CVJ Nr 824, marti24 martie

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 824

Marti, 24 Martie 2015

R eprezentanþii Sindicatului “Muntele”, reprezentativ la nivelulComplexului Energetic Hunedoara susþin cã, în spatele ideii

de divizare a societãþii energetice se ascunde, de fapt, închidereaCEH treptat ºi fãrã convulsii sociale. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 6-A6-A

Sindicatele acuzã:

Divizarea CEH mascheazãînchiderea activitãþii,fãrã convulsii sociale!

Î ncã o iarnã, noiprobleme. Centrul

Civic din municipiulPetroºani pare sã fifost proiectat sã rezistedoar vara, pentru cãdalele din granit ies„ºifonate” dupã fiecarezãpadã.

Pavajul montat înCentrul Civic al municipiuluiPetroºani este din nou însuferinþã. Dalele din granits-au desprins din nou pemai multe porþiuni ºi

trebuie din nou lipite. Nueste, practic, nicio noutate,în condiþiile în care înfiecare primãvarã lucrãrilede amenajare dovedesc cãnu pot sã treacã testuliernii ºi trebuie sã intre înreabilitare. Purtãtorul de

cuvânt al municipiuluiPetroºani, Nicu Taºcã, precizeazã, însã, cãlucrãrile vor fi suportate deconstructor. „Lucrarea depe centrul civic se aflã îngaranþie ºi orice deficienþãsemnalatã se remediazã pe

cheltuiala constructorului”,a declarat Nicu Taºcã.

Problema este, însã, cãîncet – încet timpul sescurge, iar mai apoimunicipalitatea va trebui sãsuporte costurile reparaþiilor,în condiþiile în caregaranþia este fix de 5 anide la recepþia lucrãrilor..

R eabilitat pe fonduri europene

Lucrãrile la noul centrucivic au fost inaugurate lafinele lunii noiembrie2012. Proiectul a avut ovaloare de aproximativ 7 milioane de euro, con-tribuþia din bugetul localfiind de 19,5 milioane delei. Conform planului

detaliat de lucrãri, în cadrulproiectului a fost reabilitatãzona pietonalã cuprinsãîntre Piaþa Victoriei ºiParcul “ComunitateaEuropeanã”, de lângãTeatrul de Stat “Ion D.Sârbu” din Petroºani cupavaj din piatrã, întreruptde zone verzi.

De asemenea, au fostreabilitate sau construit noispaþii de odihnã, iar altedouã parcuri au fost ºi elefinalizate. În plus, lucrãride reamenajare s-audesfãºurat ºi în zona deagrement de la Brãdet,unde s-a reconstruit întregspaþiul destinat relaxãrii.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Asfaltãrile pebani europeni,sub semnulîntrebãriiM ai multe

strãzi din zonacentralã a municipiuluiPetroºani care nu auavut niciodatã asfalt arurma sã fie reabilitatede municipalitate. Edilii sperã cã vor primi fondurieuropene însã ºanselepar reduse.

Administraþia localã din Petroºani a întocmitproiectele privindasfaltarea mai multor strãzidin localitate ºi aºteaptãghidurile de finanþare pentruprogramele europene, astfel încât sã vadã dacãpoate accesa fonduri pentru astfel de proiecte.

Deºi se aflã în zonaapropiatã de centru, celemai multe dintre acestestrãzi nu au avut niciodatãasfalt.

„Acum facem cu banidin bugetul local doarîntreþinere ºi reparaþii lastrãzi. În varã avemcuprinse strãzi din zona

Colonie pentru asfaltare.Din ceea ce ºtim pânãacum fonduri europene nuse dau decât pentru dru-muri europene, naþionale,dar la drumurile din intra-vilan am înþeles cã nu sedau fonduri europene.Avem studiile fãcute pentru aceste drumuri dinzona de nord a Petroºaniului,Umirom, Turnul de Apã,însã se pare cã fondurileeuropene nu pot fi luate.Din datele pe care le avem se pot reabilita aceste strãzi doar pe fonduri din bugetelelocale. Totuºi, se aºteaptãînsã ghidurile de finanþare,aºteptãm sã vedem. Pe vechile axe definanþare s-au alocat fonduri pe drumurile principale din localitãþi, sãvedem acum cum aparnormele”, a declarat direc-torul executiv al ServiciuluiPublic AdministrareaDomeniului Public Privatdin cadrul municipalitãþiiPetroºani, Daniel Viºan.

Autoritãþile locale nu au putut accesa fondurieuropene pe vecheaschemã de finanþare, pentru cã pe aceste strãzis-au efectuat lucrãri deintroducere a reþelelor deapã ºi canal.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Centrul Civic este în suferinþã. Constructoruleste aºteptat sã reabiliteze…reabilitarea!

Acþiunea de control derulatã în week-end a vizatmai multe unitãþi din celeºase localitãþi ale Vãii Jiului,iar inspectorii DGAF audescoperit cã, în ciudatuturor avertizãrilor, nu suntemise bonuri fiscale ori seîncearcã sustragerea de laplata taxelor cãtre bugetulstatului. La treibrutãrii dinPetroºani a fostsistatã activitateatemporar ºi s-auacordat amenzi înurma controalelorefectuate lapunctele de des-facere a produselor.Inspectorii au cons-tatat cã la maga-zinele de desfacerea produselor de panificaþiedeþinute de brutãrii, anga-jaþii nu dãdeau bon fiscaldeºi aveau casã de marcatiar astfel nu înregistrau în

contabilitate vânzãrile. Dealtfel, cele mai multe abatericonstatate de inspectoriiantifraudã au fost legate deîncãlcarea obligaþiilor legalede utilizare a caselor demarcat. Cei sancþionaþi auexplicat cã vina aparþineangajaþilor, fiind vorba de

neglijenþã ºi nicidecum deevaziune, însã acest lucrunu i-a scãpat de avertis-mente. Cei avertizaþi auposibilitatea de a contesta

sancþiunea în instanþã, lucrupe care au anunþat cã-l vorface. Acþiunile de controlefectuate de DGAF în

zonele cu risc fiscalridicat vor continua, înscopul îmbunãtãþiriiconformãrii fiscalevoluntare ºi a disci-plinei financiare, prinînregistrarea tuturorveniturilor ºi emitereabonurilor fiscale.Direcþia GeneralãAntifraudã Fiscalã îiîndeamnã pecumpãrãtori sã

cearã bon fiscal pentrufiecare bun sãu serviciuachiziþionat, pentru cã astfelbeneficiazã de siguranþã înconsum ºi echitate în tratament fiscal.

Oamenii vin ca de obiceila piaþã, dar atunci când seopresc sã cumpere ºi pâine,constatã cã nu au de undealege. Cei care s-au obiºnuitcu un anumit tip de produsede panificaþie, nu mai le potcumpãra din piaþã, unde augãsit uºile ferecate, sigilateºi câte un anunþ din carereieºea faptul cã activitateaacestora a fost sus-pendatã deocamdatã.

„Am vrut sã cumpãrcum fac de obicei de lachioºcul pe care îlagreez, dar este închis.Este ºi un afiº cã areactivitatea suspendatã.Am vãzut asta de sâm-bãtã, dar credeam cã deluni va deschide”, spuneo femeie, care venise

degeaba dupã pâine lachioºcul din piaþa agroali-mentarã centralã. Alþii, maivehemenþi, cred cã s-a fãcutdreptate. „Doar uneori daubonuri ºi cred cã dacã i-auverificat, au avut motive sãîi închidã”, a spus un altom. Oamenii susþin cã maiprimeau din când în cândbon fiscal, însã, pentrupâine nici nu existã obligativitatea sã fie eliberatbon fiscal. Potrivit legii,vânzarea de pâine ºi pro-duse de panificaþie în maga-zine sau în raioane speciali-zate, se considerã excepþieºi nu presupune eliberareaunui bon fiscal, însã, pentrucovrigi, ori produse depatiserie este obligatoriu.

Diana Diana MITRACHEMITRACHEMaximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 martie 20152 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Colectivul de redactie: CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDADiana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

TRADUCÃTORAUTORIZAT

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃStr. AVRAM IANCU 13/38

Telefon 0728890014

Zeci de incendiide vegetaþie

S fârºit de sãptãmânãextrem de încãrcat

pentru pompierii hunedoreni,aceºtia fiind în alertã dincauza fermierilor care ºi-auincendiat terenurile pentru ale curãþa.

Deºi acest lucru este interzis,iar pentru folosirea focului la igi-enizarea pãºunilor i-ar puteacosta subvenþia de la APIA, pro-prietarii de terenuri nu parînspãimântaþi.

Astfel, la nivelul judeþului aufost înregistrate nu mai puþin de

31 incendii de vegetaþie uscatã. Pompierii au fost nevoiþi sã

intervinã în Deva, Hunedoara,Petroºani, Brad, Vulcan, Cãlan,Geoagiu, Haþeg, Baia de Criº,Baru, Beriu, Bretea Românã,Densuº, Dobra, ªoimuº, Ilia,Orãºtioara de Sus, Lãpugiu deJos, Gurasada, Râu de Mori,Sarmizegetusa.

„Aceste incendii s-au manifestat pe o suprafaþã deaproximativ 204 hectare deteren. Arderile au fost generate,cel mai probabil, de utilizareafocului deschis în spaþii deschisede cãtre cetãþenii care desfãºoarãactivitãþi de igienizare aterenurilor agricole”, aratã ISUHunedoara.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

A pãcãlit o copilã de 5 ani pentru niºtecerceluºi din aurO adolescentã de 13 ani din

Lupeni este cercetatã pentrufurt dupã ce a pãcãlit o copilã denumai 5 ani.

Adolescenta a pus ochii pe cerceii deaur din urechile fetiþei ºi, fãrã prea multefor a reuºit sã se împrieteneascã cu ea.

Apoi i-a propus sã sejoace „de-a hoþii”,i-a luat cerceii dinurechi ºi dusã afost. Mamacopilei a sunatimediat la PoliþiaMunicipiuluiLupeni ºi le-a povestitîntâmplarea. Iaroamenii legii aureuºit sã identificeîn scurt timp ºi fãptaºa, pe care ocerceteazã pentru sãvârºirea infracþiunii defurt. „În continuare se efectueazã cercetãripentru stabilirea împrejurãrilor ºi cauzelorîn care s-a comis furtul ºi recuperãrii preju-diciului”, au precizat poliþiºtii.


A proape toate chioºcurile de pâine din piaþaagroalimentarã de la Petroºani au fost închise.

De sâmbãtã, la Petroºani putem cumpãra pâine dindouã unitãþi, iar celelalte au activitatea suspendatã,în urma controalelor fulger ale inspectorilor ANAF.

ANAF a închis mmaaggaazziinneellee ddee ppââiinnee

O ficial, artera dinDefileul Jiului

este închisã circulaþiei.Neoficial, maºinile trec,dar nici drumarii, niciconstructorul nu potspune când opresc trafi-cul ºi dupã ce program.Haosul este, însã, cuatât mai mare.

Ajung doar întâmplãtorpe acest traseu ºi, dacã nugãsesc baraj, trec. Vorbim

despre ºoferii caretranziteazã în mod obiºnuitruta din Defileul Jiului, careoficial, este închisã de osãptãmânã cel puþin.Neoficial, însã, nimeni nupoate spune pentru câttimp rãmâne deschisã.

„Noi doar am începutaici pe pod lucrãri mici.Sunt responsabil doar culucrarea acesata, nu ºi curestricþiile”, ne-a spus unuldintre cei care lucrau lunidimineaþã pe acest tronson.

Deocam-datã totuleste lãsat lalatitudineacelor care,dacã au treabã, nule rãmânedecât sãvinã pânã la

ieºirea din Petroºaniºi acolo sã seconvingã.

Totul þine de celpuþin o sãptãmânã,iar acum a început oa doua în care, pesite-urile de speciali-tate, acest drum esteînchis, iar în realitate, deschis.

„Nu ºtiu dacã seimpun restricþiile ºinici de când. Nu amfost anunþaþi în modoficial ºi nu am ce sãvã zic”, a spus ºi IonTudor, responsabil alCNADR pe sectorul

Gorj.Oficialii din cele douã

judeþe, Gorj ºi Hunedoara,care s-au întâlnit cu drumarii, spun cã restricþiilevor începe atunci cândfirma spaniolã le vaimpune, dar ele vor fi modificate cel mai probabildin luna aprilie.

Construcþia drumului estedeparte de a fi gata,lucrãrile putând sã trenezechiar ºi pânã anul viitor, iartotul este lãsat la latitudineafirmei Copisa, care deja adepãºit termenul definalizare.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 martie 2015 Actualitate 3

ReprezentanþiiConsiliului Judeþeansunt de pãrere cãaceastã decizie arputea afecta gravcomunitãþile din ValeaJiului având în vederecã aici se realizeazã un proiect europeanpentru managementuldeºeurilor. “AsociaþiaIntercomunitarã deGestionare Sistem deManagement Integratal Deºeurilor este o asociere liber consimþitã de cãtre toþi edilii din judeþulHunedoara. Toþi cei69 de primari împre-unã cu CJH am sem-nat documente de pozi-þie în ceea ce priveºteimplementarea acestuisistem. Asta înseamnãcã ne-am angajat cutoþii sã ducem la bun

sfârºit o lucrare cufinanþare europeanã.Aici discutãm de 70 demilioane de euro cu ocofinanþare de 5% dinpartea Consiliului judetea ºi al primãriilorpentru a construi undeponeu ºi pentru aînchide toate gropilede pe raza judeþuluinostru. Fiind oasociere fiecareprimãrie poate sã iasãdin ea când doreºteînsã trebuie sãplãteascã toþi baniicare s-au cheltuit pentru implementareaacestui sistem. Aici discutãm de foartemulþi bani dar nu aºvrea sã mã refer doarla sume ci la responsa-bilitatea omului politic.Ceea ce trebuie sãînþeleagã oamenii este

faptul cã un om politicresponsabil îºi duce labun sfârºit lucrareaînceputã. Trebuie sãînþelegem cã dacã nuvom respecat un program mulþi anualnu vom putea realizalucrãri de anvergurã.Am auzit tot felul despeculaþii faþã depreþul investiþiei. Am

auzit de la parlamen-tari cã trag semnale dealarmã în ceea cepriveºte preþul. Eu l-aºinvita pe domnul senator Vochiþoiu sãprezinte alegãtorilordumnealui o analizãeconomico financiarãa sistemului pe caredânsul îl propune caalternative la proiectulnostru ºi sã vedemdacã este sau nu mairentabil decâtdeponeul de la Bârcea.De asemenea vreau sãvãd cum a calculat elpreþul ºi costurile pen-tru fiecare cetãþean dinValea Jiului raportat lanoul sistem. Îi promitdomnului senator cãdacã este cu 10 bani

mai ieftin decât proiec-tul nostru voi suportadin buzunar, chiar dacãnu îmi permit, toatãdiferenþa de preþ”, adeclarat Adrian David,vicepreºedintele CJH.

În ceea ce priveºtelucrãrile de închidere agropilor de gunoineconforme de peraza judeþului acesteasunt în termenul legal.

“Noi suntem în grafic cu toatelucrãrile. Sunt uneleîntârzieri dar pot firecuperate la cons-trucþia deponeului ºi laînchiderea a douãgropi. În rest în ceeace priveºte lucrãrile depe raza Vãii jiuluilucrãrile sunt chiar ºiînainte de plan. Amcertitudinea cã lasfârºitul anului 2015programul va fi operaþional”, a maispus sursa citatã.

P rimarii ºiieºirea din ADI

Primarii din ValeaJiului au luat în calculieºirea din ADI-Deºeuri. Aceºtia ºi-auexpus punctul devedere tocmai la întâl-nirea cu investitorulitalian care are în

vedere realizarea unuiastfel de incinerator.

“Vom ieºi sau nuvom ieºi din ADI pejudeþ privind deºeurileºi vom constitui noi la nivelul Vãii Jiului oaltã asociaþie care varãspunde cerinþeloracestei instalaþii dedezintegrare”, adeclarat Gheorghe Ile,primarul municipiuluiVulcan.

“Sperãm sã putemieºi din ADI fãrã asuporta penalitãþi”, adeclarat Ilie Pãducel,primarul oraºuluiPetrila.

„În continuare trebuie sã analizãmposibilitatea legalã princare noi putem sãieºim din aceastã aso-ciaþie intercomunitarãdin care facem partetoþi primarii Vãii Jiuluiºi dacã existã posibili-tatea legalã vom faceacest lucru pentru cãeste în beneficiul nos-tru. Nu este un incine-rator este un dezinte-grator ºi este binevenitºi susþin aceastã posi-bilitate”, a declaratNicolae Dunca, primarul oraºuluiAninoasa.

Monika BACIUMonika BACIU

70 de milioane de euro i-ar putea costa pe primari ieºirea din ADI DeºeuriI eºirea primarilor din ADI-Deºeuri i-ar

putea costa zeci de milioane de euro.Primarii din Valea Jiului au reiterat faptul cã au în vedere sã pãrãseascãAsociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã -Deºeuri pentru a se alãtura unui proiectcare prevede realizarea unui incinerator.

LIBERÃ TRECE PE DRUM ÎNCHIS

Nimic oficial pentru Defileul Jiului

V aleriuButulescu,

cunoscut ca cel maitradus scriitorromân în diversecolþuri ale lumii aînregistrat duminicão premierã absolutãla Petroºani.

Totul a fost posibil la relansarea oficialã asite-ului de informaþiihd365.ro, gestionat deCornel ºi Ilie Pintea.

Scriitorul a devenitpentru scurt timp inter-pret de muzicã la chitarãºi asta, dupã mai binede un sfert de secol de

când nu a mai pusmâna pe chitarã.

Butulescu a reuºit sãinterpreteze, într-omanierã absolut încântã-toare, mai multe piesepe care le-a grupat subun generic dedicat VãiiJiului. „Nu am mai cântat de mult timp ºipentru mine este încã opremierã absolutã acestgen de muzicã cu carecândva eram familiar”,ne-a mãrturisit ValeriuButulescu, la începutulrecitalului sãu, întreruptdoar de actriþa OanaLiciu Gogu, care a cititdin cartea cu aforisme apoetului din Valea Jiului.

Atmosferã a fostextrem de plãcutã, iarcei prezenþi la cafenea

au descoperit o altã faþãa celui care ne uimeºtemereu cu premii luatepeste hotare.

„Am gânditrelansarea site-ului oficialhd365.ro în acest fel, lacafenea, acolo unde l-amºi lansat acum 2 ani.Valeriu Butluescu ne-aonorat cu prezenþa ºi

cred cã interpretarea sã,dupã 25 de ani în carenimeni nu a mai ºtiut cãse pricepe ºi la asta, aîncântat asistenþa”, ne-aspus Ilie Pintea, jurnalist.

Valeriu Butuescu ascris aforisme, piese de teatru ºi prozã scurtã, iar la finele acestei sãptãmâni la

Teatrul Dramatic I.DSârbu va avea loc premiera unei piese sem-natã chiar de Butulescu.

Scriitorul a debutat cadramaturg în 1993 cucomedia „Hoþul cinstit”,pe scena aceluiaºi TeatruDramatic din Petroºani.A publicat treizeci devolume de eseuri,poezie, teatru, traduceri,iar aforismele sale aufost publicate în peste30 de limbi ale lumii ºiapreciate de mari per-sonalitãþi ºi preºedinþi destate.

A scris ºi a publicatunsprezece piese deteatru, dintre care opt i-au fost puse în scenã,iar duminicã searã ne-aarãtat cã este ºi un bunchitarist.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

V iaductul de laPetroºani este

ciuruit de gropi. Laintersecþia viaductu-lui cu strada Luncaconducãtorii autosunt testaþi nervos.

Carosabilul este plin degropi, iar mai grav estefaptul cã pe aici trec ºiautospecialele de prim-ajutor de la SMURD sau

pompierii. Autoritãþilelocale de la Petroºanipromit cã drumul va fimodernizat în cadrul programului anual deîntreþinere. “Viaductulrespectiv va fi reparat înperioada ormatoare.Toate gropile de pestrãzile din municipiulPetroºani vor fi reparateîn perioada urmãtoare înacel program de reparaþiicare existã la nivelul

primãriei municipiuluiPetroºani. Este vorba deacel program multianualcare este în desfãºurare.Urmeazã sã înceapãlucrãrile imediat ce vremea va permite sã setoarne asfalt la cald ºi vaporni staþia care faceacest asfalt astfel încâtlucrãrile care se vor facesã dureze mai mult decâtinterventile la rece”, adeclarat Nicu Taºcã,purtãtor de cuvântPrimãria Petroºani.

Deocamdatã nu a foststabilitã suma care

urmeazã a fi alocatã pen-tru executarea lucrãrilorde înreþinere a drumurilordin localitate.“Suma nueste stabilitã pentru cãacest program este multi-anual ºi existã o ciclicitateîn funcþie de necesitãþilecare apar în municipiulPetroºani în fiecareprimãvarã dupã cât degrea a fost iarna”, a maispus sursa citatã.

Anual dupã trecereasezonului de iarnã încarosabil rãsar gropile,asemeni ghioceilor.


O rchestra simfonicã a de

la Sofia va oferi unmoment de excepþieîn Peºtera Bolii.

ReprezentanþiiAsociaþiei PetroAquapregãtesc un evenimentmemorabil. Este pentruprima datã când oasemenea formaþie vaconcerta în peºterã.

“Noi planificam maimulte activitãþi. Pe lângãacele concerte clasicecare deja au intrat întradiþie ºi aici mã refer laconcertul Acapela care

se þine în funcþie de pro-gramul bisericilor, proba-bil la sfârºitul lunii maisau începutul lunii iunie.Este un proiect deosebitºi printr-o împrejuraream reuºit sã intrãm înlegãturã cu dirijorulorchestrei simfonice din

Sofia. Este o somitatepe plan internaþional.Am primit rãspunsul dinpartea bulgarã ºi vomvedea dacã vom reuºi sãþinem acest concert ºi arfi prima datã când înPetroºani ar veni oorchestrã simfonicã deaceasta talie. Acest lucrupresupune niºte costuricare pe noi ne depãºescºi atunci ne-am gânditcã poate prin ConsiliulJudeþean Hunedoaravom putea sã-I aducemºi la Castelul Huniazilorsã þinã un concert saupoate la Deva. Probabilcã acolo va fi cu biletepentru cã eu dacã fac înpeºtera din pãcate nu vafi nimeni. De ziuaminerului vrem sãaducem formaþia Arhaiccare a mai fost înpeºterã. O sã avemLiceul de Arte din Devacu muzica semisimfon-icã. Vom avea concertulde Crãciun ºi concertulcu cei de la Craiova cuGeneraþia folc. Speramcã vom mai avea solici-

tãri dacã acum am fãcut a doua scenã care vãd cã are succesºi este apreciatã”, adeclarat Imre Szuhanekpreºedinte AsociaþiaPetroAqua.

Cum au reuºit cei de la PetroAqua sãconvingã orchestrasimfonicã sã vinã într-opeºterã ne spun chiar ei.

“Probabil prin com-portamentul nostru lapeºtera am reuºit sã sta-bilim niºte legãturi. Auvenit niºte cunoscuþicare sunt din Petroºaniºi care au plecat laBucureºti ºi ºi-au luat ocasã pe litoralul bul-gãresc ºi sunt vecini cudomnul Simonov careeste dirijorul orchestrei.Dupã ce a fost prietenulnostru la peºtera ne-aîntrebat dacã nu dorimacest lucru. Ar fi unlucru bun pentrupetroºani dar ºi pentrujudeþul Hunedoara. Artrebui sã le plãtim trans-portul, sã le asigurãmcazarea dar sunt artiºticare cântã în toatãlumea ºi care nu vin sãcumpere pliante dinbanii lor”, a mai precizatsursa citatã.

Orchestra„Sinfonietta” Sofiaestecondusã ºi dirijatã demaestrul SvilenSimeonov.


Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 martie 20154 Actualitate Actualitate 5

Jieþ, satul crescãtorilor de mieiC rescãtorii de miei din zona Jieþ

se pregãtesc pentru sãrbãtorilePascale. Au mai puþin de zece zile, dar vorfi buni pânã de Paºte.

Este vorba de mieii care unii dintre ei abia seþin pe picioare. Crescãtorii de ovine spun cã deºimieii încã sunt mici pânã la sãrbãtorile de Paºtevor mai creºte ºi vor fi numai buni de sacrificat.

“Sunt cam târzii, depinde de felul lor. Mai suntde fãtat, sunt cruduþi, micuþã. Pânã de Paºte vorfi buni, dar micuþi. Ei sunt cruduþi ºi nu se potstrica aºa repede. Pânã de Paºte vor avea 10-12kilograme. Sunt ºi mai mici care nu vor avea nici10 kilograme”, ne spune un crescãtor de ovinedin Jieþ. Crescãtorii de animale spun cã cei maibuni miei pentru masa de Paºte sunt cei care aupânã în 10-12 kilograme. Ce trece peste aceastãgreutate deja e mare ºi grãsimea este mai multã.

“Pânã la 13-14 kilograme ar trebui sã aibã,mai mult de 13-14 sunt prea mari. De la 8 kilo-grame pânã la 10 se cautã”, mai spune bãrbatul.

Oierii spun cã vor menþine preþurile de anul trecut, undeva la 20-25 de lei pentru unkilogram de miel.


Licitaþiepentru fermieri

P ãºunile dinPetrila vor fi

scoase la liciþie. 50 de lei pe hectarva trebui sãplãteascã fiecarefermier care valicita pentru acesteterenuri.

Autoritãþile localesunt obligate de lege sãscoatã la licitaþieterenurile destinatecreºterii animalelor.“Mâine vor fi scoase lalicitaþie opt pãºuni de peraza oraºului Petrila. Eleau ca destinaþie pãºunimontane pe perioada devarã ºi sunt folosite decãtre localnicii din oraºulPetrila care deþin ani-male. De anul trecutconform ordonanþei 34am fost obligaþi sãscoatem aceste pãºunila licitaþie. Pânã anultrecut ele erau contrac-tate de cãtre ºefii destrungã din zonelerespective ºi pãºunauîmpreunã cu localniciicare erau arondaþi pefiecare pãºune. Noi ampus preþul de pornireminim de 50 de lei pehectar ºi speram sã nuse întâmple ceea ce s-aîntâmplat anul trecut ºisa nu fie preþuri mari pe

care unii dintre ei nuºtiu dacã vor putea sã îlplãteascã. Subvenþiilecare vin pentru acestepãºuni sunt destinatefermierilor care þin ani-male ºi pentru a-ºi dez-volta fermele nu pentrua fi plãtitã arenda ºichirie”, a declaratVasile Jurca, vicepri-marul oraºului Petrila.

Anual se scot la lici-taþie terenurile, înfuncþie de cum expirãvechile contracte.“Avem opt pãºuni caresunt scoase anul acestala licitaþie, în funcþie decum au expirat con-tractele pentru cã nu amavut încheiate contracteîn urmã cu cinci, ºaseani ºi anul trecut auexpirat o parte. Anulviitor urmeazã încã douãsau trei”, a mai spussursa citatã.

Administraþia localãde la Petrila încaseazã,anual, sume importantede bani de pe urma fer-mierilor. Aceºtia aduc labugetul local undeva la500 de mii de lei doarpentru faptul cã li seconcesioneazã terenul.


Yin ºi Yangla înscrieriY in ºi Yang la înscrierile

în învãþãmântul primar de la Petroºani.Prima etapã pentru înscriereacopiilor la clasa I ºi clasapregãtitoare s-a încheiat, iarla nivelul unitãþilor deînvãþãmânt s-a tras linie.

La Petroºani aceastã etapãeste caracterizatã de extreme, înfuncþie de unitatea de învãþãmânt.Spre exemplu la ªcoalaGimnazialã IG Duca din Petroºanimajoritatea locurilor au fost ocupate.

“Locurile pe care noi le-amplanificat sunt aproape ocupateccu toate cã mai sunt 16 locurilibere. Îi aºteptãm în conbtinuaresã se înscrie începând de azi ºipânã în datã de 3 aprilie ºi le-aºspune tuturor pãrinþilor cã îiaºteptãm la noi la ºcoalã pentrucã în premierã suntem primaºcoalã care la clasa pregãtitoarese va face limba germanã. Nusunt defalcate ci sunt locuri sepa-rate, ºi la clasa I mai avem optlocuri ºi îi aºteptãm pe copii.Avem 84 de copii la clasa pregãti-toare ºi pentru clasa I nu am avutdecât un copil înscris”, a declaratNicoleta Demeter, director ªcoalaGimnazialã IG Duca Petroºani.

Situaþia este cu totul diferitã laªcoala Generalã Numãrul 2 dincolonia Petroºani. Aici gradul de

ocupare a locurilor este foartescãzut, iar dascãlii ne spun ºi de ce.

“Prima etapã de înscriere laînvãþãmântul primar s-a derulatîntre 23 februarie ºi 13 martie. Înacest interval s-au înscris la ºcoalanoastrã Scoala Numãrul 2 carefuncþioneazã în Colonie unnumãr de 16 viitori elevi în clasapregãtitoare. Pe lângã aceºti 16elevi mai avem încã trei elevi cares-au înscris în clasa întâi, ei avândacest drept dupã ce au dat niºteprobe care sã ateste abilitãþile lorpentru a putea urma direct clasaI. ªi zona este mai limitatã ºimulþi dintre pãrinþi prefera sã îiducã la alte ºcoli nu pe motivul cã nu s-ar face ºcoala aºa cumtrebuie acolo ºi mai mult legat decolectivul în care lucreazã ºi încare se întâlnesc apoi copiii. Aufost discuþii legate de securitateacopiilor nu în ºcoalã pentru cã

acolo securitatea estefoarte bine asiguratã”,a declarat GheorghiþãObogeanu, profesorªcoala GimnazialãNumãrul 2 Petroºani.

Chiar ºi aºa, dascãliispun cã la unitatea deînvãþãmânt mereu vorfi elevi, neexistândriscul desfiinþãrii ºcolii.

“Ca ºi numãr decopii eu zic cã acolovor fi tot timpul.Clasele nu vor aveaefective foarte mari. Va merge în continua-re. Faptul cã ºi cei treielevi care s-au înscris

direct în clasa I au optat sãrãmânã tot acolo la ºcoalã maiales cã este vorba de copii careau o dotare intelectualã mai marefaþã de restul de cei care s-auînscris în grupa pregãtitoare.Acest lucru aratã cã pãrinþiipreþuiesc colectivul de cadredidactice care existã în aceaºcoalã”, a mai spus profesoara.

În schimb, la ªcoalaGimnazialã IG Duca elevilor li seoferã posibilitatea de a învãþalimba germanã încã de mici.

“Nu este o noutate dar ne-amdorit pânã la urmã sã aºezãm ºi aceastã limbã sã fie studiatãpentru cã este perioadã ºi vârstacând este prielnic pentru copii sãstudieze limbi strãine”, a mai spusNicoleta Demeter.

În aceastã perioadã are loc ceade-a doua etapã de înscrieri înînvãþãmântul primar.


Cu autospecialele de salvare prin gropi

Orchestra de la Sofia în concert la Peºtera Bolii

Premierã absolutã la cafenea, în Petroºani

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 martie 20156 Actualitate

R eprezentanþiiSindicatului

“Muntele”, reprezentativ lanivelul ComplexuluiEnergetic Hunedoarasusþin cã, în spateleideii de divizare asocietãþii energeticese ascunde, de fapt,închiderea CEH treptat ºi fãrã convulsii sociale.

Sindicaliºtii atragatenþia cã pânã ºifuncþionarea CEH pepierdere este o mãsurãtoleratã de Executivpentru a diminuaimpactul social alînchiderii mineritului,în timp ce ideea dedivizare a Complexuluia fost aruncatã pepiaþã tocmai pentru amasca închiderea

activitãþii CEH treptat,fãrã a crea convulsiisociale. Pentru salvarea ComplexuluiEnergetic Huendoarase vorbeºte ºi despredivizarea entitãþii ener-getice, o soluþie oferitãde CE astfel încâtcompania sã poatã fiajutatã financiar sãcumpere certificatele

de CO2. La Petroºani, minis-

trul Energiei, Andreigerea, a vorbit despreascest aspect ca despreo soluþie pe hârtie,oferitã de ComisiaEuropeanã. „Divizareaa fost oferitã ca soluþiede cãtre ComisiaEuropeanã, de a ne daposibilitatea sã alocãm

ajutorul de salvgardarepentru achiziþionareacertificatelor de CO2.Acest lucru este nece-sar pentru cã, dacã nuvom face aceastã platã,România va plãti multmai mult decât cele 11milioane de euro pen-tru aceste certificate”,a spus Gerea. Oficialula explicat cã singuraposibilitate de a daaceºti bani, fãrã cãRomânia sã intre înprocedurã de infrige-ment ºi sã fie dezavan-tajatã ulterior pe celelalte programe decolaborare cu UniuneaEuropeanã este ca, lanivel birocratic, enti-tatea energeticã sã seintre în procedura dedivizare. Cum ar veni,o procedurã de faþadã.

„Am convenit cu ceide la Comisia

Europeanã sã alocãmaceºti bani de ajutor ºiconsiderãm cã intrãmîn procedura dedivizare. Acest lucrupresupune cã trebuiesã informãm cu privirela un plan ce ar însem-na paºi concreþi întimp. Am convenit, deasemenea, cã acestlucru nu se poate facepeste noapte ºi toto-datã am convenit cã,dacã planul de restruc-turare va arãta cãavem o ºansã la CEH,atunci aceastã divizarenu va avea loc”,explicã oficialul.

Numai cã sindicaliºtiisunt de pãrere cã seîncearcã doaracoperirea adevãrului.Cei de la “Muntele”sunt de pãrere cã ajutorul promis deExecutiv pentru certifi-catele de CO2 estedoar o momealã, carenu rezolvã problemafinanciarã a CEH, în

condiþiile în care esteacordat cu condiþiaacceptãrii divizãrii. Iarajutorul de stat trebuierambursat în termende ºase luni, în cazcontrar se intrã îninsolvenþã, urmatã defaliment, atrag atenþiasursele citate.Reprezentanþii sindi-catelor au calculat cãCEH are nevoie deaproximativ 200 demilioane de lei pentrua funcþiona în conti-nuare, condiþionat ºide un preþ reglementatsau mix energetic pentru a funcþiona petermen lung.

Sindicatul Muntele aanunþat cã face demer-suri pentru obþinereaunui preþ la vânzareade energie electricã laun nivel care sã asigurefuncþionarea CEH pentru o perioadãlungã de timp.


R entabilizareaComplexului

Energetic Hunedoara arputea fi posibilã abia înanul 2018. În Româniatermenul de predictibili-tate este greu de înþeles ºicu atât mai greu de apli-cat având în vedere cãpersoane cu funcþii cheie,miniºtrii, directori suntschimbaþi în funcþie decum bate vântul politic.

Ministrul Energiei, AndreiGerea are planuri de salvarea Complexului EnergeticHunedoara, aflat la un pasde faliment. Demnitarullucreazã cu nouã echipã deconducere a CEH-ului însperanþa de a salva socie-tatea. Potrivit ministrului,abia în 2018 ar trebui sã sevadã cã societatea energeti-cã a ajuns pe un fãgaºdrept. Asta în cazul în carenoua conducere va fi lãsatãsã îºi implementeze strategia ºi dacã nu cumvaministrul va fi remaniat.

“Conducerea executivã aCEH are în curs depregãtire un program de

eficientizare a acti-vitãþii CEH, concen-trat pe reducereapierderilor, a ariera-telor ºi creºterea veniturilor, programcare idenitificã oserie de resurse pecare le valorificã prinintermediul unor planuri ºi mãsuri deacþiune. La o primãmodelare, prin adoptareaunor mãsuri de eficientizarecuprinse în proiectul deprogram, proiecþiile finan-ciare conduc la atingereaunui prag de rentabilitate înintervalul finele anului 2017– prima jumãtate a anului2018”, spune ministrulEnergiei, Andrei Gerea.

O altã problemã identifi-catã de ministru este legatãde cheltuielile cu personalul.

“O problemã deosebitãcare afecteazã eficienþaactivitãþii CEH o reprezintãponderea ridicatã a cheltu-ielilor cu personalul. Astfel,ponderea cheltuielilor cupersonalul în structura cos-tului de producþie a energieielectrice, pe primele 10 luniale anului 2014 a fost de

40,26%, iar ponderea cheltuililor cu personalul înstructura costului de pro-ducþie a cãrbunelui produsde Divizia Minierã peprimele 10 luni ale anului2014 a fost de 65,36%”,mai spune ministrul. Lanivel guvernamental se areîn vedere elaborarea strate-giei energetice naþionale înaºa fel încât aceasta sãcuprindã ºi huila din ValeaJiului care ocupã un locimportant în producereaenergiei electrice în perioa-da de iarnã. “În prezent,strategia energeticã naþio-nalã se aflã în curs de elabo-rare. Primele douã pãrþi aufost finalizate ºi ne aflãm înfaza de modelare ºi analizãa scenariilor energetice

optime pentru un mix echilibrat al României.

Sectorul cãrbunelui, careacoperã în prezent 30% dinstructura de producþie aRomâniei, este abordat cuatenþie deosebitã întrucâtreprezintã o resursã energe-ticã indigenã care participãla asigurarea securitãþii ener-getice a României (în specialîn situaþii de crizã a altorresurse, preopnderent înperioadele de iarnã, cândsunt temperaturi foartescãzute), iar pede altã parte areo contribuþiemajorã în asigu-rarea locurilor demuncã în zonedefavorizate dinpunct de vedereal lipsei uneialternative economice reale.Strategia energeticã aRomâniei vaevalua diferitescenarii de dez-voltare pentruCEH, în vedereaeficientizãriiactivitãþii CEH ºipentru obþinereaunui preþ al elec-tricitãþii competi-tiv pe piaþã ºi învederea opti-mizãrii ºi flexibi-

lizãrii funcþionãrii SEN”, amai spus ministrul. Rezervaexploatabilã în prezent estemai bine de 56 de milioanede tone pentru mai bine de37 de ani, adâncimeaexploatãrii fiind de 400 demetri pânã la 850 de metri,puterea calorificã de 3500-4200 kcal/kg. Piaþa pe careopereazã CEH este caracterizatã de o volatilitateridicatã, având ataºate elemente de risc ridicat.


Sindicatele acuzã: Divizarea CEH mascheazãînchiderea activitãþii, fãrã convulsii sociale!

CEH în paso doble Doi ani uºori de distrugere ºi doi dereconstrucþie asiduuã

HAIDEÞI LA TEATRU!Sâmbãtã 28 martie, de la ora 18.00,

din nou PREMIERÃ! „HERGHELIA ALBASTRÃ”,

regia Nicoleta Dãnilã.

F osta conducerea Complexului

Energetic Hunedoa-ra a depus o plân-gere penalã împotri-va SindicatuluiMuntele.

Grevele din varaanului trecut nu rãmânfãrã ecou nici acum.Astfel, reprezentanþiiSindicatului Munteletrebuie sã dea socotealãorganelor de anchetã înceea ce priveºtemiºcãrile de protestcare au caracterizatlunile de varã ale anului2014.

“Din nenumãrateleplângeri penale pe carele avem unele fãcute deliderii de sindicat, altelede administraþia com-paniei de cãtre aceºti

directori numiþi politicDragoi Nicolae ºi AurelNiculescu. Ei sunt ceicare au fãcut o plân-gere penalã împotrivaSindicatului Muntele înurma miºcãrilor spon-

tane de protest din lunaiulie ºi decembrie2014”, a declaratPetre Nica, preºedinteleSindicatului Muntele.Un audit financiar va firealizat la ComplexulEnergetic Hunedoara,iar liderii de sindicatsperã ca aceastãanchetã sã scoatã laivealã neregulile fãcutede fosta conducere asocietãþii.

“Aceasta este ultimaplângere penalã fãcutãîmpotriva SindicatuluiMuntele pentrumiºcarea de protest diniulie ºi august 2014.Pânã la urmã mã bucurcã au fãcut-o pentru cãvor ieºi la ivealãmotivele pentru careminerii s-au rãsculat înacele zile. Locurile demunca puse în pericol

prin incompetenþa lormanagerialã. Sper cãauditul financiar careurmeazã sã fie fãcut decãtre noua conducereva scoate la ivealã ºialte lucruri care s-aupetrecut în cadrulComplexului EnergeticHunedoara. Grupul I dela Termocentrala Mintiacare este dezafectat ºi

din care se vinde fiervechi în continuare. Nuºtiu unde sunt contabi-lizate sumele respective.Poate domnulNiculescu va spuneminerilor din ValeaJiului de ce în Mintiaexista materiale ºi piesede schimb cu o valoarede 11 milioane de euroîn timp ce în minele dinValea jiului nu gãseºti osapã sau un electrod.Poate ne spune de ceplãteºte în fiecare lunãchirie 2500 de europentru a depozita utilajepentru grupul IV

cumpãrat în urmã cu12 ani. Poate ne spunede ce anul trecut aacordat prima de con-cediu ºi anul acesta nua mai vrut sã o acorde.S-ar putea sã gãseascãei niºte rãspunsuri pecare noi le aºteptãmdemult”, a mai spussursa citatã.

ªi sindicaliºtii ar fitrebuit sã depunã maimulte plâgeri penale penumele foºtilor manageri ai CEH.Aceºtia încã nu au fãcutacest demers.

Monika BACIU Monika BACIU

Sã fim alãturide Andreea!Povestea fetiþei firave, dar care a luptat timp de 18 ani cuo boalã, ce iniþial a þintuit-o înpat, a miºcat multã lume.

Mulþi oameni ne-au întrebat cumar putea sã o ajute pe fetiþa care,deºi are deficienþe grave, a reuºitsã creeze o adevãratã colecþie demãrþiºoare ºi felicitãri, manufacturicare, în parte, le-a vîndut zileleacestea. Ea face asta pentru ca întoamnã sã poatã merge la încã ooperaþie. Pânã acum Andreea afãcut 12 operaþii ºi urmeazã cea cunumãrul 13.

Ea sperã sã aibã cîndva copilãriapierdutã ºi sã poatã sã meargã,

fãrã scaunul cu rotile. A reuºit sã facã primii paºi, dar

mai sînt multe operaþii pînã ce visulsãu va fi realitate. Cei care vor sã oajute, o pot face în continuare. Contul în care pot fi trimiºi banii

este la Pireus Bank pe numelePop Maria Andreea

IBAN RO73 PIRB 2202 6544 16001000

Cod SWIFT PIRBROBU

VÃ MULÞUMIM!

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 martie 2015 Actualitate 7

0735.183175

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºanicu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON 0722448428

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 10.80 lei- Fleicã porc - 13.80 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.90 lei- Carne tocatã - 14.50 lei- Cotlet porc cu os - 15.50 lei- Ceafã porc cu os - 15.90 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Costiþã porc cu os - 10.50 lei- Ciolane porc - 6 lei- Grãsime pentru topit - 5.90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Mai bine la coadã, decât on-lineN e-am obiºnuit sã stãm

la cozi ºi parcã nici nune-a ajuns progresul. Deºi amputea plãti mãcar impoziteleºi taxele locale, dacã avemacasã un calculator, tot nu ofacem. De ce? Nu avemîncredere, sau ne place sãstãm la cozi.

La Vulcan, spre exemplu, deºisunt mii de utilizatori de internet,nici unul nu ºi-a fãcu cont on-line casã achite texele locale. „Nu mi-amfãcut, cã am considerat cã pierdtimpul prea mult”, ne-a spus untânãr care stãtea la rând la ghiºeude cel puþin 30 de minute. „Nici nuºtiam cã se poate plãti on-line. Aº fiinteresat, ca sã nu mai stau lacoadã”, a replicat o altã tânãrã, careera interesatã de formularul on-line.

Cei mai în vârstã, însã, pun inter-netul pe seama celor care ºtiu sã îlutilizeze ºi, deºi au pensiile pe card,tot nu se încumetã sã plãteascã astfel. „Nu fac eu cont pe internet!E mai bine aºa ºi chiar dacã stau lacoadã, nu conteazã”, ne-a spus undomn venit de dimineaþã la ghiºeu,pentru cã, mai bine a îmbinat utilulcu plãcutul ºi a fãcut ºi plimbare ºiºi-a achitat la timp ºi taxele.

Claudia Antica, ºef serviciul

Impozite ºi taxe din Primãria Vulcanspune cã nici un localnic nu a solici-tat încã acest serviciu, care este încurs de implementare, dar poate fifuncþional curând.

„Deocamdatã sistemul este încurs de implementare. Urmeazã sãinstalãm o antenã ºi sã demarãmprocedura, iar asta nu cred cã va fide lungã duratã. În schimb, utiliza-torii noºtri pot cere deja on-line. Pesite-ul primãriei, gãsesc o cerereprin care li se oferã un USER ºi oPAROLÃ, cu care se vor loga. Astaeste deja funcþionalã. Ei îºi potvizualiza bunurile pe care le au,impozitele ºi aºa mai departe, darnu sunt deloc cereri”, a spusClaudia Antica. Totuºi, oamenii auînvãþat cã pot plãti cu cardul ºi dejaacest procedeu merge mai bine.

Pentru a putea beneficia de plataon-line a impozitelor si taxelorlocale prin site-ul www.ghiseul.ro,contribuabilii vor parcurge urmãtoriipaºi: Se prezintã cu o copie a actu-lui de identitate la sediul ServiciuluiImpozite ºi Taxe Locale, Acceseazãpagina de internet www.ghiseul.ropentru activarea contului în vederea efectuãrii plãþilor on-line aimpozitelor ºi taxelor locale prin utilizarea credenþialelor primite(dupã prima logare în sistem vi se vacere automat schimbarea parolei);Vizualizeazã în timp real obligatiilefiscale de platã si efectueazã plataefectivã, folosind cardul bancar, iarla final obþin confirmarea pe mail aplãþii efectuate.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Minerii acuzaþi de fapte penale, chiar de foºtii directori

Grevele din vara lui 2014, aduc sindicateleîn faþa organelor de cercetare penalã

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 martie 20158 Sport

Nu mai vreau sã fiumaliþios sau de altu`fel. Dar este evident.„Cetatea” Devei numai poate fi cuceritãde nimeni, cât stãbine-mersi apãratã cutoate forþele navale ºi

terestre. La Lonea,meciul Devei cu InterPetrila s-a încheiatcând trebuia ºi cu cucât trebuia: o victoriecu japca de treipuncte, deºi egalul arfi fost normal pentru

toatã lumea prezentãacolo. Cei care au rela-tat momentul minutu-lui 93, când s-a datpe nedrept o loviturãliberã în favoareaDevei, nu ºi-ar spuneniciodatã numele. Îiînþeleg, Petrila ar primiîn continuare arbitrajeduºmãnoase. N-amnimic cu centralul Vali

Gavrilã din Criºcior,mi-e chiar simpatic,dar n-a mai rezistatnici el.

Cetate Deva emusai sã câºtige Liga aIV-a hunedoreanã, sãse facã ºi ea de cacaola baraj. Daþi-le,fraþilor, titlul ãlora desub cetate, predaþi-vãcu toþii, sã meargã

bãieþii odihniþi la varãspre barajul care cicãse dã în trei. Oricepoziþie împotriva Deveiatotconducãtoare se vaizbi de un zid, de o...cetate, care trebuie sã rãmânã veºnic protejatã. Lãsaþi-i peamãrâþi sã se batãpentru locul 2. Ãla ede nasul lor.

Henþ cu mâna

DAÞI TITLUL DEVEI!

Paginã realizatã de Genu TUÞU

I atã cã echipaJiului face faþã

cu brio Ligii a IV-a,deºi se aflã în competiþie numaicu juniori! A reuºitla Dacia Orãºtie un1-1, egalând dintr-unpenalty transformatde Graur.

C.S. Vulcan nu afãcut faþã unei echipeAurul Brad, rãmasã înzece oameni la 1-0,

pierzând în final cu 2-0.Universitatea

Petroºani a egalat dedouã ori, la 1-1 ºi 2-2(goluri Bulimej ºiRaboj), dar a cedat înfinal cu 2-3 la AurulCertej.

Inter Petrila a fãcutfaþã cu brio celor de laCetate Deva, care au

învins nemeritat cu 1-0printr-un gol marcat deCãrãvan în min. 93,la o loviturã liberãacordatã cu uºurinþãde arbitrul Vali Gavrilãdin Criºcior.

Minerul Uricani –Hercules Lupeni1-4 (1-1)

Deja vu,dupã un an...

În returul sezonuluitrecut, în aprilie 2014,Lupeniul învingea,dupã 1-1 la pauzã, cu4-1 la Uricani: exact lafel se va întâmplaacum!

Lupenenii încep înforþã, reuºind sãpuncteze dupã numaizece minute, golul fiindurmat de alte mariocazii la poarta lui Tr.Câmpean: min. 12, R.Moldovan trimiterazant pe lângã

poartã, min. 24Ciocârlan îl imitã lafel, min. 27 D.Ursachi trage din 4 mpeste poartã, iar înmin. 29, Tr. Câmpeanscoate incredibil ºutullui R. Moldovan. Vineînsã greºeala luiHarangozo I care îlfaulteazã inutil în careu

pe Romanesc, gazdeleintrând la cabine cu un1-1 nesperat, dupã ceVajda a transformatpenalty-ul, deºi puteafi 1-2, dar Boroghinã(min. 44) scoate de pelinia porþii lovitura decap a lui D. Ursachi.

La reluare, Uricaniulse descumpãneºterapid dupã golul dinmin. 49, încasat totdintr-un penalty, ºiapoi încaseazã rapid,în 12 minute, altedouã goluri. La scorulde 1-4 HerculesLupeni face economiede efort, fiind evidentcã tânãra echipã aUricaniului, care ajucat cu cinci juniori(Erdös, Vâlcicã,Darabanã, Suvac, D.Scurtu) nu poate con-tracara ºocul în faþaunui adversar mult maiexperimentat. La final,vocile conducãtorilorgazdã au acuzat arbitrajul – „penaltyinexistent, gol dinofsaid” etc. –, consi-derând cã înfrângereaUricaniului poate fipusã ºi pe seama erorilor de arbitraj.

Se pune, totuºi, oîntrebare: cum puteamarca Minerul Uricanicu zero ocazii depoartã?

Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara

„REVOLTA” COPIILOR

Minerul Uricani(antr. Neculai Baltaru): Tr. Câmpean (min. 60 Beleni) –

Boroghinã, Proteasa, Bãlãnean,Erdös – Vâlcicã, Darabanã, Andr.Vajda (min. 72 Picior), Suvac (min.58 Fl. Maria) – D. Scurtu (min. 70Mihãilescu), Romanesc

Hercules Lupeni (antr. Dan Voicu): A. Farcaº - Ciorâia, M.

Dumitrescu, Curtean (min. 61 D.Savu), A. Criºan (min. 55 M. Pop)– Harangozo II, Al. Cojocaru,Ciocârlan, Harangozo I – R.Moldovan (min. 61 Brânduºa), D.Ursachi

Arbitru: Radu Danciu – OrãºtieObs. AJF: Remus Azamfirei –

VulcanSpectatori: 100

GOLURILE:0-1: Ursachi (min. 10), ºut printre

picioarele lui Tr. Câmpean1-1: Vajda (min. 36), din penalty,

ca urmare a unui fault a luiHarangozo I la Romanesc

1-2: Harangozo II (min. 49), dinpenalty, fault a lui Bãlãnean asupraHarangozo II

1-3: Brânduºa (min. 51), cu boltãde 12 m

1-4: D. Ursachi (min. 57), de la 10 m

Minerul Uricani – Hercules Lupeni 1-4 (1-1)

Andrei Vajda, autorulgolului pentru MinerulUricani în meciul cu

Hercules Lupeni

Fazã la poarta Uricaniului

Arbitrul Radu Danciu (Orãºtie)aplanând o discuþie mai aprinsã între jucãtorii

Uricaniului ºi cei ai Lupeniului

CVJ Nr 824, marti24 martie

Documents

Transcript of CVJ Nr 824, marti24 martie