CVJ, Nr. 89, Joi 22 martie 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 89

Joi, 22 martie 2012

ªah mat la poliþiºtiilui LiviuDumitru

A PADOR – CH a dat ºah –mat comandantului IPJ

Hunedoara, comisarul ºef LiviuGabriel Dumitru. Asociaþia pen-tru Apãrarea Drepturilor Omuluiîn România – Comitetul Helsinkia obþinut în instanþã dreptul de aprimi informaþii de interes publicsolicitate încã din luna mai 2011ºi pe care IPJ Hunedoara arefuzat sã le punã la dispoziþie.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

Începe luptaîn instanþã

pentru„Drumul luiBãsescu”

A ctiviºtii de mediu au reuºitsã urgenteze procedurile în

instanþã, dupã ce au atacatdecizia de acordare a avizului demediu pentru ultimul tronson dinDN 66A, cunoscut sub numele de„drumul lui Bãsescu”.

>>> P>>> PAGINAAGINA 1212

ClubulKeops

transformatîn ring de K1C lubul Keops din Petroºani

nu mai este de multãvreme un loc unde tinerii sãvinã sã se distreze fãrã sã-ºifacã griji cã vor ajunge în spital.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

PPPPeeeettttrrrriiiillllaaaa,,,, oooorrrraaaaººººuuuullll ppppeeee ccccaaaarrrreeeennnnuuuummmmaaaaiiii uuuunnnn nnnneeeebbbbuuuunnnn

sssseeee aaaavvvveeeennnnttttuuuurrrreeeeaaaazzzzãããã ssssãããã----llll ccccoooonnnndddduuuuccccãããã

PAGINILE 6-7

P etrila este catalogatã ca

fiind zona unde numai un nebun se aventureazã în a o conduce, având în vedere rãzboiele interminabile între ”gicã contra” – PSD, ”aroganþii” –PNL ºi ”rãul de la putere” –PDL. Doar cã ”gicã contra” ºi ”aroganþii” trebuie acum sã seiubeascã pe tunurile rãboielorlor ºi nu le iese.

ANUNÞURIVând spaþiu comercial în zonã centralã

str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocu-lui 124, suprafaþa 25mp.Telefon 0722 448 428

Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan(Valea Ungurului).

Telefon 0722 448 428

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Joi, 22 martie 201222 Diverse

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICIOvidiu POvidiu PÃRÃIANU, PetruÃRÃIANU, PetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN,Ioan DAN BÃLAN,Gabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKRomwald CHEZURomwald CHEZUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIUCOTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL

PRIVAT - ISSN 1583-5138

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 În cãutarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Gadgeturi, Gadgeturi,

Gadgeturi12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Copii contra pãrinþi 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Amazon 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Destinul regelui 22:45 Poama acrã (r)

0:30 Gadgeturi, Gadgeturi, Gadgeturi (r)

1:00 În cãutarea fericirii (r)

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani

10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:10 Teleshopping 11:30 Te pui cu blondele? (r)13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Burlacul III

22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 Eu sunt sfârºitul

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Sãrutul care ucide (r) 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV14:15 Crimele din Midsomer

- Concert mortal 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Las fierbinþi

21:30 Zonã de impact 23:30 ªtirile Pro TV0:00 Vânãtoarea

lui Octombrie Roºu

9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:30 Medium (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect

12:30 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r)16:00 Cireaºa de pe tort (r)17:00 Trãsniþii (r)18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 M-a fãcut mama artist 22:15 Trãsniþii - Balul mascat23:15 Focus Monden 23:45 Odisee chinezeascã

8:00 România, zi de zi! - Prima parte

9:00 România, zi de zi! - Partea a doua

10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Dincolo de celebritate 11:30 12 mese (r) 12:00 Bebe magia 12:25 Fabrica de staruri 12:45 Legendele palatului

- Gyebaek (r) 13:25 Legendele palatului

- Gyebaek (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Interes general 15:15 Teleshopping 15:30 Akzente (magazin cult.) 16:50 Lozul cel mare (live)17:40 Legendele palatului

- Gyebaek 18:20 Legendele palatului

- Gyebaek 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus20:50 Fabrica de staruri 21:10 Zona Zero22:40 Exclusiv -Documentarele TeleviziuniiRomâne: O crimã la Chicago23:50 Ca la carte

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaa ssããffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã--þþii ggããsseeººttii ccoollaabboo--rraattoorrii sseerriiooººii ddee aaffaacceerrii??�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntempartenerii pe care

îi cauþi!ADRESA NOASTRÃ

Casa de Culturã, Str. 1Decembrie 1918, nr. 100

tel. 0374 906 687e-mail:

[email protected]

Cronica Vãii Jiului

Cine este Andreea Bãnicã?Andreea Bãnicã este nãscutã la

data de 21 iunie 1978 în EforieSud ºi cântã de la patru ani.Andreea spune despre ea cã este opersoanã foarte sincerã ºi loialã.Studii muzicale : doi ani de pian laªcoala de artã ºi patru ani decanto.

Actorii ei preferaþi sunt PierceBrosnan ºi Anthony Hopkins. Afãcut parte din trupa Exotic, apoi acântat alãturi de Cristina Rus întrupa Blondy. În prezent Andreease bucurã de succesul carierei salesolo. S-a cãsãtorit chiar de ziua ei,când a împlinit 30 de ani, pe 21iunie 2008, cu prietenul ºi împre-

sarul ei, Lucian Mitrea, dupa orelaþie de 13 ani.

Cariera sa muzicalã trece pelocul doi în 2009, deoarece aºteaptã venirea pe lume a fiiceisale. Deºi nimeni nu se aºtepta sãlanseze ceva înainte sã nascã,artista lanseazã la jumatatea luniimartie un videoclip la piesa „Le RiRa”. În august 2009 lanseazã laCallatis un nou single: „Samba”, încolaborare cuDony.

În 2010,la RMA,Andreeacâºtigã “Bestvideo” pentru

clipul Samba. Tot în 2010are o serie de concerte înBulgaria, în cadrul unuiturneu care o propulseazã înrândul celor mai cunoscuþi ºiapreciaþi artiºti de la sud deDunãre. Drept urmare,

Samba devine cea mai difuzatãpiesã a anului 2010 în Bulgaria.

La începutul lui 2011 Andreealanseazã albumul Best Of – un mixal celor mai importante piese dincarierã ºi un nou single – Sexy. Încadrul premiilor RRA 2011, piesa“Love in Brasil” este desemnat celmai bun cântec latino-dance.

Concertul va avea loc sâmbãtã,24.03.2012, ora 22 la Club 3DStage - Petroºani, Casa de Culturã“Ion Dulãmiþã”- nr. 100 demisol.

Andreea Bãnicã în concert la Club3D Stage, sâmbãtã 24 martie

Date generale despre Andreea BãnicãNume: Andreea BãnicãData naºterii: 21 Iunie 1978Înãlþime: 1,70mGreutate: 57kgDimensiuni: 92-60-93

Cronica Vãii Jiului | Joi, 22 martie 2012 Actualitate 3

A PADOR – CH a dat ºah– mat comandantului

IPJ Hunedoara, comisarulºef Liviu Gabriel Dumitru.Asociaþia pentru ApãrareaDrepturilor Omului înRomânia – ComitetulHelsinki a obþinut îninstanþã dreptul de a primiinformaþii de interes publicsolicitate încã din luna mai2011 ºi pe care IPJHunedoara a refuzat sã lepunã la dispoziþie.

În luna mai 2011, Asociaþiapentru Apãrarea DrepturilorOmului în România –Comitetul Helsinki (APADOR –

CH) a formulat cereri de infor-maþii de interes public cãtretoate inspectoratele de poliþiedin þarã, printre care ºi IPJHunedoara, IGPR ºi DirecþiaGeneralã de Poliþie Bucureºti.Cei de la APADOR – CH soli-citau date statistice privindnumãrul de persoane condusela secþiile de poliþie în anii2009 ºi 2010, precum ºi pro-cedura de înregistrare a aces-tor persoane la secþii. „Dacã s-ar fi respectat procedura, arfi trebuit sã aibã un registruseparat pentru persoanele con-duse la secþie. Am primit unrãspuns, numit de noi <<copy- paste>>, dupã cel comunicat

de IGPR, care spunea cã nu auindicatori statistici. Este în con-tinuare o secretomanie legatãde activitatea Ministerului deInterne ºi o lipsã flagrantã decomunicare », a declarat soci-olog Nicoleta Andreescu,expert de drepturile omului.

I nstanþa le-a datdreptate

În consecinþã, asociaþia s-aadresat instanþei de judecatã ºia chemat la barã inspectoratelede poliþie care au refuzat sã lepunã datele solicitate la dispo-ziþie, inclusiv IPJ Hunedoara,reprezentatã de comisarul ºef

Liviu Dumitru. Procesul pefond, judecat la TribunalulBucureºti, a fost pierdut deAPADOR – CH, dar reprezen-tanþii Asociaþiei au atacatsentinþa cu recurs, la Curtea deApel Bucureºti, unde au avutcâºtig de cauzã, iar sentinþapronunþatã luna aceasta esteirevocabilã.

Conform deciziei, magistraþiide la Curtea de Apel Bucureºti„obligã pârâtul sã comunicereclamantei informaþiile deinteres public solicitate princererea nr.87804/16.05.2011, dupãcum urmeazã: - informaþiile

solicitate la punctul 1 al cererii,- informaþiile necomunicate dela punctul 2, anume copie aregistrului cu rubricatura afe-rentã ºi sã comunice dacã semai întocmesc ºi alte docu-mente în afara celor indicate înadresa de rãspuns, în caz afir-mativ urmând a fi comunicateîn copie ºi eventualele formula-re tipizate ale acestora, în ter-men de maxim 30 de zile de lapronunþarea prezentei decizii”.

APADOR – CH are în lucruun proiect prin care seîncearcã modificarea LegiiPoliþiei.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

ªah mat la poliþiºtii lui Liviu Dumitru

C lubul Keops dinPetroºani nu mai

este de multã vreme un locunde tinerii sã vinã sã sedistreze fãrã sã-ºi facãgriji cã vor ajunge în spital. Bãtãile sunt aici laordinea zilei, iar clubulKeops s-a transformat dinring de dans, un fel dering de K1.

Ultimul scandal s-a petrecutchiar miercuri dimineaþa, în jurulorei 2.25, când aici s-au întâlnitdouã grupuri de scandalagii, dinCimpa ºi din Petrila. Cã doar undesã-ºi dea întâlnire dacã nu laKeops... ªi cum s-au întâlnit, beþifiind, s-au ºi luat la bãtaie. “La faþalocului s-au deplasat imediat maimulte patrule formate din poliþiºtide ordine publicã, care au identifi-cat o parte dintre persoaneleimplicate în scandal. Tinerii scan-dalagii care erau în stare de ebri-etate ºi au refuzat sã se legitimezeau fost conduºi la sediul Poliþiei,unde au fost identificaþi ºi sancþio-naþi contravenþional”, declarãBogdan Niþu, purtãtor de cuvântIPJ Hunedoara.

Poliþiºtii au stabilit cã altercaþia,la care au participat 8 tineri din

Petroºani ºi Petrila a fost unaspontanã, declanºatã pe fondulconsumului de bãuturi alcoolice.

Ulterior, patru dintre tineriiimplicaþi în scandal, cu vârstecuprinse 20 ºi 30 de ani, dinPetroºani, s-au prezentat laSpitalul din Petroºani, unde auprimit îngrijiri medicale de specialitate.

Poliþiºtii Biroului de InvestigaþiiCriminale Petroºani, în urmacercetãrilor efectuate în cursulnopþii, au reuºit identificare tuturor

persoanelor implicate în scandal. În cauzã a fost întocmit dosar

penal în care se desfãºoarãcercetãri sub coordonareaParchetului de pe lângãJudecãtoria Petroºani sub aspectulsãvârºirii infracþiunii de încãierare,urmând ca în funcþie de probeleadministrate în cauzã sã se sta-bileascã participaþia celor implicaþiºi sã fie luate mãsurile legale carese impun.

Marius MITRACHEMarius MITRACHE

Clubul Keops transformat în ring de K1

A dministratorulunei societãþi

comerciale dinHunedoara a intrat învizorul organelor decercetare penalã, dupãce a fost descoperit cãnu a plãtit statului maibine de 320.000 de lei.

În fapt, poliþiºtiiServiciului de Investigare

a Fraudelor au stabilit cãadministratorul, în vârstãde 48 ani, în perioadaiunie– decembrie 2011,a efectuat achiziþii intra-comunitare de materialede construcþii pe care nule-a înregistrat în evi-denþele contabile alefirmei, sustrãgându-se dela plata taxelor ºiimpozitelor datorate statuluicu suma de 320.000 lei.

În cauzã s-a întocmitun dosar penal în care seefectueazã cercetãri subsupraveghereaParchetului de pe lângãTribunalul Hunedoara,sub aspectul sãvârºiriiinfracþiunii de evaziunefiscalã.

Marius MITRACHEMarius MITRACHE

Administrator cercetatpentru evaziune

Cronica Vãii Jiului |Joi, 22 martie 201244 Actualitate

CCaazzaarree îînn rreeggiimm ddee ccããmmiinn:: 5500 ddee lleeii ccaammeerraa

N u se mai facproiecte pentru

anvelopareablocurilor. Cel puþinaºa stau lucrurile înValea Jiului, undeedilii aºteaptã noireglementãri în dome-niu. Nici cei care facasta pe cheltuiala lornu sunt încã lãmuriþiºi mai e nevoie de legilocale ca sã fie ºi scu-tiþi de taxe.

Lucrãrile de izolare ter-micã au fost sistate celpuþin deocamdatã. Chiardacã asociaþiile ar strângebanii necesari, primãriile

încã nu pot facelucrãri, pentru cãaºteaptã noi fon-duri. Acum nu maisunt bani în bugetºi singurele fonduripe care se bazeazãedilii sunt celeeuropene.

“La PrimãriaMunicipiuluiPetroºani nu asosit nicio infor-maþie privind posi-bilitateaanvelopãriiblocurilor pe fon-duri europene. Afost doar o dis-cuþie, care încã nu

s-a concretizat lanivel guverna-mental”, spuneNicu Taºcã,purtãtor decuvânt al acesteiinstituþii.

Nici cei careau pus mânã dela mânã ºi ºi-auizolat singuriblocul nu suntmai fericiþi. Ei arputea sã-ºi recu-pereze banii,dacã nu vor maiplãti impozit, darnici asta nu eîncã stabilit.

„Cei care ºi-au

anvelopat singuriblocurile pe cheltuialaproprie nu pot deocam-datã sã fie scutiþi de plataimpozitelor locale.

Acest lucru va fi posibildupã adoptarea uneihotãrâri de consiliu, dardeocamdatã nu s-a luatacest lucru în discuþie”, amai spus Nicu Taºcã.

Anul trecut primãriadin Petroºani a reuºit sãfinanþeze izolarea termicãa mai multor blocuri ºiconstruirea acoperiºurilorla alte câteva.

Lucrãrile au fost finali-zate în toamna trecutã ºide atunci nimeni nu amai depus proiecte.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Fãrã anvelopãri ºi deconturi de taxe

Ziua Mondialã a Apei,ediþia XX

Î n mileniul III, când omenirea a evoluat într-atâtîncât putem face lucruri aproape imposibil de

imaginat acum 20, 30 de ani, din pãcate, constatãm,cã suntem din ce în ce mai limitaþi.

Limitaþi din punctde vedere arresurselor. Apa, unbun de la Dumnezeuºi oferit nouã prinminunea naturii, deºipare ceva la care nune gândim niciodatã,ar trebui totuºi sã neîngrijoreze.

Resursele, deºiregenerabile, trebuieprotejate ºi nu risipitecum din pãcate facemacum. Este greu decrezut, dar în timp cemulþi dintre noi uitãmapa curând la robinet, în lume sunt câteva milioane deoameni însetaþi, care ar face orice pentru o picãturã dinceea ce ne þine în viaþã. Astãzi, 22 martie, se celebreazãpentru a XX-a oarã Ziua Mondialã a Apei. Manifestãrilededicate acestei zile, în toatã lumea se organizeazã subsloganul

“Omenirea este însetatã din cauza nevoilor de hranã”,pentru a conºtientiza opinia publicã în privinþa risipeiresurselor de apã, a importanþei acestor resurse pentrusecuritatea alimentarã ºi implicit pentru sãnãtatea popu-laþiei. Apa reprezintã o resursã regenerabilã, dar cupotenþial finit ce trebuie protejat azi pentru a lãsa ºansela viaþã ºi generaþiilor viitoare. Pentru a marca ZiuaMondialã a Apei, în acest an, Sistemul HidrotehnicPetroºani desfãºoarã astãzi acþiuni educative cu aceastãtematicã la Colegiul Tehnic Constantin Brâncuºi dinPetrila ºi la ªcoala Generalã nr. 7 din Petroºani.

Ziua Mondialã a Apei se sãrbãtoreºte la iniþiativaOrganizaþiei Naþiunilor Unite din anul 1992.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

P este 2.600 dehectare de teren din

judeþul Hunedoara aufost distruse numai înaceastã lunã de incendiilenecontrolate de vegetaþie.

Potrivit reprezentanþilorInspectoratului pentru Situaþii deUrgenþã al judeþului Hunedoarade la începutul acestei luni, pompierii hunedoreni au inter-venit pentru lichidarea a 448incendii de vegetaþie uscatã ce s-au manifestat pe aproximativ2619 hectare, dintre care maibine de 450 de hectare suntlitierã de pãdure.

Viorel Demean, inspector ºefISU spune cã numai pe parcursulzilei de marþi angajaþii

Inspectoratului pentru Situaþii deUrgenþã au intervenit pentru lichi-darea a 37 arderi de vegetaþieuscatã, suprafaþa totalã afectatãde aceste incendii fiind de 339hectare, dintre care 54,5hectare litierã de pãdure.

Pentru descurajareafenomenului de folosire afocului deschis, în scopuligienizãrii terenurilor,autoritãþile locale au decissã organizezã patrulemixte formate din pom-pieri, reprezentanþi aiocoalelor silvice ºi aiprimãriilor, care vor aplicasancþiuni cuprinse între1.000 ºi 2.500 de lei fermierilor care utilizeazãacest procedeu.

Patrulele vor acþiona

pe raza localitãþilor Deva,Hunedoara, Orãºtie, Petroºani,Brad, Geoagiu, Orãºtioara, Ilia,Dobra, Râu de Mori ºi Baru.

Diana MITRACHEDiana MITRACHE

Terenuri dateºi luate

S unt peste 40 de cereri nesoluþionate la primãria

Petroºani din partea tinerilor,pentru acordarea unor terenuri,aºa cum prevede legea.

În ultimele luni ale anului trecut, admi-nistraþia localã, din fondul sãu, a acordat25 de terenuri, însã pentru cã nu s-au apucat de construit pe ele, o condiþieobligatori de altfel, multe familii au rãmasfãrã aceste pãmânturi. „Au fost acordate16 parcele de teren pentru tineri în vederea construirii de locuinþe, mai sunt 43de cereri înregistrate la primãria Petroºani,iar la 9 dintre cei care au primit teren înfolosinþã, le-a fost retras dreptul de constru-ire”, ne-a declarat Nicolae Taºcã, purtãtorde cuvânt la primãria Petroºani.

Deocamdatã, la primãrie deºi sunt zecide cereri înregistrate, nu se mai repar-tizeazã parcele de teren. De altfel, nu afost datã niciuna de la începutul anului ºipânã acum. “În acest moment nu existãterenuri disponibile pânã la finalizareaPlanului Urbanistic General, care se aflã înstadiul de avize”, a mai spus Taºcã.

Luiza Luiza ANDRONACHE ANDRONACHE

Mii de hectare de teren distruse deincendiile necontrolate

C ompania Naþionalã aHuilei Petroºani

pierde cãsuþele minerilorde la Eforie, din cauzadatoriilor istorice.

Cãsuþele aparþin ExploatãriiMiniere Paroºeni ºi vor fi date înplatã odatã cu celelalte activeale minelor intrate pe programde închidere.

Cele 30 de cãsuþe de vacanþãdin Eforie Nord aparþin mineiParoºeni ºi au fost puse subsechestru asigurator în anul2004 de Direcþia Generalã aFinanþelor Publice, în contuldatoriilor la bugetul de stat, alã-turi de alte active al Companiei.De-a lungul timpului CNH afãcut demersuri pentruscoaterea de sub sechestru ºi

preluarea în custodie a cãsuþelorde vacanþã, însã fãrã nici unrezultat. În 2006, au fost scoasela vânzare de AdministraþiaFinanþelor Publice Eforie, darreprezentanþii CompanieiNaþionale a Huilei Petroºani aucontestat licitaþia pe motiv cãpreþul stabilit iniþial, de 165.000lei, este mult mai mic decât va-loarea realã a acestora. Instanþaa acceptat contestaþia ºi printr-oreevaluare a fost stabilit preþulde pornire al licitaþiei la360.000 de lei. Numai cã niciaºa CNH nu a fost de acord cuvânzarea lor, atât din cauzã cãnu le-a putut achiziþiona, cât ºi asituaþiei juridice a terenului pecare sunt construite.

Dupã plimbarea lor prininstanþã, cãsuþele ortacilor de laParoºeni vor ajunge direct laMinisterul Economiei. „Cãsuþelede la Paroºeni vor fi date în

platã ca active ale mineiParoºeni. Sechestrul de la AVASa fost mutat la ANAF ºi vor fidate îna dministrareaMinisterului Economiei ºiComerþului”, a declarat direc-torul general al CNH,Constantin Jujan. Potrivitdatelor oficiale, datoria la buge-tul de stat a celor trei mine nevi-abile ce intrã pe program deînchidere – Paroºeni, Petrila ºiUricani – este de 490 de mili-oane de euro. În acelaºi timp,valoarea activelor celor trei sub-

unitãþi este de numai 60 de mi-lioane de euro, ceea ce înseam-nã cã suma totalã nu se vaputea recupera niciodatã. Dar,conform deciziei Executivului,bunurile identificate le ia ANAF,în contul datoriei, iar diferenþase ºterge. În aceste condiþii,noua societate ce va fi înfiinþatãdupã jumãtatea acestui an pen-tru administrarea subunitãþilorextractive intrate în program deînchidere va scãpa de datoriileistorice.



L a Uricani, dereabilitarea ºi

modernizarea Casei deCulturã se vorbeºte decâþiva ani, însã fãrãniciun rezultat pânãacum. Aceastã clãdire,în urmã cu câþiva ani atrecut prin câtevareparaþii, însã minime.

În prezent, edificiul arenevoie de o reabilitareserioasã, în special în interi-or. Primarul DãnuþBuhãescu este optimist viza-vi de acest proiect. “PentruCasa de Culturã de laUricani ne-a venit ºi nouãrândul. Cei de la INSEMEXau realizat proiectul tehnic ºiurmeazã sã se þinã licitaþia,la Agenþia Naþionalã pentruZonele Miniere ºi ar trebuica în vara aceastã sãînceapã lucrãrile. Finanþareanerambursabilã este de 17miliarde de lei vechi, iar noiam depus într-un contpartea noastrã de con-

tribuþie de vreun miliard ºidouã sute de milioane de leivechi, însã s-ar putea sã maifie nevoie de încã vreo 3miliarde. Am spus cã, pen-tru a nu tãia nimic dinlucrãrile necesare, oricât arfi în plus, am fi dispuºi sãsuportãm din bugetul local.Casa de culturã, în condiþiileîn care am executa toatelucrãrile prinse în proiect, arfi întradevãr cea mai modernã din Valea Jiului, cu siguranþã”, a afirmatDãnuþ Buhãescu, primarulOraºului Uricani.

R eabilitare,reabilitare,

dar cultura?Vorbim de necesitatea

reabilitãrii unei instituþii deculturã, însã întrebarea este,la fel ca ºi în cazul celorlalteoraºe, aici se mai face cul-turã? L-am întrebat astfel peprimarul Buhãescu, când s-aorganizat ultimul spectacol…“De Zilele Oraºului…

Pardon, de Moº Crãciun.Dar unde ar exista culturãmai profund, aºa?! Eu credcã ar trebui sã apreciaþifenomenul acesta, faptul cãadministraþia de la Uricaniface eforturi ºi investeºte înculturã ºi sport în compara-þie cu alte administraþii careau bani cu sacii ºi care sezgârcesc. Sã întrebaþi câþibani alocã celelalte adminis-

traþii caselor de culturã, dacãle mai au sau dacã nu le-auprivatizat…”, a mai declaratDãnuþ Buãescu.

Dar, asta nu este tot.Primarul de la Uricani are ºio viziune proprie despreactul cultural, fãcând o para-lelã cu imaginea zonei. “ÎnValea Jiului, ºtiþi foarte binecã am fost blamaþi. Minerii,doar ºpriþuri , doar scan-daluri….Ori când cinevaîncearcã sã þinã steagul însus pentru a încerca sã spri-jine actul de culturã, în spe-cial cu adresabilitate la ceimici, pentru cã ei trebuie sãfie sprijiniþi, iar timpul sã lefie ocupat cu sport ºi cul-turã….Oricum, dom’le,omul decât sã meargã lacârciumã sau sã facã alteprostii…Copiii trebuie sã fieajutaþi sã-ºi ocupe timpulliber cu asemenea activitãþi.Dar, nu este obligatoriu,recunosc”, a mai afirmatBuhãescu.

LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE

Buhãescu vrea cea mai tare Casã de Culturã din Valea Jiului

Încep exproprierile pe

tronsonul Lugoj – Deva

G uvernul a decis declanºareaprocedurilor de expropriere a

imobilelor proprietate privatã situate pe amplasamentulautostrãzii Lugoj – Deva.

Hotãrârea de Guvern creeazã cadrulnecesar continuãrii dezvoltãrii infrastruc-turii rutiere din România, cu impact asuprajudeþului Hunedoara, dupã cum spune sec-retarul general al Guvernului, Attila Dezsi.

De asemenea, a fost adoptatã hotãrâreapentru aprobarea scoaterii definitive dinfondul forestier naþional de cãtreCompania Naþionalã de Autostrãzi ºiDrumuri Naþionale din România S.A., aunei suprafeþe de 16,4 ha, proprietatepublicã a statului, în vederea realizãriiobiectivului „Execuþie autostrada Orãºtie –Sibiu”. “Hotãrârile adoptate astãzi suntdeosebit de importante pentru judeþulHunedoara, întrucât creeazã cadrul nece-sar legãrii tronsonului de autostradã cese construieºte în judeþul Hunedoara detronsonul Lugoj - Timiºoara – Arad –Nãdlac precum ºi continuarea, curespectarea graficului de execuþie, alucrãrilor de construcþie a autostrãzii, aprecizat Attila Dézsi.


Cãsuþele minerilor, pierdute la ruleta datoriilor

P etrila este catalo-gatã ca fiind zona

unde numai un nebun seaventureazã în a o con-duce, având în vedererãzboiele interminabileîntre ”gicã contra” –PSD, ”aroganþii” – PNLºi ”rãul de la putere” –PDL. Doar cã ”gicã con-tra” ºi ”aroganþii” tre-buie acum sã se iubeascãpe tunurile rãboielor lorºi nu le iese.

Înverºunarea se transmite, separe, din generaþie în generaþiela PSD Petrila. Ca ºi în alte zoneale þãrii, existã o ”duºmãnie”ridicatã la rang de virtute. Dar afi consecvent, statornic în relaþi-ile interumane de orice fel, chiarºi politice, înseamnã ºi a nuevolua ºi a persista, uneori, îngreºealã. Petrila este catalogatãca fiind zona unde numai un

nebun se aventureazã în a oconduce, având în vedererãzboiele interminabile între”gicã contra” – PSD, ”aroganþii”– PNL ºi ”rãul de la putere” –PDL. Doar cã ”gicã contra” ºi”aroganþii” trebuie acum sã seiubeascã pe tunurile rãboielorlor, conform deciziei de la cen-tru, ºi nu le iese. Inima zice nu ºinu în PSD. Motivul este alianþafãcutã de PDL Petrila ºi PNLimediat dupã alegerile locale trecute, drept pentru careConstantin Ramaºcanu, liderullocal al PNL este viceprimar,secundul lui Ilie Pãducel – PDL.Dar ºi opiniile diferite înadoptarea unor hotãrâri ale consiliului local sunt... cuiele lui Pepelea.

Fostul preºedinte liberalGheorghe Cioarã, tot din vecheagardã ca ºi cei de acum, animatde aceeaºi respingere faþã de IliePãducel, a consemnat în proto-colul de înfiinþare a USL – cuomul Pãducel, niciodatã colabo-rare! Aceeaºi înverºunare ºi lipsade viziune a lui Gh. Cioarã afost sancþionatã, liderii judeþeniscoþându-l pe tuºã.

Mai tânãrul ConstantinRamaºcanu, cel care i-a luatlocul lui Cioarã, este din altãgeneraþie ºi ca urmare s-a orientat pe ce vrea poporul. ªi poporul, în majoritate, îlvrea, încã, pe Ilie Pãducel –momârlanul tenace, care arezolvat multe cu agenda subbraþ, pe la uºile Bucureºtiului.Ca urmare, Ramaºcanu alucrat, fãrã sã recunoascã, însensul atragerii lui Pãducel ºi avoturilor sale cãtre PNL, lucruce ar fi adus USL-ului un viitorprimar fãrã prea mari eforturi.

PSD Petrila recunoºte cã deºis-a constituit uniunea cu PNL ºiPC, aceastã Uniune SocialDemocratã existã doar pe hârtie,pentru cã ”PSD are destule cadredintre care sã desemneze un candidat fãrã sã importe (…) noi ne-am pãstrat poziþia”, a declaratGheorghe Bobar, lidelul socialdemocraþilor de la Petrila. Adicãaceeaºi atitudine de pe vremeaconducerii lui Dumitru Rãscolean,când tensiunile între PSD ºi pri-marul în funcþie erau la maxim.Gh. Bobar a motivat ”pãstrareapoziþiei” prin faptul cã aceiaºioameni, în mare parte, se aflã ºiacum în echipa de conducere aPSD. Adicã aici sângele nu a fostîmprospãtat, deci nici viziuneadespre viaþã ºi lume.

În timp ce liberalulRamaºcanu declarã cã: ”noi sun-tem dispuºi sã ne aliniem USL.Din presã am aflat cã PSD Petrilaa luat aceastã hotãrâre de a can-dida separat. Ar fi trebuit sã dis-cutãm clar. Dar dacã asta estedorinþa PSD, noi ne vom concen-tra pe organizaþia nostrã”, socialdemocratul Gh. Bobar este

intransigent, chiar rigid. ”USL nua funcþionat niciodatã la Petrila.Noi ne-am vãzut de treabã… Nici pe vremea lui Rãscolean nu am colaborat cu Ilie Pãducel,nici acum prin PNL” – a precizatGheorghe Bobar.

Deºi PNL ºi PSD filialelejudeþene au încercat sã explice cãrigiditatea nu foloseºte îndem-nând cele douã formaþiuni locale” Iubiþi-vã pe tunuri! / Iubiþi-vãpânã le veþi hodorogi”, socialdemocraþii petrileni sunt încre-meniþi în hotãrâre.

Nici conducerea lor centralãnu au reuºit sã-i convingã de fap-tul cã se pierd bani grei europeniºi venituri la bugetul local dacãpersistã sã se împotriveascãdeponeului ecologic de sus, de pedealurile Petrilei, unde acumgunoiul stã împrãºtiat, primejdiosºi infecþios, pe suprafeþe mari. ªiau pierdut petrilenii.

Ideile constructive ar trebuisusþinute, indiferent de culoareapoliticã ºi mai ales, petrilenii aunevoie de oameni cu minþideschise în fruntea urbei.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 22 martie 2012 Politic 76 Politic

COLÞUL LUI DENIS

S orin Sanda, contracandi-datul lui Dãnuþ

Buhãescu la Primãria oraºuluiUricani din partea PPDD, a fost dat în judecatã chiar deprimul om al urbei, din cauzãcã ºi-a permis sã-ºi spunãopiniile într-o emisiune televizatã.

În plângerea înaintatã magistraþilorpetroºeneni, Buhãescu se plânge cã i-au fost lezate demnitatea ºi onoare,onoare pe care a stabilit-o la suma de25.000 de lei.

”În cursul lunii februarie, postul deteleviziune TV Parâng a difuzat emisi-unea ”Analizã finalã” moderatã decãtre numitul Andrei Vlad, emisiune încare cei doi pârâþi (invitaþii emisiunii,Sorin Sanda ºi Fane Bãutu – n.r.) mi-auadus o serie de acuzaþii grave, nefon-date ºi care sunt în mãsurã sã-mi lezezedemnitatea ºi onoarea. Toatã emisiuneaabundã în susþineri nereale, se foloseºteun limbaj tendenþios lãsând sã secreadã cã uricãnenii au la conducere opersoanã coruptã, care nu urmãreºtedecât bunãstarea lui ºi a familiei sale îndetrimentul intereselor care m-au ales”,aratã Buhãescu în tânguirea kilometricãînaintatã instanþei.

Totodatã, Buhãescu a reacþionat ºi laafirmaþiile lui Sorin Sanda, din timpulemisiunii, legate de faptul cã familiaprimarului se înfruptã din bani publici.

”Eu nu am cuvinte sã-l cataloghez peacest individ. Cum poþi sã îþi pui viitorulsocru consilier personal… Sunt banipublici ºi vin gratis, sunt mai buni decâtcei munciþi… În casã, nu ºtiu cum seadreseazã, doamna consilier?”, se între-ba în cadrul aceleaºi emisiuni SorinSanda, care atrãgea atenþia cã nu enormal sã îþi pui socrul ºi soþia pe postde consilieri personali, plãtiþi din baniiuricãnenilor.

Dar Buhãescu s-a simþit lezat de afir-maþiile legate de aceastã stare anor-malã a lucrurilor, nu de imoralitatea încare se zbate de ani buni.

”Atacurilor furibunde ale lui SorinSandalã nu au scãpat nici familia sub-semnatului. Astfel se fac referiri lasocrul meu ºi soþia acestuia, încercân-du-se acreditarea ideii cã aceºtia îmioferã paravanul perfect pentru a-mi jus-tifica achiziþia maºinii personale, cãsocrul meu ia bani publici în mod gratisfãrã sã munceascã pentru ei, toate

atacurile culminând cu referiri la soþiamea la modul în care ne adresãm unulaltuia la noi în casã etc. Acest gen deexprimãri, care lovesc în familie îmilezeazã în mod evident atât onoarea ºidemnitatea, cât ºi dreptul la intimitateavieþii private, eu ca persoanã publicãputând fi criticat pentru ceea ce fac încalitatea mea de primar. Viaþa mea par-ticularã nu poate face obiectul nici uneibatjocoriri din partea nimãnui iar prinaceastã acþiune, instanþa de judecatãeste chematã sã ia atitudine cu privire

la astfel de comportamente ºi sã lesancþioneze”, mai spune DãnuþBuhãescu.

În replicã, Sorin Sanda, preºedintelePPDD Uricani, spune cã în urma emi-siunii, Buhãescu a reacþionat aºa cum avrut el. ”Buhãescu întotdeauna facenumai cum vreau eu, e foarte previzibil.Eu voiam sã mã dea în judecatã, pentrucã aºa puteam pune mâna pe con-tractele de achiziþii de care am vorbit înemisiune, contracte pe care altfelrefuzã sã le dea. Instanþa îl va obliga sãmi le dea, fiindcã ce a dat el pânãacum nu sunt contractele cu preþurifinale. Mã amuzã cât de previzibil esteomul acesta, îi ºtiu fiecare vorbã,fiecare gest, mã amuzã dar într-un felîmi este ºi milã de el. Reacþioneazã caun iepure fricos, simte cã i se clatinãscaunul. Nu îi este comod cã în ultimulsondaj a ieºit sub nivelul partidului”, adeclarat Sorin Sanda.

Cât despre acuzaþiile legate delezarea demnitãþii ºi onoareifamiliei lui Buhãescu, SorinSanda precizeazã cã familia luiBuhãescu se ghiftuieºte pe banipublici.

”Eu plãtesc taxe ºi impozitede milioane la Primãria Uricanisã-i fac bugetul lui Buhãescu ºinevestei lui, cu socru, cu cãþel,cu purcel, toþi angajaþi aiPrimãriei Uricani, pe banii uricã-nenilor. Iar el cu minunata luinevastã mi-au trimis controalepe cap, care au plecat aºa cumau venit, cã nu au gãsit nereguli.Când nici planul privindînchiderea firmelor mele nu amers, m-a dat în judecatã,crezând cã mã þine ocupat. Nicinu ºtie ce serviciu mi-a fãcut.Mie mi-ar fi ruºine sã mã dauîmpuºcat în aripã, când de faptmi-am pus nevasta ºi socrul con-

silieri personali, care câºtigã o grãmadãde bani într-un oraº cu câteva mii delocuitori. Sã nu vorbeascã Buhãescudespre demnitate ºi onoare, cã el nuºtie ce înseamnã. Cel care de ani dezile îmi atacã neîncetat familia ºi copiiieste el, iar ei nu sunt persoane publice,ci contribuabili sã le fie lui ºi nevesteilui bine. ªi toatã lumea ºtie cumvorbeºte acest rebut genetic desprefamilia mea, este cel mai josnic perso-naj pe care eu l-am cunoscut vreodatã.Mie îmi place dacã mã lupt, sã mã luptcu cineva pe mãsura mea, nu cu unulcare are un neuron ce se zbate disperatîntr-o dentritã ºi un axon. E drept cãam învãþat cã un prost poate fi pericu-los, cã are mintea odihnitã, dar cândvine vorba de Buhãescu nu este cazul,cã are ºi sfãtuitori foarte proºti, care-lsug de bani ºi îmi creeazã mie avantajeîntotdeauna”, mai spune Sorin Sanda.

Anamaria NEDELCOFFAnamaria NEDELCOFF

Petrila, oraºul pe care numai un nebun se aventureazã sã-l conducã

Cu Buhãescu

despre prostia omeneascã…

D oar Petrila ºiLupeniul au luptat

între patru ºi ºapte anipentru aprobareaproiectelor din fondurieuropene. Situaþia estegeneralã, drept pentrucare Comisia Europenãpentru Politici Regionaledeclarã cã UE ne va tãiafondurile. Pentru a nu seîntâmpla acest lucruRomânia trebuie sãabsoarbã sãptãmãnal 30milioane euro, în 2012.

Birocraþia sau lipsa de interesa instituþiilor, care se ocupã cuevaluarea ºi avizarea proiectelorvenite din teritoriu pentrufinanþãri din fonduri europene,a dus la punerea în pericol aacordãrii acestor bani.

Dupã ameninþãrile ComisieiEuropene pentru PoliticiRegionale - cã este posibil sãpierdem finanþãrile pentru cã nuabsorbim bani europeni în rit-mul stabilit, în timp ce alte þãrisãrace au imperioasã nevoie deacest ajutor - s-a încercat, princrearea unui minister special,accelerarea acestui proces, darîn zadar.

Birocraþia stufoasã, lipsa depersonal, bâlbâiala, fac drumulacestor proiecte sã devinã lungcât o viaþã de… douã guverne.

Decalaraþia de sãptãmânaaceasta a comisarul UE pentruPoliticã Regionalã, JohannesHahn, a fost halucinantã.România trebuie sã absoarbãsãptãmânal o sumã uriasã pen-tru a se încadra în condiþiileacceptate de comun acord.

“Doar pentru acest an ar finecesar sã primiþi plãþi de peste30 milioane euro sau 131 milioane lei pe sãptãmânã,pânã la finele anului 2012, pen-tru a îndeplini toate criteriile”, aprecizat Johannes Hahn.

P SD - ºapte ani pen-tru ºase proiecte

Doar în douã localitãþi dinValea Jiului, una condusã de unprimar PDL, alta – de un pri-

mar PSD, se luptã de ani bunipentru a nu lãsa sã treacã pelângã ei aceastã oportunitate,de finanþare europeanã încondiþiile în care respectivelelocalitãþi nu ar fi dispus de aceºtibani niciodatã.

La Lupeni, au fost depuse 22de proiecte, cele mai multeavând o vechime de circa ºapteani. Acestea se aflã în diferitestadii de parcurs al drumuluilung ºi greu cãtre baniieuropeni. ªase dintre acesteproiecte sunt aprobate, dar ºidupã aprobare mai sunt nece-sare avize ºi avizuleþe, apoi lici-taþiile pentru lucrãri, licitaþiilepentru ºantier, care la rândul lorau nevoie de alte avize ºi totulmanâncã timp.

La lupeni, este vorba definanþarea a 13 drumuri ºi douãpoduri, refacerea PalatuluiCultural, reconstrucþia centruluivechi, sisteme de supraveghere,termoizolarea unor blocuri etc.Un amplu proiect privind con-struirea a 10.000 de km dru-muri - în care erau cuprinse ºidrumurile judeþene, deci ºi celspre staþiunea Straja Lupeni – afost stopat de instituþiile abili-tate.

”De ºapte ani am întocmit ºiam depus aceste proiecte ºi abiade un an s-au mai miºcatlucrurile. Existã aprobãrile pen-tru finanþare, dar pânã acolomai sunt multe de fãcut ºimetodologia este greoaie. Deexemplu la cele aprobate, lici-taþiile de ºantier au fost din nouamânate ºi amânãrile asteaînseamnã timp preþios. Peurmã, pentru Palatul Culturalne-au anulat, cei de la ADR,demersurile de trei ori, pentrucã ei sunt obligaþi sã dearãspunsul în 15 zile pentru canoi sã trecem la etapa urmã-toare. Dar pentru cã sunt puþini,nu au timpul necesar ºi atuncitrimiþi din nou pânã nimereºtimomentul când îþi poate vedeadocumentaþia ºi pentru a-þirãspunde. Foarte greu ºi foartestufos sistemul acesta ºi uite cãpierdem bani ºi timp”- adeclarat Cornel Resmeriþã, pri-marul municipiului Lupeni.

L a PDL, ceva mairepejor – între

patru ºi doi aniLa Petrila, lucrurile se miºcã

ceva mai repejor comparativ cuLupeniul, având în vedere cãlocalitatea este pãstoritã de unprimar PDL. Doar cã ºi acestaºi-a tocit opincile pânã la avizulfinal. Pentru cã priomarul IliePãducel se afla la momentuldocumentãrii chiar la uºaMinisterului Dezvoltãrii, vicepri-marul Constantin Ramaºcanune-a vorbit despre proiecteleeuropene ºi parcursul lor.

”Unele proiecte se aflã îndiverse stadii de evaluaretehnicã ºi economicã, alteleaprobate se deruleazã, altele s-au încheiat” – a declaratRamaºcanu. Durata medie de la

cerere pânã la semnarea con-tractelor este de circa patru ani,deci ceva mai scurt timpul, cuvreo trei ani, comparativ cuLupeniul PSD-ist.

Proiectul privind costrucþia ºimobilarea strãzii Republicii, afost depus în anul 2008, în iulie2009 a fost revizuit ºi ulterioraprobat în prezent este finalizat.

Altul, modernizarea de strãziºi parcãri cap de linie Petrila-capde linie Lonea, în care estecuprinsã ºi Colonia Lonea, esteîn plinã implementare, proictpentru care s-a semnat contrac-tul în 2010.

Apoi, un alt proiect depus în2010, se aflã în evaluaretehnicã, urmând o alta – eco-nomicã. Este vorba de reabil-itarea Ambulatoriului (Policlinicaveche). Se mai aflã pe traseulcãtre banii europeni reabilitareaªcolii ”Ana Colda” Lonea ºiCentrul cultural ”Ion D.Sîrbu”.

Deci Petrila a avut o soartãmai bunã în ceea ce priveºtetimpul aprobãrilor pentru acestefinanþãri europene.

Specialiºtii spun cã drumulacestor priecte spre aprobare artrebui sã dureze cel mult un ande zile pentru ca România se sepoatã încadra în criteriile stabilitepentru finanþare. Dar cum sis-temul este deficitar pe acestpalier - este foarte greu de pusla punct astfel încât sã s absoar-bã 30 milioane de euro sãp-tãmânal - este posibil sã ne luãmadio de la finanþãrile europene.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 22 martie 2012 Actualitate 98 Actualitate

„Iona”, pe scena

Teatrului deArtã din Deva

T eatrul de Artã Devainvitã toþi pasionaþii de

teatru la spectacolul ”Iona”,reprezentaþie care va avealoc în data de 23 martie, laora 19:00.

Inspiratã din mitul biblic al omuluiînghiþit de un peºte, drama “Iona” dãnaºtere, la intrebãri existenþiale privi-toare la viaþã, moarte, singuratate,destin.

Spectacolulaparþine categorieiteatrului de idei,devenind un ade-vãrat poem drama-tic al neliniºtii. Unspectacol aldilemelor umane,speranþelor, între-bãrilor ºi rãspun-surilor pe care unom ºi le exprimãnecondiþionat înfaþa destinului.

Monodrama este interpretatã într-o manierã excepþionalã de cãtrefaimosul actor Ilie Gheorghe.

Biletele sunt puse in vânzare laAgenþia de Bilete a teatrului dinStrada 1 Decembrie, nr 15, Deva ºipot fi cumparate la preþul de 16 lei–preþ întreg sau 10 lei preþ cu reducere.

De ce ne taie Europa fondurile

ªapte ani de aºteptãri pentruavizarea proiectelor pe bani europeni

S ecretarul de stat înMinisterul

Economiei, Comerþului ºiMediului de Afaceri(MECMA), KarolyBorbely, a declarat, pentru Cronica Vãii Jiului,cã trebuie susþinutã înfiinþarea ComplexuluiEnergetic Hunedoara.

”Soluþiile în domeniul ener-getic pentru judeþul Hunedoaranu sunt foarte multe în acestmoment, iar soluþia idealã esteînfiinþarea ComplexuluiEnergetic Hunedoara în toamnaacestui an”, spune Borbely, caurmare a faptului cã sunt sindi-

caliºti care au stopat în instanþãînfiinþarea CEH.

”Planul nostru de înfiinþare aCEH este benefic pentru ValeaJiului, pentru mineritul VãiiJiului, pentru judeþul Hunedoara.

Cei care au acþionat împotrivaînfiinþãrii acestui complex nu facbine, întrucât Valea Jiului, celedouã termocentrale ºi mii defamilii vor avea de suferit. Dacãaceºti sindicaliºti îºi urmãresc

interesele proprii ºi atât, nu estebine”, susþine Karoly Borbely.

Legat de o parte dintre reven-dicãrile sindicaliºtilor care seopun înfiinþãrii CEF – e vorba deFederaþia Naþionalã a Muncii,

condusã de Constantin Creþanºi Valter Cojman – secretarul destat în MECMA spune cã s-arputea rezolva.

”Legat de ºtergerea datoriiloristorice ale Companiei Naþionalea Huilei, existã un plan.Termenul corect este cã acestedatorii se vor stinge prin proce-dura de dare în platã. De aseme-nea, planul nostru este sãpãstrãm locurile de muncã aleoamenilor. Existã momente cândtrebuie sã iei decizii importante,dar doar de dragul de a face agi-taþie nu poþi acþiona. Eu ºtiu cãanul acesta este campanie elec-toralã ºi toatã lumea promite,dar CEH este o realitate”, maispune Karoly Borbely.

Anamaria NEDELCOFFAnamaria NEDELCOFF

Complexul Energetic Hunedoara, pãreri ºi pãreriC apitala României a

gãzduit, în cea de-adoua decadã a lunii martie,un târg de turism. La mani-festare au fost prezentetoate agenþiile de turismimportante din þarã dar ºireprezentanþii celor dinValea Jiului.

În timp ce aceºtia au încheiatcontracte care vizeazã deplasareagrupurilor de turiºti din Vale în þarãsau în strãinãtate, ofertele pentruvizitarea Vãii ori au lipsit ori nu auprezentat interes pentru agenþiileromâneºti sau strãine. „Noi, deexemplu, nu am încheiat niciun con-tract cu vreo firmã din strãinãtatesau din þarã în ceea priveºte aduc-erea grupurilor de turiºti în ValeaJiului. Poate, astfel de contracte aufost încheiate, separat, de pensiunilesau cabanierii care funcþioneazã înVale dar, colaborarea dintre noi nufuncþioneazã. Fiecare este pe contpropriu. Mai exact, cabanierii dinVale nu vin la noi sã-ºi prezinte ofer-tele ºi nici sã-i reprezentãm la târ-gurile de turism”, a declaratreprezentantul unei agenþii turisticecu seiul în Valea Jiului.

Dupã cum au mai precizat managerii agenþiilor de turism dinValea Jiului se simte, acut, lipsa unuicentru de informare care ar trebui sãaibã ca domeniu de activitateprezentarea atracþiilor turistice aleVãii. Un astfel de centru urmeazã,însã, a fi realizat, chiar în acest an,în municipiul Petroºani.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Valea Jiului,neinteresantã!?

P rimii fermiericare au dat foc

miriºtilor ºi au lãsatfocul necontrolat aufost miercurisancþionaþi pentrufapta lor. 11 oameniau primit amenzi dinaceastã cauzã,pentrucã peste 2.600 dehectare de pãºuni ºipãduri au ars în câteva zile.

Pompierii hune-doreni au aplicat 11sancþiuni fermierilorcare au utilizat foculdeschis în scopul igienizãrii terenurilor.Nouã amenzi au fostaplicate proprietarilorde terenuri din zona

Brad, una în zonaHaþeg ºi o alta înHunedoara. „Valoareafiecãrei sancþiuni contravenþionale estede 1.000 de lei.Fermierii sancþionaþi aufost prinºi în flagrantsau au recunoscut, înmomentul apelãriinumãrului unic deurgenþã 112, cã suntautorii arderii scãpatede sub control”, spuneViorel Demean, coman-dant ISU Hunedoara.

Tot miercuri o casãde vacanþã ºi o magaziesituate la margineamunicipiului Deva auluat foc din cauza unuiincendiu de vegetaþiescãpat de sub control.

Pentru lichidareaincendiului au intervenitdouã echipaje de pom-pieri de la Detaºamen-tul din Deva cuautospeciale de lucru cuapã ºi spumã. Echipelede intervenþie au reuºitstingerea incendiului, înaproximativ o jumãtatede orã, stopând extin-derea arderii la altelocuinþe aflate înapropiere.

De la începutul acestei luni, pompieriihunedoreni au interven-it pentru lichidarea a448 incendii de vegetaþie uscatã ce s-aumanifestat pe aproxi-mativ 2.619 hectare,dintre care mai bine de

450 de hectare suntlitierã de pãdure.

Pentru descurajareafenomenului de folosirea focului deschis, înscopul igienizãriiterenurilor, se organizezã patrulemixte formate din pompieri, reprezentanþiai ocoalelor silvice ºi aiprimãriilor, care voraplica sancþiunicuprinse între 1.000 ºi2.500 de lei fermierilorcare utilizeazã acestprocedeu.

Patrulele vor acþionape raza localitãþilorDeva, Hunedoara,Orãºtie.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

E xistã o categorie de locuri de muncã totalneinteresante pentru ºomerii hunedoreni.

Anunþate periodic, acestea rãmân mereu neocu-pate, deºi nu ne putem plânge de lipsa celor fãrãun loc de muncã. Numai în Petroºani sunt vreo 30de astfel de oferte pentru care nu s-au gãsit per-soane interesate.

Rândul ºomerilor s-a îngroºat anul trecut dintr-un foc cu 900 depersoane. Este vorba despre minerii care în octombrie 2011 auales sã pãrãseascã sistemul ºi au primit, al schimb, salarii compen-satorii ºi un carnet de ºomaj nou – nouþ. Dintre cei 900, doar 2sau 3 s-au angajat, însã majoritatea aºteaptã sã împlineascã vârstade pensionare. „Sunt 2 sau 3 care s-au angajat, dar cei mai mulþiaºteaptã sã iasã la pensie. Deja sunt 400 ieºiþi prin pensionare”, adeclarat Iudith Babþan, ºeful Agenþiei Locale de Ocupare a Forþeide Muncã Petroºani. E drept, nici oferta nu este foarte generoasãpentru minerii plecaþi de la subunitãþile extractive, chiar dacã sãp-tãmânal sunt câteva zeci de locuri de muncã vacante raportate ofi-cial. Aproximativ 30 dintre acestea sunt anunþate mereu ºi mereunumai la ALOFM Petroºani, dar nu prezintã nici un interes. Pe deo parte vorbim despre lipsa de calificare a ºomerilor, iar pe de altãparte de condiþiile de muncã sau de salariile total neatractive.

Lipsesc specialiºtii, ori salariile sunt neatractiveDe exemplu, UPSROM Petroºani cautã strungari calificaþi, însã

nu existã ºomeri care sã corespundã cerinþelor cerute de angajator.Mai sunt cele din confecþii, de asemenea greu de ocupat, deºi ofirmã din Valea Jiului anunþã de multã vreme cã are nevoie de per-sonal ºi a venit chiar ºi la bursele organizate de AJOFMHunedoara pentru recrutarea de persoane neocupate. În aceeaºicategorie intrã ofertele firmelor de asigurãri, dar în acest caz vor-bim despre lipsa unui contract ferm de muncã, ci numai de comi-sion din poliþele încheiate, aspect care nu îi încântã deloc peºomerii aflaþi în cãutarea unui loc de muncã. „În unele cazuri, undenu se ocupã locurile de muncã anunþate periodic, probabil cã esteo problemã ºi cu angajatorul, însã numai ITM poate sã stabileascãacest lucru”, a mai precizat Iudith Babþan. De exemplu, în ceea cepriveºte o firmã hunedoreanã de confecþii, ºomerii nici nu vor sãaudã de acest angajator, despre care spun cã se poartã extrem deurât cu personalul, iar salariile sunt invers proporþionale cu volu-mul de muncã prestat. Aºa cã, ofertele de angajare ale societãþii încauzã rãmân fãrã nici un ecou în rândul celor fãrã loc de muncã.

ªi tot la capitolul oferte de muncã fãrã cãutare o putem nota pecea de bucãtar de sushi, cunoscãtor de limbã englezã, ori ghid tur-istic pentru Norvegia, cunoscãtor al istoriei acestei þãri. Nici mãcaro persoanã nu s-a interesat de condiþiile ocupãrii posturilor, deºioferta era avantajoasã din punct de vedere financiar.

CarCarmenmen COSMANCOSMAN

Locuri de muncãtotal neinteresante

pentru ºomeri

Primii fermieri amendaþi pentru incendii

Cronica Vãii Jiului | Joi, 22 martie 20121100 Diverse

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

2 2 m a r t i e 2 0 1 2

Propunerile pe care le vei primi vorfi tentante, dar nu este cazul sã teimplici decât în acþiuni pe termenscurt. Unele schimbãri pe care leaveai în minte de mai multã vremenu vor mai putea fi evitate.Activitãþile te vor favoriza cãci îþi vorpermite sã-þi pui în evidenþã spiritul.

Te aºteaptã o zi bunã în plan senti-mental. Farmecul personal este lalimita superioarã ºi oriunde te veiduce þi se vor face complimente.Iniþiativele tale în acest domeniu sevor bucura de succes dar nu estecazul sã faci schimbãri de mai mareanvergurã.

Astãzi vor exista unele tensiuni înceea ce priveºte relaþia ta cu fiinþaiubitã. Nu este un moment prielnicpentru a discuta despre nemulþumir-ile pe care le ai, deoarece în oriceclipã poate izbucni o ceartã obosi-toare. Nu este momentul de a faceschimbãri de anvergurã.

Pe ordinea de zi vor apãrea tot felulde urgenþe. N-ar fi exclus ca o activi-tate pe care o practici în timpul libersã îþi dea ocazia sã îþi îmbunãtãþeºtisituaþia materialã. O bunã parte dintimpul liber þi-l vei petrece în compa-nia prietenilor. Colaborãrile nu suntindicate, aºa cã f[ totul singur.

În cazul în care ai o problemã desãnãtate, ea ºi-ar putea gãsirezolvarea. În plan financiar poþiavea o realizare. Câºtigurile nu selasã prea mult aºteptate ºi eforturilepe care le-ai fãcut îºi vor demonstraeficienþa. Energia fizicã nu este lanivelul obiºnuit ºi suprasolicitarea.

Este posibil sã aparã uneleneînþelegeri cu colaboratorii cel maibine ar fi sã faci totul de unul singur.În cazul în care þi se vor repartiza noisarcini de serviciu înarmeazã-te curãbdare, cãci soluþiile vor veni cuîntârziere. Nu te încrede în oricezâmbet amabil.

Ziua se anunþã a fi deosebit de favor-abilã tuturor iniþiativelor în plan sen-timental. Relaþia cu fiinþa iubitãevolueazã cum nu se poate mai bineºi acest lucru vã ajutã sã vã simþiþimai relaxat. În schimb, dacã eºticãsãtorit poþi avea parte de discuþiiobositoare.

Eºti cam irascibil, ceea ce te poatedetermina sã iei decizii pripite. Fii câtse poate de atent, deoarece esteposibil sã faci greºeli cu repercusiunimajore! Evitã discuþiile în contradic-toriu cu cei apropiaþi, deoarece esteposibil sã ai parte de o surprizã maipuþin plãcutã.

Vei avea un sentiment de frustrare,cãci eforturile tale nu se vor con-cretiza atât de repede pe cât te-aiaºtepta. Cineva din familie te vasusþine cu condiþia faci tot ce þi sespune. Fii însã atent, deoarece esteposibil sã fii victima unor persoanecare te invidiazã.

Cineva din familie ar putea interveniîn relaþia ta cu partenerul de suflet,ceea ce ar putea genera unele dis-cuþii. Dacã nu vei vorbi mai multdecât este cazul, nu se va întâmplanimic neplãcut. Este posibil sãprimeºti o veste care te va bine dis-pune.

Te vei agita cu tot felul de treburi,care mai de care mai importante, ºinu îþi va mai rãmâne timp pentrudivertisment. Dacã ai de gând sã teimplici într-o nouã activitate, nu teaºtepta ca rezultatele sã se vadã ime-diat.În schimb vei avea posibilitateade a finaliza o situaþie.

Starea ta generalã va fi în ansamblubunã, în ciuda agitaþiei ce te carac-terizeazã de ceva vreme. În cazul încare pânã acum te-ai confruntat cuceva probleme de sãnãtate astãzi eles-ar putea rezolva. Ar fi bine totuºisã nu te implici în activitãþi care sã tesuprasolicite.

H O R O S C O P


A stãzi se împlinesc26 de ani de la

producerea unuia dintretragicele evenimentecare au îndoliat mine-ritul din Valea Jiului.În anul 1986, în nici 24de ore, în urma a douãexplozii consecutive demetan, la E.M.

Vulcan au fost accidentate36 de persoane, 25 dintreacestea decedând. Printre cei25 de oameni morþi în goanacomunistã dupã îndeplinirea

planului ºi extragerea unei can-titãþi cât mai mare de cãrbunes-au aflat ºi 5 specialiºti derenume de la Centrul deCercetare ºi Securitate MinierãPetroºani (astãzi InstitutulNaþional de Cercetare –Dezvoltare pentru SecuritateaMuncii ºi ProtecþieAntiexplozivã Petroºani).

În data de 21 martie 1986,la E.M. Vulcan, în stratul 7,blocul 0, orizontul 420 s-a pro-dus o puternicã explozie de

metan care a omorât 17mineri, alþi doi fiind grav rãniþi.Printre cauzele care au stat labaza producerii dramaticuluieveniment de muncã, organelede control au identificat „apli-carea unei tehnologii necore-spunzãtoare în timpul efectuãriioperaþiei de împuºcare, respec-tiv utilizarea dinamitei înprezenþa metanului, nere-spectarea monografiei dearmare, respectiv neînchiderealucrãrilor miniere vechi ºi a

spaþiului exploatat, defecþiuniîn aeraj, amplasarea greºitã acapetelor de detecþie a meta-nului, precum ºi alte cauzeorganizatorice”. Drept sursã deproducere a exploziei a fostidentificatã operaþia deîmpuºcare.

Dupã nici 24 de ore, înexact acelaºi loc, s-a produs onouã explozie de metan sol-datã cu alþi 17 accidentaþi, din-tre care 8 mortal ºi 9 cu inca-pacitate temporarã de muncã.Drept principala cauzã a pro-ducerii noului accident colectivde muncã a fost identificatã„acordarea acceptului de aintra într-o zonã cu o concen-traþie explozivã de metan”.Sursa noii explozii s-a datoratexistenþei unui foc autogenneidentificat. Printre cele 8persoane care ºi-au pierdutviaþa s-au aflat ºi 5 dintremembrii comisiei de expertizãde la CCSM, trimiºi sã inves-tigheze la faþa locului cauzeleproducerii primei explozii. Înurma deflagraþiei au decedatprof. univ. dr. ing. ConstantinTeodorescu, ing. MihaiPãtraºcu - ºeful laboratoruluiAeraj, Metan ºi Focuri, drd.ing. Dumitru Ionescu, drd.ing. Francisc Bana ºi dr. ing.

Mihai Pusac. Singurul, dintremembrii comisiei de expertizã,care a scãpat cu viaþã a fost dr.ing. Sabin Tat, pe careexplozia l-a surprins într-o niºã.Sacrificarea celor 5 specialiºtiîn minerit, care au fost obligaþide cãtre autoritãþile comunisteale statului sã intre în subteran,a dus, dupã aceea, laadoptarea unei mãsuri careeste valabilã ºi în ziua deastãzi. Astfel, în urma celordouã accidente colective demuncã de la E.M. Vulcan dinprimãvara anului 1986, înafara salvatorilor minieri,nimeni nu mai are voie sã intreîn perimetrul subteran în carea fost înregistratã o explozie demetan în termen de minim 24de ore de la producerea acesteia.

Într-un nedorit de nimeniclasament al accidentelor demuncã înregistrate în ValeaJiului în ultimii 35 de ani,evenimentele de la Vulcan dinprimãvara anului1986 sesitueazã pe locul al III-lea, dupãexploziile de metan de la E.M.Livezeni ºi, tot, E.M. Vulcandin anii 1980, respectiv 1989,accidente soldate cu 77 deaccidentaþi (53 mortal), respec-tiv 39 de accidentaþi, dintrecare 29 mortal ºi 10 cu inca-pacitate temporarã de muncã.


ª ase copii cusindromul

Down ajungaproape zilnic sãsocializeze la cen-trul Pollicino dinPetroºani. Aicifac terapii adec-vate, se întâlnesccu alþi copiii de lacare pot împru-muta comporta-mente sãnãtoaseºi se recupereazãatât cât se poate.

21 martie este ziuacând se celebreazã înlume necesitateaimplicãrii comunitãþii ºiinstituþiilor abilitate îndepistarea ºi incluzi-unea copiilor în societate.

Nu au fãcut nimicspecial de ZiuaInternaþionalã aSindromului Down,dar au venit la centrulPollicino din Petroºani.Este vorba despre 6omuleþi care se luptãcu o boalã nedreaptãde care nu sunt vinovaþi.

Alãturi de ei suntmereu oamenipregãtiþi ºi careîncearcã sã le îndrume

paºii. O parte dintrebolnavi vin chiar ºi dinalte oraºe ale VãiiJiului.

„Avem ºase copiicare vin aproape zilnicaici cu pãrinþii lor.Vârstele lor sunt între8 ºi 25 de ani. Din 3ianuarie avem ºi unmicrobuz special modi-ficat pentru a aveaacces cu cãrucioarele,iar cu el vin de 3 oripe sãptãmânã 4 copiidin Lupeni ºi zilnic alþiidin Petrila. Pãrinþii lorau înþeles cã ei aunevoie de o pregãtireeducaþionalã aparte ºicã aici o pot primi”,spune FlorentinaPresecan, coordonatoral Centrului de ziPollicino.

Pãrinþii sunt cei carevin ºi aduc copiii bol-navi aici, iar specialiºtiiîi supun zilnic unorteste care sã le dez-volte capacitãþile delocomoþie ºi nu numai.„În centrul nostruîncercãm sã le dez-

voltãm abilitãþile prindiferite activitãþi edu-caþionale nonformaleºi informale. Alãturi deei sunt educatori special pregãtiþi, chine-toterapeuþi carelucreazã cu ei pe recuperãri fizice ºimotorii. Din acest anavem ºi o salã specialamenajatã dupã stan-darde europene undecopiii vin ºi fac exer-ciþii la aparate ºi noiobservãm cum se recu-pereazã”, a mai precizat FlorentinaPresecan.

Ziua de 21 martie afost proclamatã decatre Down SyndromeInternational, în anul2006, ZiuaInternaþionalã aSindromului Down.Data a fost aleasã pentru a simbolizaunicitatea celor 3 cro-mozomi 21 care deter-minã apariþia acestuisindrom. CelebrareaZilei Internaþionale aSindromului Downeste o acþiune care îºipropune sã dea glaspersoanelor cuSindrom Down, dar înacelaºi timp sã implicesocietatea civilã înidentificarea soluþiilorºi oportunitãþilor pen-tru participarea ºiincluziunea lor.Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Au trecut 26 de ani...

Ziua Internaþionalã a copiilorcu Sindrom Down

Pacheteturistice de

PaºteD e Paºte, firmele turis-

tice care au filiale înValea Jiului au câtevaoferte deosebit de tentante.Printre acestea se numãrãcãlãtorii, la preþuri accesi-bile, spre þãri precumBulgaria, Grecia sau Turcia.

Sejururile au durata de 3zile iar preþurile sunt cuprinseîntre 90 ºi 300 de euro. Înceea ce priveºte destinaþiileinterne, printre oferte senumãrã petrecerea sfintelorsãrbãtori în unele staþiuni bal-neo-climaterice precumOlãneºti, Bãile Felix, GeoagiuBãi sau Herculane. În þarã,cele mai ieftine bilete sunt laBãile Felix – 350 de euro iarcele mai scumpe la BãileSovata – 1.158 de euro, pen-tru o camerã cu 3 nopþi decazare, demipensiune ºi masãpascalã. „Pânã în prezent,solicitãri pentru petrecereaSfintelor Sãrbãtori de Paºti, în

þarã sau strãinãtate, am primitdestule. Cele mai numeroasesunt pentru locaþiile din þarãunde ºi preþurile sunt mailejere”, a precizat Rodicaªerban, manager agenþie deturism.

Printre destinaþiile turisticeceva mai exotice spre care ºi-arputea îndrepta paºii în perioa-da sãrbãtorilor pascale locuitoriiVãii Jiului se numãrã Dubaysau Republica Dominicanã.Totuºi, cererile pentru astfel deexcursii lipsesc, aproape cudesãvârºire. „Spre astfel dedestinaþi, mai exotice, nu amprimit deocamdatã niciocerere. Ce-i drept ºi preþurilesunt unele deosebit de mari. ÎnRepublica Dominicanã, deexemplu, pentru 7 zile deexcursie, preþul unui bilet estede 750 de euro. În acesta,însã, nu este inclus, de exem-plu, preþul transportului, deci,valoarea sejurului ar fi mult maimare”, a mai spus Rodicaªerban.

Prin urmare, se pare,majoritatea locuitorilor VãiiJiului îºi vor petrece mini-vacanþa de Paºte acasã. Nu dealta, dar, este mai ieftin...


Cronica Vãii Jiului | Joi, 22 martie 201212 Actualitate

A ctiviºtii de mediu au reuºitsã urgenteze procedurile în

instanþã, dupã ce au atacatdecizia de acordare a avizului demediu pentru ultimul tronsondin DN 66A, cunoscut subnumele de „drumul lui Bãsescu”.

Activiºtii ecologiºti de la AgentGreen i-au chemat în judecatã pereprezentanþii Agenþiei Naþionale pentru Protecþia Mediului ºi cei aiDirecþiei Regionale de Drumuri ºiPoduri Timiºoara pentru anulareaacordului de mediu. Problema a pãrutla stabilirea termenului de judecatã,dupã ce Curtea de Apel Bucureºti astabilit prima înfãþiºare pentru lunamartie 2013. „Pânã anul viitor puteausã se întâmple multe. Drumul putea fifinalizat. Am fãcut o cerere de inter-venþie, iar termenul a fost preschim-bat pentru data de 13 aprilie”, adeclarat Gabriel Pãun, preºedinteleAgent Green. Reprezentanþii acesteiorganizaþii ecologiste cer ºi anulareacelorlalte acte ºi avize care au stat labaza emiterii acordului de construcþiea DN 66A prin grupa munþilor

Retezat – Godeanu. „ANPM nu a dat curs plângerii

noastre prealabile, iar domnulBorbely, ministrul Mediului, nu ºi-aþinut cuvântul atunci când a promispublicului larg cã legislaþia de mediuva fi respectatã. Aºadar, am epuizattoate cãile posibile pentru a opri con-strucþia DN 66A pe cãi amiabile. Estejenant cã am ajuns sã apãrãmRetezatul în instanþã deGuvernul României,care îºi încalcã proprialegislaþie de mediu”, ºi-aexplicat Pãun acþiuneaîn justiþie. Mai mult,organizaþiile de mediuacuzã oficialii cã au frau-dat studiul de impact ºicã au ignorat completcontrastudiul de biodiver-sitate realizat de spe-cialiºti, la solicitareaactiviºtilor de mediu,care demonstreazã va-loarea naturii în zonatraversatã de DN 66A.Campania celor de laAgent Green împotriva

construirii DN 66A a început încã din2006, odatã cu realizarea celui de-aldoilea tronson, care traversa ParculNaþional Retezat. Protestele activiºtilorsau tabãra de rezistenþã organizatãpentru o lunã de zile în 2010 în zonaCâmpuºel nu i-au oprit însã pe ceiresponsabili sã continue lucrãrile ºi,acum, sã dea aviz de mediu


Muzeul Aurului din Brad,

redat circuitului turistic

M uzeul Aurului din Brad arputea sã-ºi redeschidã

porþile în maximum trei luni. Lucrãrile de reabilitare exterioarã sunt

aproape gata ºi mai trebuie pus la punct un sis-tem de securitate a clãdirii, care sã asigurepreþioasele obiecte de aur ce vor fi gãzduite deaceastã instituþie.

Conversmin a alocat încã 232.000 de leipentru reabilitarea Muzeului Aurului din Brad,banii fiind cuprinºi în programul de închidere ºiecologizare a Exploatãrii Miniere Barza. Închisîncã din 2008, muzeul ºi-ar pãutea redeschide,însã, porþile pentru vizitatori în 3 luni, asta ºidupã ce scandalul imens generat de vbânzareaclãdirii s-a stins. „Exponatele minerale sunt dejaîn vitrinele muzeului, iar cele de aur urmeazã sãfie expuse, dar pânã acum nu s-a putut dincauzã cã nu a fost asiguratã securitatea clãdirii.Probabil, ultimele fonduri alocate vor determinaexecuþia lucrãrilor pentru asigurarea clãdiriiMuzeului Aurului ºi sperãm ca, în maximum 3luni, muzeul sã poatã fi inaugurat. Lucrãrile exte-rioare sunt finalizate în proporþie de 98,5%”, adeclarat Florin Cazacu, primarul municipiuluiBrad. În plus, proiectul prevede montarea de vitrine noi ºi sisteme de alarmã, iar exponatelevor fi clasate. Înfiinþat încã din 1896, MuzeulAurului este unic în România, iar colecþiaconþine 1.300 de exponate din aur nativ.

V ânzare cu scandal

Muzeul Aurului din Brad a fost în centrul unuiimens scandal. Clãdirea se afla în proprietateaFilialei Bradmin a CN Minvest Deva, dar datori-ile acumulate în timp au condus la deschidereaprocedurii de insolvenþã. Clãdirea MuzeuluiAurului a fost cumpãratã de Minvest, dupã ceDirecþia Finanþelor Publice a instituit sechestrulasigurãtor. Numai cã Minvest a omis sã o întabu-leze ºi din acest motiv a fost posibilã revânzareaimobilului. Aºa s-a ajuns ca acesta sã fie înstrãi-nat de lichidatorul judiciar al societãþii Bradmin,respectiv Societatea Civilã Profesionalã deInsolvenþã IT Management Advisors SPRL Deva.Cumpãrãtor a fost o organizaþie neguvernamen-talã, Centrul Ortodox Filocalia Bucureºti, care apus mâna pe clãdire la preþul de 120.000 de lei,cui plata în rate. La achiziþionarea imobilului,câºtigãtorul licitaþiei a plãtit doar o primã tranºã,de 10.000 lei, urmând ca restul sumei sã fieachitat în decurs de un an. Tranzacþia ridicamulte semne de întrebare, mai ales din cauzapreþului mic de vânzare cumpãrare ºi s-a reuºitanularea ei, iar muzeul a revenit proprietarilor dedrept.

N outãþi ºi la muzeul dinOrãºtie

Nu este singura noutate din domeniul muzealal judeþului Hunedoara. Muzeul de Etnografie ºiArtã Popularã Orãºtie organizeazã în data de 21martie 2012, orele 12.30, vernisajul expoziþieitemporare intitulate- „Nopcsa, savantulfotograf”. Pornind de la viaþa extrem de intere-santã ºi romanþatã a baronului Nopcsa, fotograf,vânãtor, aventurier, spion, expoziþia aduce în faþavizitatorului atât viaþa, cât ºi opera acestuia.Adevãrat precursor la personajului IndianaJones, preocupãrile sale paleontologice au avutdrept rezultat descoperirea ºi valorificarea ºtiinþi-ficã a dinozaurilor din Þara Haþegului. Evoluþiadiferitelor specii de dinozauri este ilustratã prinreplici ºi reconstituiri realizate de Dorin Cãrãbeþ,unul dintre puþini cercetãtori specializaþi în reconstituirea dinozaurilor.


ÎÎnncceeppee lluuppttaa îînn iinnssttaannþþãã ppeennttrruu„Drumul lui Bãsescu”

CVJ, Nr. 89, Joi 22 martie 2012

Documents

Transcript of CVJ, Nr. 89, Joi 22 martie 2012