06 6810552 22.52 9276402 32.39

Disponibilităţi băneşti Db 0 0.00 0 0.00 0 0.00 0 0.00

Investitii pe termen scurt

Ivs 477561 2.94 1089168 4.25 1680563 5.56 176107 0.61

Active circulante- TOTAL

Ac 5367565 33.01 13613743 53.09 19333554 63.94 18938025 66.12

Cheltuieli în avans Cha 0 0.00 0 0.00 0 0.00 0 0.00

TOTAL ACTIVAt 16261426 100 25644285 100 30238448 100 28642678 100

Fig. 3.2 : Evoluţia ratelor activelor circulante şi imobilizate totale

2007 2008 2009 20100.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%

50.00%

60.00%

70.00%

Rata activelor imobilizateRata activelor circulante

Din aceasta figura se poate observa ca evolutia ratei activelor imobilizate (a mijloacelor fixe), de-a lungul perioadei analizate, este descrescatoare, iar cea a activelor circulante este crescatoare. Cresterea ratelor activelor circulante este datorata atat cresterii stocurilor, cat si a creantelor si investitiilor pe termen scurt.

Rata stocurilor = Stocuri / Activ Total; Rata reflectă ponderea stocurilor în totalul activului entităţii economice, fiind direct dependentă de natura activităţilor desfăşurate de întreprindere şi de intensitatea cu care se desfăşoară procesul productiv. Prezenţa unor mari stocuri denotă o activitate de distribuţie de mărfuri sau existenţa unor cicluri de fabricaţie deosebit de lungi.

Această rată are, in general, o evoluţie crescatoare din anul 2007 pana in anul 2009, iar în anul 2010 se poate observa o usoara scadere ca urmare a reducerii stocurilor in total active.

Rata creanţelor = Creanţe / Activ Total; O rată redusă indică o apropiere importantă a întreprinderii faţă de clientela sa (comerţul en-detail). În principiu, rata oscilează în funcţie de termenele de plată pe care întreprinderea le acordă conform uzanţelor comerciale clienţilor ei.

De-a lungul perioadei studiate, rata creanţelor a înregistrat o tendinţă crescătoare, de la 6.07% în anul 2007 la 32.39% în anul 2010, aceasta situatie avand un impact negativ asupra societatii, intrucat datoriile clientilor fata de firma au crescut .

Rata investitiilor pe termen scurt = Investitii pe termen scurt / Activ Total;Aceasta rata are o evolutie oscilanta.

32

Ratele de structur ă ale pasivului reflect ă:

Ratele de structură ale pasivului permit aprecierea politicii financiare a întreprinderii prin punerea în evidenţă a unor aspecte privind stabilitatea şi autonomia financiară a acesteia.

Tabel 3.3 : Analiza pasivului

Specificaţie Simbol 2007 2008 2009 2010 UMCapital propriu

Cpr 3684772 3831914 7221679 17986092 Lei

Datorii totale

Dt11401885

21812371 20299342 8229824 Lei

Venituri in avans

Va 0 0 2717427 2426762 Lei

TOTAL PASIV

Pt1508665

725644285 30238448 28642678 Lei

Rata autonomiei financiare

globale

Rafg 24.424 14.943 23.882 62.795 %

Rata globală de

îndatorareRgî 70.116 85.057 67.131 28.733 %

Pt= Dt +Cpr +Va

Fig. 3.3 :Evoluţia ratelor structurii pasivului

2007 2008 2009 20100.00%

10.00%20.00%30.00%40.00%50.00%60.00%70.00%80.00%90.00%

Rata autonomiei financiare globaleRata de indatorare globala

Rata autonomiei financiare globale (Rafg )= Cpr/Pt

Arată gradul de independenţă financiară a societăţii. Se poate constata din graficul alăturat că, această rată are o evoluţie crescatoare, de la 24.424% in anul 2007, la 62.795% in anul 2010, ca urmare a cresterii capitalului propriu in totalul pasivului.

33

Rata de îndatorare globală (Rgî )= Dt/At

Reflectă ponderea tuturor datoriilor pe care le are unitatea în activul total al acesteia. Nivelul ratei înregistrează o tendinţă de scadere în perioada analizată, mai accentuata fiind in anul 2010 de 28.733%. Acest nivel are un efect pozitiv asupra societatii.

3.4.2 Analiza ratelor de gestiune ale societăţii

Ratele de gestiune reflectă duratele de rotaţie a activelor imobilizate şi circulante prin cifra de afaceri exprimate în nr. de zile şi redate în Tabelul 3.3 :

Tabelul 3.4. : Indicatorii vitezei de circulaţie a activelor

Indicatori Simbol 2007 2008 2009 2010 UM

Cifra de afaceri Ca 4356818 13449902 28660013 33086736 Lei

Imobilizări nete In 10893861 12030542 10904894 9704653 Lei

Stocuri St 3902761 8918061 10842439 9485516 Lei

Creanţe Cr 987243 3606514 6810552 9276402 Lei

Disponibilităţi băneşti

Db 0 0 0 0 Lei

Investitii pe termen scurt

Ivs 477561 1089168 1680563 176107 Lei

Active circulante

Ac 19333554 13613743 5367565 1615400 Lei

Rotaţia imobilizărilor

neteRin 0.399933 1.11798 2.628179 3.409368 Rotaţii

Durata de rotaţie a activelor

circulante

Dac 1597.514 364.3854 67.42228 17.57635 Zile

Durata de rotaţie a

DRst 322.4817 238.7008 136.1925 103.2071 Zile

34

stocurilor

Durata de încasare a creanţelor

DÎcr 81.57501 96.53193 85.54772 100.9318 Zile

Rotaţia activului total

Rat 0.267923 0.52448 0.9478 1.155155 Rotaţii

Rotatia activului total (Rat)= Ca/At

Reflectă gradul de reînnoire a activului total prin cifra de afaceri. Numărul de rotaţii a acestuia în perioada analizată reflectă o tendinţă de îmbunătăţire prin creşterea numărului de rotaţii de la 0.267 rotaţii in anul 2007, la 1.155155 rotaţii în anul 2010.

Rotaţia imobilizărilor nete (Rin )= Ca/In

Imobilizările nete au o pondere semnificativă în activul total. Viteza de rotaţie a imobilizărilor nete a crescut in anul 2007, de la 0.399933 rotaţii la 3.409368 rotaţii in anul 2010 ca urmare a creşterii semnificative a cifrei de afaceri fata de anul 2006 .

Durata de rotaţie a activelor circulante (Dac)= (Ac/Ca)*360

Înregistrează un nivel nesatisfăcător, intrucat, aceasta durata a scazut de 1597.514 zile in anul 2007 la 17.57635 zile in anul 2010.

Durata de rotaţie a stocurilor (DRs)= (St/Ca)*360

Înregistrează o evolutie descrescatoare de la 322.4817 zile in anul 2007 la 103.2071zile in anul 2010.

Durata de încasare a creanţelor (DÎ) = (Cr/Ca)*360

Aceasta durata are o evolutie oscilanta cu efecte negative asupra trezoreriei societatii.

35

3.4.3 Analiza solvabilităţii societăţii

Tabelul 3.5 : Analiza solvabilităţii

Nr. crt.

Indicatori Simbol 2007 2008 2009 2010

1 Rata solvabilităţii generale

RSg 1.4262 1.1757 1.4896 3.4804

2 Rata solvabilităţii patrimoniale

RSp 0.2442 0.1494 0.2388 0.6279

3 Rata solvabilităţii financiare

RSf 0.8457 0.2849 0.2520 0.5436

Rata solvabilităţii generale (RSg) = At/Dt

Indică ponderea activelor totale în datorii totale, şi a avut o evoluţie crescătoare pe parcusul celor 4 ani, de la 1.4262 la 3.4804.

Rata solvabilităţii patrimoniale (RSp) = Cpr/Pt

Reprezintă gradul în care firmele pot face faţă obligaţiilor de plată şi este mai bun atunci când rezultatul este mai mare de 0.3, indicând o pondere satisfăcătoare a surselor proprii în totalul pasivului. Acest nivel este atins in anul 2010 când rata este de 0.6279, iar în anii 2007-2009, nivelul ei este mai scăzut.

Rata solvabilităţii financiare (RSf) = Cpr/Ca

Solvabilitatea cuprinsă între limitele 0.35-0.50 arată o pondere corespunzătoare a capitalului propriu în cifra de afaceri, acest nivel fiind atins în anii 2007 si 2010 de 0.84, respectiv de 0.54.

36

3.4.4 Analiza rentabilităţii

Exprimă eficienţa utilizării resurselor materiale şi financiare în activitatea de exploatare la nivelul societăţii în perioada analizată.

Tabel 3.6 : Nivelul ratelor de rentabilitate

Specificaţie Simbol 2007 2008 2009 2010 UM

Cheltuieli totale CT 6821608 22674517 40599954 38258726 Lei

Profit brut Pb 58651 174484 3997365 12741610 Lei

Profit net Pn 49736 147141 3389765 10784481 Lei

Marja de profit brut

MPb=Pb/Ca 1.346 1.297 13.948 38.510 %

Marja de profit net

MPn=Pn/Ca 1.142 1.094 11.828 32.595 %

Rentabilitatea capitalului

propriu înainte de impozitare

Rcpri=Pb/Cpr 1.592 4.553 55.352 70.841 %

Rentabilitatea capitalului

propriu după impozitare

RCprd=Pn/Cpr

1.350 3.840 46.939 59.960 %

Rata rentabilităţii

Rc 0.729 0.649 8.349 28.188 %

37

Specificaţie Simbol 2007 2008 2009 2010 UM

resurselor consumate

Rentabilitatea economică

Re 0.361 0.680 13.219 44.485 %

Rentabilitatea financiară

Rf 1.350 3.840 46.939 59.960 %

Rentabilitatea costurilor (Rc) = (Pn / CT)*100

Măsoară eficienţa consumului de resurse umane şi materiale; se situează la un nivel scăzut în perioada 2007-2009, iar in anul 2010, aceasta rata atinge nivelul optim situat intre 9%-15%, fiind de 28.188%.

Rentabilitatea economicã (Re) = (Pb / At)*100

Reprezintã remunerarea brută a capitalurilor investite pe termen lung, atât proprii cât şi împrumutate. Rentabilitatea economicã trebuie sã fie la nivelul ratei minime de randament din economie (rata medie a dobânzii) şi al riscului economic şi financiar pe care şi l-au asumat acţionarii şi creditorii unităţi. Indicatorul ratei rentabilităţii economice este foarte scazut in perioada 2007-2008, iar in anii 2009-2010, aceasta este mai ridicata, de 13.22% , respectiv, de 44.48%.

Rentabilitate financiarã (Rf) = (Pn / Cpr)*100

Mãsoarã randamentul utilizãrii capitalurilor proprii. Rata rentabilitãţii financiare trebuie sã fie superioarã ratei medii a dobânzii. Acest indicator are o evoluţie crescatoare, nivelul maxim fiind atins in anii 2009-2010, de 46.93%, respectiv de 59.96%.

Fig. 3.4 : Analiza rentabilitatii societatii

38

2007 2008 2009 20100.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%

50.00%

60.00%

70.00%

Rentabilitatea costurilorRentabilitatea economicaRentabilitatea financiara

Concluzii si propuneri

Concluzii

Având o viziune analitică asupra întregului Complexul de crestere a porcinelor din

Comuna Slobozia, judetul Arges ce are ca obiectiv de activitate „Cresterea porcinelor pentru

prasila, productie si sacrificare”, putem concluziona urmatoarele :

39

Societatea nu dispune de un departament logistic care sa asigure toate functiunile

acestuia;

practica un sistem intensiv de crestere a porcinelor, insa se ocupa doar de sectorul

productie;

efectivul de animale din cadrul societatii nu dispune de o furajare corespunzatoare, ceea

ce duce la subnutritia acestora;

desi au in vedere un furaj optim de hrana pentru categoria de porcine 30-60 kg, de 3.1 kg

U.N., conducerea departamentului de productie nu ia masurile corespunzatoare pentru a

implementa aceasta cantitate de furaj;

Propuneri

În ceea ce priveşte posibilele măsuri care ar putea contribui la dezvoltarea activitatii de

productie si de logistica la societatea DanBred S.R.L. am putea mentiona :

realizarea unei cercetari riguroase în vederea realizari unui optim economic pentru

materiile prime utilizate pentru fiecare categorie de porcine;

infiintarea unui department de logistica care sa preia din functiunile vechilor

departamente din cardul organigramei initiale;

realizarae de investitii în publicitate şi reclamă în scopul atragerii potenţialior

clienţil;

stimularea asocierii producătorilor şi întărirea rolului acestora în relaţia cu procesatorii si

comerciantii;

dezvoltarea infrastructurii care ar putea permite un cost mai mic cu transportul;

stimularea activitatii de procesare în cadrul unitatii in vederea dezvoltării activităţilor

„integratoare”;

40

implementarea şi dezvoltarea sistemului de informaţii de piaţă şi accesul tuturor actorilor

din filieră la informaţii ;

intensificarea acţiunilor de pregătire profesională pentru pregătirea crescatorilor de suine

în domeniul respectării normelor minime de igiena si de crestere conform standardelor UE;

gradul ridicat de implicare in activitati logistice prin diversificarea canalelor de

distribuţie.

Bibliografie

Nicolae Istudor -Logistica întreprinderilor agroalimentare

41

Notite curs Analiza Economico-financiara

Site-ul societatii DanBred S.R.L. www.porci-danezi.ro

Site-ul Ministerului de Finainte Publice www.mfinante.ro

42

DanBred proiect

Documents

Transcript of DanBred proiect