CVJ NR. 569, MARTI 11 MARTIE 2014

Minerii sunt la un pas de protest

>>> PAGINA A 3-A

Statul încurajeazãSTATUL DEGEABA

>>> PAGINA A 4-A

Amai cãzut o ”cazematã” ceauºistã

>>> PAGINA A 5-A

Avram îi ceretransparenþã lui

Pãducel>>> PAGINA A 7-A

Calificãrile dascãlilor, motivul pentru eliminarea

sporului de Valea Jiului

>>> PAGINA A 11-A

Au lucrat de mai mulþi bani

Decontul lucrãrilorde extindere a

reþelelor de apã în urma

progresului fizic>>> PAGINILE 8-9

Condamnaþi laumilinþã

>>> PAGINILE 8-9

Unele produse de post nu sunt chiar de post!>>> PAGINA A 16-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 569

Marti, 11 Martie 2014

V erzii din energie îºi fac imagine ºi se solidarizeazã când este vorba de breasla lor. Deduminicã, de când în þarã vântul s-a intesificat, strigã în presa centralã cã sunt pe

primul loc la producþia de energie. Cei din energia termo pe cãrbune, care au fost lunibune pe primul loc, nu au ambiþii de acest gen, nici de concurenþã ºi mai ales de imagine.

>>> PAGINA A 3-A

Termocentralele au fostpe locul I, pânã când

a început sã batã vântulServiciul Judeþeanpentru OcrotireaAnimalelor fãrã

Stãpân funcþioneazã”ºchiopãtat”

>>> PAGINA A 6-A

Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 Martie 20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected] coordonator:CarCarmenmen COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHEAdriana PAdriana PAAVELVELMaximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUFotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 66 Haþeg -Baru Mare DN68 Haþeg - Toteºti

DN 68 Toteºti -Zeicani DN 66Haþeg - CãlanDN7 Mintia - Veþel

DN7 Veþel -Leºnic DN7Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia -Gurasada DN7Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-ZamDeva, Calea

Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº -Bejan

Lupeni pe DN66A ºi B-dulNicolae Titulescu.

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 Martie 2014 Actualitate 3

U n protest alminerilor

asemãnãtor cu celdin martie 2012este pe cale sãizbucneascã înValea Jiului.Motivul esteacelaºi, respectivnemajorarea sporu-lui de pericol de la700 la 800 de lei.

Creºterea salariuluiminim pe economie adus automat ºi lacreºterea sporului depericol primit de minerii care lucreazã însubteran.

De aceastã datãînsã, nu administraþia s-a opus acestei

majorãri care-i fierbepe ortaci. Lupta dintreliderii sindicali ai minerilor a fãcut camajorarea sporului depericol sã nu se aplicede la 1 martie a.c., aºa cum ar fi trebuit.Luna trecutã sindicatulreprezentativ a cãzut deacord cu administraþiaComplexului EnergeticHunedoara în privinþamajorãrii sporului depericol pentru mineri,iar în acest sens a fostsemnat un act adiþionalla contractul colectiv demuncã. Numai cã unalt sindicat al minerilora atras atenþia ITMHunedoara cã la CEHar fi douã contractecolective de muncã ºi

nu se respectã actelenormative care regle-menteazã funcþionareaorganizaþiilor sindicaleºi cea în care sunt pre-vãzuþi termenii în carese realizeazã fuziuneaunor societãþi.

Astfel actul adiþionaln-a fost înregistrat deITM Hunedoara ºi nupoate fi pus în aplicare,cel puþin pânã lafinalizarea a doua contestaþii depuse desindicat din conducereaCEH, ambele instituþiiconsiderând cã legeaeste respectatã. În totacest timp minerii suntla un pas de a ieºi înstradã. Au fost maimulte voci în sala deapel (n.r. sala în care se

adunã minerii înaintede a intra în subteran)care au cerut fie blocarea în minã orideclanºarea conflictuluide muncã.

În martie 2012peste 5000 de mineriau oprit lucru timp deaproape o sãptãmânãºi au fost la un pas de apleca spre Bucureºtidupã ce sporul de peri-col nu le-a fost majoratcu 100 de lei.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Pentru cã duminicãnoaptea, 9/10 martie,vântul s-a intesificat, abubuit o parte dinmass media naþionalãinformaþia cã eolieneleau devenit principalasursã de energie înþarã.

Adicã, de mai binede 10 ore, aºa cum aconstatat capital.ro,eolienele sunt princi-pala sursa de energieîn producþia naþionalã,asigurând peste 25%din consumul naþionalde energie.

Din graficul alãturatreiese cã la ora 10:30

(luni, 10 martie), peste26% din producþie eraasiguratã de parcurileeoliene, a doua sursãprincipalã de producþiefiind termocentralecare funcþioneazã pecãrbune, cu 23%.

Practic, începândde duminicã de la ora23, parcurile eolienesunt principala sursãde energie aRomâniei, asigurândpeste un sfert din producþie.

O situaþie similarã afost înregistratã ºiduminicã 9 martie,

primele 17 ore alezilei, parcurile eolienefiind pe primul loc înproducþia de energie,dar producþia era desub 2.000 MW.

Deci au prins dedouã ori, câte unmoment/orã, pemãsurãtori în timpireali, primul loc.

Aºa, ºi când a statvântul, n-a scos nimeninici un cuvânt cã peprimul loc în producþiaenergiei sunt termo-centralele pe cãrbune!

Dimunuarea certifi-catelor verzi pentruenergia verde, din

cauza crizei economiceºi sociale, nu îi oprescpe energeticienii verzi.Nu rateazã nici unmoment pentru ademostra cã estenevoie de ei ºi suntextrem de atenþi laimagine.

Cei din energiatermo pe cãrbune nuau tenacitatea lor ºinici solidaritatea debreaslã pentru un scopcomun.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Nou termen îndosarul exploziei de

la mina UricaniP rocesul exploziei din februarie 2011,

când cinci mineri ºi-au pierdutviaþa la EM Uricani, tinde sã selungeascã dupã ce la dosar trebuie sãajungã ºi concluziile unei noi expertizecare se va efectua, acum, la trei ani de laaccident, în subteranul exploatãrii.

În plus ºi specialistul care ar fi trebuit sã facãexpertiza a cerut sã fie înlocuit ºi dacã instanþade la Petroºani, iniþial, nu a încuviinþat solici-tarea, ulterior i-a dat curs. Expertiza care se vaface la EM Uricani cere ºi prezenþa celor patruºefi acuzaþi de procurori de ucidere din culpã,astfel cã judecãtorul de caz a solicitat conduce-rii minei sã permitã accesul acestora în incintasubunitãþii. Pe de altã parte, la termenul deastãzi- marþi, preºedintele de ºedinþã a citatcinci martori pentru a-i audia în acest procescomplex.

Expertizele încuviinþate de judecãtor în pro-cesul exploziei de la Mina Uricani, din 2011,vor fi efectuate în domeniul electromecanic ºial protecþiei muncii. Reamintim cã patru foºtiºefi ai Exploatãrii Miniere Uricani, respectivDragoº Aurelian Ciucã, Claudiu Lucian Butari,Nicuºor Florin Moga ºi Florinel Moldovan, aufost trimiºi în judecatã de procurori, pentruucidere din culpã, iar avocaþii lor spun cã suntnevinovaþi.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Termocentralele au fost pe locul I, pânã când a început sã batã vântulV erzii din energie îºi fac imagine ºi se solidarizeazã când

este vorba de breasla lor. De duminicã, de când în þarãvântul s-a intesificat, strigã în presa centralã cã sunt pe primulloc la producþia de energie. Cei din energia termo pe cãrbune,care au fost luni bune pe primul loc, nu au ambiþii de acestgen, nici de concurenþã ºi mai ales de imagine.

Minerii sunt la un pas de protest

Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 Martie 20144 Actualitate

La Petroºani suntmedici, profesori ºialte categorii de inte-lectuali care solicitã olocuinþã din fondullocativ însã aceºtia deºiau carte nu au partede aºa ceva, în timp cecazurile sociale autoate beneficiile,locuinþe pentru carenu plãtesc chirii ºi nicinu pot fi evacuaþi dincauza condiþiilor, ausubvenþii la apã, gaz,cãldurã...

T oleraþi lanesfârºit

Toleraþi la nesfârºitdin cauza condiþiilorsociale precare. Statulromân încurajeazã

prin mãsurile actualestatul acasã ºi neplatadatoriilor. DeºiServiciul Public deAdministrare aDomeniului Public ºiPrivat din cadrulprimãriei Petroºani a

intentat sute de procese împotrivachiriaºilor dinlocuinþele de stat,instanþele de cele maimulte ori dau câºtig decauzã rãu-platnicilor.SPADPP a solicitatevacuarea acestora dinlocuinþe însã acestlucru nu este posibil.

”Serviciul Public deAdministrare aDomeniului Public ºiPrivat din cadrul

Primãriei municipiuluiPetroºani a acþionat îninstanþã pe chiriaºiirãu-platnici din imo-bilele din proprietateanoastrã. Aceºtia audatorii acumulate îndecursul anilor ºi suntactualmente pe rolulinstanþei judecãtoreºtiaproximativ 280-300de dosare. În majori-tatea cazurilor instanþadispune doar recupera-rea debitelor restante

fãrã sã dispunã ºievacuarea. Unelesentinþe sunt definitive,altele sunt pe rol, noine vom supunedeciziei instanþei ºivom acþiona ca atare”,a declarat DanielViºan, director execu-tiv SPADPP Petroºani.

În momentul în carechiriaºii sunt somaþi,unii dintre ei vin ºiachitã o parte dinrestanþe.

”Înainte de adeschide procesul îninstanþã, serviciile abilitate înºtiinþeazãpersoanele cu privirela datoria pe care o auºi o parte dintre ei vinºi plãtesc chiria integral sau o parte ºiatunci nu mai suntemnevoiþi sã îi acþionãmîn instanþã, dar în celemai multe cazuriajungem cu ei îninstanþã ºi dupã ce sepronunþã sentinþa ºieste cu titlu executoriu,o parte dintre ei vin ºiplãtesc chiria”, maispune sursa citatã.

Deºi actualmentesunt sute de persoanela nivelul municipiuluiPetroºani care aºteap-tã sã primeascã olocuinþã din cele alestatului, responsabiliiadministraþiei nu le potsatisface cerinþele. Numai este nicio locuinþãdisponibilã. Aºa seface cã medici ºi profesori aºteaptã olocuinþã din fondullocativ, în timp cechiriaºii care nu ºi-auplãtit de ani de zilechiria beneficiazã deacest confort.

”Actualmente nuavem locuinþe socialedisponibile, dar aºteptãm sã vedem, în

funcþie de bugetul caresperãm sã ne fie alocatde la Guvern, pentrucã domnul primar ainiþiat un proiect cuprivire la reabilitareablocului de locuinþe dinfosta incintã aJandarmeriei, acelacare actualmente estedevastat ºi aºteptãm sãprindem finanþarea înacest sens pentru aputea reda ºi acel imobil persoanelorcare au nevoie de olocuinþã. Proiectul estedepus la Minister,aºteptãm punctul devedere al acestora”, amai spus Viºan.

Sunt chiriaºi care nu ºi-au plãtit dãrilepentru locuinþe de anide zile. ResponsabiliiSPADPP sperã doar sãrecupereze mãcar oparte din sumelerestante.

”Sunt datorii de500 de lei, de 4000de lei în funcþie deperioada de când nuau plãtit. Sunt care nuau plãtit de un an, doi,chiar trei ani, cu ei neaflãm în instanþã ºisperãm sã recuperãmîn totalitate chiria, darºi în funcþie de posi-bilitãþile financiare aleacestora aºa vomîncasa ºi noi”, a maideclarat directorul dela SPADPP.

Sumele de încasatde la rãu-platnici se cifreazã la peste unmilion de lei noi.Posibilitatea ca admi-nistraþia localã sã recu-pereze sumele datoratede chiriaºi este redusãdat fiind ºi faptul cãmajoritatea acestorpersoane au o situaþiefinanciarã precarã.

Monika BACIUMonika BACIU

Începe cosmetizareade primãvarãÎ ncepe curãþenia de

primãvarã, iar laPetroºani cei care dorescsã amenajeze spaþiile verzise pot adresa primãriei. În plus, în aceste zile vademara ºi acþiunea de cosmetizare sau tãiere acopacilor bãtrâni.

Mai mulþi oameni dinPetroºani au fãcut cereri la

primãrie pentru cã vor cosmetizarea copacilor bãtrâni.Alþii cer chiar sã fie tãiaþi toþicopacii vechi, iar pânã ladecizia definitivã, cererile trecpe la specialiºtii în protecþiamediului.

Nu orice pom va fi tãiat, iarmajoritatea copacilor vor intraîntr-un proces de cosmetizareîn curând. „Sunt destule cereride la cetãþeni, chiar de ordinulzecilor depuse ºi înregistratela serviciul nostru. Noi procedãm la toaletare saula tãiere, depinde de la caz lacaz, funcþie de rãspunsul pecare ni-l dau colegii specializaþipe acest domeniu, în speþã, cei

de la Protecþia Mediului. Ce decid ei, dupã deplasareaîn prealabil în teren, cu echipamentul din dotare ºi cuoamenii pe care îi avem, dispunem ºi îndeplinim cererileaprobate de ei”, a declaratDaniel Viºan, directorulServiciului Public deAmenajare a DomeniuluiPublic ºi Privat din Petroºani.

În plus, cã tot vine primã-vara, oamenii sunt îndemnaþisã îºi amenajeze spaþiile verzidin jurul blocurilor, iar pentruasta, chiar pot primi materi-alele necesare gratuit. „Chiarsãptãmâna trecutã am fãcutcomandã pentru a achiziþionacopãcei, gard viu, sãmânþã deiarbã ºi în sãptãmâna careurmeazã vom achiziþiona ºiflori pentru amenajarea domeniului public. Acum cã seîncãlzeºte timpul, aºteptãm ºicetãþenii sã vinã cu solicitãri sãvinã la noi, sã depunã o cerereºi noi vom acþiona”, a maiadãugat Daniel Viºan.

Oricine vrea sã contribuieîntr-un fel la imaginea oraºului,poate primi materiale gratuitde la primãrie ºi edilii locali vorîncepe cosmetizarea în scurttimp.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Statul încurajeazã STATUL DEGEABAP roverbul ”ai carte, ai parte” nu mai

este de actualitate în zilele noastre.Acesta a fost înlocuit de ”nu ai carte, aiparte”, dacã este sã ne referim la sutelede cazuri sociale care beneficiazã denenumãrate servicii ºi facilitãþi din parteaSTATULUI român care nu face altcevadecât sã încurajeze STATUL la propriu.

“Am hotãrât sã o demolãm. Nu

arãta bine deloc acolo...Noi nu ne-am propus sãfacem nimic pe acelteren, spaþiul fiind rela-tiv mic. Dacã Asociaþiade proprietari de acolovrea sã facã ceva, even-tual o baterie de garaje,sau orice altceva, potveni cu propuneri, cuproiecte ºi vom analiza”– Ilie Pãducel, primaruloraºului Petrila.

Construit în anii 1986-1987, blocul Mãgura, de laintrarea în Petrila, un imobilexclusivist la acea vreme,poartã numele localitãþii, deunde venise în Valea Jiuluiprim secretarul de atunci,care avea rolul de primar.Este un bloc cu parterulamenajat în garaje ºi boxespaþioase ºi singura clãdirede apartamente, cu douãetaje, care avea centralã termicã proprie. Dar cine s-o deservescã?

Locatarii din cele treiscãri de bloc trebuiau sã-ºiangajeze om pentru a”focãri” ºi asta în cel puþindouã schimburi. Combustibilexista, pentru cã majori-tatea aveau bonuri de cãr-bune, raþii care li se cuve-neau pentru cã activau înminerit. Preþul cãldurii ºiapei calde se ridica, în aces-te condiþii, la un preþ con-siderabil, drept pentru carelocatarii au gãsit o soluþie.Doi sau trei locuitori aiblocului fãceau pe fochiºtii,cu schimbul. N-a mers.Nemulþumirile s-au acumu-lat, plus poluarea care îi”îneca” în fum ºi funingineºi pe ei ºi pe locuitorii dinjur.

Gradual au trecut la pro-priile sobe, apoi la centralede apartament, iar centralablocului a fost abandonatã.

În timp, construcþia a fostdemolatã parþial de hoþi, numai avea decât un pereterãmânând susþinerile ºiacoperiºul. S-a sustras fierdin grinzile solide de labazã, iar locul a devenitrampã de gunoi, dar ºi adãpost pentru animale depripas.

De vreo patru zile, angajaþi ai societãþii EdilUrban muncesc din greu sãdãrâme clãdirea simplã, oîncãpere mare, o mini halãde vreo 250 metri mãtraþi,care a fost constriutã ca ocazematã în perioadaceauºistã. Fiind înghesuitã

între clãdiri, macaragiul aavut o misiune extrem degrea... Aspectul eradezolant ºi se afla chiar lastrada principalã.

”Am hotãrât sã odemolãm. Nu arãta binedeloc acolo... Noi nu ne-ampropus sã facem nimic peacel teren, spaþiul fiind relativ mic.

Dacã Asociaþia de proprietari de acolo vrea sãfacã ceva, eventual obaterie de garaje, sau oricealtceva, pot veni cu propu-neri, cu proiecte ºi vomanaliza” – a declarat Ilie

Pãducel, primarul oraºuluiPetrila.

Din 1989, au mai existatcereri pentru ca acea micãhalã sã fie concesionatãpentru diverse utilitãþi, chiarºi pentru o spãlãtorie auto,dar spaþiul strâmt dintreclãdiri era inadecvat.

Astfel, o clãdire inutilã,de peste 20 de ani, a dis-pãrut. Oare când se vaîntâmpla acelaºi lucru cuscheletul ”blocului fantomã”din cartierul AeroportPetroºani, locul unde s-auaccidentat grav ºi chiar aumurit copii?

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU


A mai cãzut o ”cazematã” ceauºistã


Monika BACIU

”Este problemaconducerii acestui ser-viciu când începeeutanasierea.Funcþioneazãschiopatant încã, nufuncþioneazã grozav,însã nici promisiunilepe care le-am fãcutnu au fost cã lucrurilese vor întâmpla pestenoapte. Merg încetdin pãcate toate aces-te lucruri. Încercam sãle grãbim ºi sãmeargã mai repede.Noi sperãm cã prob-

lemele sã se rezolvepânã la sfârºitul anu-lui, cam în termenulpe care ni l-am pro-pus poate chiar puþinmai repede”,a declaratTiberiu Balint,vicepreºedin-tele CJH.

ConsiliulJudeþeanHunedoara vaachiziþionaîncã douãmaºini ºi vamai angajapersonal încadrul acestui

serviciu în momentulîn care maidanezii vorfi eutanasiaþi.

”Dacã pânã acumadãposturile erau

neîncãpãtoare înValea Jiului ºi nu sejustificau sã avem maimulte mijloace detransport, adicã maimulte maºini, maimulþi angajaþi, dacãintervine eutanasierease justificã ºi vomachiziþiona pentruValea Jiului încã unasau douã maºini,poate chiar douãmaºini în aºa fel încâtsã creºtem eficienta”,

a mai spus sursacitatã.

Consiliul JudeþeanHunedoara s-a achitatde contribuþiile cãtrediferite asociaþii. Înacest caz intrã ºiAsociaþia pentruOcrotirea Animalelorfãrã Stãpân, asociaþiecare funcþioneazã însubordinea ConsiliuluiJudeþean Hunedoara.2,5 milioane de lei aachitat instituþiajudeþeanã cãtreaceastã asociaþie.Asociaþia deDezvoltareIntercomunitarã„Serviciul Judeþean

pentru OcrotireaAnimalelor fãrãStãpân”, s-a constituitîn anul 2012 în urmaasocierii JudeþuluiHunedoara cu uneleunitãþi administrativteritoriale din judeþ,asociere aprobatãprin HotãrâreaConsiliului JudeþeanHunedoaranr.52/2012.

Asociaþia pentruOcrotirea Animalelorfãrã Stãpânfuncþioneazã înmajoritatea zonelorjudeþului. În ValeaJiului, serviciul estefuncþional laPetroºani ºi la Uricaniacolo unde la fineleanului trecut s-a inau-gurat cel mai mareadãpost din zonã.

Monika BACIU

”Salvitalul ne-aacþionat în judecatã,dar nu era o modali-tate legalã, este unadevãr cã nu a venitCurtea de Conturi peproblema Salvitalului,

dar nu aveam pe ce sãplãtim. Nu aveam ofacturã, nu aveamnimic ºi trecând prinatâtea lucruri, cã nueste o zi lãsatã de laDumnezeu sã nu facãcineva o plângere peundeva. Rãutatea este

foarte mare ºi trebuiesã se fereascã ºi pri-marul cum poate deunele lucruri. Avemnevoie de Salvital, amdeschis ISU pe razalocalitãþii ºi suntfoarte mulþumit ºi îmipare bine cã sunt aicilângã noi, am ºi prinsîn bugetul de anulacesta o sumã pentruSalvital, dar o sumã pecare o plãtim din ian-uarie pânã în decem-brie, nicidecumrestanþe. Eu trebuie sãam norocul ca unjudecãtor, un procurorsã fie foarte bine doc-umentat, dar dupã cevine cu un raportCurtea de Conturi estefoarte greu ca un mag-istrat sã spunã careeste realitatea”, adeclarat CornelResmeriþã, primarulmunicipiului Lupeni.

Edilul spune cã nuva plãti retroactiv nicimãcar un leu pentrucã nu are aceºti banicuprinºi în buget.

”Nu avem prins înbuget, nu îmi pot per-mite sã prin în buget,

nu vreau sã îmi pierdºi haina de pe mine.Vreau sã aplic legeaca niciun judecãtor sãne atace spunând cãîºi fac datoria din plin.Încercã sã fac în aºafel sã nu greºesc”, amai spus sursa citatã.

Asociaþia Salvitalare de recuperat sumeimportante de bani.Sunt parteneri care nuau achitat contribuþiilede ani de zile, însã cutoþii beneficiazã de ser-viciile SMURD.

Niciun leu retroactiv

P rimãria Lupeni nu va achitaretroactiv facturile cãtre

Salvital. Asociaþia din judeþulHunedoara în subordinea cãreiafuncþioneazã serviciul SMURD aacþionat în judecatã ºi a câºtigatprocesul cu Primãria Lupeni.Administraþia localã are de achitat700 de mii de lei cãtre aceastã aso-ciaþie. Edilul spune cã Salvital nu aprocedat legal.

Serviciul Judeþean pentru Ocrotirea Animalelorfãrã Stãpân funcþioneazã ”ºchiopãtat”

S erviciul Judeþean pentru Ocrotirea Animalelor fãrãStãpân funcþioneazã ºchiopãtat. În urmã cu doi ani

s-au pus bazele Asociaþiei pentru Ocrotirea Animalelorfãrã Sãpân, asociaþie la care au aderat mai multeadministraþii locale din judeþ. Potrivit lui Tiberiu Balint,asociaþia funcþioneazã mai greoi la momentul de faþã.Nici eutanasierea câinilor nu se ºtie când va începe.


PreºedinteleOrganizaþiei PNLPetrila a lansat unatac dur la primarullocalitãþii, Ilie Pãducel(PSD) ºi-l suspecteazãde cheltuirea banilorpublici dupã bunulplac. Cultura ar fi fostîn viziunea liberalilormijlocul cel mai laîndemânã pentruscurgerea banilor ºi aucerut ca edilul sã letransmitã în scrisdetaliat fiecare sumãalocatã din bugetullocal. Rãspunsul a fostînsã unul în douã rân-duri. „Consilierul local(PNL) DoiniþaBãlãnesc cerut în bazaLegii 544, sã i searate toate cheltuielile,sumele de bani alocate

din bugetul local alPrimãriei Petrila, lacapitolul culturã. Adoua solicitare a fostde a i se pune la dis-poziþie modul deatribuire a locuinþelorsociale, însã la ambelecereri primarul IliePãducel a consideratsã dea niºte rãspunsuride parcã primãria estemoºia dumnealui. Aicieste vorba de banipublici ºi þin sã-i atragatenþia cã nu maipoate domni el cum afãcut pânã acum.Totul era bine, eraliniºte, banii se cheltu-iau cum dorea el. Noi,liberalii, nu mai accep-tãm sã se risipeascãbanii petrilenilor dupãbunul plac al unui pri-

mar”, a declaratpreºedintele PNLPetrila, Costel Avram.

P rimarulrãspunde

În replicã, primarullocalitãþii, Ilie Pãducelspune cã nu din reavoinþã s-au emisrãspunsuri scurte lasolicitãrile liberalilor cidin cauza volumuluimare de muncã presu-pus de cãutarea tutur-or documentelor.Edilul ºef al localitãþiisusþine cã nu arenimic de ascuns ºi vapune la dispoziþie totceea ce consilieriiPNL Petrila au solici-tat. „Le-am datrãspuns dar nu au fost

mulþumiþi cum l-amformulat noi. Am fostplecat vreo trei zile laBucureºti, o sã spuncolegilor mei ºi neocupãm de aceastãproblemã. Nu este reavoinþã, le-am dat într-o formã în care noiam considerat cã estesuficient, o sã refor-mulãm. Probabil cã nusunt mulþumiþi cu for-mularea, trebuia sã fiemai multe virgule,cuvintele ºi frazeleîmbrãcate altfel. Aminvitat-o pe doamnaconsilier la PrimãriaPetrila, întrucât sunt

foarte multe hârtii defãcut, ºi i-am spus cã-istãm la dispoziþie, sãverifice toate docu-mentele”, a replicatprimarul localitãþiiPetrila, Ilie Pãducel.Liberalii au anunþat cã

vor cere în instanþãdocumentele solicitatecare sunt publice ºiaccesul este garantatprin Legea privindinformaþiile de interespublic.

Monika BACIU

”Nu este legalã înmomentul de faþã ºidin aceastã cauzã niciConsiliul Judeþean nuo poate face. Ceea ceputem lua în calculeste pe mãsurã ceinvestitile pe fondurieuropene se terminã,este sã analizãm tari-ful din Valea Jiului darasta odatã cucreºterea productiv-itãþii de la ApaServValea Jiului pentru cãdacã reducem pierder-ile din aceste reducericred cã în urma uneianalize atente ºi aunor costuri mai

scãzute, putem încer-ca sã reducem preþulapei în Valea Jiului.Nu este din pãcatepermis de lege aceas-ta subvenþionare însensul cã ConsiliulJudeþean sã dea baniacestei societãþi pen-tru cã este consideratca ajutor de stat”, adeclarat TiberiuBalint, vicepreºedin-tele CJH.

Chiar în cursulaceste sãptãmâni,directorul general alSC ApaServ ValeaJiului a fãcut apel laparlamentarii dinValea Jiului pentru a-l

ajuta în Parlamentpentru a obþine unaviz favorabil pentrusubvenþionarea preþu-lui apei în ValeaJiului. în urmã cucâteva luni parlamen-tarii PP-DD, printrecare la momentulrespectiv ºiHaralambie Vochiþoiuau depus o iniþiativãlegislativã în acestsens care a primit aviznefavorabil. Momentulprielnic pentru o nouãîncercare este acum,cât aceste formaþiunipolitice sunt în arculguvernamental.

Câºtigul salarialmediu nominal brut afost de 2.250 lei, cu7,4% mai mic decâtîn luna decembrie2013.

Comparativ culuna ianuarie 2013,în ianuarie acest ancâºtigul salarial mediunominal net a crescutcu 5%, iar indicelecâºtigului salarial realfaþã de aceeaºiperioadã a anuluiprecedent a fost de103,9%.

Valorile cele maimari ale câºtiguluisalarial mediu nomi-nal net s-au înregis-trat în extracþiapetrolului brut ºi a

gazelor naturale(4.144 lei), iar celemai mici în hoteluri ºirestaurante (972 lei).

Indicele câºtiguluisalarial real pentruluna ianuarie 2014,faþã de luna prece-dentã, calculat caraport între indicelecâºtigului salarialnominal net ºiindicele preþurilor deconsum, a fost de91,5%.

Potrivit INS,creºteri uºoare alesalariului mediu net,faþã de decembrie2013, s-au înregistratîn sectorul economicîn hoteluri ºi restau-

rante (3,4%), activitãþide poºtã ºi de curier(0,7%), alte activitãþide servicii (0,4%) ºiau fost generate înprincipal de aplicareaprevederilor legalepentru stabilireasalariului de bazãminim brut pe þarãgarantat în platã.

În cursul anului seînregistreazã fluctuaþiiale câºtigului salarialdeterminate, în prin-cipal, de acordareapremiilor anuale ºi aprimelor de sãrbãtori(decembrie,martie/aprilie).Acestea influenþeazãcreºterile sau scãder-ile în funcþie deperioada în care suntacordate, conducând,în cele din urmã, laestomparea fluctuaþi-ilor câºtigului salariallunar la nivelul întreg-ului an, precizeazãINS.

AGERPRES

Avram îi cere transparenþã lui Pãducel

L iberalii din estul Vãii Jiului îi cer edilului loca-litãþii sã le punã la dispoziþie toate cheltuielile

efectuate din bugetul local pentru acþiunile culturale,dar ºi modul de atribuire a unor locuinþe sociale. Auprimit un rãspuns de la primarul Ilie Pãducel, însãacesta îi nemulþumeºte pe liderii PNL.

Diminuarea preþului apeidepinde de investiþii

O ricât ar încerca responsabilii Consiliului JudeþeanHunedoara ºi cei de la ApaServ Valea Jiului sã

subvenþioneze preþul apei în Valea Jiului acest lucru nueste posibil. Nu existã o bazã legalã pentru a percepe tar-ife mai mici familiilor care au venituri sunt 1000 de lei.De mai bine de doi ani se încearcã acest lucru însã pânãacum nu s-a înregistrat niciun progres în acest demers.

Câºtigul salarial mediu nominal neta scãzut cu 135 de lei

C âºtigul salarial mediu nomi-nal net a fost de 1.625 lei, în

ianuarie 2014, în scãdere cu 135 lei(7,7%), faþã de decembrie 2013, aanunþat la sfârºitul sãptãmâniitrecute Institutul Naþional deStatisticã.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 Martie 20148 Politic Politic 9

T oatã lumeabuluc la ghiºee.

Aºa poate fi descrisãziua în care oameniiiau salariile, laPetroºani, acolounde se stã minutebune la rând laplata dãrilor cãtrestat. Asta se vede înnivelul încasãrilor,care este unulrecord.

Criza ºi sãrãcia nu i-a oprit pe locuitorii dinPetroºani sã treacã pela ghiºee.

Cei mai mulþilocuitori ai Vãii Jiului ºi-au achitat deja dãrilela stat pentru acest an.

Sunt zile în care sute de oameni aºteaptã larând, iar nivelulîncasãrilor este unulrecord ºi, în plus, acumpe ultima sutã de metridin primul semestru seaºteaptã un nou afluxde cetãþeni la acestbirou. „Pânã în 31 martie, bonificaþia estede 10%. Aºteptãmacum sã intre pensiile ºisalariile ºi o sã avem dinnou un aflux de con-tribuabili, începând cudata de 14, pânã lasfârºitul lunii. Dupã 31martie se vor calculamajorãri de întârziere cese vor aplica la jumãtatedin impozitele neachi-tate aferente anului

2014. Vreau, însã, sãvã spun cã avem pânãacum un grad deîncasare de peste 80%,ceea ce înseamnã cã au

fost zile când am avut ºipeste 200 de persoanela ghiºeu”, a spus IoanaMãrgulescu, ºefaServiciu Impozite ºi

Taxe Locale. Toþi aceºtia ºi-au

plãtit taxe, impozite sauamenzi, dar sunt ºioameni care ºi-au achitat deja taxa pentrugunoi. „Dupã cum amobservat, de la începutul

anului ºi pânã acum,majoritatea au achitatintegral, pentru cã beneficiazã de bonifi-caþia de 5%, dar suntpersoane care ºi-auachitat doar taxele, iargunoiul îl plãtesc lunar.Nici anul acesta nu vorfi majorãri de întârziere,ci doar la sfârºitul anului”, a mai adãugatIoana Mãrgulescu. .

Nivelul încasãrilorlocale este unul foartebun, iar la Petroºani,criza nu i-a lãsat peoameni fãrã simþul civic.Cei mai mulþi dintrecontribuabili vin dedimineaþã ºi aºteaptãminute bune la rând, înzilele în care aglomera-þia este foarte mare.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

L ucrãrile deextindere a

reþelelor de apã ºicanaizare din ValeaJiului, un proiectderulat de ApaServValea Jiului SA cufonduri europene,sunt în grafic ºi seapropie cu paºirepezi de final.Totuºi, lucrãrilesunt decontate înproporþie de nici 40de procente.

Progresul fizic allucrãrilor este de peste67%, aratã datele ofi-ciale ale operatoruluide apã ºi canalizare dinValea Jiului, mai maredecâtprogresul finan-ciar. Situaþia, spuneCostel Avram, direc-torul general al SCApaServ Valea JiuluiSA, are douã cauze. Pede o parte vorbimdespre birocraþia ceînsoþeºte deconturilefãcute pe banieuropeni, iar pe de altãparte este vorba chiarde lipsa de operativi-tate a firmelor care aucontractat lucrãrile înceea ce priveºte decon-turile. “Pentru investiþia

pe care noi amînceput-o undeva înanul 2011, progresulfinanciar este de39,33%, iar progresulfizic este 67,12%.Lucrãrile sunt în plan,iar ultima – care estePetroºaniul, o vomfinaliza anul viitor.Progresul financiar estemai mic decât progre-sul fizic din cauzã cã nuau venit pentru decon-turi, iar în al doilearând trebuie menþionatcã pe fondurileeuropene birocraþiaeste foarte mare. Sunto mulþime de acte cucare trebuie sã se prezinte pentru decon-turi”, a precizat CostelAvram. Proiectul în va-loare de 40 de milioa-

ne de euro se adresazãtuturor localitãþilor dinValea Jiului.

S e reducpierderile.

Pe de altã parte,ApaSrv pregãteºte ceade a doua parte a acestui amplu proiect,în valoare de 67 demiliaone de euro fãrãTVA, care vizeazãreabilitarea reþelelordeja existente, ceea ceva duce la rdeucereapierderilor. „Dacã înprima parte a proiectu-lui s-a fãcut extindereareþelelor de apã ºicanalizare, în partea adoua a proiectuluiinvestiþiile vor duce lamicºorarea pierderilor,care în continuare suntmari. Suntem primul

operator din Româniacare a început partea adoua proiectului.Asistenþa tehnicã a fostdeja scoasã la licitaþie,iar aceastã asistenþãare rolul de a facestudiul de fezabilitate ºide a pregãti licitaþiilepentru ceea ce avemnoi prins în proiect”, a exlicat directorul general al SC ApaServValea Jiului SA. Astfel,în partea a doua seprevede reabilitarea a44 km canalizare, 3captãri, 26 de kilometri de aducþiuni,reabilitarea a 2 staþii de tratare, precum ºireabilitarea a 64 dekilometri reþele de distribuþie.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

P ersoanele cudizabilitãþi care

sunt nevoite sã seajute de cãrucioaresunt condamnate laumilinþã. Dacã nu aula dispoziþie un auto-turism depalsareadevine un calvar,asta deºi au o lege departea lor care îiobligã pe trasporta-torii locali sã asigurerampe pentru accesul celoc care sedeplaseazã în cãrucioare.

De aproximativ 7 anilegea care dã dreptulpersoanelor cu dizabi-litãþi la accesul înmijloacele de transportpe traseele locale estefacultativã în judeþulHuneoara. Autoritãþilelocale nu au cuprins încaietul de sarcini aceastãobligaþie legaã, iar ope-

ratorii care s-au prezen-tat la licitaþiile pentruatribuirea traseelor nuau avut niciun motiv sãasigure rampele nece-sare pentru persoanele

cu handicap locomotor.Abia acum, în al doisprezecelea ceas,edilii iau în calcul ºiaceastã prevederelegalã, dar numai pentru

licitaþiile ce vor urma.„Este obligatoriu, de celpuþin 7 ani, sã aibãrampe pentru persoanelecu handicap locomotor ºiaici vorbim despre trans-portul urban, iar acestlucru poate fi verificat dePoliþia Rutierã ºiAutoritatea Rutierã”, adeclarat vicepreºedinteleConsiliului JudeeþanHunedoara, TiberiuBalint.

N oi regulipentru

transportatori

Acesta spune cã laDeva urmeazã apro-barea unui regulamentpentru operatorii locali,mai ales cã mijloacelede transport în comunau nevoie de urcare ºicoborâre. Acesta a pre-

cizat cã în reºedinþa dejudeþ au mai apãrutmicrobuze cu douã uºi,dar deocamdatã niciunulcu rampe pentru per-soanele cu handicap.„Dacã la licitaþie nu þi secere aºa ceva, special,atunci rãmâi ºi testrecori printre prevede-rile legale”, a mai spusBalint. Dar, în noulregulament de la Deva,

va fi prevãzutã ºiaceastã obligativitate,potrivit datelor de pânãacum.

ªi la Petroºaniautoritãþile locale vorveni în sprijinul per-soanelor care nu se potdeplasa decât cu ajutorulscaunelor speciale. Lalicitaþia de anul viitor,aceastã prevedere legalãva fi inclusã în caietul desarcini. „Licitaþia petransportul local esteprevãzut sã aibã loc anulviitor, când se va treceîn caietul de sarcini ºiaceastã cerinþã legalãpentru accesul per-saonelor cu dizabilitãþi înmijloacele de transport”,a declarat NicolaeTaºcã, purtãtor decuvânt al PrimãrieiMunicipiului Petroºani.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Î n urma alegerilor dinanul 2012, Partidul

Poporului - Dan Diaconescuavea în Valea Jiului, 1 senator, 1 deputat ºi 13consilieri locali. Dintreaceºtia, doar senatorulHaralambie Vochiþoiu a dezertat, deputatul MonicaIacob – Ridzi, precum ºi cei 13 consilieri localirãmânând pe poziþii.Respectiv 3 la Petrila, 2 în Petroºani, câte unul laAninoasa ºi Uricani, 2 la Vulcan ºi, cei mai mulþila Lupeni - 4.

“La nivel de Valea Jiului amînregistrat doar o plecare, aicifiind vorba despre senatorulHaralambie Vochiþoiu, cel care

era ºi preºedintele judeþean alPP-DD. În rest, toþi ceilalþi amrãmas pe poziþii. Aici este vorbaatât despre deputatul MonicaIacob – Ridzi cât ºi despre cei13 consilieri aleºi la nivelul loca-litãþilor din Valea Jiului. Toateorganizaþiile din zonãfuncþioneazã, în continuare, fãrãniciun fel de probleme. Nici înceea ce priveºte numãrul demembri nu am întâmpinat probleme pentru cã am rãmas la acelaºi numãr de membri ºide cotizanþi. Deocamdatã, laPetroºani, eu sunt preºedinteinterimar ºi urmeazã sã efec-tuãm alegeri dupã cele pentruParlamentul European”, adeclarat Ion Toma, preºedinteinterimar PP-DD Petroºani ºi, înacelaºi timp, consiler în cadrulCL Petroºani.

Pentru cei care au rãmas în

PP-DD urmeazã proba de foc,respectiv alegerile europarla-mentare. Primul hunedoreanaflat pe respectivele liste esteMarian Munteanu, preºedinteleinterimar al partidului la niveljudeþean, amplasat abia pe locul16 la nivel de þarã. “Noi, ca partid, sperãm sã trimitem înParlamentul European 5 membriai PP-DD. Speranþele suntîndreptãþite, rãmâne însã sãvedem câte voturi vom obþine.Candidatul nostru hunedoreaneste Marian Munteanu,preºedintele interimar la nivel dejudeþ, acesta fiind clasat pe locul16 pe lista partidului. Chiardacã nu are ºanse prea mari dea ajunge în Euro-Parlament,candidatul nostru are rolul de aatrage cât mai multe voturi pen-tru PP-DD. Abia dupã alegerileeuropene vom stabili care estelinia pe care o vom urma ºi cemai avem de fãcut”, a mai spusIon Toma.

PP-DD-iºtii sperã sã obþinãcel puþin 5 locuri în viitorulParlament European, pe listã,pe primul loc fiind situatpreºedintele Dan Diaconescu. Înprezent, în Petroºani, PP-DDmai are circa 1.200 de membri,cam tot atâþia ca ºi în urmã cu 2ani. Semn cã degringolada de lanivel naþional nu i-a afectat(aproape deloc) ºi pe membriipartidului din Vale.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Mulþi au fost, destui au rãmas...

Petroºani: Încasãri-record la taxele locale

Condamnaþi la umilinþã Au lucrat de mai mulþi bani

Decontul lucrãrilor de extindere areþelelor de apã în urma progresului fizic


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Carmen COSMAN - PREDA

Bucurie pentru mediciirezidenþi. Dupã ce maibine de douã luni au fostduºi cu vorba, burselepromise de Executiv auajuns pe cardurilemedicilor rezidenþi.

Banii pentru mediciirezidenþi vin direct de laMinisterul Sãnãtãþii ºipânã acum nu au fostachitate din cauzã cãsumele necesare nu aufost virate.

Veºtile sunt, însã,

bune, iar rezidenþii auînceput sã primeascãbursele. Încã de la finelelunii trecute, oficialiiMinisterului Sãnãtãþii ausolicitat de la toate spi-talele din þarã, prinDirecþiile de SãnãtatePublicã, listele tuturorrezidenþilor ºi anul în care

sunt, aºa încât sã poatã fiplãtite aceste sume caresã mai ajusteze salariilemici încasate de mediciiaflaþi la speciliazãri.

În judeþul Hunedoarasunt 149 de medici rezidenþi, care beneficiatã

de aceºti bani meniþi sã lesuplimenteze veniturile.De precizat, însã, cã dacãsalariul brut al mediculuirezident depãºeºte 3.000de lei (iar aici sunt incluseºi gãrzile efectuate), aces-ta nu va mi primi bursã.

S alarii submedia

europeanã

Încã din luna noiembrie, premierulVictor Ponta anunþa cãmedicii rezidenþi vorprimi, pe întreagaperioadã de rezidenþiat,un tip de bursã specialãlunarã, în cuantum deaproximativ 150 euro,sau, mai precis, 670 delei.

Sumele ar fi trebuit sãintre, în completarii lasalarii încã din luna ian-uarie, dar plata efectivã alor a fost amânatã fãrã oexplicaþie coerentã.Potrivit statisticilor, în þaranoastrã salariile rezi-denþilor pornesc de la970 de lei ºi ajung la1.407 de lei.

Cu tot cu aceastã bursãspecialã, rezidenþii arurma sã primeascã întotal între 1.640 de lei ºi2.077 de lei, un venitoricum mult sub câºtiguleuropean.

ConvocatorÎn temeiul prevederilor

art.94 alin.2 ºi 3 dinLegea administraþiei publice localenr.215/2001, republi-catã, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare, seconvoacã ConsiliulJudeþean Hunedoara înºedinþã extraordinarã, lasediul acestuia, pentru

data de 11 martie 2014,orele 1100, cu urmã-toarea ordine de zi:

Proiect de hotãrâreprivind aprobarea organigramei, statului defuncþii ºi Regulamentuluide Organizare ºiFuncþionare ale aparatului de specialitateal Consiliului JudeþeanHunedoara.

Proiect de hotãrâre

privind atribuirea unuiimobil aparþinând dome-niului public al JudeþuluiHunedoara pentrurealizarea proiectului”Neutralizarea deºeurilormedicale periculoaserezultate din activitateaspitaliceascã”.

Preºedinte,Mircea Ioan

MOLOÞ

Bursele au ajuns pe cardurile rezidenþilor

D upã douã luni de amânare, mediciirezidenþi au primit în sfârºit

bursele promise de Guvern.


Monika BACIU

”În urma controluluiCurþii de Conturi din anul2011 s-a ajuns la concluziacã Valea Jiului nu mai estezonã defavorizatã, iar celetrei municipii, Vulcan,Lupeni ºi Petroºani nu maibeneficiazã de sporul dezonã defavorizatã. Dinpãcate, în acea lege datã îndecembrie 2009 se spunecã nu mai este zonã defa-vorizatã, dar localitãþilePetrila, Uricani ºi Aninoasasunt considerate zone defa-vorizate ºi vor primi 15%ca zonã defavorizatã ºi15% sume compensatorii.Din pãcate la localitãþile

Petrila, Uricani ºi Aninoasacea de 3 municipii nu seaplicã legea 330 prin carear fi beneficiat de sumecompensatorii”, a declaratVasile Fãgaº, lider de sindi-cat învãþãmântul preuniver-sitar din Valea Jiului.

Sutele de dascãli carepredau în cele trei municipiiale Vãii Jiului vor pierde30% din salariu din cauzaacestei hotãrâri a Curþii deConturi.

”Pierdem 30% din salar.Noi am fãcut demersuri înurma hotãrârii Curþii deConturi, dar am fostrespinºi atât la Deva, cât ºila Alba Iulia ºi la Bucureºtiaºa cã a rãmas soluþia

definitivã, astfel cãîncepând din aceastã lunãnu vom mai primi cei 30%ca sume compensatorii, casã nu mai vorbim de zonãdefavorizatã”, a mai spussursa citatã.

În urmã cu mai bine de10 ani s-a dispus acordareaunui spor pentru profesoriicare predau în Valea Jiuluipentru a-i atrage aici. Peatunci dascãliinu aveau califi-carea necesarã.Acum cãmarea lormajoritate austudii în dome-niu, s-a deciscã sunt multprea binepregãtiþi, motivpentru care s-arenunþat laspor.

”În urmã cu16-17 ani amfost consideraþica zonã defa-

vorizatã pentru cãatrãgeam foarte greu per-sonal calificat înînvãþãmânt. Aveam foartemult personal necalificat înînvãþãmânt ºi atunci pentruatragerea de personal înînvãþãmântul din ValeaJiului s-a dat acest spor de30%. În situaþia actualãtoate posturile sunt ocupatede titulari sau suplinitori,

foarte puþini necalificaþi maiavem în învãþãmântul dinValea Jiului”, a mai spusFãgaº.

Sute de dascãli din ValeaJiului rãmân fãrã spor.Învãþãmântul este din ce înce mai ºubred, iar subfi-nanþarea se resimte.Cadrele didactice din ValeaJiului beneficiau pânã acumde un spor de zonã, în val-oare de 30 de procente.Începând din acest an, pro-fesorii nu vor mai primiaceºti bani suplimentari.

Monika BACIU

”Conform legiianul acesta vomprimi 25% plus 5%pe procesele dinanii anteriori,câºtigate de noi dinsumele cuvenite.Din pãcate anumiteºcoli din localitãþilenoastre au primit oanumitã sumã maimicã decât ceacuvenitã, iar con-tabilii au primitordin ca sã dea otreime din sumacare s-a primit dinsuma cuvenitã. Aºacã în loc sã

primeascã opãtrime din sumacuvenitã, o sumãmai mare, primescdin suma primitã deºcoli”, a declaratVasile Fãgaº, liderde sindicatÎnvãþãmântul

Preuniversitar ValeaJiului.

Sunt dascãli careau de recuperatzeci de mii de lei,însã banii vor fiprimiþi în tranºe.

”E în funcþie deprocesul în care am

fost, în funcþie devechimea care aavut-o , de salariu.În urma proceselorfiecare dascãl are oanumitã sumã. Nutoatã lumea are lafel”, a mai spussursa citatã.

Aproximativjumatate dintrecadrele didactice audat in judecataMinisterul Educatieipentru a primimajorarile salarialeconform Legii221/2008, iar ceicare au obtinutdeja hotarari jude-catoresti favorabilelor vor primi baniiesalonat.

Au câºtigat procesele, dar nu au recuperat banii

ª i-au câºtigat drepturile în instanþã, dar îºirecupereazã banii pe parcursul a ºase ani.

Este vorba de dascãlii care au acþionat în jude-catã ºcolile unde lucreazã ºi Inspectoratul ªcolarJudeþean pentru acordarea unor sume ce le-aufost retrase ilegal din salariu. Dupã ce au câºtigatprocesele, profesorii sunt puºi în postura de a nu-ºi recupera toþi banii acum, ci pânã în anul 2020.

Calificãrile dascãlilor, motivul pentru eliminareasporului de Valea Jiului

A vem prea mulþi profesori calificaþi înValea Jiului ºi de aceea s-a renunþat la

sporul pentru zona defavorizatã. Începând cuaceastã lunã cadrele didactice din municipi-ile Vãii Jiului nu vor mai primi la salariusporul de 30% pentru zonã defavorizatã.

Estimarea este real-izatã folosind produse-le numerice aleCentrului europeanpentru prognoze pemedie duratã(ECMWF) de laReading, Anglia. Suntprognozate tempera-turile maxime ºi min-ime, mediate pentrufiecare regiune a þãriiºi adaptate local cumodele statistice ºisunt indicate perioad-ele cu probabilitateacea mai ridicatã deapariþie a precipitaþi-ilor.

BANATValorile termice vor

fi uºor mai ridicatedecât cele normalepentru luna martie.Astfel, media tempera-turilor maxime va fi de10...13 grade în inter-valul 10-14 martie, pe15 martie va creºtespre 16 grade, apoiva scãdea uºor, fãrã acoborî sub 12 grade.În prima sãptãmânãmedia temperaturilornocturne va oscila dela 2 grade la -1 grad,în schimb, dupã datade 15 martie, aceastase estimeazã cã vaevalua normal pentruaceastã perioadã, înecartul de la 1 la 4grade.

Vor cãdea ploislabe, locale, laînceputul intervalului ºidin nou, zilnic, dupãdata de 15 martie, cuposibilitatea ca înintervalele 16-17 mar-tie ºi 19-23 martie sãse consemneze ºi ploimoderate cantitativ.

TRANSILVANIAValorile termice se

vor situa în jurul celornormale pentru lunamartie. Astfel, mediatemperaturilormaxime pe întregintervalul de prognozãse va situa în ecartul 8

la 13 grade, par-curgând succesiv fazede creºtere sau descãdere de la o zi laalta. În schimb, mediatemperaturilor noc-turne va fi permanentnegativã, putândcoborî în nopþile maireci sub -5 grade înprima sãptãmânã, iarulterior aceasta se vasitua între -3 grade ºi -1 grad.

Vor cãdea ploislabe, izolat laînceputul intervalului ºidin nou, zilnic, la nivellocal, dupã data de 15martie, cu o probabili-tate ceva mai mare caîn intervalele 16-17martie ºi 19-23 martiesã fie ºi ploi moderatecantitativ. Trecãtor,vor fi posibile ºi pre-cipitaþii mixte.

MOLDOVAPânã pe 13 martie,

temperaturile diurnevor fi ceva mai mod-este, cu o medie ce nuva depãºi 8...9 gradeîn zilele mai reci. Vaurma o încãlzire,ajungându-se la mediade 16 grade pe 15martie, iar în a douasãptãmânã schimbãrilevor fi mai reduse,respectiv media tem-peraturilor maxime seva încadra între 11 ºi14 grade, aceste val-ori fiind cele normale

în luna martie, înaceastã regiune. Înprivinþa regimului ter-mic nocturn, seestimeazã cã în primasãptãmânã acesta seva situa uºor subnormã, predominândvalori medii negativede pânã la -2 grade,pentru ca, ulterior, sãdevinã unul normal,cu o medie a min-imelor cuprinsã între0 ºi 3 grade.

Probabilitatea pen-tru ploi, în generalslabe, va fi mare înintervalul 15 – 23martie. Trecãtor, înnordul regiunii, vor fiposibile ºi precipitaþiimixte.

OLTENIAPânã pe data de 13

martie, valorile mediidiurne de temperaturãvor creºte de la 8 la13 grade, iar între 13ºi 15 martie vor urcaspre 16 grade. Înaceastã primã sãp-tãmânã, valorile ter-mice nocturne vor fimodeste pentruaceastã perioadã,oscilând în jurul uneimedii de 0 grade.Începând din 16 mar-tie, regimul termic vafi uºor mai ridicatdecât cel climatologicnormal, fiind de aºtep-tat ziua, în medie,între 11 ºi 14 grade,

iar noaptea, medii ter-mice între 1 ºi 3grade.

Faþã de primadecadã a lunii martie,ameliorarea regimuluiprecipitaþiilor va fi

importantã, ploiledevenind slabe ºiacoperind ariirestrânse.

LA MUNTEPe tot parcursul

intervalului de prog-

nozã se vor înregistratemperaturi apropiatede normalul climato-logic al perioadei.Astfel, în prima sãptãmânã mediamaximelor se va situaîn ecartul 1...6 grade,iar a minimelor între -7 ºi -4 grade, iar pen-tru cea de-a doua sãp-tãmânã sunt de aºtep-tat, în medie, valori de1...4 grade ziua ºi de -5 la -2 grade noaptea.

Probabilitatea pen-tru precipitaþii mixteva fi mai mare dupãdata de 15 martie.


LUNI:• Ciorba de vãcuþa/Supa crema depraz cu cartofi• Pui Shanghai cu orezsîrbesc/Ceafa de porc la grãtar cucartofi aurii• Salatã + Desert

MARÞI:• Ciorba de periºoare/Supa cremade þelinã• ªniþel de porc cu legume mexicane/ Caºcaval pane cu sostartar ºi cartofi natur• Salatã + Desert

MIERCURI:• Ciorbã de burtã/ Supa crema delegume• Copanele de pui cu orez sîrbesc/ Ceafa la grãtar cu cartofi pai• Salatã + Desert

JOI:• Ciorbã de pui a la grec/ Supacrema de ciuperci• ªniþel de porc cu cartofi þãrãneºti/Mazãre galbenã bãtutã• Salatã + Desert

VINERI:• Supa gulaº de viþel (picant)/Ciorba de fasole• Piept de pui cu susan/ Orezsîrbesc cu ciuperci la grãtar• Salatã + Desert

PROMOÞII & OFERTE:• 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis• La fiecare meniu primeºti o sticlãde 0,5l apã mineralã/platãPreþul pentru meniul zilei care includeciorbã/supã, felul doi, salatã ºi deserteste de 15 lei ºi se poate comandaîntre orele 11.00 – 18.00, de lunipânã vineri!

Comenzi: 0726.669060www.3daqua.ro

LUNA MARTIE

VREMEA pânã pe 23 martie. Cât va ploua în fiecare regiune aþãrii. PROGNOZA METEO pentru urmãtoarele douã sãptãmâni

A dministraþia Naþionalã de Meteorologie a realizato estimare a evoluþiei valorilor termice ºi a precip-

itaþiilor în intervalul 10 - 23 martie, pentru toate regiu-nile din þarã: Banat, Criºana, Transilvania, Maramureº,Moldova, Dobrogea, Muntenia, Oltenia ºi la munte.

Carmen COSMAN - PREDA

Pentru a veni în sprijinulpopulaþiei din Valea Jiului,în sensul reducerii costurilorla biletele pe mijloacele detransport în comun, oficialiiConsiliului JudeþeanHunedoara au gândit olinie de troleibuz, care selege Petroºaniul de Uricani.În acelaºi timp, spunevicepreºedintele CJHunedoara, Tiberiu Balint,s-ar putea lega ºi cele douãstaþiuni, Petroºani ºi Straja,aºa încât amatorii de schisã aibã douã posibilitãþi depetrecere a timpului liber.Pentru aceastã linie de

transport în comun a fostsemnat deja contractul deproiectare, însã linia detroleibuz ar putea fi schim-batã cu mijloace de trans-port hibrid. „Proiectul esteîntr-o fazã destul deavansatã, însã sunt totuºilucruri destul de complexe,ºi am aºteptat sã vedemcare este ºi optica finanþa-torului, care este ComisiaEuropeanã. Din câte separe, optica finanþatoruluieste de a încuraja tranpor-tul cu mijoace de transporthibrid. ªi, de aceea, esteposibil ca pe aceastã liniede transport sã nu fietroleibuze, ci autobuze hib-rid”, spune vicepreºedintele

CJ Hunedoara, TberiuBalint. Anul tercut s-ausemnat deja contractele deasociere dintre CJHunedoara ºi administraþiilepublice locale, în vedereaimplementãrii acestuiproiect, care sã ducã lareducerea costurilorbiletelor de transport,care ar flexibiliza ºiforþa de muncã în ValeaJiului. Finanþarea UE arputa fi fãcutã cãtreautoritãþile publice, iar ges-tionarea acestor linii detransport sã revinã totautoritãþilor, ca beneficiar alfinanþãrii. Tiberiu Balint

spune cã varianta finalã vafi aleasã în funcþie de opþiu-nile UE.

„Uniunea Europeanã sta-bileºte niºte linii definanþare ºi, din câte separe vor sã încurajezeaceastã variantã, aautobuzelor hibrid.

Dacã pe aceastã variantãluãm un punctaj mai mare,vom merge pe el. Dacã nuinfuenþeazã puctajul, vommerge pe linia detroleibuz”,a explicatvicepreºedintele CJ

Hunedoara.


Monika BACIU

”La începutulfiecãrui an ºcolar,unitãþile de pe raza deînvãþãmânt a municip-iului Petroºani vin lanoi cu o situaþie difer-enþiatã pe tipul de

burse prin care noiurmeazã sã suportãmcuantumul acestorburse cãtre elevii careîndeplinesc anumitecondiþii, se încadreazãfie la bursã de perfor-manþã, de merit, destudiu sau socialã. Se

remarcã ºi în acest ancã cel mai marenumãr îl au burselesociale, pentru semes-trul doi al acestui ande învãþãmânt au fostînaintate cãtreConsiliul Local apro-barea unui numãr de646 de burse socialedintr-un total de 886,cuantumul acestoraeste de 50 de lei pelunã ºi acestea seacordã în funcþie decriteriile stabilite prinLegea EducaþieiNaþionale”, a declaratDorina Niþã, vicepri-

marul municipiuluiPetroºani.

Lunar, pentru aceºticopii municipalitateaplãteºte peste 30 de

mii de lei. ”Bursele sociale

sunt cuantificate la32.300 de lei pe lunã.Este o sumã mare, daraceasta aratã dinpãcate ºi situaþiamaterialã grea cu carese confruntã copiii dinoraºul nostru”, a mai

declarat sursa citatã. Elevii care benefici-

azã de burse, indifer-ent de natura lor, potpierde ajutorul bãnescoferit de primãrie dacãnu se mai încadreazãîn condiþiile stabiliteprin lege.

Peste 30 de mii de lei alocã lunar PrimãriaPetroºani pentru bursele sociale ale elevilor

N umãrul elevilor din municipi-ul Petroºani care provin din

familii cu probleme sociale este dince în ce mai mare. Peste 600 deelevi beneficiazã de burse socialedintr-un total de 886, astfel cã pon-derea acestora este de peste 60%.

Troleibuzele pentru Valea Jiului s-arputea transforma în autobuze hibrid

T roleibuzele care sã lege estul Vãii devestul acesteia ar putea fi „transfor-

mate” în autobuze hibrid, dacã fondurilealocate de Uniunea Europeanã vor fi maigeneroase pentru acest tip de mijloace detransport în comun.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 Martie 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Dimineaþa s-ar putea sã faceþicunoºtinþã cu o persoanãdeosebitã, care vã farmecã. Fiþiprudent ºi modest. În privinþaafacerilor, ar fi bine sã nu riscaþinimic. Puteþi sã vã bazaþi pe intu-iþie.

Sunteþi inventiv, bine dispus ºigata sã întindeþi o mânã de aju-tor oricui are nevoie. Reuºiþi sãvã afirmaþi la locul de muncã.Relaþiile cu prietenii ºi familiasunt foarte bune. Spre searã,sunteþi romantic ºi nu este exclussã faceþi un cadou.

Aveþi ºanse sã cumpãraþi unobiect de valoare, dorit de multãvreme de întreaga familie. Dupã-amiazã este posibil sã vã schim-baþi programul din cauza unorprobleme de serviciu. Nu estenimic grav, dar va fi nevoie sãrãmâneþi la muncã pânã seara.

Cei din jur vã apreciazã pentruatitudinea deschisã pe care oaveþi. Relaþiile parteneriale au oevoluþie foarte bunã. Sunteþi dis-pus sã vã ajutaþi colegii ºi sã leoferiþi sfaturi utile. Aveþi grijã sãnu promiteþi decât ceea cedepinde de dumneavoastrã!

Se anunþã o zi deosebitã, celpuþin pe plan sentimental. La opetrecere, faceþi cunoºtinþã cu opersoanã deosebitã. S-ar puteaca atracþia sã fie reciprocã ºi sãajungeþi la o prietenie durabilã.Nu plecaþi urechea la vorbeleunui aºa-zis prieten.

Sunt ºanse sã faceþi un pas foarteimportant în viaþã. Pãstraþi-vãcalmul ºi mergeþi înainte, dacãsunteþi hotãrât. Ar fi bine sã nuneglijaþi problemele profesionale.Acordaþi mai multã atenþie relaþi-ilor sentimentale.

Dimineaþa sunteþi dezamãgit dincauza unui eºec financiar ºideveniþi indiferent la tot ce seîntâmplã în jur. Fiþi mai optimistºi mai activ. Dupã-amiazã, s-arputea ca o rudã sã vã facã o sur-prizã plãcutã.

Eºecul într-o afacere vãambiþioneazã ºi sunteþi tentat sãvã asumaþi mai multe riscuri. Nueste cazul sã vã lãsaþi descurajat.Pur ºi simplu, nu este o zi bunãpentru afaceri.

Schimbãrile de care aveþi partepe plan sentimental suntbenefice. În societate, aveþi overvã deosebitã ºi puteþi lega cuuºurinþã prietenii noi. Nu esteexclus sã stabiliþi o relaþie.

Dimineaþa vã reîntâlniþi cu o per-soanã cu care nu v-aþi vãzut demult timp. Relaþiile cu prietenii ºicu rudele sunt foarte bune.Rezolvaþi problemele de familiepe care le-aþi tot amânat.

Dacã aveþi ocazia sã plecaþi într-o cãlãtorie cu persoana iubitã, arfi bine sã nu staþi pe gânduri,pentru cã o micã escapadã poateaduce un suflu nou relaþiei. Nuvã implicaþi în afaceri. Astãziexistã riscul sã nu aveþi noroc.

Este o zi favorabilã deciziilorimportante. Puteþi sã vã faceþiplanuri serioase în ceea cepriveºte relaþiile sentimentale. Nuvã ocupaþi de afaceri, pentru cãflerul nu vã ajutã prea mult. Esteposibil sã reîntâlniþi un prieten.Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:20 Kile, te omoarã cu zile10:30 În linia întâi (r)11:30 Nocturne (r)12:20 Opinii fiscale12:30 Tribuna partidelor par-lamentare 13:00 EURO polis 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Zeul rãzboiului 17:30 Zeul rãzboiului18:10 Interes general 18:45 Clubul celor caremuncesc în România 18:50 În linia întâi 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor caremuncesc în România

7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Gossip Girl: Intrigi laNew York 12:00 Gossip Girl: Intrigi laNew York 13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Nemuritorii17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã

10:30 Cireaºa de pe tort (r)11:30 Ce gândesc femeile (r)12:00 Teleshopping 12:30 Râzi ºi câºtigi (r)13:00 ªtirile Prima TV 13:30 Teleshopping 14:00 Dragostea trece prinstomac (r)14:30 Click! (r)15:30 Trãsniþii (r)16:00 ªtirile Prima TV 16:30 Ce gândesc femeile 17:00 Cireaºa de pe tort18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi 20:00 Trãsniþii

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 212:00 Teleshopping 12:15 Baronii (r)12:45 Teleshopping 13:00 Grupul Vouã (r)13:15 Teleshopping 13:45 Mica mireasã (r)14:45 Teleshopping 15:00 Sã v-amintiþiDuminica... (r)18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine15:00 Teleshopping 15:45 Vacanþã ºi terapie16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul:Sub domnia iubirii22:15 WOWbiz0:30 ªtirile Kanal D (r)

10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r)12:00 Santa Diabla (r)13:00 Teleshopping 13:30 O nouã viaþã (r)14:30 Intrigi ºi seducþie15:30 Abisul pasiunii16:30 Poveºtiri adevãrate (r)17:30 Chemarea inimii18:30 Cununa de lacrimi19:30 Santa Diabla20:30 Onouã viaþã21:30Regina22:30Poveºtiride noapte23:00Cancan.ro23:30Snooki

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal European12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal European13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Interviurile SpecialeDGS Gabi Balint13:45 Digisport Show14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Digi Sport Special15:00 ªtirile Digi Sport15:15 Rezumat UEFA EuropaLeague16:00 Rezumat UEFAChampions League16:45 Rezumat UEFAChampions League17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Cursa mortalã: Infernul22:30 Un show pãcãtos

Adriana PAVEL

Potrivit rezultatelorultimului recensamant alpopulatiei si locuintelordin anul 2011, in judetulHunedoara locuiesc 418.565 de persoane. In evi-dentele Casei Judetene

de Asigurari de SanatateHunedoara se regasesccirca 398 de mii de per-soane asigurate, iar ceimai mulþi care figureazãpe listã sunt salariaþi, înjur de 144.000 urmaþi depensionari 94.000 , copiiîn jur de 72.500, dar ºi

coasiguraþi, în jur de22.000 de persoane. Ceimai puþini sunt asiguraþiibenefciari ai legilor spe-ciale, cum ar fi eroi mar-tiri ai neamului. De

asemenea, foarte multisunt si cei care nu auvenituri proprii, dar seafla in intretinerea uneipersoane asigurate. Estevorba despre persoanelecoasigurate, care se gas-esc pe listele CaseiJudetene de Asigurari deSanatate in numar depeste 22.000.

1. Manager de proiect - curs despecializare, durata - 30 zileîncepînd cu data de 15.02.2014taxa de participare 450 lei2. Contabil - curs de iniþiere,durata 90 de zile, începînd cu datade 15.02.2014 taxa de participare700 lei3. Bucãtar - curs de calificare,

durata 90 de zile începînd cu15.02.2014 taxa de participare550 leiDiplomele sînt recunoscute la nivelnaþional ºi european.Relaþii se pot obþine la Casa deCulturã a Sindicatelor Petroºani(vizavi de Primãria MunicipiuluiPetroºani), telefon 0722448428.


VÂNZÃRIVând teren intravilan,

zona Valea Ungurului -Vulcan, în suprafaþã de2600 mp. Acces auto,aproape de DN66, cu util-itãþi. Preþ, 8 euro/mp, nego-ciabil. Contact0722448428.

Vînd teren ºi casa P+1 înTârgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr.2A, realizatã ºi finisatã în 2000cu toate utilitãþile: apã, gaze,canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.

Suprafaþã de teren 800 mp.Anexe: beci suprafaþã de 30 mp,garaj dublu pentru 2 autoturisme.Preþ negociabil. Telefon:0727/874 449

Vînd garaj cu canal de vi-zitare ºi pivniþã situat în Petroºanivis-a-vis de Liceul Economic,avînd suprafaþã de 25 mp.Înãlþimea clãdirii ºi a uºii permitegararea ºi a utilitajelor ºi amicrobuzelor. Este branºat lacurent de 380V. Preþ: 4500 Euro.

Informaþii: 07212253590768406987

NATALIA ARENEVOIE DE

NOI!Ar fi vrut sã fie în banca de la

ºcoala din Petrila, dar acum e la spi-tal. Natalia e un copil de 11 ani, dinPetrila, premiantã, dar care trãieºteo dramã ce o þine imobilizatã într-ocapcanã. Copilãria ei depinde de8.000 de euro, pe care familia sanu îi are. Totul s-a întâmplat într-ozi fatidicã, atunci când era împreunãcu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferulunui TIR i-a izbit în plin. A stat sãp-tãmâni în spital, iar acum arenevoie de o protezã, ca sã poatã fidin nou copilul premiant, de carepãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat:politraumatism cranio-cerebral, darºi un traumatism toraco-abdominal.Abia luase premiul I la un concursdenumit “Centura mea de siguranþã”ºi s-a trezit imobilizatã la pat.Tragicul sãu destin ar putea firemodelat, dacã o ajutãm. Nataliaare nevoie de o protezã ce se fab-ricã doar în Elveþia ºi în aceste zile ela un spital din Bucureºti, undeaºteaptã ca pãrinþii sãi sã facãimposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!Nr. Cont

5675710247959RON01 BANCPOSTTitular cont: Bãran Mariana

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de formare profesionalã

S.C Apa Serv Valea Jiului S.APetroºani anunþa restricþii înfurnizarea apei potabile pentru: Marþi11.03.2014 în oraºul: Vulcan9:00 - 15:00. Zona afectatã:Str.Jiului, bl. A, B, C. Motiv: cuplarereþea nouã la sistemul de alimentarecu apã între orele 9:00-14:00.Zona afectatã: Str. N. Titulescu, bl.D1-D13, E4, E5, Scoala nr. 5.Motiv: Montare distribuitor str. N.Titulescu, bl. D3.

Azi se ia apa! Haideþi sã oajutãm pe Andreea

sã trãiascã!Andreea Matei, are 14 ani ºi

învaþã la ªcoala Gimnazialãnumãrul 7 din Petroºani. Recentdoctorii au diagnosticat-o culeucemie acutã limfoblasticã. Înprezent fetiþa este internatã însecþia de Oncopediatrie aSpitalului Louis Þurcanu dinTimiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca,Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament estepeste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-iofere o ºansã la viaþã Andreeipot dona în contul:4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

Angajare"SC GTS COMPANY SRL orga-nizeazã în data de 20.03.2014,ora 10:00, concurs pentru ocu-parea postului de

bucãtarCerinþe: studii de specialitateÎnscrierea se face pe bazã deCV. CV-ul se depune pânã îndata de 19.03.2014 la sediulsocietãþii din Petroºani, str.Griviþa Roºie, nr. 36 sau laadresa de mail: [email protected].

Judeþul Hunedoara stã bine lacapitolul asigurãrilor de sãnãtateP otrivit reprezentantilor Casei

Judetene de Asigurari de SanatateHunedoara, cei mai multi dintre cei carebeneficiaza de asigurari de sanatate insistemul public sunt salariatii, urmati depensionari. În judeþul Hunedoara la oraactualã, conform statisticilor raportatede medicii de familie figureazã peste390.000 de asiguraþi.

Adriana PAVEL

Trecerea de la recela cald ºi invers, nu afãcut decât sã producãun dezechilibru la nivelneurovegetativ, iarcazuistica din unelesecþii medicale fostaproape similarã cu

cea din plin sezonrece, cu o predispoz-iþie de pneumoni,viroze respiratorii sauastm bronºic în crizã.Frecvenþa cu carepacienþii vin laUrgenþã este destulde ridicatã în ultimelesaptamani. O alimen-

taþie bogatã în vita-mine ºi multa miºcare,

acestea sunt sfaturilemedicilor pentru adepãºi cât mai uºordisconfortul creat de

vreme.Cât priveºte

încãlzirea vremii,aceasta este prognoza-tã pentru câteva zile lasfârºitul acestei sãp-tãmâni, dupã caretemperaturile ºi pre-cipitaþiile îºi vor faceiarãºi de cap. Însã, deluna viitoare, îmbu-

curãtor este cã nu vormai exista dezechilibreatât de puternice pre-cum luna aceasta, civom avea temperaturimai apropiate de nor-malul perioadei.Precipitaþiile nu suntexcluse, dar nici nuvor mai fi atât dedese.


Adriana PAVEL

Mieii vor fi destuianul acesta, mai alescã oile au fãtat laînceputul anului chiarºi câte doi.Gospodarii din ValeaJiului care mai crescoi, au deja mieiipromiºi chiar înaintede a fi fãtaþi. Motivul

pentru care oameniise grãbesc sã-ºi asig-ure unul pentru masatradiþionalã de Paºtieste, spun crescãtorii,acela cã animalelesunt crescute în modnatural ºi în bunecondiþii. Pentru avedea cum staulucrurile într-ogospodãrie de

momârlani, poposimîn bãtãtura uneifamilii de pe ValeaMorii, MunicipiulVulcan. Aici totul seface ecologic, iar oilemãnâncã doar fân ºiboabe de porumb,astfel cã pânã laPaºte, mieii nu aucum sã nu creascãgraºi ºi frumoºi.

“Miei sunt destui,mai ales cã oile aufãtat anul acesta.Pânã la Paºte au timpsã creascã ºi maimari, tocmai buni”, aafirmat capul familiei.

Zburdând liberi

prin curte, cu gesturiinocente ºi drãgãlaºe,mieii nãscuþi acumcâteva sãptãmâniaproape îºi vor dublagreutatea pânã laPaºte. Preþurile esti-mate la acestmoment, dacã este sãne luãm dupã trendulultimilor ani, variazãîntre 22 ºi 25 de leipe kilogram, deºi uniiproprietari de ani-male spun încã de peacum cã nu vorcoborî sub nicioformã preþul, adicã25 de lei pe kg. “Cu siguranþã vomgãsi sã-i dãm pe toþi.Oamenii se înghesuie

sã cumpere, mai alescã sunt crescuþi natu-ral”, a precizat un altmomârlan din aceeaºizonã.

Din pãcate, înValea Jiului au mairãmas foarte puþinicrescãtori de oi,aceastã ocupaþie

pierzându-ºi din put-ere odatã cu trecereaanilor.

Acum, cei maimulþi oamenicumpãrã mielul dePaºte din piaþã, de laciobanii veniþi din altejudeþe sau direct dinsupermarket.

Adriana PAVEL

În perioada de postsînt interzise produselelactate ºi carnea, adicãtot ceea ce este deorgine animalã, astfelcã alimentele de bazãpentru cei care recurgla aceasta curãþare tru-peascã înainte de sãr-bãtoarea învierii dom-nului sînt legumele,fructele, dar ºi pro-dusele vegetalecumpãrate din maga-zine. Totuºi, se pare

cã aceste produse nusunt în totalitate depost, aºa cum par, ºi

nu sunt nici cele maisãnãtoase. “Fiindperioada de post,

oamenii, din convin-gere religioasã saupentru cã este întrend, consumã pro-duse de post dinhipermarket-uri.Trebuie sã atragematenþia cã majoritateaproduselor de postconþin E-uri, iar E-urileca sursã, sunt de orig-ine animalã”, ne-adeclarat un medic defamilie din MunicipiulVulcan. Se pare însãcã mulþi dintre oamenicare þin post nu ºtiuacest lucru ºi consumãastfel de produsecumpãrate din comerþ.Postul Paºtelui, numitºi postul mare, estecel mai lung din calen-darul bisericii ortodoxeºi dureazã 48 de zile.

Unele produse de post nu sunt chiar de post!

P e lîngã o curãþare sufleteascã, postul presupune ºio curãþare trupeascã prin renunþarea la alimentele

precum carne, lapte sau ouã. Ceea ce mulþi nu ºtiuînsã, este ca unele produse din magazine, aºa zise depost, conþin foarte multe E-uri, care de fapt sunt deorigine animalã.

Primãvarã capricioasã

N ici bine nu ne-am obiºnuit înprimele zile ale lui martie cu

cãldurã, cã mai apoi, tot restul lunii afost pus parcã sub zodia ploilor. ªi,dupã cum aratã prognoza meteo-rologilor, nici aprilie nu va fi mai cald.

Mieluþii de Paºte vor fi bine crescuþi

M ielul de pe masa de Paºte deanul acesta va fi gras ºi

gustos. Cel puþin aºa spun crescã-torii de oi din Valea Jiului careîncep deja sã arvuneascã animalele.

CVJ NR. 569, MARTI 11 MARTIE 2014

Documents

Transcript of CVJ NR. 569, MARTI 11 MARTIE 2014