CVJ NR. 336, MIERCURI 27 MARTIE 2013

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 336

Miercuri, 27 Martie 2013

Ce nu au rezolvat

procurorii de laPetroºani, a

rezolvat FãnicF ãnic Dumitru, din

Petroºani, a fostpãcãlit de operatori aiBCR Asigurãri ºi a devenit „participant la fondul de pensii adminis-trat privat” prin falsificare de semnãturã,la un pilon la care nici nu avea dreptul.

>>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Pe motocicletã, cucalul sau cãruþa spre

viabilizarea turismului de varã

S porturile extreme,caii, stânele ecologice

sau potenþialul energetic alzonei. Acestea sunt atuu-rile cu care administraþiile locale saucabanierii vor sã dezvolteturismul de varã în Parâng ºi Straja.

>>>>>> PPAGINAAGINA 1212

Un deputat, treiminiºtri ºi

o întrebareD eputatul PSD din

Colegiul de VestValea Jiului, CristianResmeriþã, vrea sã afle cese întâmplã cu drumul ceface legãtura întreCâmpul lui Neag ºiHerculane.


Costel Avramnu-i vrea locul

lui Simota

C ostel Avram aanunþat cã nu va

candida la preºedinþiaOrganizaþiei PNLPetroºani.

>>>>>> PPAGINAAGINA AA 5-A5-A

M onica Iacob Ridzi s-a adresat public, în calitate de deputat de Valea Jiului, premierului, miniºtrilor ºiparlamentarilor. Asta pentru a le cere sã nu abandoneze Valea Jiului.


“Nu abandonaþi Valea Jiului

ºi locuitorii acesteia!”

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 Martie 20132 Utile

Vrei ca afacereata sã fie cunoscutã?

Vrei sã tedezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi deafaceri?

Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUS,A, Denis RUS,Monika BACIUMonika BACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

VVrreemmeeaa îînn VVaalleeaa JJiiuulluuii

LLuuppeennii

VVuullccaann

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPeettrrooººaannii

PPeettrr ii llaaÎncepând cu 1 noiembrie2012 au loc audienþe lasediul societãþii dinPetroºani, str. Cuza Vodãnr. 23 dupã urmãtorulprogram:Miercuri, 13:00 - 15:00· ªef Dep. economic -Mariana Matrica· ªef Dep. Producþie –

Cristian IonicãJoi, 10:00 - 12:00 · Director General - CostelAvram · ªef Dep. Exploatare -Florin Donisa· ªef Birou Juridic –Adriana Dãian

Director General,Costel AVRAM

AAAAppppaaaaSSSSeeeerrrrvvvv IIIInnnnffffoooorrrrmmmmeeeeaaaazzzzãããã

Casa de Culturã,

Str. 1 Decembrie

1918, nr. 100

Petroºani

Telefon

0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:45 Suflete pereche (r)10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 Pastila Vouã (r)12:15 Schimb de vieþi13:30 Pastila Vouã (r)13:45 Hoþul fantomã (r)15:00 Copii contra pãrinþi (r)16:40 Aventurile lui Sinbad 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche 21:15 Hoþul fantomã

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiulmeu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiulmeu16:00 Observator

17:00 Acces Direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Teatru TV 22:30 Un Show Pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Riscuri asumate (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Dã-i bãtaie! 17:00 ªtirile Pro TV17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Serviciul Român deComedie 21:30 Pariu cu viaþa 22:30 ªtirile Pro TV23:00 CSI New York0:00 Serviciul Român deComedie (r)

9:30 NCIS: Anchetã mili-tarã (r)10:30 Medium 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 Iubiri secrete (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Galileo 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r)

17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 1819:00 Focus Sport

9:40 Legendele palatului:negustorul Lim Sang-ok 10:20 Ora de business (r)11:10 Zeul rãzboiului (r)11:50 Zeul rãzboiului (r)12:30 Zestrea românilor 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 17:00 Aerul munþilor17:30 Festivalul One WorldRomania 201317:40 Zeul rãzboiului 18:20 Zeul rãzboiului 19:00 Ora de business 19:45 Sport20:00 Telejurnal

Cât ghinion trebuie sãai pentru a da peste niºtelucrãtori ai unor instituþiicare se folosesc de datelepersonale pentru a-ºi face„planul”. În cazul de faþãeste vorba de racolareafãrã voie la Fondul dePensii Administrat Privatal BCR Petroºani.

Totul a început cândFãnic Dumitru, dinPetroºani, ºi-a asiguratlocuinþa la BCR Asigurãri.Cu datele personale deaici, operatorii – aceiaºi –i-au întocmit un documentcare îl fãceau contributorla fondul privat de pensiiºi au semant în locul sãu.

M inciuna unuisistem…

privatLa sfârºitul iernii 2012

s-a trezit cu o înºtiinþareaprin care era anunþat cã asemnat un acord de aderare la fondul privat depensii. Iniþial Fãnic D. acrezut cã este vorba de ogreºealã. Dar în luna martie 2012, i-a sosit altãînºtiinþare, dupã careFãnic a mers la sediulfirmei sã vadã despre ceeste vorba. I s-a spus cã asemnat un contract princare a devenit contributorla fondul privat de pensii.Pentru cã nu semnasenimic, a cerut o copie arespectivului act, cum estefiresc. I s-a spus cã nupoate primi documentulpentru cã este „secretbancar”. Omul a insistatinvocând faptul cã el dãbanii, deci vrea contractul.Dar BCR Pensii – nu ºinu. Haida de!, ºi-a zisDumitru Fãnic, aici e lucrunecurat, dar cu cine sãclarifici lucrurile la

Petroºani? Drept pentrucare în 5 iulie a aceluiaºian a plecat spre sediulcentral al instituþiei, maimult de frica vreunei fãcãturi prin care ar fiputut rãmâne fãrã casã,pe drumuri sau chiar datortoatã viaþa.

La Bucureºti era aºteptat, pentru cã FãnicDumitru nu este un ommoale din fire.Dimpotrivã! Aici, a fostprimul client al BCRPensii. Juristul care l-aîntâmpinat a fost o gazdãatentã - cafea, ceai, apã,suc – dar Fãnic a trecutdirect la subiect: „vreaucontractul cã doar nu amvenit sã beau cafeau cudumneata. Mi-l dai sauplec?” Dupã tergiversãri ºiexplicarea cazului, i s-aeliberat totuºi o copie adocumentului. La vedereaacestuia, omul a exclamat:nu sunt eu semnatarul! Înacea perioadã am fostinternat în spital ºi amdovada.

E u cu buna pelângã tine ºi

tu mã ameninþi…„I-am explicat atunci

juristului cã este o fãcãturãgrosolanã pentru cã eueram încadrat în pilonul 2

de pensii, în care nici nuaveam dreptul, pentru cãacel pilon 3 are limita devârstã de 35 de ani, or euam 48. Deci nici dacã aºfi vrut, nu aº fi putut.Când a înþeles cum staulucrurile ºi în faþa evidenþei, juristul mi-arecomandat sã caut angajata de la Petroºani,care apare pe contract ºisã încerc sã rezolv pe caleamiabilã problema, sã-mianuleze contractul. Doarcã desfiinþarea unuiasemenea

act seputea face printr-un docu-ment emis de un organ decercetare penalã din care

sã rezulte cã nu eu amsemnat acel contract. M-am dus la angajate,pentru cã de fapt eraudouã, mi-au spus sã le lastimp vreo douã zile apoisã ne întâlnim. Când ne-am întâlnit, acolo eraun jurist care tot pe minem-a luat tare, încercând sãmã intimideze ºi sã mãameninþe. Numai cã nicieu nu-s nãscut ieri. Le-amspus mãcar sã schimbeacel pilon 2, în care m-au

bãgat ele, cu pilonul 3conform vârstei mele.Mãcar sã fie legal, dacãtot îmi iau banii. Dar nuau vrut nici aºa. Culmeaeste cã angajata arecunoscut cã a semnatea, pentru cã mi-aº fi dateu acordul verbal cândva,atunci când mi-am asigu-rat casa ºi cu altã ocazie.

Ca urmare le-am fãcutplângere penalã laParchetul de la Petroºani,în care procurorul a datneînceperea urmãririi

penale, dar expertizagrafologicã arãta cã semnãtura nu este a mea.Am fãcut recurs pentru cã

lucrurile nu pot rãmâneaºa, trebuie sã-mi anulezeacel contract” –povesteºte Fãnic Dumitru,cu documentele pe masã,documente care vin sãfacã dovada spuselor sale.

C NP a recupe-rat prejudiciul

creat statuluiDoar cã Fãnic a mai

fãcut un lucru inspirat. S-adus ºi la Casa Naþionalã

de Pensii de la Bucureºti,unde a expus cazul. Ceide aici au rãmas surprinºideclarând cã nu au maivãzut aºa ceva ºi directorulCNP a acþionat conside-rând cã prin aceastãmetodã de a acaparaclienþi, BCR Asigurãri aprejudiciat statul. Ca urmare a acestei intervenþii a directoruluiAngelica Mihail, s-a recu-perat prejudiciul sãvârºitde cei de la Petroºani ºi adeterminat BCR Asigurãrisã-l scoatã din baza sa dedate. Prin adresa trimisãde Banca ComercialãRomânã S.A. - SocietateAdministratã în SistemDualist, în data de 30 ianuarie 2013, se confirmã spusele luiFãnic Dumitru.

„Astfel, în data de 14ianuarie 2013, BCR aprimit din partea CNPPconfirmarea radierii dum-neavoastrã din registrulparticipaniþilor urmând caCNPP sã retragã ºi sãtransmitã cãtre bugetul destat toatecontribuþi-ile viratepentrudumnea-voastrã.Ulterior,

dupã retragerea acestorcontribuþii, BCR Pensii vaînchide contul dumnea-voastrã ºi veþi primi notifi-care ce detaliazã acesteaspecte” – scrie BCR înadresa prin care FãnicDumitru este înºtiinþat cãsesizãrile ºi demersurilesale au fost rezolvate.

De precizat cã DumitruFãnic s-a trezit din recla-mant „învinuit” în moti-varea Parchetului de pelângã JudecãtoriaPetroºani. Citind cuatenþie motivareaprocurorului, am sesizatcã este vorba de o eroare,o greºealã de redactare.„Greºealã, greºealã, darpe o chestie ca asta poþiface ºi puºcãrie” - a repli-cat Fãnic Dumitru, omulcare ºtie sã-ºi apere drep-turile. Vorba lui, ce pare afi din ce în ce mai ade-vãratã, „doamnã, trãimîntr-o þarã în care dacã unprost greºeºte, 10 deºtepþinu pot sã repare!”

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 martie 2013 Actualitate 3

Ce nu au rezolvat procurorii de la Petroºani, a rezolvat FãnicF ãnic Dumitru, din Petroºani, a fost

pãcãlit de operatori ai BCR Asigurãriºi a devenit „participant la fondul de pensiiadministrat privat” prin falsificare de semnãturã, la un pilon la care nici nu aveadreptul. Deºi Parchetul a dat NUP în cauzã,Casa Naþionalã de Pensii a considerat prejudicierea bugetului de stat ºi a reparatsituaþia, la sesizarea omului din Coasta.

Audit financiarla CEH

R eprezentanþiiComplexului Energetic

Hunedoara au atribuit uncontract care prevedeprestarea de servicii deaudit financiar – contabilpentru anul 2012.

Contractul în valoare de 110mii de lei a fost atribuit unei soci-etãþi din Bucureºti fãrã un anunþ

de participare la negociere. Societateacare ºi-a adjudecat contractul esteDELOITTE AUDIT din Bucureºti.

Auditul a fost comandat de nouldirector al Complexului EnergeticHunedoara.

„Aºa se procedeazã când se preia ofirmã, trebuie sã ºtiu ce s-a întâmplatînainte sã vin eu pe funcþie. Este cevanormal, aºa se petrece peste tot”, adeclarat Daniel Andronache, directorulgeneral al CEH, potrivit cotidianuluiMesagerul Hunedorean.

Directorul general al CEH a spus cãva face public auditul, dupã ce acestava fi finalizat. Daniel Andronache l-aînlocuit pe Costel Alic în funcþia dedirector general al CEH.

Monika BACIUMonika BACIU

Maximilian GÂNJU

Totul a fost descoperit

pe raza judeþului Gorj,însã la o verificare au fostgãsite numeroase cap-

cane întinse de braconieriºi în zona Polatiºte, zonãa defileului care este peraza judeþului Hunedoara.Poliþiºtii au un dosarpenal ºi încearcã sã-iprindã pe braconieriicare au decapitat un cerbpentru a-i lua coarnele detrofeu, iar alte capreprinse în laþurile lor aumurit sugrumate sau defoame.

Braconajul în ParculNaþional Defileul Jiuluidevenise un fenomenîngrijorãtor însã raziilerepetate ale rangerilor i-au descurajat pe bra-conieri.

Numai cã n-a duratfoarte mult pânã ºi-aufãcut din nou curaj iar pepartea Vãii Jiului, au fostgãsite zeci de capcanepentru capre negre orialte vieþuitoare din ariaprotejatã.

Mircea NISTOR

În ceea ce priveºtenumãrul ºomerilor, înprezent, în judeþulHunedoara, pe primele 3locuri se situeazã Deva –

cu 1.782 de oameni aflaþiîn cãutarea unui loc demuncã, Hunedoara (cu1.656 de ºomeri) ºimunicipiul Petroºani ceare 1.586 de ºomeri. Încelelalte localitãþi dinValea Jiului sunt înregis-

traþi 865 de ºomeri (înLupeni), 804 (în Vulcan)ºi 676 (în Petrila).

În ultimele luni, înjudeþul Hunedoara, rataºomajului a crescutaproape 1 procent,ajungând la 7, 30%.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 martie 20134 Actualitate

Monika BACIU

Dar din pãcate nici lacapitolul curãþenie nustãm foarte bine.Aproape fiecare ghenãde gunoi este foarte plinãºi mai mult decât atâtdeºi au fost amenajatespaþii speciale ºi îngrãditepentru aruncarea gunoiu-lui menajer aceste sedovedesc a fi neîncãpã-

toare pentru tonele degunoi care se tot adunã.

Deºi au fost aduse totfeful de containere pecare în mod normal estescris ce fel de gunoi tre-buie sã aruncãm dinpãcate nimeni nu þinecont de aºa ceva. Pelângã aceste resturimenajere care sunt arun-cate mai existã ºi multealte lucruri precum elec-

trocasnice care sunt arun-cate sau pur ºi simplulãsate lanfa ghenele degunoi.

O astfel de priveliºte o

putem întâlni în oraºulPetrila unde aproapetoate locurile special ame-najate pentru gunoi suntfoarte pline. Mai mult

decât atât cei fãrã adã-post care mai cauta pringunoaiei pot ºi ”viziona”programele preferate astadatoritã faptului cã suntfoarte mulþi ”binevoitori”care îºi aruncã toate elec-trocasnicele stricate lagunoi.

Dar o inagine ºi maidezolantã o constitue ani-malele domestice care seplimba nestingherite ºimai mult decât atât mai ºimãnâncã din acestegunoaie pe care alþii learuncã. Bineînþeles cã ceimai bine îºi fac loc porciiîn acest peisaj dezolantcare de cele mai multeori sunt lãsaþi liberi dincurþi mãcar în acest felproprietarii gãsind osoluþie simplã pentru a nu

mai trebui sã îihrãneascã.

Cel mai rãu este faptulcã marea majoritate aacestor animale caremãnâncã toate gunoaielemai devreme sau maitârziu vor fi comercia-lizate la negru riscând ast-fel sã se îmbolnãveascãmai ales cã printre acestegunoaie îºi au culcuºul ºifoarte mulþi ºobolani caresunt purtãtorii a mai mul-tor boli.

Acest fenomen nu va fistopat atâta timp câtautoritãþile locale nu iaunicio mãsurã ºi cu privireatât la gunoaie cât ºi înamendarea proprietarilorcare îºi lasa animalele sãmãnânce din acestelocuri.

Gunoaiele, o delicatesã pentru animalele domestice

C u toþii ne dorim o Vale a Jiului cumai multe locuri de muncã, un

trai decent ºi nu în ultimul rând o valecuratã ºi primitoare pentru noi înprimul rând, dar ºi pentru potenþialiituriºti care ne calca graniþele.

Diana MITRACHE

Primul minor are doar de 16ani, este din Cãlan, iar poliþiºtiii-au probat comiterea mai mul-tor infracþiuni de furt calificat.El a dat mai multe spargeriîntr-un sat ºi a prãdat tot i-aieºitr în cale. „Poliþiºtii au sta-bilit faptul cã minorul, înnoaptea de 22/23.03.2013, înjurul orei 03:30, a pãtruns prinefracþie într-un imobil din locali-tatea Vâlcelele Bune, însã, fiindsurprins de cãtre proprietar, a

pãrãsit imobilul nereuºind sãsustragã vreun bun. În aceeaºinoapte, minorul a pãtruns într-un alt imobil din VâlceleleBune, de unde a sustras cincisticle whisky. Potrivit probatori-ului administrat, în cursulaceleiaºi nopþi, suspectul apãtruns în curtea unei locuinþedin localitatea Vâlcelele Bune,de unde a sustras o borsetã cumai multe bunuri, care se aflaîn interiorul unui autoturismlãsat descuiat pe timpulnopþii”,spune Bogdan Niþu,purtãtor de cuvânt al IPJHunedoara.

Echipa operativã deplasatãla faþa locului a stabilit cã înborsetã se afla un portofel cudocumentele personale alepãrþii vãtãmate, un carton pe

care erau înscrise 3 coduri PINºi 3 carduri de credit. Cardurilei-au fost înapoiate ulteriorpãgubitului, chiar de cãtrefratele fãptuitorului, iar acesta aconstatat faptul cã a fostextrasã suma de 800 lei de pedouã dintre acestea.

Un alt minor a fost depistatla Vulcan, dar acesta a tâlhãritun om în plinã zi. „În data de25.03.2013, în jurul orei15:45, Poliþia MunicipiuluiVulcan a am fost sesizatã cuprivire la faptul cã unui minorîn vârstã de 15 ani i-a fost sus-tras un telefon mobil din buzu-nar, în timp ce se deplasaînspre strada Traian dinmunicipiul Vulcan, în zona unuiteren viran. La faþa locului s-adeplasat o echipã operativã

care a stabilit, în urmacercetãrilor efectuate, cãprezumtivul autor al furtuluieste un minor de 16 ani, dinmunicipiul Vulcan, care abuzunãrit partea vãtãmatãmotivând faptul cã acesta aresã-i restituie o datorie mai

veche, însuºindu-ºi telefonulmobil, în contul datoriei”, maispune Niþu.

Telefonul mobil a fost recu-perat ºi restituit pãrþii vãtã-mate, iar pe numele suspectuluia fost întocmit dosar de cer-cetare penalã.

Minori hoþi cu acte în regulãD oi minori au fostprinºi de poliþia

hunedoareanã, dupãce au dat câtevaspargeri. Unul dintreei a terorizat un satîntreg noaptea.

Braconieri cãutaþi de poliþiºti

P oliþiºtii încearcã sã dea de urmaunor braconieri care au pus cap-

cane în Parcul Naþional Defileul Jiului.Sãptãmâna trecutã un apel la 112anunþa cã în aria protejatã sunt maimulte cadavre de caprã sãlbaticã, ani-male care s-au prins în laþurile bra-conierilor.

Vineri, bursã a locurilor de muncã

A genþia Judeþeanã pentru Ocuparea Forþei de MuncãHunedoara va organiza vineri, 29 martie, o bursã a

locurilor de muncã. În Valea Jiului, acþiunea este programatã ase derula în Petroºani, Vulcan ºi Lupeni, între orele 9:00 ºi 13:00.

LuizaANDRONACHE

Ei se gândesc chiar lao grevã de protest. “Din14 decembrie, niciunmuncitor de la curãþenienu a mai primit vreunleu. Am dat telefoane,dar ni s-a spus cã nu aubani lichizi deocamdatã.Am anunþat ITM Deva,am fãcut cereri scrise,nu mai ºtim ce sã facem.Mulþi se tem sã facãgrevã, pentru cã ºefii ne-au ameninþat cã ºi dacãmergem la presã, ne dauafarã. Eu am 10 copii ºivã închipuiþi cã am deplãtit utilitãþile. Curentul,

apa, gazul ºcoala copi-ilor, toate trebuiescplãtite. ªi eu ºi soþullucrãm la aceastã firmãºi nu mai avem din cetrãi”, a povestit una din-tre angajatele firmei careare contract cu SNH. Înaceastã situaþie sunt toþicei 104 angajaþi dinValea Jiului. În privinþarãspunsurile primite dela ºefi, aceºtia mereudau din umeri ºi spun cãîncearcã sã rezolve situ-aþia. Însã, din gurã esteuºor de spus, dar înfapte este mai greu de

vãzut. Ne întrebãm, însã,de ce s-a ajuns laaceastã situaþie, pentrucã de fiecare datã,reprezentanþii CNH sauSNH, au spus cã s-auachitat în faþa firmeiEuroserv Clean. ªi maiavem o întrebare carene macina, pentru cãdirectorul DumitruGabriel, pe care amîncercat sã-l contactãm,nu a binevoit sãrãspundã la telefon.Oare ºefii de laBucureºti ºi-au luatsalariile?

LuizaANDRONACHE

“Poate cã la Petroºani,la biroul reprezentant alConsiliului Judeþean sevede activitatea preºedin-telui de zi cu zi. Aici, dacaam în jur de 50 de per-soane în audienþã sãp-tãmânal, sã ºtiþi cã la Devaam zilnic acest travaliu delume. În fiecare zi ampeste 50 de persoane cudiverse probleme de lacele întemeiate pânã laprobleme personale gen“ultima speranþã” saulocuri de muncã. Suntobiºnuit cu ele ºi încerc sãle rezolv pe cât posibil.Dar, sigur cã foarte multe

dintre acestea suntaberaþii, care nu þinde responsabilitateaConsiliului Judeºeanºi ca atare, nu potdecât sã-i spun omuluiîn faþã “ îmi pare rãu”,chiar dacã vine ºi spune “sunteþi singura mea sper-anþã”. Ei bine, nu sunt,pentru cã nu este atributulmeu ”, a declarat MirceaMoloþ, preºedinte C.J.Hunedoara. ªi, mulþi din-tre cei care vin în audienþeîn faþa reprezentanþilorConsiliului Judeþean, prof-itã uneori de ocazie ºi maicer ºi bani împrumut. “Unii vin sã cearã baniîmprumut ºi mã iau ca ºicum sunt o bancã comer-

cialã.Da, vin ºi

asemenea oameni”, a maispus Moloþ. Membrii dinconducerea ConsiliuluiJudeþean Hunedoara auinaugurat biroul de laPetroºani în data de 7 feb-ruarie, anul acesta. Aici auloc sãptãmânal audienþe,fie cu preºedintele MirceaMoloþ, fie cu unul dintrecei doi vicepreºedinþi, IoanRus sauTiberiu Balint.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 martie 2013 Actualitate 5

Diana MITRACHE

Cad, se lovesc ºi ajungla spital, dupã ce coboarãniºte scãri.

Doar cã e impropriuspus cã le coboarã, ci secãznesc sã nu cadã. Astadupã ce chiar ºi balustra-da a fost aproape toatãfuratã ºi în curândoamenii nu vor mai aveade ce sã se þinã la

coborâre. „Sunt bãtrânãºi e greu cã sunt stricatede mulþi ani scãrile”, aspus o bãtrânicã ce acoborât cu greu acelescãri. „Nimãnui nu îi maipasã de locul acesta. Egreu”, spune un alt om.„Tot timpul îºi sparg aicioamenii capul, sau îºi rupmâinile. Au fost 7, 8, 10ori când a venit aici sal-varea. Numai eu am

vãzut atâþia oameni cãzuþipe jos, cu plasele decumpãrãturi. Cad, capulspart, îi ia salvarea. Alþiicad, pleacã acasã rãniþi,iar asta se întâmplã dedoi, trei ani”, spune unuldintre privatizaþii care auun chioºc în zonã ºi carea adãugat cã iarna, sau

când plouã, e prãpãd.Edilii locali cunosc situ-

aþia ºi nu sunt strãini denecazurile oamenilor careau cutezat sã coboareprin acel loc. Nu cã ar fimai uºor la urcare, daracum promit cã le vorrepara. „Imediat ce vre-mea va permite, vom

începe lucrãrile de reabil-itare. Sunt prevãzute ºivor fi gata cât se poatede repede”, a declaratTiberiu Iacob Ridzi, pri-marul municipiuluiPetroºani.

Dacã nu ar folosiaceastã cale de acces,oamenii ar fi nevoiþi sã

facã un ocol mai mare,cu plasele în mânã ºi peun trotuar îngust. Totuºi,cei mai mulþi îºi dauseama de coºmar abiacând ajung în dreptulscãrilor, iar cu cumpãrã-turile în mânã, îºi riscãviaþa.

Maximilian GÂNJU

Coordonatorul organi-zaþiilor PNL din ValeaJiului, Costel Avram, eradat ca viitor preºedinte alliberalilor din Petroºanidupã ce Alin Simota ºi-aînaintat luni demisia dinfuncþie. Surse din rândulliberalilor afirmau cã afac-eristul Simota a fost forþatde conducerea judeþeanãa partidului sã plece de la

cârma PNL Petroºani dindouã motive. Liderii de la

centrul judeþului consider-au cã problemele deimagine ale lui AlinSimota se rãsfrâng asupraorganizaþiei, iar celãlaltera legat de faptul cãcoordonatorul PNL peValea Jiului nu era dispussã aºtepte încã doi anipânã la organizarea dealegeri. Aceste speculaþiiau fost infirmate imediatde Avram. „Asearã ºi laBiroul OrganizaþieiMunicipale, domnulSimota ºi-a anunþatdemisia ºi s-a luat act dedecizia lui. Este un actunilateral. Urmeazã casãptãmâna viitoare sãnumim un preºedinteinterimar la Petroºanicare va pregãti alegerile.

Eu spun un singur lucru,eu Costel Avram voi can-dida la Petrila iar laPetroºani sunt destuioameni buni care potprelua organizaþia. Eu mãvoi ocupa de coor-donarea organizaþiilorPNL în Valea Jiului. Subnici o formã nu voi candi-da la Petroºani”, adeclarat ieri, CostelAvram.

Costel Avram nu-i vrea locul lui Simota

C ostel Avram a anunþat cã nu vacandida la preºedinþia

Organizaþiei PNL Petroºani. Avram vreasã punã capãt speculaþiilor ºi spune cãsunt destui oameni de valoare care sãstea în fruntea liberalilor din Petroºani.

De la piaþã, la spital

Î i ia salvarea direct din piaþã.Vorbim despre oameni care, dupã ce

îºi fac cumpãrãturile coboarã aºa-ziselescãri din spatele pieþei de la Petroºani.

Audienþe între probleme reale ºiaberaþii sau cerºit

U tilitatea înfiinþãrii unui birou al Consiliului JudeþeanHunedoara la Petroºani, s-a dovedit de nenumãrate ori pânã

acum. La fiecare sesiune de audienþe, zeci de oameni din Valea Jiuluivin sã vorbeascã despre problemele lor la caresperã sã gãseascã rezolvare.

Le-a ajuns cuþitul la os

Este a cincea lunã de cand angajaþiiEuroserv Clean muncesc fãrã bani

N u au vãzut niciun ban anul acesta din salariul ce dedrept li se cuvine. Angajaþii firmei Euroserv Clean,

care se ocupã de curãþenia la unitãþile miniere din ValeaJiului, nu ºi-au mai primit salariile din luna decembrie aanului trecut, iar acum spun cã nu mai pot îndura situaþia.

D eºi pânã laPaºtele

catolic au mairãmas doar câteva zile, prinpieþele din ValeaJiului mieii încãnu au apãrut.

În acest timp,standurile deprezentare ºi vânzare

a cãrnii de miel,pregãtite din timp decãtre administratoriipieþelor, sunt pustii.În Petroºani, dupãcum a precizatadministratorulpieþelor, aceºtia vorfi “prezenþi” cuîncepere, doar, dejoi. Deocamdatã,însã, niciun picior deovinã nu a ajuns aici.“Glumind, în piaþacentralã dinPetroºani deocam-datã nu a ajus niciun

picior sau o costiþãde miel. Am luatlegãtura cu crescã-torii de ovine dinMehedinþi, Gorj ºiAlba care mi-aupromis cã joi vor fiprezenþi în piaþã.Sper sã se ºi þinã decuvânt”, a declaratIoan Pristavu, admin-istratorul Pieþelor dinPetroºani.

În acest an, com-parativ cu anul ante-rior, preþul cãrnii demiel ar putea fi ceva

mai mare. Mai exact,cu aproximativ 10%.“Din câte am înþelescrescãtorii de oi vorcreºte, în acest an,preþurile. Mai exact,un kilogram decarne de miel arputea sã ajungã la22 de lei, la primavânzare. Cred, însã,cã sâmbãtã preþulcãrnii de miel arputea scãdea pânã la18 - 20 de lei”, amai spus IoanPristavu.

Dacã SfinteleSãrbtori Pascalecatolice sunt progra-mate a avea loc înacest week-end,pânã la cele orto-doxe mai sunt 5 sãp-tãmâni. Pânã atunci,mieii se vor transfor-ma în adevãrate oi,astfel cã preþul aces-tora va fi mai ridicatdecât în acest sfârºitde martie…

MirMircea cea NISTORNISTOR

R eprezentanþiiAsociaþiei „Pro

Pescar” din Petroºaniau populat cu peºtelacul „închiriat” de laadministraþia localãdin Petrila.

Este vorba despre obaltã rezultatã în urmaexploatãrii cãrbuneluicare a fost „populatã” cu1.300 de kilograme de

caras, în „valoare” deaproape 7.000 de lei.Peºtele a fost adus de laferma piscicolã „AurelVlaicu” din Orãºtie.„Deocamdatã am adus1.300 de kilograme decaras, o primã tranºã dincantitatea de peºte pro-pusã pentru popularealacului. Þin sã lemulþumesc celor câtevazeci de pescari care ne-au ajutat sã ducempeºtele în apã. Nu nevom opri aici, în cursulsãptãmânilor viitoareurmând a aduce aici ºi500 de kilograme decrap. Este vorba desprecrap Amur, Românesc ºiOglindã”, a precizat IoanCarvaþchi, preºedintele

Asociaþiei „Pro Pescar”Petroºani.

În ceea ce priveºtepescuitul din lacul situatîn apropierea EM Petrila,membrii asociaþiei care acontribuit la populareaacestuia cu peºte voravea parte de unele facil-itãþi. Mai exact, vor plãti

la jumãtate de preþ (com-parativ cu ceilalþi pescari)peºtele capturat aici.„Poate sã vinã sã pes-cuiascã orcine dar trebuiesã respecte regulamentulnostru. Tarifele suntdiferite dar nu sunt preamari. Cei care nu suntmembri ai asociaþieinoastre vor plãti cu 10lei în plus dar vor puteaopri 2 kilograme de

peºte. Aici este vorbadespre peºte rãpitor, nuºi crap, de exemplu”, amai precizat IoanCarvaþchi.

Asociaþia pescarilor apreluat de doar câtevasãptãmâni „luciul deapã” creat deexploatarea cãrbuneluidar, deja, s-a confruntat

cu primele probleme.Venite nu din parteaedililor locali ci din acelor care distrug oriceating. Mai exact, unadintre cele 2 „cãbãnuþe”instalate pentru protecþiape timp de ploaie aiubitorilor acestui sport afost deja vandalizatã.


COLÞUL LUI DENIS

Tiberiu Iacob- Ridzi:

PDL nu seva rupe!

T iberiu Iacob – Ridzi, liderul PDL Petroºani

ºi vicepreºedinte al PDLHunedoara, spune cã, înciuda neînþelegerilor din partid, formaþiunea politicãnu se scindeazã.

Chiar dacã susþinãtorii EleneiUdrea nu au dat încã la pace cu ceiai lui Vasile Blaga ºi nici nu par dor-nici sã accepte rezultatele alegerilorinterne, primarul Petroºaniului,Tiberiu Iacob – Ridzi – unul dintre lid-erii importanþi din judeþ, spune cã,pânã la urmã, situaþia este fireascã.„Se întâmplã ºi în PDL ce s-a întâm-plat ºi în alte partide atunci când nuau mai fost la guvernare ºi au trecutîn opoziþie. E un alt statut ºi existãaceste discuþii pânã la urmã fireºti.Dar PDL nu se va rupe”, a declaratIacob – Ridzi. El admite cã suntsusþinãtori ai lui Udrea ºi ai lui Blaga,aproape jumãtate – jumãtate, dupãcum s-a vãzut la Convenþie, darspune cã acest lucru nu este denaturã sã scindeze partidul.„Organizaþia Hunedoara a lãsat laliberul arbitru sau la conºtiinþafiecãruia modul sau cu cine va vota ºiaºa s-a ºi întâmplat, ceea ce cred cãafost o poziþie corectã luatã de organi-zaþie”, a spus liderul PDL Petroºani

referitor la informaþiile conform cãro-ra democrat – liberalii din Valea Jiuluiar fi susþinut-o pe Elena Udrea încursa pentru preºedinþia partidului.

În scandalul dintre „aripile” Udreaºi Blaga, marþi s-a jucat o nouã carte.Cristian Petrescu, susþinãtor al moþiu-nii Elena Udrea, a depus la Comisiade Litigii ºi Statut a PDL o nouã con-testaþie la alegerile pentru preºedinþiapartidului, în care cere reorganizareaConvenþiei, arãtând cã este ultimacontestaþie ºi cã nu se pune problemaplecãrii din partid. Petrescu a spus cãsunt nereguli în organizareaalegerilor, de la delegaþi care au votatºi nu sunt membri PDL - ºi a cerutverificarea apartenenþei la PDL -pânã la cazuri de delegaþi care aparcã au votat deºi nu au fost înBucureºti.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 Martie 2013 Actualitate 76 Actualitate

Carasul a populat balta minereascã

E dilii petrilenisperã ca pânã pe

data de 1 aprilie sãdeschidã (în localitateadin estul Vãii Jiului)secþia externalizatã aSpitalului de UrgenþãPetroºani.

Nu de alta dar, aceºtia auintrat (zilele trecute) în posesiareferatului de aprobare, venitdin partea MinisteruluiSãnãtãþii, privind transfor-marea fostului spital de bolicronice în secþie externalizatãa spitalului din capitala VãiiJiului. Luni, primarul IliePãducel s-a deplasat laPetroºani pentru a-i cere direc-

torului instituþiei de sãnãtate sãfacã solicitãrile necesare învederea suplimentãrii, cu 50, anumãrului de paturi. “Eu amfost cel care m-am ocupat deaceastã problemã ºi sunt

primul care mã bucur de faptulcã am intrat în posesia respec-tivului referat. Luni am fostla spitalul din Petroºanipentru a solicita suplimenta-rea numãrului de paturi cu

50. Înfiinþarea acestei secþiieste foarte beneficã pentrunoi, cei din Petrila,þinând cont defaptul cãoamenii deaici voravea o uni-tate med-icalã undevor putea fitrataþi. Practic, serevine la ceea ce afost înainte la spitaluldin Petrila, cu maimulte sau mai puþinepaturi”, a declarat IliePãducel primaruloraºului Petrila. Nouasecþie va dispune de

un numãr de 50 de paturi cuinternare permanentã. Dinorganigramã vor face parte ºicei 7 asistenþi recent disponibi-

lizaþi de la Spitalul MunicipalVulcan.


Nici urmã de miel în pieþele din Vale

Speranþe “spitaliceºti” la Petrila

O ricum am da-o, costurilesunt uriaºe! Dacã nu se

aplicã imediat cele douãDirective europene, amenzilevor fi de 2 milioane de euro pelunã pentru România. Dacãaplicãm regulile de pe piaþagazului ºi a energiei, populaþiava plãti sume uriaºe la cãldurãsau la curentul electric.

Comisia Europeanã acuzãRomânia cã nu a respectat douãdirective, respectiv DirectivaInternaþionalã a Gazului Natural ºiDirectiva Internaþionalã a EnergieiElectrice. Aceste douã documentenu permit subvenþionarea încãlziriigospodãriilor populaþiei.

Ca urmare a subvenþionãriiîncãlzirii - pe timp de iarnã de cãtreprimãrii ºi în alte cazuri de cãtrestat - pentru populaþie, ComisiaEuropeanã a dat România în jude-catã, motivând cã „nu a aplicatintegral douã directive din domeniulenergiei”.

Comisia Europeanã a cerut oamendã de 60.000 de euro pe zipentru România.

Necorectarea imediatã a acestor

„greºeli”, înseamnã de 2 milioanede euro pe lunã. Dacã aplicãm regulile celor douã documente depe piaþa gazului ºi energiei, populaþia va plãti sume uriaºe lacãldurã sau la curentul electric.

Vor primi ajutoare de încãlzire

doar consumatorii vulnerabili, adicãcei cu bani foarte puþini sau fãrãvenituri, iar ceilalþi vor plãtigigacaloria la preþ întreg. Darnimeni nu spune care este plafonulveniturilor pânã la care este permisã subvenþia.

De o dublare a facturilor laîntreþinere ar avea parte toþilocuitorii conectaþi la sistemele determoficare. De precizat cã ceamai scumpã gigacalorie nesub-venþionatã din þarã este de 830 delei, în Hunedoara.

Cum am da-o tot vom avea multde plãtit, adicã dacã guvernulaplicã legile europene urgent, facturile, apoi toate preþurile, vorexploda. Dacã guvernul nu aplicãdirectivele UE, amenzile vor depãºidouã milioane de euro pe lunã.

De precizat cã în Bulgariaimpunerile europene pe piaþaenergiei ºi a gazului a fãcut ca populaþia sã nu-ºi poatã achita facturile ºi ca urmare au avut locample proteste în stradã.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Premierã la final de lunã

„Ultima haltã înParadis”

Finalul lunii martie este marcat, la Teatrul Dramatic„Ion D. Sîrbu”, de o comedie senzaþionalã.

Spectacolul „Ultima haltã în Paradis”, al cãrui autor

este Valentin Nicolau, a fost montat în anul 2002, laTeleviziunea Românã ºi prezentat în cadrul FestivaluluiNaþional de Teatru „I.L. Caragiale”, ediþia a 13-a,2003, la secþiunea Teatru TV.

Din distribuþia aflatã la premiera spectacolului desâmbãtã, 30 martie, ora 18, fac parte actorii: NicolaeVicol, Cãtãlin Grigoraº, Bianca Holobuþ, IzabelaBadovics, Oana Liciu-Gogu, Nicoleta Niculescu,Nicoleta Bolcã, iar preþul unui bilet este de 15 lei.

Oana TUÞUOana TUÞU

Comisia Europeanã ne-a dat în judecatã cã nu s-a dublat preþul la încãlzire ºi la energia electricã

Monika BACIU

”Este mai mic cu aproxi-mativ 100 de miliarde delei vechi pentru cã înprimul rând s-au luat banide la proiectele pe care leavem, taxele ºi impozitelesunt mai mici datoritã fap-tului cã, cotele defalcatedin impozitul pe venit suntreduse datoritã numãrului

restrâns de personalminier. Procentul deîncasare al impozitelor ºitaxelor este buniºor dar ceamai importantã problemãeste faptul cã au scãzutfoarte mult cotele defalcatepe venit”, a declarat IliePãducel, primarul oraºuluiPetrila.

Din cauza veniturilorscãzute nu se vor realiza

investiþii noi. Ba din contrã,edilul sperã ca sã finalizezesau mãcar sã continueinvestiþiile deja începute.

”Ne vom limita doar laanumite lucrãri pe care levom face în Petrila, bine ar

fi sã primim baniipe care îi avemde primit ºi de laGuvern ºi din fon-durile externe,UniuneaEuropeanã, pen-tru finalizareablocurilor socialepe care trebuia sãle punem înfuncþie anul trecutcând ni s-au luatbanii în semestruldoi ºi am fãcut unmemoriu pentrucare avem promi-

siunea cã se rezolvã, separe cã va fi o problemã cubanii pentru reabilitareablocurilor de locuinþe. Amînþeles de la primul ministrual României cã se vor dabani pentru proiectele înce-pute ºi atunci ne vom axape acele proiecte începuteadicã blocurile sociale,reabilitare de blocuri, sis-temul de canalizare, mod-ernizarea drumurilor,finalizarea grãdiniþei pentrucare nu am primit bani deani de zile”, a mai spussursa citatã.

În cursul acestei sãp-tãmâni toate administraþiilelocale din Valea Jiului voravea bugetele stabilite pen-tru acest an. Consilieriilocali se vor reuni pentru aaproba aceste sume.

Monika BACIU

”Nu se va elimina sub-venþia la încãlzire, noiavem aceastã subvenþiedin partea consiliului localºi aceasta varãmâne.Probabil cã sereferã la legea categorieide persoane ºi atunci înfuncþie de ce se va stabiliºi se va hotãrî, noi ne vomconforma dar subvenþia lacãldura va rãmâne pentrupersoanele vulnerabile sau

asistate social”, a declaratprimarul municipiuluiPetroºani, TiberiuIacob Ridzi.

În cazul încare ComisiEuropeanãva impunecustricteþetãiereaacestorsubvenþii,administraþialocalã din

Petroºani seva confor-ma.

”Câtepersoaneprimescacest ajutor

pentru cãl-dura, se va

stabili în funcþie de cuantu-mul veniturilor ºi dupã seva discuta de subvenþia lacãldurã dacã se impune oreglementare în plus faþãde ceea ce existã astãzi”, aspus sursa citatã.

Comisia Europeana necere sa renuntam la sub-ventionarea incalzirii labloc.

Vor primi ajutoare deincalzire doar consumatoriivulnerabili, adica cei cubani foarte putini. Ceilaltivor plati gigacaloria la pretintreg. Comisia Europeanaa cerut o amenda de

60.000 de euro pe zi pen-tru Romania.

Petroºãnenii racordaþi lasistemul centralizat deîncãlzire vor achita tot135,46 lei pe gigacalorie,diferenþa de preþ pânã la238,08 lei cât costãgigacaloria fiind sub-venþionatã de Consiliullocal. Subvenþia pe care oacordã administraþia localãdin Petroºani fiecãrui pro-prietar branºat la sistemulcentralizat de încãlzire estede 102,62 lei.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 martie 2013 Actualitate 98 Actualitate

Monika BACIU

Obiectivul acestui con-tract constã în furnizareaserviciilor de AsistenþãTehnicã Autoritãþii con-tractante (AC), sub formaasistãrii coordonãrii pentruUIP ºi consultare în dome-niul conºtientizãrii publice,pentru sistemul de man-agement integrat aldeºeurilor, sprijin în deru-larea procedurilor deachiziþie publicã ºisemnarea contractelor delucrãri, servicii ºi bunuridin cadrul proiectului pen-tru Judeþul Hunedoara.

Obiectivul general alacestui proiect constã îndezvoltarea infrastructuriide deºeuri în România ºi,în special, în JudeþulHunedoara, în conformi-tate cu standardeleeuropene, pentru aîmbunãtãþi calitatea mediu-

lui ºi condiþiile de trãi. Maiexact, obiectivele generaleale proiectului includreducerea costurilor detransport al deºeurilor prindezvoltarea unei reþelerentabile de staþii de trans-fer (aceastã reþea existãdeja), dezvoltarea depozitconform de deºeuri, care ,sã asigure o depozitaresigurã a deºeurilor ºi mini-malizarea impactuluiasupra mediului adepozitelor neconforme dedeºeuri, prin închidereaacestora.

Sistemul actual de man-agement al deºeurilormunicipale în judeþulHunedoara constã în prin-cipal din colectare, recu-perare ºi reciclare ºitratare a deºeurilor organ-ice, într-o proporþie foarteredusã ºi eliminare adeºeurilor în depoziteleneconforme existente.

Marea majoritate a can-titãþii de deºeuri munici-pale colectate sunt elimi-nate în depozitele dedeºeuri neconforme exis-tente. În concluzie, ges-tionarea deºeurilor înjudeþul Hunedoara nu serealizeazã conform cer-inþelor UE ºi creeazãriscuri grave pentru mediuînconjurãtor ºi pentrusãnãtatea populaþiei.Aproximativ 184.538 t dedeºeuri colectate în 2011(19.685 în zona ruralã ºi164.853 în zona urbanã).Colectarea selectivã esteimplementata în anumitelocalitãþi din judeþ, Brad,Vulcan, Aninoasa, Deva,etc. acoperind aproximativ18 % din populaþia judeþu-

lui, prin proiecte ISPA,Phare ºi alte finanþãri.Conform datelor analizatecolectarea selectivã exis-tenþã se realizeazã într-unprocent foarte mic, canti-tatea de deºeuri reciclabilerecuperata este micã încomparaþie cu numãrul delocuitori care beneficiazãde sistemul de colectareselectiv (mai puþin de3.000 t / an raportat la opopulaþie de cca 100.000locuitori). Þinând cont cãdepozitele neconforme vorfi închise ºi ca toatedeºeurile vor fi trans-portate la depozitul con-form, trebuie implemen-tate facilitãþi de gestionarea deºeurilor astfel încât sãse asigure un tarif cât mai

redus (implementarea staþi-ilor de transfer). Existãdouã (2) staþiile de transferîn funcþiune, care acoperã2 zone (Brad ºi Haþeg) alejudeþului, însã acestea nusunt suficiente ºi nu acop-erã tot judeþul, în specialîn zona de sud ValeaJiului, unde deºeuriletrbuie transportate în zonade nord la depozitul con-form central. În raport cucolectarea deºeurilor, efor-tul trebuie sã se concen-treze asupra extinderii sis-temului de colectare selec-tivã, asupra îmbunãtãþiriilogisticii de colectare adeºeurilor, precum ºiasupra achiziþionãriiechipamentelor necesarepentru acoperirea nevoilorde colectare a deºeurilorale întregului judeþ.Capacitatea limitatã detratare a deºeurilorbiodegradabile ºi desortare deºeurilor, iar lipsacompletã de depozite dedeºeuri conforme pentrueliminarea finalã adeºeurilor, genereazãameninþãri semnificative laadresa mediului ºi la sãnã-tatea populaþie, deoareceaceste deºeuri sunt depozi-tate netratate în depoziteleneconforme. De aseme-nea, obiectivele foartestricte, care trebuie sã fieîndeplinite în ceea ce

priveºte înlãturareadeºeurilor biodegradabilede la depozitare, precumºi obiectivele de reciclarenu poate fi realizate con-form practicilor realizateîn prezent de gestionare adeºeurilor.

D epozitareafinalã a

deºeurilor

Eliminarea a unei can-titãþi de aproximativ170.000 t / an de deºeuriîn depozitele neconformeexistente Vulcan, Orãºtie,Deva ºi în depozitele dedeºeuri din judeþele înveci-nate. Eliminarea deºeurilornetratate în depoziteleneconforme este consider-atã a fi una din cele maiimportante probleme demediu legate de ges-tionarea deºeurilor.Depozitarea necontrolatãa deºeurilor netratategenereazã ameninþãriextrem de grave de mediupentru atmosferã, sol ºiapele. În conformitate culegislaþia CE ºi naþionalãasemena practici dedepozitare nu pot contin-ua, iar deºeurile generatetrebuie colectate ºi tratateîn întregime iar rezidurilefinale trebuie depozitate îndepozite conforme.

Monika BACIU

În cauzã este vorbade un vechi atelier alfostei Mine Valea deBrazi.

Consiliul JudeþeanHunedoara, în subor-dinea cãruiafuncþioneazã Asociaþiaa alocat pentru acestan aproape 3 milioanede lei.

„Serviciul judeþeanpentru ocrotirea ani-malelor fãrã stãpân”:cheltuieli cu salarii ºiindemnizaþii în totaldefalcate pe trimestre540.000 lei, cheltuielicu colaboratori serviciijuridice – 6.000 lei, cuservicii de contabilitate– 12.000 lei, cu colab-oratori protecþia munciiºi servicii medicale –3.600 lei, ºtiþi cã tre-buie sã avem medic defamilie ºi protecþiamuncii care trebuie são achitãm la diferitefirme autorizate, cheltu-ieli poºtale ºi telecomu-nicaþii – 14.400 lei,utilitãþi sediu 8.400 lei– apã, canal etc., util-itãþi adãposturi –60.000 lei, cheltuieli cu

hrana câinilor –159.600 lei, cheltuielicu materiale consuma-bile – 30.000 lei, car-buranþi – 114.000 lei,biroticã – 12.000 lei,delegaþii – 6.000 lei,obiecte dotãri –

292.000 lei –aceastaînseamnã punctele decare vã spuneam, con-struire de adãposturi ºiextinderea adãpos-turilor care le avem pemodule, obiecte deinventar 20.000 lei,mãrirea capacitãþii exis-tente 1.500.000 lei,microcipuri achiziþie –99.960 lei, imple-mentare sistem demanagement – 64.000lei, cheltuieli de

exploatare – 18.000lei, în total 2.959.000lei, deci repet încã odatã ca sã reþineþi,nicio primãrie nu con-tribuie financiar laaceastã asociaþie; eicontribuie cu spaþiile pecare le au, ni le dau încomodat, toate cheltu-ielile sunt pe speþa con-siliului judeþean” asusþinut preºedintele CJHunedoara, MirceaIoan Moloþ în ºedinþaCJ de la finele lunii ian-uarie.

Administraþiile localecare fac parte din aso-ciaþia de dezvoltareintercomunitarã se

obligã sã asiguremijloacelor tehnicepentru implementareaprogramului de ges-tionare a câinilor fãrãstãpân - centru de ster-ilizare, instrumentepentru prinderea ºitransportul câinilor,medicamente ºi usten-sile de sterilizare, trans-portul câinilor în spaþiude unde au fost ridicaþi.

Maximilian GÂNJU

Aleºii locali din Aninoasas-au întrunit luni, în ºedinþã,pentru a aproba un împru-mut de 1 milion de lei pentruplata arieratelor. Banii arurma sã fie împrumutaþi dinTrezorerie ºi chiar dacã nu varezolva decât o micã prob-lemã a Primãriei, este totuºiun balon de oxigen. Edilii dinAninoasa sperau sã poatãîmprumuta mãcar 2 milioanede lei, însã nu s-au pututîncadra în baremul de cred-itare. „Am aprobat în ºedinþade consiliu suma ºi astãzi (n.r.marþi) a plecat dosarul laDeva, la Finanþe pentru a-ltrimite mai departe laBucureºti, la comisia deavizare a împrumuturilor.Cam în douã sau trei zile artrebui sã primit confirmareadacã este aprobat sau nu ºiîn douã zile ne vireazã banii.Sunt termene foarte scurtedar nu ne-am putu încadradecât cu zece miliarde (n.r. lei

vechi) pentru cã era gradulde îndatorare prea mare ”, adeclarat primarul localitãþiiAninoasa, Nicolae Dunca.

B un ºi 1 miliondecât nimic

Edilii spun cã suma rezolvãdoar o parte din datoriilelocalitãþii dacã va fi aprobatã.Totuºi, Dunca susþine cã esteun pas pe care trebuia sã-l

facã pentru a demonstra cãexistã intenþia de a redresasituaþia financiarã a PrimãrieiAninoasa. „În prima fazã nune ajutã prea mult aceastãsumã. Domnul prefectspunea cã dacã facem acestîmprumut o sã vadã toatãlumea cã facem un efort, însensul cã facem ceva ca sãscãpãm de datorii. Apoi faceun proiect de Hotãrâre deGuvern ca sã ne ajute cu osumã pentru bancã. Atuncimai respirãm puþin”, a maideclarat primarul. Pe de altãparte edilii din Aninoasa aureuºit sã achite ºi lefurile

angajaþilor din aparatuladministrativ ºi au scãpat deeventuale proteste cum a fostcel din urmã cu circa treisãptãmâni. „Am fãcut cumam putut, am strâns cureauaºi suntem la zi cu salariile”,spune Nicolae Dunca.Primãria Aninoasa are datoriide circa 5 milioane de lei.

Doar un milion de leipentru salvarea Aninoasei

N ici aceastã sumã nu este o certitudinepentru edilii din localitatea Aninoasa ºi

dacã va fi alocatã este doar un împrumut.Aleºii locali îºi pun speranþele în prefect pentru a ieºi din colaps.

La Uricani, primele demersurieliminarea maidanezilor

A dãpost pentru animalele fãrãstãpân la Uricani. Consilierii

locali de la Uricani vor vota, vineri,un proiect de hotãrâre prin care voracorda un spaþiu Seviciului Judeþeanpentru Ocrotirea Animalelor fãrãstãpân. Aceºtia vor da în folosinþãgratuitã un spaþiu de 1500 de metripãtraþi celor de la asociaþia judeþeanãpentru o perioadã de 25 de ani.

La Petroºani, cãldura va fi subvenþionatã în continuare

P rimarul municipiului Petroºani,Tiberiu Iacob Ridzi nu va elimina

subvenþia la încãlzire. Asta dupã cereprezentþii Comisiei Europene auinterzis acordarea de subenþii la încãlziresau la energie electricã. Doar persoaneledin categoriile vulnerabile pot beneficiade astfel de ajutoare la plata utilitãþilor.

Primul pas pentru depozitul de deºeuri

C ontract de peste douã milioane delei. Consiliul Judeþean Hunedoara a

demarat proiectul denumit „Asistenþatehnicã pentru sprijin în managementulproiectului ºi campanii de conºtientizarepublica în cadrul Proiectului ”Sistem demanagement integrat al deºeurilor înjudeþul Hunedoara”. Valoarea acestuiaeste de 2.964.843 de lei.

Bugete secãtuite

B ugetul administraþiei locale dinPetrila mai mic faþã de anul prece-

dent. Consilierii locali din Petrila se vorreuni astãzi (miercuri) în cadrul ºedinþeilunare de consiliu. Printre proiectele dehotãrâre se aflã ºi aprobarea bugetului peanul în curs. Potrivit edilului acesta estemai mic faþã de anul trecut.

Monika BACIU

Reprezentanþii admin-istraþiei locale dinPetroºani spun cã vor luamãsuri în acest sens.

”Colegiide laSPADPPcare seocupã deacest lucrumi-au spuscã imediatce vremeava permiteºi la oînþelegere cuPoliþiaRutierã saulocalã pentru a devia cir-culaþia vor interveniiacolo pentru a tãiacopacii care stânjenesccirculaþia autove-

hiculelor”, a declaratNicu Taºcã – purtãtor decuvânt PrimãriaPetroºani.

Dupã ce au fostperioade în care copacii

au fost toaletaþi mai mulþicetãþeni s-au revoltat. Eiau invocat diferite motiveecologice.

Pomii, pericol în cazde vânt puternic

P omii pot fi un adevãrat pericol.Cei care tranziteazã zonã de la

Dãrãneºti spre Petrila pot fi oricândaccidentaþi de pomii care stau sã cadã.Zona respectivã nu a mai fost curãþatãde ceva timp, iar copacii bãtrâni ºigãunoºi pot oricând sã se rupã dincauza vanturilor puternice.

Monika BACIU

Peste 500 de tineriînsoþiþi de pãrinþi saubunici, peste 500 detineri din întreaga Vale aJiului au avut ocazia de a-i vedea pe idolii lor încarne ºi oase.

Membrii trupei LalaBand au început în lunaianuarie cel de-al treileaturneu naþional din cari-era lor muzicalã.

”Este o foarte mareonoare pentru noi ºi sun-tem foarte fericiþi cãoamenii din toatã þara neiubesc atât de mult pen-tru cã fãrã ei nu am fi

ajuns aici. Turneul aînceput acum câteva luni,noi încercãm sã pro-movãm în acest turneuiubirea aºa se ºi numeºteturneul Lala Love Tour,am fãcut deja un înconjoral þãrii ºi mai avem câtevaoraºe de vizitat aºa cãsperam sã avem un pub-lic cât mai numeros ºimai larg. ªi în realitatesuntem ca o familie maiales cã petrecem foartemult timp împreunã maimult decât cu famililenoastre, ºi pentru caiubitul meu face parte dinLala Band. Sã fie ”lala”,sã se iubeascã mult ºi fie

mereu þineþi ºi fericiþi ºisã nu uite de acel spiritpe care l-am creat cu toþiiîn familia Lala Band ºicare creºte pe zi cetrece”, au spus tinerii dela Lala Band.

Emoþionaþi, nerãbdã-tori, tinerii s-au dovedit afi fanii trupei fenomen,

Lala Band.”Îi iubesc. ªtiu toate

melodiile lor ºi am vãzutfiecare episod”, spune ocopilã de câþiva ani.

Sala Casei de Culturãa Sindicatelor dinPetroºani a rãsunatasearã de cele maiîndrãgite piese dedragoste interpretate detinerii ce au revoluþionatmuzica ºi au acaparat

inimile tuturor ado-lescenþilor.

Atmosfera din sala s-adovedit a fi incendiara ºi

fanii au trãit la intensitatemaximã ºi le-au arãtatmembrilor trupeifenomen dragostea ce le-o poartã.

Turneul „Lala LoveTour” se desfãºoarã încadrul proiectului naþionalcultural Arta contra drog2013 iniþiat de AsociaþiaCulturalã de TeatruMuzica ºi Film Dracula înparteneriat cu CentruInternaþional Antidrog ºipentru drepturile omuluiRomânia.

AnunþEfectuez lucrãri de

amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos. Contact

073558077

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 martie 201310 Diverse

DN 76 Luncoiude Jos – Brad *DN 74 Brad –Criºcior * DN 76Brad - Baia de

Criº * DN 76Baia de criº -Târnava de Criº* DN7 Mintia –Veþel * DN7

Veþel – Leºnic *DN7 Leºnic –Sãcãmaº * DN7Ilia – Gurasada *DN7 Gurasada –Burjuc * DN7Burjuc-Zam *Deva, CaleaZarand;Sântuhalm; DN76 ªoimuº –Bejan * Bãniþa ,DN 66

RRRRaaaaddddaaaarrrreeee 22227777....00003333....2222000011113333Luni 10:00 - 16:00Marþi 14:00 - 19:00

Miercuri 10:00 - 16:00

Joi - Audienþe de la 11:00Preºedinte CJ

Vineri 10:00 - 14:00

Consiliul Judeþean Hunedoara Program Petroºani

HOROSCOP

Astãzi reuºiþi sã faceþi tot ce v-aþipropus. Pe plan sentimental, s-ar putea sã aveþi probleme dincauza orgoliului. Ar fi bine sã daþidovadã de mai multã rãbdare cupersoana iubitã. Faceþi-vã ordineîn idei ºi nu neglijaþi problemelecasnice.

S-ar putea sã fiþi indispus dincauza dificultãþilor financiare ºisentimentale. Concentraþi-vãasupra problemelor casei. Dacãaveþi ocazia sã mergeþi într-o viz-itã la prieteni, nu staþi pe gân-duri! Dupã-amiazã s-ar putea sãcunoaºteþi o persoanã interesatã.

Dimineaþa nu sunteþi mulþumitde nimic ºi aveþi tendinþa sã criti-caþi pe toatã lumea. Nu vã ener-vaþi pentru nimicuri. Calmaþi-vãºi nu provocaþi discuþii în contra-dictoriu! Ar fi bine sã îi acordaþimai multã atenþie partenerului deviaþã.

Este posibil sã aveþi problemeacasã, dar se pot rezolva rapid.Pentru a evita o ceartã, nu tre-buie decât o vorbã bunã sau gesttandru la adresa partenerului deviaþã. Nu sunteþi deloc mulþumitde situaþia financiarã, dar nu estecazul sã vã îngrijoraþi.

Nu este momentul sã începeþinoi activitãþi, pentru cã nu sun-teþi într-o formã prea bunã. S-arputea sã întâmpinaþi câtevaobstacole, dar le depãºiþi cubine. Dupã-amiazã, staþi acasã,cu familia.

Nu este momentul sã vãambiþionaþi sã rezolvaþi singurproblemele casei, pentru cã s-arputea sã nu aveþi succes.Acceptaþi ajutorul familiei! Spresearã, o femeie mai în vârstã vãajutã sã aplanaþi un conflict cucineva apropiat.

Dimineaþa sunteþi nemulþumit ºinervos pentru cã nu reuºiþi sãplecaþi într-o excursie. Încercaþisã vã stãpâniþi! Cei din jur nusunt obligaþi sã vã suporte iesir-ile. Acordaþi mai multã atenþiepartenerului de viaþã.

Dimineaþa sunteþi mãcinat de senti-mente contradictorii, dar o femeiemai în vârstã din familie vã ajutã sãvi le clarificaþi. Pãstraþi-vã optimis-mul, pentru cã relaþiile cu persoanaiubitã vor reveni la normal. Spresearã, primiþi o veste în legãturã cuo moºtenire.

Dimineaþa este posibil sã suferiþio dezamãgire pe plan sentimen-tal, motiv pentru care sunteþiindispus. Vorbiþi deschis, ca sãevitaþi neînþelegerile. Dacã nuvã temperaþi orgoliul, riscaþi sãvã îndepãrtaþi prietenii.

S-ar putea sã aveþi o zi proastãpe plan sentimental. Aveþi, însã,o mare capacitate de comuni-care ºi puteþi sã depãºiþi toateneînþelegerile cu persoana iubitã.Nu exageraþi în privinþa prob-lemelor casnice.

Aveþi tendinþa sã exageraþi înprivinþa sentimentelor ºi a afac-erilor. Fiþi mai moderat, pentrucã riscaþi sã vã dezamãgiþi pri-etenii. Sã nu vã aºteptaþi la preamulte satisfacþii, dacã vã urmãriþinumai interesele personale!Menajaþi-vã sãnãtatea.

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi con-fuz, ceea ce vã poate afectarelaþiile sentimentale. Fiþi calm ºinu provocaþi o ceartã cupartenerul de viaþã. Spre searã,este posibil sã mergeþi în vizitã laprieteni. Nu neglijaþi odihna!

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter0254.560.987 Email: [email protected]

În magazinul VERITAS PRIMÃVARA 2013, vã aºteaptã cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele

selectate. În limita stocului disponibil.

Sunt alãturi dedomnul NicolaeMuntean la mareadurere pricinuitã de trecerea la celeveºnice a soþiei dragi

MUNTEANIOANA

Sincere con-doleanþe familiei îndoliate.

Dumnezeu s-o odihneascã în pace.

Senator Haralambie

Vochiþoiu

Lala Love Tour la PetroºaniS unt urmaºii lui Cupidon din zilele

noastre ºi cântã despre dragoste.Trupa fenomen din România, Lala Banda început cel de-al treilea turneunaþional „Lala Love Tour”. Luni searaCasa de Culturã din Petroºani s-adovedit a fi neîncãpãtoare pentru spec-tacolul oferit de cãtre celebra trupaLala Band.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 Martie 2013 Politicã 11

M onica Iacob Ridzi s-a adresat public,

în calitate de deputat deValea Jiului, premierului,miniºtrilor ºi parlamen-tarilor. Asta pentru a lecere sã nu abandonezeValea Jiului.

În scrisoarea sa, MonicaIacob Ridzi a relatat cã „în faþa tristei constatãri cã,dupã ce ºi-au atins scopul ºi auajuns la putere, actualii guvernanþi demonstreazã cã auuitat definitiv de Valea Jiului ºi problemele oamenilor dinaceastã zonã, mã fac purtã-torul de cuvânt al locuitorilordin Colegiul meu ºi vã spun:“Nu abandonaþi Valea Jiului!””.

Monica Iacob Ridzi a maipunctat ºi faptul cã „dinpãcate, cu fiecare zi ce trece,constatãm cu toþii o nepãsarecrasã a actualei guvernãri faþãde Valea Jiului ºi locuitoriiacesteia. Dupã un an ºi jumã-tate de guvernare USL, toateproiectele începute în ValeaJiului pentru dezvoltarea zonei

ºi crearea de locuri de muncãau fost abandonate”.

În scrisoare se aratã cã« Din rãspunsurile miniºtrilorCabinetului Ponta la întrebãrileºi interpelãrile pe care le-amadresat în ultima perioadã, câtºi din declaraþiile publice aleacestora, constat cã, atuncicând vine vorba despre oricesubiect legat de Valea Jiului,rãspunsul nu este decât cã ,,nueste o prioritate’’ sau cã ,,nusunt prevãzute sume pentrufinanþare’’. Constat cã, de

fapt, cuvântul de ordine pentruoamenii din aceastã regiuneeste, în opinia actualuluiguvern, unul singur: ,,Nimicpentru Valea Jiului, nimic pentru locuitorii acesteia !’’ Nu aº vrea nici mãcar sã mãgândesc la faptul cã atitudineaGuvernului Ponta faþã delocuitorii Vãii Jiului este încã oreacþie la nefericitele mineri-ade, din a cãror manipulareaceºti oameni au avut atât demult de suferit, pe nedrept, înultimele douã decenii ».

Deputatul de Valea Jiuluimai spune cã «Cei de dinainteadumneavoastrã au înþeles cãresponsabilitatea guvernãriieste o responsabilitate asumatãîn faþa cetãþenilor, a nevoilordin comunitãþile locale ºi nu aintereselor politice ºi au acþio-nat ca atare. Aºa se face cã, înperioada respectivã, înValea Jiului, numai încele 3 localitãþi dinColegiul pe care-lreprezint eu înCamera Deputaþilor,de la bugetul de stat aufost alocaþi nu maipuþin decât505.920.000.000 delei vechi! Cu aceºtibani au fost realizateinvestiþii în infrastruc-tura localã de trans-port, în modernizareareþelelor de utilitãþi, înmodernizarea ºcolilorºi spitalelor, în construcþia de grãdiniþe, de sãli desport, de blocuri ANLºi au fost începutelucrãri la construcþiasingurei piscine ºcolare

din Valea Jiului precum ºi laamenajarea domeniului schiabildin Parâng. Iar toate acesteinvestiþii au însemnat locuri demuncã pentru locuitorii VãiiJiului, reþineþi!, într-o perioadãa apogeului crizei economice ºifinanciare din România!».

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

D eputatul PSDdin Colegiul de

Vest Valea Jiului,Cristian Resmeriþã,vrea sã afle ce seîntâmplã cu drumulce face legãtura întreCâmpul lui Neag ºiHerculane.

Resmeriþã a solicitatrãspuns de la trei miniºtri,respectiv de la ReluFenechiu, ministrulTransporturilor, Danªova, ministrul delegat peprobleme de investiþii ºide la Liviu Dragnea ministrul Administraþiei.

”În momentul de faþãValea Jiului cunoaºte odezvoltare din punct devedere turistic, ca urmarea investiþiilor derulate înstaþiunile Straja dinmunicipiul lupeni, Parângdin municipiul Petroºaniºi Pasul Vâlcan dinmunicipiul Lupeni, staþi-uni aparþinând judeþuluiHunedoara. Turismul estefoarte important pentruValea Jiului, acestareprezintã singura modali-tate de atragere a banilordin exteriorul Vãii Jiului,prin turiºtii care vin înaceastã zonã, dând astfelposibilitatea creãrii de noilocuri de muncã, þinândcont cã activitateaminierã s-a restrâns continuu începând cu

anul 1997. Pentru ca turismul sã funcþionezeeste nevoie de o infrastru-cturã rutierã foarte bunã.În acest moment, cu spri-jinul Guvernului, una din

cele mai importante cãide acces în Valea Jiului,respectiv Defileul VãiiJiului, va intra într-unamplu proces de reabili-

tare ºi modernizare, ca urmare a licitaþieiorganizate de CompaniaNaþionalã de Autostrãzi ºiDrumuri Naþionale.

În aceste condiþii, vãîntreb domnule ministru,dacã aveþi în vedere continuarea finaþãriiinvestiþiilor la DN 66A petronsonul Câmpul luiNeag-Herculane în acestan ºi vã solicit, sã luaþitoate mãsurile care seimpun, ca acest drum sãfie finalizat în cel maiscurt timp, având învedere cã aceastã nouãcale de acces ar asigura odeschidere a Vãii Jiuluicãtre zona de vest a þãrii ºiar avea o contribuþiedeterminantã la dezvoltarea economicãdurabilã a zonei, grav afectatã de închidereaunitãþilor miniere”, aratãdeputatul CristianResmeriþã în interpelareaadresatã celor trei miniºtri.


Anomalii cu consilierii ºiprimarul de la

UricaniC onsilierii de la Uricani mai

au un pic ºi aprobã Legealui Arhimede. Asta pentru cã,dupã cum susþine un consilierlocal, pe ordinea de zi, la punctul4, primarul Dãnuþ Buhãescusupune la vot o Hotãrâre deGuvern ºi o lege a aleºilor locali.

Mai exact, potrivit ordinii de ziaºedinþei din 28, 03,2013, Buhãescu ainclus un proiect care sunã fix aºa:„proiect de hotãrâre privind aprobareamodelului legitimaþiei pentru aleºii localiºi a modelului semnului distinctive alcalitãþii acestorea”, am încheiat cuexactitate citatul greºit formulat. Astaîn timp ce, potrivit Legii nr 393/2004- privind Statutul alesilor locali, la ART.8 se scrie: (1) Dupã declararea ca legalconstituit a consiliului, consilierilor înfunctie li se elibereazã o legitimaþiecare atestã calitatea de membru al con-siliului, semnatã de primar, respectiv depresedintele consiliului judeþean. (2)Consilierii locali ºi consilierii judeþeniprimesc un semn distinctiv al calitãþi lorde reprezentanþi aleºi ai colectivitãþiilocale, pe care au dreptul sã îl poartepe întreaga duratã a mandatului. (3)Modelul legitimaþiei de consilier ºi cel alsemnului distinctiv se stabilesc prinhotãrâre a Guvernului. Cheltuielile pen-tru confecþionarea acestora se suportãdin bugetul local. Legitimaþia ºi însem-nul se pot pãstra de cãtre consilieriilocali, dupã încetarea mandatului, cutitlu evocativ”.

Doar cã Buhãescu supune la vot, iarconsilierii locali sunt uluiþi. „În acestritm, în curând, la Uricani votâm Lehealui Arhimede”, a spus Daniel Moraru,consilier local la Uricani.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

“Nu abandonaþi Valea Jiului ºi locuitorii acesteia!”

Un deputat, trei miniºtri ºi O ÎNTREBARE

S porturile extreme,caii, stânele ecologice

sau potenþialul energetic alzonei. Acestea sunt atuu-rile cu care administraþiilelocale sau cabanierii vor sãdezvolte turismul de varãîn Parâng ºi Straja.

Dacã iarna pârtiile sunt luatecu asalt de iubitorii schiului, iarîn vârfurile de sezon staþiunile s-au dovedit nu o datã a fineîncãpãtoare, vara munþiirãmân goi, iar cabanele punlacãtul pe uºi. Acest lucru vorsã-l schimbe edilii, dar ºi cabani-erii din Parâng ºi Straja, carevor sã dezvolte turismul de varã,aproape necunoscut pânã acumîn zonã. Vorbim despre un turism organizat ºi nu despreturiºti rãzleþi, iubitori ai drumeþi-ilor cu rucsacuri în spate. ÎnParâng, Asociaþia cabanieriloreste la început ca activitate, daredilii spun cã sunt oameniinimoºi care chiar au înþeles cã

un rol important este ºi al celorcare au dezvoltat investiþii înaceastã staþiune, nu doar aladministraþiei publice. ªi, dacãvor înþelege sã îºi diversificeactivitatea, sã aibã servicii decalitate ºi preþuri competitive, încâþiva ani vom putea vorbidespre turism de varã în adevãratul. „Încã de la început ne-am gândit la aceastãchestiune legatã de viabilizareastaþiunii ºi pe perioada verii ºicred cã în acest moment sepreteazã cel mai bine sporturileextreme. Vorbesc de mountainbike, parapantã, motociclism ºi

aºa mai departe, însã cred cãpe viitor se pot dezvolta ºi acti-vitãþi legate de turismul rural, fiecã vorbim despre chestiunilelegate de cai sau de stânelecare pot sã punã în valoaretradiþia momârlãneascã, astfelîncât sã viabilizãm turismul devarã”, a declarat primarulmunicipiului Petroºani, TiberiuIacob - Ridzi. În plus, Parânguloferã posibilitatea unor excursiiatractive pe timpul verii, iar turismul cu trãsura trasã de caipoate sã fie una dintre atracþi-ile acestei zone. „De ce nu?Avem ºi drumuri, avem ºi zone

care pot fi accesibile cu acestmijloc de tip de transport”,.Este de pãrere Iacob – Ridzi

T rasee de aventurã ºi potenþialul

energetic, în Strajaªi cabanierii din Straja

mizeazã tot pe frumuseþeauluitoare a acestei zone, pecare au promovat-o ºi la Târgulde Turism organizat zilele trecute la Romexpo. Cabanieriile-au pregãtit turiºtilor pentruperioada de varã traseele deaventurã sau cele culturale. „Dedoi ani de zile, facem acestlucru într-un mod integrat. Noile oferim cazare, masã, ghidpentru un pachet de programede aventurã care se desfãºoarãîn Straja, dar ºi pachete turisticecare se desfãºoarã în judeþul

Hunedoara”, explicã MihaiDumitraºcu, reprezentantulAsociaþiei cabanierilor „ProStraja”. De precizat cã, în acestcaz, traseele de aventurã nu seopresc pe culmile montane ºipot coborî pânã la CastelulCorvinilor. Astfel, una dintrevariantele strãbate aproapejumãtate din judeþ, pe traseulStraja-Peºtera Bolii-MãnãstireaPrislop-Rezervaþia de zimbriiHaþeg-Castelul Corvinilor dinHunedoara. Dar turiºtii suntatraºi în Straja ºi cu potenþialulenergetic ridicat al zonei. „Amfãcut anumite mãsurãtori ºiStraja se aflã pe un culoar ener-getic foarte puternic, care vinedin Retezat ºi coboarã spreBãile Herculane”, a mai spusMihai Dumitraºcu.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

B ijuterii pe patruroþi. Asta au

putut admira deveniiºi nu numai duminicãla Zilele PoliþieiRomâne. Cu aceastãocazie, la Deva auavut loc mai multeacþiuni. Printre acestea s-a numãratºi o expoziþie de autoturisme.

ªi nu orice fel de autoturisme, ci de epocã.Bijuterii pe patru toþi auputut fi admirate de participanþi. Trei membriai Retromobil din judeþulHunedoara ºi-au expus”jucãriile” la Deva. 16 maºini de epocã aufãcut deliciul publicului.

Doi dintre cei trei participanþi sunt dinValea Jiului. Este vorbade Nicolae Gherghin ºide Ovidiu Zaharie,comandatul Poliþieioraºului Petrila.

15 maºini de epocã

Cea mai veche maºinã

prezentatã la expoziþie afost un Opel OlimpiaRekord, al cãrui an defabricaþie dateazã din anul1953. Adicã, aceastaruleazã de 60 de ani.Bijuteria pe patru roþieste deþinutã de seºulpoliþiºtilor din Petrila, ºianume de Ovidiu Zaharie.

Comandantul PoliþieiPetrila deþine 15 autotu-risme de epocã. Acesthobby al comandatuluidateazã de acum patruani. Prima piesã pe carea colecþionat-o a fost unIMS. Dintre cele 15maºini de epocã deþinutede Ovidiu Zaharie 10sunt înmatriculate, iarcelelalte 5 urmeazã a firecondiþionate.

P este 30 deautoturisme

Un alt colecþionar demaºini de epocã dinValea Jiului este NicolaeGheghin. ªiacesta a fostprezent laZilele PoliþieiRomâne laDeva cu douãexponate.Acesta deþine36 de autotu-risme de epocã,cea mai vecheavând peste 50de ani.

”Bãtrânele”

lustruite au putut fi privitede pasionaþii de autotu-risme ºi pe parcursul aces-tei zile (luni). ªi locuitoriidin Valea Jiului vor aveaposibilitatea de a participala o astfel de expoziþiechiar la Petroºani. În cursul lunii aprilie, încapitala Vãii Jiuluiurmeazã a fi organizat unastfel de eveniment dedi-cat pasionaþilor de maºinide epocã. Retromobil aredoar doi membri în judeþulHunedoara - ambii dinPetrila, ºi în jur de 200 demembri în toatã þara.Preºedintele de onoare alclubului este MS regeleMihai.


Taxã montanãdoar pentru cei

care urcã lamunte cu

telescaunul

T uriºtii care urcã la munte,în Staþiunea Parâng,

pe lângã biletul pentru transportul cu telescaunul, mai plãtesc ºi o chitanþã carereprezintã taxa montanã.

Autoritãþile locale spun cã percepaceastã sumã simbolicã de 1, 5 leiîn baza unei hotãrâri de consiliu,care merge direct la serviciul deTaxe ºi Impozite al primãriei.„Aceastã taxã este încasatã odatã

cu biletul pentru telescaun. Însã,spre deosebire de suma de baniaferentã transportului pânã în staþi-une, banii din taxa montanã suntviraþi direct în bugetului primãrieimunicipiului Petroºani ”, a declaratDorina Niþã, viceprimarulMunicipiului Petroºani. Însã, nupuþini sunt turiºtii care suntnemulþumiþi de aceastã taxã, fie eaºi simbolicã, pentrucã, spun ei, ceicare urcã cumaºina la munte,nu o plãtesc. „Turiºtii nu au voiesã urce cu maºina,aºa cã nu existãaltã cale. Asta afost identificatã cafiind singura posi-bilitate prin careputem sã percepemtaxã montanã, pen-

tru cã este singura poartã de accescãtre zona schiabilã a masivuluiParâng”, a mai spus viceprimarulDorina Niþã. De altfel, toate staþiu-nile din þarã percep o taxã mon-tanã, mai micã sau mai mare, banicare se folosesc pentru întreþinereapârtiilor sau a instalaþiilor de trans-port, în unele cazuri.

Luiza Luiza ANDRONACHE ANDRONACHE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 Martie 201312 Actualitate

Bijuterii pe patru roþi, expuse la Deva

Pe motocicletã, cu calul sau cãruþaspre viabilizarea turismului de varã

CVJ NR. 336, MIERCURI 27 MARTIE 2013

Documents

Transcript of CVJ NR. 336, MIERCURI 27 MARTIE 2013