Dafora - Final

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE FINANTE, ASIGURARI, BANCI SI BURSE DE VALORI

Analiza financiara a S.C. DAFORA S.A. pe baza bilantului si contului de profit si pierdere aferente

exercitiului bugetar 01.01.2009 – 31.12.2009

Studenti: Leparda Mihai

Lupascu Andreea

Lupu Daniela

Ropot Sabina

Grupa 1532, Seria B, anul II

Coordonator : Asistent Universitar M. Moscalu

2010

Cuprins

I. Introducere ;II. Analiza pozitiei financiare ;III. Analiza performantei financiare ;IV. Analiza cash-flow-urilor ;V. Diagnosticul rentabilitatii ;VI. Diagnosticul riscului ;VII. Bibliografie.

of 29

I. Introducere

Fiind lider pe piata de foraj din Romania, S.C. DAFORA S.A. executa servicii de foraj onshore pentru petrol, gaze naturale si ape geotermale, lucrari de probe productie si workover, cat si servicii de mentenanta si transport pentru echipamentele de foraj.

Beneficiind de o experienta vasta in exploatarea de petrol si gaze, Dafora a contractat majoritatea lucrarilor de foraj pentru companiile internationale implicate in acest sector pe piata din Romania. Indelungata activitate in acest domeniu, garantia executarii servicilor de calitate alaturi de implicarea si calificarea angajatilor Dafora, au dus la promovoarea serviciilor si pe pietele de foraj internationale prin contracte derulate in Tanzania, Uganda, Sudan, Mozambic, Bulgaria si Franta. Incepand cu anul 2007 societatea ofera servicii si pentru clientii din Ucraina prin filiala Dafora Ucraina.

De asemenea, Dafora S.A. are o buna experienta in ceea ce priveste realizarea constructiilor civile, industriale, aeroportuare si de infrastructura. Iar in cadrul diviziei de constructii functioneaza o fabrica de confectii metalice si tamplarie PVC, precum si cea mai performanta statie de betoane din zona.

Echipamentul tehnic, intregul personal coordonat de specialisti calificati si atestati in domeniile de referinta, alaturi de multitudinea de proiecte derulate determina o pozitie buna a companiei pe piata.

Actiunile Dafora sunt listate la categoria a II-a a Bursei de Valori Bucuresti sub simbolul DAFR.Evolutia actiunii DAFR in ultimele 12 luni urmeaza graficul urmator.

Analiza financiara urmareste sa evidentieze punctele tari si slabe ale gestiunii financiare, punand in evidenta pe de o parte modalitati de realizare a echilibrului financiar pe termen scurt si pe termen lung – obiectiv al analizei pe baza bilantului -, iar pe de alta parte marjele de acumulare baneasca, soldurile intermediare de gestiune, rentabilitatea activitatii intreprinderii, precum si indicatorii de risc.

Situatiile financiare – bilantul si contul de profit si pierdere - aferente exercitiului financiar 01.01.2009 – 31.12.2009 se prezinta dupa cum urmeaza

of 29

II. Analiza pozitiei financiare

1) In acceptiunea franceza, fondul de rulment reprezinta surplusul resurselor permanente in raport cu imobilizarile finantate care se degaja in cadrul ciclului de finantare a investitiilor.

=

= 170493978+202603650+1740349+0-336952443=

= 374837977-336952443=

= 37885534 RON >0

Similar se calculeaza FR si pentru anul 2009 :

= 362581550-335351981=

= 27229569 RON>0

In varianta de calcul anglo-saxona, FR evidentiaza surplusul activelor curente, nefinantate de datoriile curente, si este echivalentul activelor curente nete.

=

= ( Active curente + Cheltuieli in avans) – (Datorii curente + Venituri inregistrate in avans)=

=(136107504+264570)-(98486540+0)=

=136372074-98486540=

=37885534 RON >0 ;

In mod asemanator, se calculeaza si fondul de rulment aferent 2009 :

=

=144935206-117705637=27229569 RON >0.

Se observa ca valorile fondului de rulment aferente celor doua exercitii financiare sunt pozitive, ceea ce reflecta faptul ca nevoile pe termen lung au fost acoperite, s-a realizat echilibrul pe termen lung si exista un surplus de resurse permanente care vor fi alocate pentru acoperirea activelor circulante.

of 29

.

Variatia negativa a fondului de rulment arata o evolutie descrescatoare a valorii fondului de rulment in exercitiul 2009 fata de exercitiul 2008.

2) Nevoia de fond de rulment reprezinta surplusul nevoilor curente (adica stocuri, creante, cheltuieli in avans) nefinantat de datoriile curente de exploatare.

= (Stocuri+Creante+Cheltuieli in avans-(Datorii pe termen scurt+Venituri in avans)=

= (50959478+79720713+264570)-(98486540-34738174+0)=

= 130944761-63748366=

= 67196395>0 ;

Dupa aceeasi formula, calculam .

79000530+59499523+81399-(117622304-56115531)=

=138581452-61506773=

=77074679>0.

Se observa ca valorile NFR aferente celor doua exercitii financiare sunt pozitive.aceasta arata un surplus al nevoilor temporare in stocuri, creante si cheltuieli in avans, in raport cu resursele temporare ale ciclului de exploatare respectiv. Situatia este normala, fiind rezultatul unei politici de investitii in stocuri si creante.

Lipsa de surse de finantare pentru exploatare se completeaza din fondul de rulment :

- In exercitiul 2008 : surplusul de resurse de 37885534 va fi alocat activelor circulante, iar restul de 67196395-37885534=29310861 RON va fi acoperit din credite pe termen scurt ;

- In exercitiul 2009 : surplusul de resurse de 27229569 va fi alocat activelor circulante, iar restul de 77074679-27229569=49845110 RON(nevoi neacoperite) va fi acoperit din credite pe termen scurt ;

=77074679-67196395=9878284>0.

of 29

Variatia pozitiva a fondului de rulment arata o nevoie de fond de rulment in crestere in 2009 fata de 2008.

3) Trezoreria neta Din interactiunea celor doua forme ale echilibrului financiar prezentate mai sus, se sintetizeaza trezoreria neta la nivelul intregii activitati.

=(Investitii pe termen scurt + Casa si conturile la banci) – (Datorii de trezorerie + Venituri inregistrate in avans)=

=5427313-34738174=

=-29310861<0 ;

=Investitii pe termen scurt + Casa si conturile la banci – (Datorii de trezorerie + Venituri inregistrate in avans)=

=0+6353754-56115531-83333=

=-49845110<0 ;

Trezoreria neta in ambele exercitii financiare este negativa, ceea ce accentueaza un deficit de trezorerie, o insuficienta a surselor permanente si a celor temporare in raport cu nevoile totale de finantare.Acest deficit trebuie acoperit prin reemitere de trezorerie cu ajutorul creditelor bancare curente, de scont, de afacturare.

Variatia trezoreriei nete in cursul exercitiului reprezinta cash-flow-ul perioadei , adica fluxul monetar net al exercitiului financiar 01.01.2009 – 31.12.2009. In cazul Daforei variatia trezoreriei nete este negativa, ceea ce indica o evolutie nefavorabila a trezoreriei firmei in exercitiul 2009 fata de 2008.

Nevoi Resurse

of 29

Nevoi Resurse

Tabloul variatiilor celor trei indicatori

Nevoi Resurse

of 29

III. Analiza performantei financiare

1. Soldurile intermediare de gestiune

Marja comerciala (MC) = Venituri din vanzare marfuri – Cheltuieli privind marfurile

Marja comerciala cuantifica nivelul de performanta financiara inregistrat din activitatea comerciala. Ea reprezinta principalul indicator de apreciere a performantelor unei activitati comerciale. Marja comerciala raportata la veniturile din vanzarea marfurilor reprezinta practic adaosul comercial practicata de firma. In aceste conditii, se poate identifica politica practicata de firma: preturi mari rulaj scazut (incet) sau preturi mici-viteza rapida de rotatie a marfurilor.

MC2008 = 3.673.671 – 3.026.481 = 647.190 leiMC2009 = 6.676.346 – 5772.960 = 903.386 leiΔMC = MC2009 - MC2008

ΔMC = 903.386 - 647.190 = 256.196 lei

Marja comerciala a inregistrat o crestere de 256.196 in anul 2009 fata de anul 2008. Acest lucu a fost posibil pentru ca veniturile din vanzarea marfurilor au crescut mai mult decat cheltuielile privind marfurile, in anul 2009.

Valoare adaugata (VA) = Marja comerciala + Productia exercitiului – Consum externProductia exercitiului = Productia vanduta + Variatia stocurilor + Productia imobilizataConsum extern = Cheltuieli cu materii prime + Materiale consumabile + Alte cheltuieli material + Alte cheltuieli externe + Cheltuieli privind prestatiile externe

Valoarea adaugata cuantifica plusul de valoare adaugat de firma prin activitatea desfasurata. Ea exprima cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de productie, indeosebi a fortei de munca si capitalului, peste valoarea bunurilor si serviciilor provenind de la terti, in cadrul activitatii curente a intreprinderii. Valoarea adaugata se calculeaza pornind de la productia exercitiului majorata cu marja comerciala si diminuata cu consumurile de bunuri si servicii furnizate de terti pentru aceasta productie.

Productia exercitiului2008 = 265.345.005 + 22.472.448 + 5.490.805 = 293.308.258 leiConsum extern2008 = 67.668.452 + 847.989 + 1.803.086 + 128.265.029 = 198.584.556 leiVA2008 = 647.190 + 293.308.258 – 198.584.556 = 95.370.892 lei

of 29

Productia exercitiului2009 = 155.910.892 + 36.778.047 + 2.737.525 = 195.426.464 leiConsum extern2009 = 40.789.540 + 713.512 + 1.441.713 + 75.416.156 = 118.360.911 leiVA2009 = 903.386 + 195.426.464 - 118.360.911 = 77.968.939 leiΔVA = VA2008 - VA2009 ΔVA = 77.968.939 - 95.370.892 = -17.401.953 lei

Valoarea adaugata a scazut cu 17.401.953 in anul 2009, fata de 2008. Aceasta scadere a avut loc in conditiile cresterii marjei comerciale, dar intr-o proportie mult mai mica fata de scaderile care au avut loc la nivelul productiei exercitiului dar si consumului extern.

Excedentul but de exploatare (EBE) exprima acumularea bruta din activitatea de exploatare. Acesta reflecta de fapt capacitatea potentiala de autofinantare a investitiilor si de remunerare a investitorilor de capital. Indicatorul echivalent din literature anglo-saxona pentru EBE este EBITDA ( excedent brut inainte de impozitare, dobanzi amortizari si provizioane).

EBE = VA + Venituri din subventii de exploatare – Cheltuieli cu alte impozite si taxe – Cheltuieli cu personalulEBE2008 = 95.370.890 + 0 – 46.558.255 – 1.039.337 = 47.773.300 leiEBE2009 = 77.968.939 + 0 – 38.423.514 – 887.895 = 38.657.530 leiΔEBE = EBE2008 - EBE2009

ΔEBE = 38.657.530 - 47.773.300 = -9.115.770 lei

Rezultatul exercitiului exprima marimea absoluta a rentabilitatii activitatii de exploatare prin deducerea tuturor cheltuielilor din veniturile totale ale exploatarii.

Rezultatul exercitiului (RE) = EBE + Alte venituri din exploatare – Alte cheltuieli din exploatare – Amortizare si provizioane privind deprecierea imobilizarilor corporale si necorporale – Ajustarea activelor circulante – Ajustarea privind provizioaneleRE2008 = 47.773.300 + 2.172.273 – ( 132.478.122 – 128.265.029 – 1.039.337) – 20.515.718 + 1.793.661 – 397.478 = 27.652.282 leiRE2009 = 38.657.530 + 1.660.760 – (80.002.638 – 75.416.156 – 887.895) – 15.043.868 + 206.737 = 22.305.601 leiΔRE = RE2008 - RE2009

ΔRE = 22.305.601 - 27.652.282 = -5.346.681 leiRezultatul financiar atat in anul 2008 cat si in anul 2009 a fost pozitiv, reflectand o situatie favorabila a intreprinderii, astfel veniturile din exploatare acopera in totalitate cheltuielile extraordinare.

Rezultatul financiar (RF) = Venituri financiare – Cheltuieli financiare RF2008 = 2.748.812 – 27.664.777 = -24.915.965 leiRF2009 = 4.677.681 – 25.125.750 = -20.448.069 leiΔRF = RF2009 - RF2008 ΔRF = -20.448.069 + 24.915.965 = 4.467.896 lei

of 29

Atat rezultatul financiar din 2008 cat si cel din 2009 sunt negative deoarece veniturile financiare nu acopera in totalitate cheltuielile financiare. Totusi in anul 2009 s-a inregistrat o crestere a veniturilor financiare si o scadere a cheltuielilor financiare, astfel diferenta dintre cele doua rezultate financiare este pozitiva.

Rezultatul curent este determinat atat de rezultatul exercitiului cat si de rezultatul financiar.Rezultatul curent ( RC) = Rezultatul exercitiului + Rezultatul financiarRC2008 = 27.652.282 - 24.915.965 = 2.736.317 leiRC2009 = 22.305.601 - 20.448.069 = 1.857.532 leiΔRC = RC2009 - RC2008 = 1.857.532 - 2.736.317 = -878.785 lei

Rezultatul curent este diminuat in ambii ani de rezultatul financiar negative, astfel in anul 2008 s-a inregistrat un rezultat curent mai bun decat cel din 2009, avand in vedere ca rezultatul exercitiului este cu 5 mil mai mare decat cel din 2009. Astfel diferenta dintre cele doau rezultate este negative, in valoare de -878.785 lei.

Rezultatul brut (RB) = Rezultatul curent + Rezultatul extraordinarRB2008 = 2.736.317 + 0 = 2.736.317 leiRB2009 = 1.857.532 + 0 = 1.857.532 leiΔRB = 1.857.532 - 2.736.317 = -878.785 lei

Rezultatul brut in ambii ani este egal cu rezultatul curent pentru ca nu s-au inregistrat nici venituri si nici cheltuieli extraordinare.

Rezulatatul net (RN) = Rezultat brut – Impozit pe profitRN2008 = 2.736.317 – 0 = 2.736.317 leiRN2009 = 1.857.532 – 449.394 = 1.408.138 leiΔRN = 1.408.138 - 2.736.317 = -1.328.179 lei

Rezultatul net in anul 2008 este cu 51,46% mai are decat cel inregistrat in 2009, chiar si in aceste conditii intreprinderea a inregistrat profit in ambii ani. Avand in vedere ca Romania s-a confruntat cu o criza economica si financiara in decursul ultimilor ani, rezultatul intreprinderii este unul favorabil, chiar daca profitul intreprinderii s-a diminuat destul de multa, aceasta nu a inregistrat pierderi. Resursele intreprinderii au fost utilizate eficient si au degajat un plus de valoarea.

2. Marjele de acumulare anglo-saxone

EBITDA = Venituri totale – Cheltuieli totale (exclusiv cheltuieli cu dobanzile, cheltuieli cu impozitul pe profit, cheltuieli cu amortizarea, ajustarea, depresierea si pierderile de valoarea)EBITDA2008 = 301.903.014 – (299.166.697 – 14.716.535 – 20.515.718 + 1.793.661 – 397.478) = 36.572.389 leiEBITDA2009 = 208.441.251 – ( 206.583.719 – 14.171.336 – 15.043.868 + 523.029 + 206.737) = 30.342.970 lei

of 29

EBITDA = EBE + Alte venituri din exploatare – Cheltuieli cu despagubiri, donatii active cedate + Venituri financiare – Cheltuieli financiare ( exclusive ajustarea valorii imobilizarilor financiare si a investitiilor financiare detinute ca active circulante si cheltuieli cu dobanzile)EBITDA2008 = 47.773.300 + 2.172.273 – 3.173.756 + 2.748.812 – 27.664.777 + 14.716.535 = 36.572.389 leiEBITDA2009 = 38.657.530 + 1.660.760 – 3.698.587 + 4.677.681 – 25.125.750 + 14.171.336 = 30.342.970 leiΔEBITDA = 30.342.970 - 36.572.389 = -6.229.419 lei

EBIT = EBITDA – Ajustari privind provizioanele si amortizareaEBIT2008 = 36.572.389 + 1.793.661 – 397.478 – 20.515.718 = 17.452.852 leiEBIT2009 = 30.342.970 + 523.029 + 206.737 – 15.043.868 = 16.028.886 lei

EBIT = RE + Venituri financiare – Cheltuieli financiare (exclusiv Cheltuieli cu dobanzile)EBIT2008 = 27.652.282 + 2.748.812 – 27.664.777 + 14.716.535 = 17.452.852 leiEBIT2009 = 22.305.601 – 20.448.069 + 14.171.336 = 16.028.886 leiΔEBIT = 16.028.886 - 17.452.852 = -1.423.966 lei

EBT = EBIT – Cheltuieli cu dobanzileEBT2008 = 17.452.852 – 14.716.535 = 2.736.317 leiEBT2009 = 16.028.886 – 14.171.336 = 1.857.532 leiΔEBT = 1.857.532 - 2.736.317 = -878.785 lei

NI= EBT – Impozit pe profitNI2008 = 2.736.317 – 0 = 2.736.317 leiNI2009 = 1.857.532 – 449.394 = 1.408.138 leiΔNI = 1.408.138 - 2.736.317 = -1.328.179 lei

Indicatorul NI este egal cu rezultatul net al exercitiului, acesta reprezinta de faptprofitul net pe care l-a realizat intreprinderea in anul respectiv. Acest profit este pozitiv atat in 2008 cat si in 2009. Diferenta dintre cele doua rezultate este negativa deoarece profitul inregistrat in 2008 este mult mai mare decat cel inregistrat in 2009.

3. Capacitatea de autofinantare ( CAF)

Capacitatea de autofinantare reflecta potentialul financiar degajat de activitatea rentabila a intreprinderii la sfarsitul exercitiului, destinat sa autofinanteze politica de investitii si sa remunereze actionarii prin dividende.

In ceea ce priveşte rolul sau, CAF reprezinta capacitatea intreprinderii de a finanta:- remunerarea actionarilor (CAF este calculata inainte de luarea in considerare a dividendelor de

plata, iar autofinantarea este calculata dupa scaderea dividendelor);- investitiile de expansiune (partea din profitul net care nu se distribuie actionarilor);- investitiile de reinnoire (amortizarile constituie adevarate rezerve de reinnoire a bunurilor).

of 29

Capacitatea de autofinantare corespunde ansamblului de resurse proprii degajate de intreprindere reprezentând:

- un excedent de venituri (corespunzând unor incasari efective sau viitoare ) in raport cu cheltuielile (corespunzând unor plati efective sau viitoare );

- un cumul al profitului şi cheltuielilor care nu corespund unor plati efective sau viitoare, din care se scad veniturile care nu corespund unor incasari certe sau viitoare .

Metodele de calcul se bazeaza pe separearea veniturilor si a cheltuielilor in functie de impactul lor asupra trezoreriei.

Exista astfel doua metode de determinare:

Metoda aditiva CAF = RN + Ajustari privind amortizarea + Ajustari pentru deprecieri si pierderi de valoare + Ajustari pentru provizioane + Cheltuieli cu activele cedate – Venituri din cedarea activelor – Venituri din subventiiCAF2008 = 2.736.317 + 20.515.718 – 1.793.661 + 397.478 – 0 – 0 = 21.855.852 leiCAF2009 = 1.408.138 + 15.043.868 – 523.029 – 206.737 – 0 – 0 = 15.722.240 lei

Metoda deductive CAF = EBE + Alte venituri din exploatare ( exclusive venituri din cedarea activelor si venituri din subventii pentru investitii) – Cheltuieli cu despagubiri, donatii si active cedate (exclusive cheltuieli cu activele cedate) + Venituri financiare – Cheltuieli financiare (exclusive ajustari pentru pierderi de valoare) – Impozit pe profit

CAF2008 = 47.773.300 + 2.172.273 – 3.173.756 + 2.748.812 – 27.664.777 – 0 = 21.855.852 leiCAF2009 = 38.657.530 + 1.660.760 – 3.698.587 + 4.677.681 – 25.125.750 – 449.394 = 15.722.240 leiΔCAF = 15.722.240 - 21.855.852 = -6.133.612 lei

Se observa ca in cazul intreprinderii Dafora. SA capacitatea de autofinantare atat in anul 2008 cat si in 2009 este pozitiva, ceea ce ne arata ca intreprinderea are un potential financiar din care va remunera actionarii prin dividend sau va autofinanta politica de investitii a intreprinderii. CAF a inregistrat o scadere semnificativa in anul 2009, aceasta scadere se datoreaza in principal diminuarii rezultatului net.

of 29

IV. Analiza cash-flow-urilor

a) Calculul CFD dupa origine

CFD = CFgestiune – Crestere economica

CFgestiune= PN + Ajustari privind amortizarile si provizioanele + Cheltuieli cu dobanzile

= 1.408.138 + (15.043.868 – 523.029 – 206.737) + 14.171.336 = 29.893.576

CFgestiune = EBIT – Impozit peprofit + Ajustari privind amortizarile si provizioanele

= 16.028.868 – 449.394 + (15.043.868 – 523.029 – 206.737) = 29.893.576

Crestere economica = ΔAE in valoare bruta = ΔAI + ΔACRNETE (ΔFR)

= ( AI2009 – AI2008 + Ajustari privid amortizari si provizioane ale imobilizarilor) + ΔFR

=( 335.351.981 – 336.952.443 + 15.043.868 – 616.951) + ( -10.655.965 ) = 2.170.490

CFD = 29.893.576 – 2.170.490 = 27.723.086

Cresterea economica a intreprinderii este pozitiva, ceea ce inseamna o crestere a activului ei economic. Investitiile pentru cresterea economica a intreprinderii necesita resurse . Cresterea economica de 2.170.490 lei poate fi acoperita din resursele proprii interne ale intreprinderii (CFgestiune = 29.893.576 lei ). Daca intreprinderea Dafora ar fi inregistrat o crestere economica mai mare valoric decat cash flow-ul de gestiune atunci ar fi fost necesara apelarea la surse proprii externe ( proprii de la actionari , noi aporturi in numerar sau imprumutate, prin contractarea de noi credite de la creditori ).

Deoarece CFgestiune > Cresterea economica rezulta un cash flow disponibil total in valoare de 27.723.086 lei ce va fi alocat, repartizat pentru actionari si creditori.

b) Calculul CFD dupa destinatie

CFD = CFDACTIONARI + CFDCREDITORI

of 29

CFDACTIONARI = Dividende – ΔCapital social = Dividende – ΔCPR ( exclusive PN reinvestit ) =

= Dividende – ( CPR1 – PN reinvestit – CPR0 ) = Dividende + PN reinvestit – ( CPR1 – CPR0 )

= PN – ΔCPR = 1.408.138 – (170.617.769 – 170.493.978) = 1.284.347

CFDCREDITORI = Cheltuieli cu dobanzile – ΔDatorii > 1 an

= 14.171.336 – (190.336.247 – 202.603.650) = 14.171.336 + 12.267.403 = 26.438.739

CFD = CFDACTIONARI + CFDCREDITORI = 1.284.347 + 26.438.739 = 27.723.086

Dupa cum se poate observa, din cash flow-ul disponibil total, o mare parte a fost directionata spre creditori, iar restul spre actionari ( sub forma de dividende ).

c) Calculul Cash-flow-ului total

CFT = CFEXPLOATARE + CFFINANTARE + CFINVESTITII

CFEXPLOATARE = PN + Ajustari privid amortizari si provizioane – Profit din cedarea activelor – Venituri

financiare – ΔNFR

= 1.408.138 + ( - 206.737 + 15.043.868 + 616.951 – 523.029 ) – ( 1.660.760 – 3.698.587 ) –

-4.677.681 – 9.878.284 = 3.821.053

CFFINANTARE = ΔCPR – PN + ΔDatorii > 1 an

= 123.791 – 1.408.138 + ( 190.336.247 – 202.603.650 )

= 123.791 – 1.408.138 – 12.267.403 = - 13.551.750

CFINVESTITII = Profit din cedarea activelor + Venituri financiare – ΔAI

= - 2.037.827 + 4.677.681 - ( 335.351.981 – 336.952.443 + 15.043.868 – 616.951)

= - 2.037.827 + 4.677.681 – 13.443.406 = - 10.803.552

CFT = CFEXPLOATARE + CFFINANTARE + CFINVESTITII

= 3.821.053 - 13.551.750 - 10.803.552 = - 20.534.249

CFT = ΔTN (A )

Din analiza cash flow-ului total putem remarca nevoia de finantare a capitalurilor proprii si imprumutate. Acest cash flow reflecta variatia trezoreriei nete. In cazul societatii Dafora se poate observa diminuarea capacitatii de plata a acesteia, cash flow-ul de finantare diminuandu-se considerabil.

Valoarea actuala a capitalurilor imprumutate

of 29

V0(DAT > 1 an ) = = = 202.603.669,72

VAN ( DAT > 1 AN ) = V0(DAT > 1 an ) - DAT > 1 AN2008 = 202.603.669,72 – 202.603.650 = 19,72

Valoarea actuala a capitalurilor proprii

V0(CPR ) = = = 170.508.211,37

VAN ( CPR ) = V0(CPR ) – CPR2008 = 170.508.211,37 – 170.493.978 = 14.233,37

Valoarea actuala a intreprinderii

V0(AE ) = = = 373.168.230,35

VAN ( AE ) = V0(AE ) – AE2008 = 373.168.230,35 – 374.837.977 = - 1.669.746,65

Ratele de rentabilitate intrinseca sunt utilizate drept rate de actualizare a capitalurilor intreprinderii, care impreuna determina valoarea actualizata a activului economic determinata pe baza CFD total actualizat cu rata de rentabilitate economica.

Din analiza valorilor actuale se poate observa ca valoarea actuala a capitalurilor imprumutate s-a mentnut aproximativ la acelasi nivel, pe cand valoarea actuala a capitalurilor proprii s-a apreciat. Acest fapt a fost observant si prin cresterea economica a intreprinderii. Din aceasta analiza putem spune ca societatea Dafora poate acoperii, intr-o faza initiala, necesarul de finantare din surse proprii.

Valoarea actuala a intreprinderii s-a diminuat datorita diminuarii activului economic. Acest lucru se poate explica si prin scaderea considerabila a cifrei de afaceri cu aproximativ 50% ceea ce se traduce printr-un necesar de finantare mai mic, deci resurse atrase in scopul finantarii mai mici.

Diagnosticul riscului

CT = CF + CV = 181.457.969

CV = Cheltuieli cu materii prime si materiale consumabile + Alte cheltuieli materiale + cheltuieli privind marfurile + Alte cheltuieli de exploatae ( prestatii externe + alte impozite, taxe si varsaminte asimilate + despagubiri ,donatii si active cedate )

= 40.789.540 + 713.512 + 5.772.960 + 80.002.638

= 127.278.650

CF = Cheltuieli cu energia si apa + Cheltuieli cu personalul + Ajustari

of 29

= 1.441.703 + 38.423.514 + ( 15.043.868 – 523.029 – 206.737 )

= 54.179.319

V = = = 0,7828

Pragul de rentabilitate reprezintă cantitatea de produse ce trebuie realizată de întreprindere astfel încât încasările obţinute din vânzarea lor să acopere atât cheltuielile variabile implicate de procesul de producţie, cât şi cheltuielile fixe ale acestuia.

La nivelul pragului de rentabilitate profitul obţinut de întreprindere este nul.

CAPR = = = = 249.444.378,45

In cazul societatii Dafora, cifra de afaceri s-a situate la nivelul de 269.018.676, peste pragul de rentabilitate, ceea ce i-a facilitat obtinerea de profit.

CAPRG = = = = 314.689.940,15

CAPRG > CAPR ( A )

V. Diagnosticul rentabilităţii

Diagnosticul rentabilitatii intreprinderii presupune, mai intai, determinarea activului sau economic. Activul economic desemneaza marimea capitalurilor investite in intreprindere in scop profitabil, astfel: actionarii investesc capitaluri proprii (CPR) pentru a obtine un profit net (PN) pe viitor, iar creditorii pun la dispozitia intreprinderii resurse (DAT) in scopul obtinerii unei remuneratii sub forma de dobanzi. In analiza se vor retine doar datoriile cu o scadenta mai mare de un an , deoarece acestea sunt atrase in scopul realizarii de investitii si de pe urma carora se asteapta obtinerea unui rezultat pozitiv din exploatare si a unei rentabilitati corespunzatoare.

Asadar, valoarea activului economic este de:

=AI + = CPR + DAT > 1 an, unde = (ACR + Chelt inreg in avans) - (DAT < 1

an + Ven. Inreg in avans)= 37.885.534 lei;

of 29

=AI + = 336.952.443 + 37.885.534 = 374.837.977 lei;

Sau

170.493.978 + 1.740.349 + 202.603.650= 374.837.977 lei;

a) Rata rentabilitatii economice:

Se determina ca raport intre rezultatul inainte de dobanzi si impozit pr profit (EBIT) sau o alta forma de rezultat din exploatare (RE, net impozit pe profit) si activul economic al intreprinderii determinat anterior.

= = 4,156%;

= = = 4, 156%

Rata rentabilitatii economice, in valoare de 4,146%, exprima rentabilitatea exploatarii tuturor activelor, indiferent de modul lor de finantare. Asadar, rentabilitatea ansamblului capitalurilor investite in intreprindere in scop profitabil, atat proprii cat si imprumutate, este in cazul DAFORA S.A., de numai 4,156%

b) Rata rentabilitatii financiare:

Rata rentabilitatii financiare este o rata de remunerare a actionarilor, care investesc in intreprindere capitaluri proprii (capital social initial si aporturi ulterioare sub forma de profit reinvestit, rezultat reportat, prime de capital, rezerve legale si rezerve din reevaluare)

= = = 0.00817 = 0.8175%

Asadar, actionarii, in calitatea lor de proprietari ai companiei, sunt remunerati intr-o proportie de numai 0,8175% pentru capitalurile pe care le pun la dispozitia intreprinderii.

c) Rata Dobanzii

Este relevanta pentru a exprima rentabilitatea din punct de vedere al creditorilor, care pun la dispozitia firmei capitaluri imprumutate pe o perioada mai mare de un an si sunt remunerati prin dobanzi.

= = = 6,9946%

of 29

Tinand cont de faptul ca dobanzile sunt deductibile in calculul impozitului pe profit, costul indatorarii suportat de intreprindere este mai mic de 6,9946%, datorita economiilor fiscale realizate: profitul impozabil al intreprinderii este mai mic cu marimea cheltuielilor pivind dobanzile, ceea ce face ca impozitul pe profit datorat statului sa fie mai mic cu marimea economiei fiscale, care se determina astfel:

Economie fiscala = t * Ch.dobanzile = 0.16*14.171.336= 2.267.413,76 lei;

Costul net al datoriilor = = = 5,875%

Practic, creditori au o rentabilitate de 5,875% pentru capitalurile pe care le imprumuta intreprinderii pe o perioada mai mare de un an.

d) Determinarea ratei de rentabilitate economica ca medie ponderata

Rata de rentabilitate economica reprezinta o rata de rentabilitate globala a capitalurilor investite in societate, fie proprii, fie imprumutate, iar fiecareia din aceste componente de capital ii corespunde o rata de rentabilitate specifica, ponderate cu gradul in care intreprinderea se finanteaza prin capitaluri proprii sau imprumutate, astfel:

= + = 0,008175 * + 0,069946 * =0.003756 +

0.0378=0.04156 = 4,156%

e) Efectul de levier:

= + ( - ) * = 0.04156 + (0.04156 – 0.069946)* = 0.04156 +

0.03339=0.08

Aceasta relatie leaga rentabilitatea financiara de rentabilitatea globala a intreprinderii, de costul indatorarii suportat de intreprindere, ilustrat cu ajutorul ratei dobanzii si de gradul ei de indatorare, respectiv levierul, determinat raportand datoriile cu o scadenta mai mare de un an la capitaluri proprii. Totodata, aceasta relatie pune in evident influenta indatorarii asupra rentabilitatii obtinute de proprietari.

Levierul (L) = = = 1,176.

Astfel, levierul, in valoare de 1,176 arata gradul de indatorare a capitalurilor proprii si este o expresie a riscului suplimentar asumat de actionari prin apelarea la indatorare, risc pentru care acestia solicita o prima de risc, o remunerare suplimentara, echivalentul efectului de levier financiar al indatorarii.

Efectul de levier = ( - )* = (0.04156 – 0.069946)* = -0.03339.

of 29

De asemenea, Efectul de levier= = 0.8175% - 4.156%= -0.03339.

Asadar, efectul de levier obtinut este negativ, ceea ce inseamna ca influenta indatorarii asupra ratei de rentabilitate ce se cuvine actionarilor este una nefavorabila.Acest effect de levier pune in balanta riscul suplimentar pe care si-l asuma actionari prin indatorare masurat cu ajutorul levierului (1,176), cu remunerarea suplimnetara pe care practice nu o primesc. Acesta marime a primei de risc este proportionala cu gradul de indatorare.

Rata de rentabilitate economica, in valoare de 4,156% este mai mica decat rata dobanzii, de 6,9946%, ceea ce inseamna ca intreprinderea nu obtine din exploatarea activelor de care dispune o rentabilitate suficienta pentru suportarea costului datoriilor -rata dobanzii-. In acest caz, efectul de levier este negativ, -0.03339, iar rentabilitatea financiara este mai mica decat cea economica, actionarii fiind remunerati sub nivelul mediu al rentabilitatii intreprinderii. Cresterea gradului de indatorare, adica a levierului, in prezent in valoare de 1.176, duce la scaderea accentuata a rentabilitatii financiare.

f) Descompunerea ratelor de rentabilitate pe factori de influenta:

Sistemul “du Pont”, de descompunere a ratelor de rentabilitate permite identificarea acelor metode de imbunatatire a acestora, prin intermediul factorilor de influenta, cantitativi si calitativi.

Descompunerea ratei de rentabilitate economica:

= = =

4,156%

Sau:

Rata rentabilitatii economice de 4,156% se obtine in conditiile unei rate de marja de 9.58% si a unei rate de rotatie a activului economic de 0.4337 rotatii pe an. Prin imbunatatirea ratei de marja, de 9,56%, (adica prin cresterea cifrei de afaceri intr-un ritm mai mare decat cresterea costurilor) si cresterea vitezei de rotatie a activului economic prin cifra de afaceri (sporirea numarului de rotatii pe an), se va imbunatatii randamentul utilizarii activelor, deci si rentabilitatea economica

Descompunerea Ratei de rentabilitate financiara:

= = = =

0.00866*0.4337*2.1763=0.00817=0.817%

of 29

Sau = Rata marjei nete * Rata rotatiei * Rata de structura a capitalurilor;

Rata marjei nete, factor cantitativ, in valoare de 0.866%, este influentata de volumul vanzarilor si de structura costurilor intreprinderii. Rata rotatiei activului economic, factor calitativ, arata numarul de rotatii efectuat pe o perioada de un an, de activul economic, prin cifra de afaceri si are aceeasi valoare ca si in descompunerea rentabilitatii economice, exprimand randamentul utilizarii activelor (0.4337 rotatii pe an)

Rata de structura a capitalurilor, factor calitativ in valoare de 2.1763, este specific rentabilitatii financiare, caci ofera informatii relevante cu privire la structura financiara a intreprinderii, adica raportul capitaluri proprii/datorii cu o scadenta mai mare de un an. Acesta din urma poate fi scris si ca 1+L, unde L=levier financiar, relatie care se adevereste si in cazul de fata:

Rata de structura= 1+L=1 + 1,176=2,176.

In concluzie, rata rentabilitatii financiare poate fi imbunatatita prin cresterea gradului de indatorare, dar acest lucru se poate intampla doar daca levierul financiar al indatorarii este pozitiv, iar rentabilitatea economica inregistreaza o valoare superioara ratei dobanzii; ceea ce nu se intampla in cazul de fata.

VI. Diagnosticul riscului

Riscul reprezinta incapacitatea intreprinderii de a se adapta cu cele mai mici costuri la variatia conditiilor de mediu economic.

Repartizarea cheltuielilor in variabile si fixe constituie baza de fundamentare a indicatorilor de apreciere al riscului economic ( de exploatare ).

Parofria cu influenta marcanta asupra profitului si implicit asupra riscului economic o reprezinta cheltuielile fixe ( pentru activitatile de exploatare ) si cheltuielile cu dobanzile ( pentru activitatile financiare ). In analiza riscului se utilizeaza coeficientii de elasticitate denumiti coeficienti ai efectului de levier.

CELE = eRE/CA = = * = * = =

CELE = = = 13,74

CELE este efectul de levier al activitatii de exploatare. Relatia prin care am calculate acest coeficient dovedeste dependenta riscului economic de variabilitatea cifrei de afaceri si de pozitia ei fata de pragul de rentabilitate. Cu cat cifra de afaceri este mai indepartata de prag cu atat riscul economic este mai

of 29

mic. In cazul societatii Dafora se observa un risc foarte mare. Cifra de afaceri este situata valoric foarte aproape de pragul de rentabilitate ceea ce confera un risc foarte mare

CELC = eRC/CA = =

CELC = = = - 5,89

CELC reprezinta riscul global. Acest risc ia in calcul riscul riscul activitatii de exploatare si riscul financiar.

CELF = eRC/RE = = = = 10,1

Riscul financiar reprezinta evaluarea efectelor indatorarii intreprinderii asupra rentabilitatii acesteia. Riscul financiar caracterizeaza variabilitatea indicatorilor de variabilitate sub incidenta structurii financiare a intreprinderii. Dupa cum se poate observa intreprinderea are un risc financiar mare datorita diferentei dintre RE si RC. Dafora S.A. prezinta un grad mare de indatorare

Rate de solvabilitate

Solvabilitatea reprezinta capacitatea intreprinderii de a face fata obligatiilor scadente care rezulta din angajamentele anterioare contractate , fie din operatii curente a caror realizare conditioneaza continuarea activitatii, fie din prelevari obligatorii.

- Rata solvabilitatii generale = = = = 1,5595

1,5595 > 1 => SN (situatia neta) pozitiva a intreprinderiiValoare supraunitara a acestei rate indica existenta unor active mai mari decat obligatiile pe termen scurt si, prin urmare, utilizarea unei parti din capitalul permanent pentru finantarea exploatarii.

- Rata indatorarii generale = = = 0,6411 <1 => SN pozitiva a

intreprinderii (CPR pozitiv )

- Levier pe 2009 = = = 1,105

- Rata de structura a capitalului 2009 = = = 2,105 = 1 + 1,105 = 1+ L (A)

- Grad de indatorare pe termen lung = = = 0,3963

of 29

- Grad de indatorare pe termen scurt = = = 0,24489

Prin analiza indicatorilor calculati se constata ca Dafora S.A. este o firma solvabila neexistand riscul de faliment.

Rate de lichiditate

- Rata lichiditatii curenta 2009 = = = 1,2315 > 1

Rata lichiditatii curente este supraunitara si ne arata ca societatea Dafora S.A. are capacitatea de a-si achita obligatiile curente.

- Rata lichiditatii rapide 2009 = = = = 0,5598 < 0,8

Rata lichiditatii rapide in cazul Dafora este mai mic de 0,8 . Aceasta inseamna ca societatea nu isi poate onora platile intr-un termen foarte scurt. Rata lichiditatii rapide exprima capacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile pe termen scurt din creante si disponibilitati. Aceasta rata, de regula subunitara, trebuie analizata si interpretata cu prudenta prin luarea in calcul a unor aspecte de detaliu privind structura creantelor ( numarul de clienti, ponderea lor in totalul creantelor). In teoria economica sunt pareri potrivit carora o rata cuprinsa intre 0,8 si 1 ar reprezenta o situatie optima in ce priveste solvabilitatea

- Rata lichiditatii imediate 2009 = =

= = 0,054

VII. Bibliografie

1) http://www.dafora.ro;2) Gestiunea financiara a intreprinderii , Prof. univ. Dr. Radu Stroe, Editura ASE, Bucuresti, 2004 ;3) Cursurile si seminariile la Gestiunea Financiara a Intreprinderii.

of 29

http://www.dafora.ro/

Dafora - Final

Documents

Transcript of Dafora - Final