CVJ Nr 819, marti17 martie

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 819

Marti, 17 Martie 2015

Primarul Tiberiu Iacob Ridzicautã soluþii pentru Valea Jiului

ºi atragerea investitorilor

ANRE cere bani de la Primãria LupeniP rimãria Lupeni se judecã

cu ANRE. Administraþia localã de la Lupeni are un proces cu Autoritatea Naþionalã deReglementare în domeniul Energieipe rolul Tribunalului Bucureºti.

PrimãriaLupenireprezentatãprin primarulCornelResmeriþã, arecalitatea depîrît în acestdosar în care ANRE are pretenþii în suma de4.951,14 lei. Termenul de judecatã dintrecele douã pãrþi va avea loc în data de 23aprilie. Autoritãþile locale de la Lupeni susþincã plata sumei a fost realizatã integral.

“Precizãm faptul cã prin cererea dechemare în judecatã s-a solicitat obligareaPrimãriei municipiului Lupeni la plata sumeiîn cuantum de 4.951,14 lei, sumã care a ºifost achitatã în data de 18.11.2014 cuordinul de platã 2142, drept pentru careacþiunea a rãmas fãrã obiect”, se aratã într-un rãspuns oferit cotidianului Cronica Vãii Jiului de cãtre reprezentanþiiPrimãriei Lupeni.

Dosarul a fost înregistrat pe rolulTribunalului Bucureºti la data de 6 octombrie,înainte ca suma sã fie achitatã de cãtreautoritãþi.

Monika BACIU Monika BACIU

A vem potenþial, dar nu ºtim sã ni-l promovãm. La aceastã concluzie a ajuns delegaþia de la Petroºani care s-a aflat la Viena unde a

participat la discuþii cu investitorii. Delegaþia Primãriei Petroºanis-a întors de la Viena, iar acum se trag concluziile. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Unii ar fi avuttreabã spre Tîrgu Jiu,dar nu au plecat.Drumul a fostaproape liber ºi rarzãreai prin DefileulJiului cîte o maºinã,luni dimineaþã. ªoferiise mirau cã pot trece,iar unul dintre ei chiars-a declarat uimit cã agãsit drumul liber.

„ªtiam cã de azi seînchide, pînã sîmbãtã.Cã intrã în programde restricþii, cum afost ºi acum un an dezile. Am venit pînãaici din întîmplare, cãaveam drum, dar suntºocat cã este deschis.

Dacã ºtiam plecam dedimineaþã. Acum mãîntorc acasã sã iau ceam de luat ºi plec, daram pierdut cîteva ore.

Pînã se dezmeti-cesc drumarii, pînãaduc semaforizarea,sau plãcile acelea cuDRUM ÎNCHIS, mãgîndesc cã mai circulãm cîteva zile”,ne-a spus omul care arevenit asupra pla-

nurilor sale pentruziua de luni.

Plãcuþele cu semnalizãri sunt înzonã, dar nu au fostdeocamdatã montate,iar traficul nu esteîncã restricþionat.

ªoferii care nu auajuns pînã la intrareaîn Defileul Jiului, casã se convingã sin-guri, au renunþat ladrum, sau au venit în

jurul prînzului. ªantierul este încã

în amenajare ºi niciun semn de circulaþiecare sã anunþe vreorestricþie nu a fostmontat încã. Traficulse desfãºoarã ca ºipînã acum, iar marþi autoritãþile dinjudeþele Gorj ºiHunedoara se întîlnesc pentru discuþii referitoare laprogramul restricþiilor.

Asta, în ciudacomunicatelor postatepe site-ul CNADR ºicel al Poliþiei Rutiere,care deja dau închisdrumul.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

ªoferii, bulversaþi în Defileul JiuluiS -au simþit pãcãliþi ºi total nepregã-

tiþi. Vorbim despre ºoferii care înprima zi a acestei sãptãmîni ar fi avutdrum prin Defileul Jiului, dar ºi-au amînat plecarea cã ºtiau cã artera esteînchisã. Drumul a fost liber ºi probabil cãaºa va rãmîne o vreme, în ciuda comuni-catelor de presã care spun contrariul.

P roiectul de dez-voltare a domeniu-

lui schiabil din Parângmerge mai departe,chiar dacã “ºchioapãtã”.Ancheta procurorilorDNA din Dosarul “GalaBute”, care vizeazã ºiuna dintre firmele cederuleazã lucrãri înParâng nu a influenþatacest proiect.

Doar lipsa finanþãrii faceca proiectul de dezvoltare adomeniului schiabiul dinParâng sã stagneze, nu ºiancheta procurorilor DNAdin Dosarul “Gala Bute”.Asta deºi una dintre firmeleimplicate în contract estevizaã de ancheta procuro-rilor anticorupþie, respectivKranz Eurocenter. Cel puþinaceasta este speranþa exprimatã de edilul – ºef dinPetroºani, Tiberiu Iacob –Ridzi. “Nu cred cã proiectular putea fi pus în dificultatedin acest motiv, pentru cãnoi nu avem nicio legãturãcu <<Gala Bute>>. Sper cãnu va fi afectat”, a declaratprimarul Tiberiu Iacob –Ridzi.

Autoritãþile din Petroºaniau demarat în urmã cu câþi-

va ani un proiect îndrãzneþde realizare a unui uriaºcomplex turistic pentrusporturi de iarnã, ce ar fitransformat staþiuneaParâng într-una dintre celemai moderne din Europa.Lipsa banilor, care trebuiausã vinã de la Guvern, afãcut, însã ca lucrãrile sã sãse desfãºoare cu o vitezãextrem de micã. Pânãacum, în cadrul proiectuluiau fost amenajate pârtiile deschi, bazinul de apã pentruinstalaþiile de zãpadã artificialã, au fost achiziþio-nate instalaþiile propriu –zise, tunurile de zãpadã,ratrakurile, echipamentele

pentru pârtii, dar a fostconstruit ºi un noutelescaun, care pleacã de laCabana Rusu.

De precizat, însã, cã pen-tru Staþiunea Parâng proiec-tul este extrem de generos,iar pentru implementarealui s-a aprobat suma totalãde aproape 70 de milioanede euro. Potrivit proiectuluiaprobat, domeniul schiabildin Parâng ar urma sã seîntindã pe o suprafaþã de150 hectare ºi va avea 17pârtii, iar pentru accesulfacil ar urma sã fie amena-jatã ºi o telegondolã.

Edilii au precizat cãacest program se întinde pe

o perioadã de mai mulþi ani,în funcþie de alocaþiile de labuget. Investiþia privinddomeniul schiabil dinParâng a fost câºtigatã deasocierea de firme formatãdin Kranz Eurocenter Piteºti– Acomin Cluj ºiDoppelmayer Austria.

B ãgatã înanchetã de DNA

Numai cã societateaKranz Eurocenter esteamintitã direct de procuroriianticorupþie într-o extensiea dosarului principal, cevizeazã ºpaga ce ar fi fostdatã la Ministerul DezvoltãriiRegionale ºi Turismului, pevremea când era condus deElena Udrea. Astfel,anchetatorii susþin cã existãprobe cã finanþãrile pentruimplementarea proiectelorde dezvoltare a domeniilorschiabile erau fãcute doarcontra unui comision de10%. DNA susþine cã existãprobe cã s-au dat ºpãgipentru finanþãrile acor-date pentru programelede dezvoltare a domeni-ilor schiabile din Parângºi Straja, acolo undeau lucrat douã dintrefirmele coordonate de

Adrian Gãrdean, KranzEurocenter ºi TermogazCompany. Faptele s-ar fipetrecut în cursul anului2011, când Elena Udrea arfi cerut ºi primit de laAdrian Gãrdean foloasemateriale în valoare de 10%din plãþile efectuate de min-ister pentru contractele delucrãri încheiate de S.C.Termogaz Company S.A. ºiS.C. Kranz EurocenterS.R.L., în schimbulgaranþiei cã finanþãrile pentru proiectele dinParâng ºi Straja vor fi apro-bate la timp.

Astfel, la data de 7februarie 2011, Elena Udreai-ar fi cerut lui Gãrdean ca,din sumele primite de la minister, sã facã mai multe„sponsorizãri”, transmiþându-icã trebuie sã discute detaliilecu Nastasia Gheorghe, secre-tarul general al ministerului.Ulterior, fostul minnistru, maispun anchetatorii, i-a cerutlui Nastasia Gheorghe sã îicomunice lui Adrian Gãrdeancã suma solicitatã este încuantum de 10% din valoarea plãþilor efectuate ºicare urmau sã fie efectuateîn cursul anului 2011.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

La apãcaldã dePaºtiA proape cã s-au

epuizat toatelocurile în staþiunile balneare, pentru Paºti.Destinaþia favoritã acelor din Valea Jiuluipare a fi staþiunea Felix,unde locurile pentru sãr-bãtoarea din aprilie sîntaproape toate date.

Operatorii în turismspun cã oamenii au prefe-rat mai mult sã rãmînã înþarã, la preþuri rezonabile.„Ofertele de Paºti s-au pusîn vînzare dupã Revelion,dar cea mai mare solicitarea fost pe staþiunile balneareºi aici spun Felix, unde

preþurile sînt bune. La unhotel de douã stele, costã203 lei de persoanã, cu 3nopþi cazare cu mic dejunºi dejun festiv de Paºti,pînã la 4 stele, undeplãtesc cam 320 de lei, înacelaºi regim de cazare”,spune Ioan Ceauºu, opera-tor în turism din Petroºani.

Agenþiile de turism auvîndut în proporþie de 95%biletele la Felix, unde dePaºti poþi avea parte deapã caldã, dar ºi masa cuouã roºii, gata preparatã.

Cei care vor în Bulgariade Paºti, scot din buzunarcam 30 – 32 de euro pezi, pentru sistemul all inclusive.

Operatorii în turismspun, însã, cã localnicii dinValea Jiului merg cuprecãdere în staþiunile balneare, pentru cã aici auparte de programe socialeavantajoase. „Avem pro-gramul O sãptãmînã de

refacere, care la 6 nopþicazare cu mic dejun ºidouã proceduri de trata-ment, ajunge la 330 de leide persoanã, în hotel dedouã stele ºi 360 de lei înhotel de 3 stele. Avemapoi programul DecadaBalnearã, cu 9 nopþicazare cu pensiune completã ºi douã proceduride tratament pe zi, la douãstele face 710 lei, iar la 3stele – 830 de lei”, mai

spune operatorul în turism.

Oferte de Paºti au ºi ceidin zona noastrã demunte, iar cei care aucabane ºi pensiuni înStraja sau Paring sperã cãstratul de zãpadã sã semenþinã pînã atunci, iarcine doreºte sã petreacãPaºtele la munte, lazãpadã, pot alege ofertelelocale.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 martie 20152 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Colectivul de redactie: CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDADiana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Chiar dacã una dintre firme este vizatã de procurori

Ancheta DNA din Dosarul “Gala Bute” nu influenþeazãproiectul de dezvoltare a staþiunii Parâng

Costel Avramîl înfruntã, la barã, peVochiþoiu

A vram ºi Vochiþoiu se întîlnesc la

Judecãtorie în cîteva zile.

Directorul general al SC ApaServ Valea Jiului,Costel Avram, ºi senatorulHaralambie Vochiþoiu se vorîntîlni peste trei zile laJudecãtoria din Petroºaniacolo unde va avea loc untermen în dosarul în careHaralambie Vochiþoiu l-achemat în judecatã pe direc-torul de la ape într-un dosarcare are ca obiect “acþiune înrãspundere delictualã”.

Senatorul HaralambieVochiþoiu l-a acþionat îninstanþã pe directorul general

al ApaServ Valea Jiului,Costel Avram, pentru faptulcã l-a acuzat de furt de apã.

Costel Avram, este judecatpentru „acþiune în rãspun-dere delictualã”, la plîngereaformulatã de senatorulHaralambie Vochiþoiu.Senatorul îl acuzã pe Avramde faptul i-a prejudiciat ima-ginea atunci cînd l-a acuzatcã furã apã. Daunele cerutede senator sunt de 120.000de lei, iar Avram spune cã îiva oferi apã în mod gratuitpentru a-i spãla imaginea.

Scandalul dintre cei doi a

debutat în urmã cu doi ani, înurma unuii control fãcut dereprezentanþii ApaServ la SCArt Forest Company SRL,firmã controlatã de senatorulHaralambie Vochitoiu.Echipele de control au stabilitcã societatea a fost branºatãilegal la reþeaua de apã potabilã, aspect consemnatîn procesul verbal de consta-tare nr. 129/ 24.09.2012 ºi Nota de constatare din24.09. 2012, încheiate înurma controlului efectuat dereprezentanþii furnizorului deapã la punctul de lucru lafirmei, din Livezeni. Cuocazia respectivei verificãri s-a constatat existenþa unuiby-pass ilegal executat pereþeaua publicã de apã. Cîndechipa de control a ajuns lapoarta firmei, angajaþii l-ausunat imediat pe HaralambieVochiþoiu – care era consilierjudeþean la vremea respectivã– ºi, potrivit actelor oficialeale ApaServ, „acesta s-aprezentat imediat la faþa locu-lui ºi nu a permis efectuareacontrolului, motivat de faptulcã reprezentanþii societãþiinoastre nu au prezentat delegaþii, deºi aceºtia se legitimaserã cu legitimaþiilede serviciu”. Ulterior, dupã cereprezentanþii ApaServ auvenit cu delegaþiile, acestora lis-a permis sã efectueze con-trolul, iar prejudiciul calculatpentru racordul ilegal a fostde aproape 13.000 de lei.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 martie 2015 Actualitate 3

A vem potenþial,dar nu ºtim

sã ni-l promovãm.La aceastã concluzie a ajunsdelegaþia de laPetroºani care s-aaflat la Viena undea participat la dis-cuþii cu investitorii.

Delegaþia PrimãrieiPetroºani s-a întors dela Viena, iar acum setrag concluziile. Estenevoie de implicarepentru ca sã fie atraºiinvestitori în zonã.

Tiberiu Iacob Ridzi,primarul municipiuluiPetroºani, face însãbilanþul dupã vizita laaustrieci.

“Subiectul principal

a fost întîlnirea laCamera de Comerþ aAustriei cu posiibliinvestitori interesaþi deRomânia ºi în specialde Valea Jiului. Unlucru pe care l-amremarcat ºi îl considerimportant ºi pentru noieste cã statul austriacsau consiliile regionalefac publicitate ºi faclobby pentru firmeleaustriece în mod gratu-it. Am fost la un parc

industrial de lîngãViena, un parc indus-trial care are în jur de290 de hectare, însãpublicitatea sau pro-movarea acestui parceste asiguratã de cãtreagenþia naþionalã carese ocupã cu investiþiileîn Austria sau agenþiaregionalã. Acolo seface aceastã publicitateîn mod gratuit pentrufirmele austriece”, adeclarat Tiberiu Iacob

Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani.

Edilul considerã cã ºi la nivel naþionalar trebui sã se procezela fel pentru atragereainvestitorilor.

“O altã chestiunefoarte importantã afost cã urmeazã sã semeargã pe acelaºimodel, în sensul cãAgenþia Naþionalã aInvestiþiilor Strãine, sãse facã aceste activitãþi

de promovare foarteimportante. Condiþiilepe care le oferãRomânia ºi parcurileindustriale dinRomânia sînt net supe-rioare la ceea ce seoferã în Austria. Dacãîn acest parc la Vienaun metru pãtrat deteren se vinde în jur de250 de euro+TVA, înRomânia în parcurileindustriale preþurile nusunt mai mari de 5euro/mp sau de multeori sînt scutiþi de anu-mite taxe ºi impozite.Acolo nu sunt scutiþi denimic. Cred cã ceea ceoferã România nu estefoarte bine cunoscut înrestul Europei”, a maispus sursa citatã.

Primarul dinPetroºani îi cheamã peomologii sãi din ValeaJiului la o discuþie pen-tru salvarea Vãii Jiului.

“Cred cã este

momentul ºi sper sã nu fie prea tîrziu, sã neîntîlnim toþi cei ºaseprimari din Valea Jiuluiºi sã discutãm la modulconcret ce putem sãfacem pentru ValeaJiului în raport cu ceeace se întîmpla înminerit. Opinia meaeste sã mergem spreaceastã zonã în care trebuie sã ne promovãm foarte bineceea ce avem de oferit,pentru cã dacã nu ofacem noi, nu o facenimeni. Trebuie sã neasociem pentru cã deunii singuri nu vomreuºi”, a conchisedilul.

Investitorii cu care s-au întîlnit cei de laPrimãria Petroºani aufost din domeniul construcþiilor, turismu-lui sau a lemnului.


Abatorul demiei, verificatde DSV

I nspectorii sanitarivin de sãptãmîna

viitoare sã verificecondiþiile în care vor fisacrificaþi mieii laPetroºani.

Singurul abator carefuncþioneazã în perioadasãrbãtorii de Paºti va fideschis, imediat ce vaprimi avizele medicale, iarciobanii deja ºi-au anunþatvenirea cu miei la piaþã.

Situat în incinta pieþeiAgroalimentare dinPentroºani, abatorul esteunic la nivelul Vãii Jiului ºiaici pot fi sacrificate înmod igienic ani-malele în perioadapremergãtoarePaºtelui. Incintaurmeazã sã fie igienizatã ºi apoiinspectorii DSV vorda avizul necesarfuncþionãrii.

„Aºteptãm, încursul sãptãmîniiviitoare, echipele dela DSV Deva, pen-tru o verificare aabatorului ºi, dupãaceea reautorizarea,pe o perioadã deter-minatã, a abatorului

de sacrificare”, a spusSorin Creþu, ºeful PieþeiAgroalimentare Petroºani.

În Valea Jiului vincrescãtorii de oi ºi capredin zona Gorjului sau aHaþegului, ori chiar de laSibiu. Pentru ei va fi amenajat ºi un spaþiucorespunzãtor în incintapieþei. „Clienþii vechi, dinanii precedenþi, crescãtoriide oi, deja au solicitat înscris sã primeascã spaþiiîn piaþa din Petroºani”, amai spus Sorin Creþu.

În 2015, Paºtele ortodox cade pe 12aprilie, iar cel catolic cu osãptãmînã mai devreme,pe 5 aprilie. Iar cum lanoi sunt credincioºi deambele rituri, piaþa va fianimatã în scurt timp decei care vor veni cu miei.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Primarul Tiberiu Iacob Ridzi cautã soluþiipentru Valea Jiului ºi atragerea investitorilor

Scandalul laptelui înRomânia a atinsapogeul pentru cã dincirca 180 de fabrici audispãrut 50, iar altele,vreo 70 la numãr sezbat în chinuri.Paradoxal, acest lucrus-a întîmplat anul trecutcînd Institutul deStatisticã a raportat ocreºtere a consumuluicu 6%, iar organele decontrol au descoperitcantitãþi mari de brînzãcare nu era fãcutã dinlapte... Doar cã maga-zinele, în special hiper-maketurile, importãmasiv lapte din þãrilelor de origine ºi undeacesta este mai ieftin.

Dupã ce românii s-au plîns cã nu suntlãsaþi sã producã, de la1 aprilie 2015,Uniunea Europeanã numai limiteazã laptele –fiecare produce cîtvrea. Doar cã la noistatul a pus tãlpi,poveri pe umerii fermierilor ºi proce-satorilor tãind subvenþiiºi menþinînd TVA-ul la24%, în timp ce þãrileeuropene aplicã politiciprotecþioniste, în cauzãfiind vorba de hranã...

Cum directiva europeanã se aplicãpeste douã sãptãmîni,Ministerul Economiei ºipatronatele îngraºãporcul pe ultima sutãde metri ºi luni, 16martie 2015, au discu-

tat introducerea în noulCod Fiscal a reduceriiTVA la lapte, la 9%.Dar pînã la parcurge-rea etapelor de punereîn practicã este timpsuficient ca importul sãse instaleze peste toatãþara ºi va fi greu, dacãnu imposibil, sã fiedetronate poziþiile deja

ocupate. Ca urmare, mulþi

fermieri vor renunþa lavaci/oi ºi procesatoriise vor reorienta ºi eispre importuri.

...O chestiune perversã

ºi pericolul ”sãbage briºca înmine”

În Valea Jiului nuexistã acest pericol,pentru cã zonei dintre

Jiuri i s-a decis demultsoarta în acest sens, iarcrescãtorii de animale,momîrlanii locului, s-au organizat cum auputut pe cont propriu.

Existã cartiere întregiaprovizionate demomîrlani cu lapteleadus greu cu spatele,cu calul, ATV-ul sau cu

autoturismele proprietate.

”Prima mãsurã înValea Jiului a fost desfiinþarea centrelorde colectare, apoi toatãlumea s-a reorientat.De la începutul anuluiexistã obligaþia, pentrusiguranþa populaþiei, cavacile sã fie verificatede noi ºi se verificãtoate gospodãriile careau de la trei vaci în susfiind considerate micro-ferme. În pieþe, facemdirect analiza laptelui.Probabil mai sîntscãpãri, de exemplu nuputem acþiona la cei cumãgarul sau calul cudesagi de pe margineadrumului pentru cã riscsã bage briºca în mine,pentru cã de regulãacþionãm cîte unul, fãrãvreo protecþie, ºi v-ospun din experienþã.Cît priveºte DirectivaEuropeanã, cu libera-lizarea producþiei de

lapte, este ochestiune perversãatîta timp cît proprietarului i s-atãiat subvenþia, iarTVA-ul este unsfert din preþ. Arfi bine cã acest TVA sãscadã, cum se pre-conizeazã, dar vomvedea” - a declaratOctavian Popescu,ºeful CircumscripþieiSanitar Veterinare pentru SiguranþaAlimentelor Petroºani.

”Ede la mama lui, de la

þîþa vacii. Ce poatefi mai bun?!”

În localitãþile dinValea Jiului existãcumpãrãtori direcþi,care au preluat tradiþiafamiliilor. ”Eu iau laptede la nana Cheþa. Culaptele ei am crescut.ªi mamei tot ea i-aadus lapte. Acum îieste mai uºor cã oajutã fata ºi ginerele. ªibrînza tot de la ei oiau, atunci cînd au. Mile aduce la uºã. Dacãfac socotelile ies maiieftin ca ãla de la magazin, dar ãla nu-miplace cã trag tot din el,e smîntînit ºi apãtos” –a declarat Mirela IoanaBerinde, din Petroºani.

În Petrila, jumãtatedintr-un cartier este”servit” la domiciliu delãptãreasã. ”Eu nu þincurã de slãbire, cã zicunii cã e prea graslaptele. Pãi e de lamama lui, de la þîþavacii. Ce poate fi maibun ca ãsta ºi îl iau cu2,5 lei ºi mie îmi ajungdoi litri pe sãptãmîna”– a spus Vasilicã Pop,din Petrila.

”Îi greu, dar chiardacã avem orecepãmînt ºi douã vaci, tot

trebe o pîine, ulei, cuce ne spãla, adicã fãrãbani nu poþi. Eu duc cucirca cîte 20 de litãre.Ne sculãm la 4,00 sãmulgem ºi îl aducprospãt, cald de lavacã. Da’pãi dacãlaptele nu-i bun, omulnu þi-l ia, cã oameniiºtiu de-atîþia amar deani de cînd iau de la ainoºti. Mai sînt carerenunþã, ãia mai tinericã zic cã e prea gras,în vreme ce alþii zic cãnu-i destul de groscaimacul, smîntîna ceeadupã ce-i fiert. Aºa-iomul, dupã cum îiplace” – a povestit,printre multe altele,Florica Marea, de 55de ani, care spune cãstã între doi munþi –unul al Petrilei ºi altul alPetroºaniului.

Alþii, cu iniþiativã, audeschis automate de lacare te poþi aprovizionacu lapte autohton, verificat.

Ca urmare, ValeaJiului nu este atinsã decriza laptelui de la nivelnaþional pentru cã zonaa fost mereu în crizã ºis-a întors în timp sau s-a reinventat.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Î n urma discutãriiîn cadrul Sinodului

BOR a modului decomunicare în spaþiulvirtual, preoþii dinValea Jiului ºi dinjudeþ ºi-au desfiinþatprofiluri pe Facebook,alþii au fãcut ”curãþenie”,iar alþii, siguri pe sine,au continuat sã-ºitransmitã mesajele ºiînvãþãmintele maiblînd sau intransigeþi.Cei mai direcþi sîntpreoþii jurnaliºti.

În ºedinþa de lucru aSfîntului Sinod al BisericiiOrtodoxe Române –BOR, care a avut loc lunatrecutã, s-a discutat ºidespre comunicareapreoþilor în spaþiul virtual. Purtãtorul decuvînt al PatriarhieiRomâne, pãrinteleConstantin Stoica, aatras atenþia cã, "fie chiar ºi atunci cîndeste vorba de site-uripersonale, preoþii trebuiesã fie atenþi la ceea ceposteazã". ªi cum vremurile sînt agitate, denici nu ºtii cum îþi suntrãstãlmãcite spusele, mulþidintre slujitorii bisericii,care aveau conturi pereþele de socializare, ºi-aurevizuit acest gen decomunicare ºi promovarea activitãþilor specifice.Unii ºi-au desfiinþat profilurile, alþii au fãcut”curãþenie”, alþii nu aumai fãcut nici o postare înspaþiul virtual de lamomentul atenþionãrii,dar alþii ºi-au contuatactivitatea fãrã probleme.

Cei care lucreazã încadrul bisericii ºi sunt ºi

jurnaliºti, cum este preotMircea Mihuleþ, inspectormass media la EpiscopiaDevei ºi realizator al emisiunii tv ”Punctul devedere”, sau preotulEugen Tãnãsescu, jurnalistla adevãrul.ro ºi inginer,

care nu se feresc sã-ºispunã deschis opiniiledespre politicã, oameni ºifaptele lor. Adicã sîntcaustici cît cuprinde,instransigenþi faþã de”prostie ºi prostealã”, faþã de ”nedreptatea, minciuna, hoþia, haosul,

deciziile aiuritoare”, fãrãînsã a neglija vreo clipãistoria ºi spiritualitateacreºtinã, activitãþilesociale.

Alþii precum AlexandruOltean, din Orãºtie, sau

preot Zgîrcea Mãnãsuc ,din Vulcan, transmitmesaje mult mai subtil,prin poveºti caredetroneazã superstiþii saucu cei doi lupi care seluptã ºi cîºtigã celhrãnit… Dacã e sã comparãm

atitudinea din spaþiulvirtual a preotului, care arezidit Biserica dinClopotiva, cu o istorieextrem de zbuciumatã,Nicolae ªtefoni, cu cea apãrintelui Ciprian, de laPetroºani, ai zice cãprimul este strãbãtut de

frenezia tinereþii, iar aldoilea de cuminþeniaexperienþei… Pãrinteleªtefoni este cutezãtor ºifãrã reþineri în a arãtapreotul ºi omul care este,la onorabila sa vîrsta.Preotul Cãlin, de la Sf.

Varvara, pare a fi exigentcu sine ºi pornit sã facãlucruri mari, sã atragãtineri, care sã aducã plusvaloare unui loc cãruia i s-au dãruit preoþii depînã acum.

Clar, atenþionarea BORprivind comunicarea peinternet a preoþilor a fostde folos pentru cei ce aulãsat ”garda”, iar pe ceistãpîni pe sine i-a fãcut sãcontinue comunicarea lanivel de scol XXI.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

D in septembrie,toþi copiii din

clasele primare voravea o orã de înot laºcoalã. Asta vreaTiberiu Iacob Ridzila Petroºani, undecautã sã dezvolteacest sport, odatã cea pus în funcþiunebazinul didactic.

Fiecare copil aflat lavîrsta optimã pentruacest sport, va ajungemãcar o datã pe sãp-tãmînã la bazinul deînot aflat în apropierea

ªcolii Spiru Haret.Planul a fost pus lacale de primarul TiberiuIacob Ridzi, care are degînd sã organizeze sis-temul ºcolar în aºa felîncît, copiii sã poatãintra aici contra uneisume modice. Modelul afost luat de la primaruldin oraºul MiercureaCiuc, unde copiii dejafac parte dintr-un astfelde program. „Toþi eleviidin clasele a III-a ºi a IV-a merg obligatoriu la oorã de înot pe sãp-tãmînã la bazinul deînot. Pentru acest lucru,

la Petroºani sîntemdeficitari în ceea cepriveºte profesorii deînot. Avem doar doi cuatestat, însã, o sã am odiscuþie cu directorii deºcoli sã vedem cumputem face cã, maimulþi proesori de sportsã poatã sã ia acest ate-stat ºi sã meargã laplatã cu ora, pe care são plãteascã primãria”, aspus Tiberiu IacobRidzi, primarul municip-iului Petroºani.

Programul vine în

întîmpinarea copiilor,care la vîrsta de 9 – 10ani sînt apþi sã înveþe sãînoate ºi un abonamentlunar ar putea fi deaproximativ 3 lei.

Totul ar putea sã devinã funcþional dinanul ºcolar viitor, iaredilii locali vor merge laMiercurea Ciuc, undeprogramul deja dãroade, ca sã studiezecum a fost gestionatãsituaþia, concret.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 martie 20154 Actualitate Actualitate 5

Cum scãpaþide centura desiguranþãP etroºãnenii respectã legea

sau pur ºi simplu s-auobiºnuit cu centura de siguranþã.

Pentru mulþi dintre conducãtorii autosau pasageri purtarea centurii de siguranþã este un chin. Cei care suntprinºi fãrã a purta acest accesoriu riscãsancþiuni potrivit codului rutier. Existãînsã o portiþã care îi poate scãpa peºoferi sau pasageri de purtarea centuriide siguranþã.

“Sînt reglementate prin lege ºi suntcîteva persoane. Sunt persoanele care au fost operate de cancer de sîn. Suntpersoane care au obezitate morbidã ºiatunci nu pot suporta centura. Sunt persoane cu afecþiuni cardiace ºi respira-torii. Persoana respective trebuie sã seprezinte la medic ºi sã se constate cã auanumite afecþiuni ºi conform legii seelibereazã o adeverinþã. Orice adeverinþãºi act la cerere se plãteºte”, a declaratConstantin Gheorghiu, medic de familie.

La Petroºani nu sunt multe cazurile încare se solicitã adeverinþã medicalã pentru nepurtarea centurii de siguranþã.


Înot pentru copii la ºcoliledin Petroºani

Dupã ce au fost atenþionaþi de BOR, preoþii ºi-aurevizuit site-urile personale ºi profilurile Facebook

Noua crizã nu atinge Valea Jiului pentrucã zona ”a fumat” demult momentul”P rima mãsurã în Valea Jiului a fost desfiinþarea centrelor de colectare,

apoi toatã lumea s-a reorientat (...) Cît priveºte Directiva Europeanã, culiberalizarea producþiei de lapte, este o chestiune perversã atîta timp cît proprie-tarului i s-a tãiat subvenþia, iar TVA-ul este un sfert din preþ. Ar fi bine cã acestTVA sã scadã, cum se preconizeazã, dar vom vedea” – Octavian Popescu, ºefulCircumscripþiei Sanitar Veterinarepentru Siguranþa Alimentelor Petroºani.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 martie 20156 Actualitate

Z eci de proprietãþiºi sute de locuinþe

sînt scoase la vînzarepe piaþa liberã ori lalicitaþie de cãtreunitãþile bancare, însãpuþine îºi gãsesc uncumpãrãtor.

Preþurile sunt mai mici ºicu 30 de procente faþã deperioada 2008, însã într-ozonã sãracã cum este ValeaJiului, tot nu sunt atractive.

Tranzacþiile imobiliarestagneazã atît datoritã faptului cã mulþi dintre ceicare aveau bani ºi-ºi doreauo casã ºi-au achiziþionat-o

înainte de crizã economicã,dar mai ales pentru cã pro-prietarii de bunuri imobileaºteaptã o majorare apreþurilor apartamentelor ºiterenurilor. Preþurile aucoborît de la an la an, însã

tot nu este suficient încît sã dezmorþeascã piaþaimobiliarã.

O speranþã pentru ceicare nu se grãbesc estedezvoltarea turismului înzonã, iar visul a încolþit în

mintea lor dupã ce Parângula dat semne de o uºoarãrevenire în acest sezon turistic.

„Cei mai mulþi proprie-tari aºteaptã finalizareaproiectului de dezvoltare adomeniului schiabil, sperîndcã preþurile caselor sauterenurilor vor sãlta biniºor.Oricum ºi în prezent,preþurile sunt cu mult maimici faþã de restul þãrii, însãpentru o zonã sãracã cumeste Valea Jiului, nu suntmici”, a spun agenþii imobiliari. Faþã de perioada2008-2010, astãzi, unapartament cu douãcamere, în Petroºani, este

cotat la preþuri cuprinseîntre 20 de mii de lei ºi150 de mii de lei, în funcþiede zona în care esteamplasat. În acelaºi timp, ocasã cu curte aproape decentrul civic din municipiulPetroºani, poate costa ºi150.000 de euro, însã seoferã ºi un teren generosde circa 2500 de metripãtraþi. Sunt ºi case maimodeste la preþuri de 30 demii ori 50 de mii de lei,majoritatea în cartieremãrginaºe. Pe de altãparte, dacã vînzãrile delocuinþe nu prea merg bine,în schimb, închirierea degarsoniere sau apartamentea rãmas o afacere bãnoasã.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Pregãtiri la biserici I nspectorii Primãriei

MunicipiuluiPetroºani împreunã cucei din cadrul ISUHunedoara încep veri-ficãri la toate lãcaºurilede cult din municipiu.

Asta pentru prevenireaeventualelor dezastre care s-ar putea produce în perioa-

da sãrbãtorilor pascale. Acþiuni asemãnãtoare

sînt demarate ºi în restullocalitãþilor Vãii Jiului.

Pompierii ºi responsabiliimunicipalitãþii vor verifica,pe raza Petroºaniului, biseri-cile pentru a vedea dacã sîntrespectate normele de pro-tecþie ºi stingerea incendiilor,precum ºi cãile de evacuaredin instituþii în cazul în careapare un pericol. Acþiunease deruleazã în fiecare an înpreajma acestor sãrbãtori,iar inspectorii le cer celorcare administreazã lãcaºurilede cult sã remedieze toatedeficienþele constate.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

“Un cîine pregãtitpentru cãutarea persoanelor rãtãcitescurteazã foarte multtimpul de reacþie ºi decãutare a echipelor desalvare. În cazulavalanºelor în primele5-10 minute dinmomentul declanºãriicîinele este singurulcare poate fi util în sal-varea de vieþi omeneºtipentru cã metodeleclasice de cãutare ºisondare îngreuneazã ºiduce timpul foartedeparte în ceea ceînseamnã gãsirea ºidezgroparea victimelor.Asta nu înseamnã cã

nu exista aparaturaspecializatã care ar trebui sã fie purtatã defiecare persoanã careiese pe pista de zonãschiabilã. Sunt aºanumitele DVA-uri dardin pãcate noi suntemprea sãraci ca turiºtipentru a achiziþionaaceste echipamentetehnice”, a declaratGeorge Resiga, ºefSalvamont Straja.

Pentru cã nu suntbani, cei doi cîini nupot fi antrenaþi pentrusalvare montanã.

“Nu cred cã ar fi oproblemã din punct devedere financiar. Existã

la ora actualã chiar ºila noi în centru doiastfel de cîini careprobabil odatã ce vaexista un buget alocatpentru ei vor mergepentru instruire laCaras sau la Argeº. Lanivel de serviciu publicjudeþean care asiguraactivitatea de salvareMontana în afara ser-viciilor publice localeexista un buget destul

de îndestulãtor datoritãînþelegerii de laConsiliul Judetea pen-tru prevenire ºi salvareîn zona montanã”, amai spus salvamontis-tul.

Vreni Dark Kenneleste numele primuluicîine din România care deþine brevet deintervenþie în caz deavalanºã. Acesta a fostîn weekendul trecut în

staþiunea montanãStraja alãturi deantrenorul sãu.

“Cîinele face partedin asociaþia noastrãde salvare dinCaransebeº. Este uncîine din rasa ciobã-nesc belgian. A fostcrescut ºi pregãtit legalîn România. A fostbrevetat de Româniaîn salvare din avalanºe,brevetat de departa-mentul pentru Situaþiide Urgenþã ºi deAsociaþia Naþionalã aSalvatorilor Montanidin România. A fost latrei intervenþii înpãdure. Pe zãpadã, din fericire nu amavut. Nu trebuie sã îþidoreºti sã ai parte deintervenþii ci sã fipregãtit”, a declaratCristian Brecica, proprietarul cîinelui.

Potrivit conducãto-rului lui Vreni, totulpleacã de la o joacã,iar cîinele trebuie stimulat în perma-nenþã, finalul fiindfoarte serios – salvarea

de vieþi omeneºti.“Nueste vorba de greutateci de timp ºi seriozi-tate. Trebuie sã fi per-severant ºi sã ºti cefaci. Eu m-am pregãtitla o ºcoalã din Arad încalitate de conductorcanin. Cîinele vine dela ºcoala de dresaj ºiapoi a fost pregãtit peavalanºe împreunã cudomnul Sanduloiu. Amlucrat mult împreunã ºicu colegul meuHoraþiu Cocie careeste ºeful echipei de laMuntele Mic de la noi.Este o muncã înechipa pentru cã nupoþi lucra singur”, nemai spune proprietarulcîinelui.

Va mai dura cevatimp pînã cînd ºi lanivelul SalvamontHunedoara va fi brevetat un astfel deexemplar. Fondurileinsuficiente nu permitpentru momentºcolarizarea celor douãexemplare.


Noi avem. Nu îi folosim.

Nevoie de câine pentru salvare montanãS alvamontiºtii din Straja ºi nu

numai ar avea nevoie de un cîinepentru intervenþii în caz de avalanºe. Lanivelul judeþului existã douã exemplarecanine însã acestea ºomeazã din lipsã defonduri. Salvamontiºtii sunt de pãrere cã un astfel de membru în echipa deintervenþie ar scurta timpul de cãutare.

Vânzãrile de case ºi apartamente bat pasul pe loc

F inalul poveºtii“Drumului lui

Bãsescu” s-ar puteascrie în dosar câteva zile. În doarcâteva zile, ÎnaltaCurte de Casaþie ºiJustiþie ar puteada sentinþa defini-tivã în dosarul înacre se judecãsoartea DN 66A,care ar urma sãtraverseze ParculNaþional Retezat,între Petroºani ºiBãile Herculane.

Un proces deschisde activiºtii de mediu,care încearcã pe toatefronturile sã împiediceconstruirea drumului,care – spun ei – ar dis-truge iremediabil zona.

Opozanþii proiectu-lui cer în instanþã anu-larea avizului dat deMinisterul Mediului,dupã ce o contraex-pertizã realizatã decercetãtori români ºistrãini ar fi arãtat cãexpertiza privindimpactul de mediucomandatã deautoritãþi este unasuperficialã, iaraprecierea conformcãreia impactul asupramediului, florei ºifaunei este neglijabilnu este conformã curealitatea. “Am solici-

tat sã se constatatenelegalitatea ºi nete-meinicia Decizieiprivind emiterea acordului de mediu ºirevocarea acestuia,anularea acordului demediu ºi suspendareaactului administrativpânã la soluþionareape fond a cererii, pre-cum si a celorlalte acteºi avize care au stat labaza emiterii Acorduluiîn baza Raportuluiprivind Studiul deEvaluare a Impactuluiasupra Mediului”,declara Gabriel Pãun,reprezentantul AgentGreen România.

În plus, opozanþiiproiectului reclamã ºilipsa de utilitate realã aacestei ºosele, dar ºifaptul cã acesta arurma sã traverseze, cuefectele distructiveimplicite, ultimul PeisajForestier Intact dinzona de climã tempe-ratã a Europei, statutrecunoscut inclusiv deAcademia Românã.

Mai multe asociaþiiecologiste au dat înjudecatã AgenþiaNaþionalã de Protecþiea Mediului, DirecþiaRegionalã de Drumuriºi Poduri Timiºoara,dar ºi GuvernulRomâniei, în speranþacã lucrãrile vor putea fioprite În noiembrie2013 activiºtii de

mediu aupierdut procesul laCurtea deApelBucuresti ºiau fãcutrecurs laICCJ, careurmeazã sãdea verdictulîn data de 27 martie.

U n proiectcontroversat

AmenajareaDN66A reprezintãunul dintre cele maicontroversate proiectede infrastructurã dinRomânia, pentru careactiviºtii de mediu s-auluptat chiar ºi îninstanþã ca sã nu fieimplementat. Oricum,ºi finanþarea a fostasiguratã în hop-uri,aºa cã investiþia este departe de a fifinalizatã. ConstrucþiaDN66A a început înanul 2002, asta dupãce în 1999 drumulforestier care traversarezervaþiile naþionaleRetezat ºi ValeaCernei a fost ridicat larangul de drum naþio-nal. Pânã acum, aufost construiþi circa 20kilometri din ºosea, dela ieºirea din locali-tatea Uricani pânã înzona Câmpuºel, înParcul Naþional

Retezat. Pânã în2010, urmau sã fiefinalizaþi ºi restul de 18 de kilometri ai

DN66A, pânã laIzvoarele Cernei, undecalea de acces se inter-secteazã cu un alt

drum naþional,DN67D, legând astfelValea Jiului de BãileHerculane. Numai cãultimul tronson nu afost nici acum moder-nizat. Iniþial, mai multeorganizaþii ecologisteau contestat investiþia,pe motiv cã ºoseaua va afecta ecosistemuldin rezervaþiile natu-rale. Ulterior, proiectula primit avizele demediu, însã nu a maiprimit finanþare.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Sã fim alãturide Andreea!Povestea fetiþei firave, dar care a luptat timp de 18 ani cuo boalã, ce iniþial a þintuit-o înpat, a miºcat multã lume.

Mulþi oameni ne-au întrebat cumar putea sã o ajute pe fetiþa care,deºi are deficienþe grave, a reuºitsã creeze o adevãratã colecþie demãrþiºoare ºi felicitãri, manufacturicare, în parte, le-a vîndut zileleacestea. Ea face asta pentru ca întoamnã sã poatã merge la încã ooperaþie. Pânã acum Andreea afãcut 12 operaþii ºi urmeazã cea cunumãrul 13.

Ea sperã sã aibã cîndva copilãriapierdutã ºi sã poatã sã meargã,

fãrã scaunul cu rotile. A reuºit sã facã primii paºi, dar

mai sînt multe operaþii pînã ce visulsãu va fi realitate. Cei care vor sã oajute, o pot face în continuare. Contul în care pot fi trimiºi banii

este la Pireus Bank pe numelePop Maria Andreea

IBAN RO73 PIRB 2202 6544 16001000

Cod SWIFT PIRBROBU

VÃ MULÞUMIM!

Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 martie 2015 Actualitate 7

0735.183175

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºanicu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON 0722448428

I nspectoriiDirecþiei

Sanitar Veterinareºi pentru SiguranþaAlimentelorHunedoara au con-trolat mai multeunitãþi din indus-tria agroalimentarã.

Vizate au fost înprincipal aspecteprivind calitatea spaþi-ilor în care produselealimentare sînt manipu-late, prelucrate precumºi cele de depozitare amateriilor prime ºi pro-duselor finite, controluldãunãtorilor, evidenþa

documentelor ºicondiþiile de igienã.

Controalele au fostderulate într-o campaniederulatã la nivel naþionaliar în judeþul Hunedoara,inspectorii au acordatamenzi în valoare totalãde 9.600 lei.

Sancþiunile acordatepe parcursul lunii februarie au fost pentruneîntreþinerea cores-punzãtoare a spaþiuluide producþie, condiþiiigienico sanitarenecorespunzãtoare,depozitare necorespun-zãtoare, nerespectareadestinaþiei spaþiilor ºifuncþionare fãrã docu-ment de înregistrare.

M. M. GÂNJUGÂNJU

DSV Hunedoara: Amenzide aproape zece mii de lei

În doar câteva zile se tranºeazã soarta„Drumului lui Bãsescu”

Fotbal, Liga a II-a

Cine mai vreaîn Liga I?

În Seria 1, liderul F.C.Voluntari a cedat la Baloteºti(0-1), iar Suceava (2-0 cuA.S.C. Bacãu) ºi AcademiaPiteºti (3-0 la Slobozia,echipa Unirea fiind exclusãdin campionat), s-au apropiat de lider.

Legendara FarulConstanþa (0-4 la Brãila) va

juca în play-out pentru aputea rãmâne în Liga a II-a.

Clona fotbaluluitimiºorean, A.C.S. Recaº(Poli) a beneficiat de un 3-0cu retrasa Fortuna Câmpina,în timp ce urmãritoareaMetalul Reºiþa a câºtigat cuemoþii, 3-2, dupã ce a fostcondusã acasã cu 1-0 ºi 2-1de cãtre F.C. Olt Slatina.

ªi Unirea Târlungeni apierdut, 1-2 la C.S.M. Rm.Vâlcea, dupã ce a condus cu 1-0.

Pânã la finalul lunii martie a.c. se mai joacãultimele trei etape ale sezonu-lui regulat, apoi se vor jucaturneele play-off ºi play-out,plus jocurile de baraj pentru arãmâne sau a retrograda.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 martie 20158 Sport

Am ales trei nume:Florin Marin, MihaiPintilii, MilicãHotoboc.

Primul, un antrenor

cu ºtate vechi, a trecutºi pe la Jiul prin2006, dar n-a reuºitmare lucru. Acumomul se aflã la cârma

echipei Oþelul Galaþi,pe care încearcã sã oscoatã dintr-o situaþiedificilã, cea de la retro-gradare, ºi reuºeºte.Punct cu punct, Oþelul Galaþi se descurcã,avându-l în poartã ºipe cel care zece ani aapãrat la Jiul,Hotoboc. Un Hotoboc

care chiar dacã laBotoºani n-a avut oprestaþie prea grozavã,rãmâne, oricum, pesterezerva sa, Kalambay.

Mihai Pintilii revineîn þarã dupã experienþaarabã ºi devine liderulechipei Pandurii Tg.Jiu. El este cel carepune o amprentã

evidentã pe jocul echipeigorjene, clarviziunea safiind extrem de vizibilãîn contextul echipei.

Iatã cã cele treinume care au prinsultima perioadã de glorie a Jiului în Liga I,fac ºi acum faþã cu brio statutului desportivi în prima linie.

Henþ cu mâna RENAªTEREAFOªTILOR JIULIªTI

Cu foºtii jucãtori ai Jiului Roiu ºiDrãgoescu în echipã, F.C. Hunedoara s-aimpus în meciul de la ªtiinþa Turceni cu 2-1, rãmânând în continuare pe o poziþie demijlocul clasamentului.

Liderul Naþional Sebiº a reuºit un galop

de sãnãtate, 3-0 la Millenium Giarmata,rãmânând în continuare la patru puncteavans faþã de U.T.A. B.D., victorioasã ºi eacu 3-1 în meciul cu ACSVM Craiova.

Fotbal, Liga ISTEAUA, CE PÂRNAIE!

Etapa a 21-a a oferitîncã o datã chipul jalnic alcampioanei, fãcut zob la Tg.Jiu, cu un Mihai Pintilii liderde piaþã. Steaua, cu jucãtoride Naþionalã, nu a pututdepãºi o evoluþie cu notã de 3 ºi 4.

Urmãritoarea Stelei,Petrolul Ploieºti, s-a împiedi-cat, 1-1 la Rapid Bucureºti.

Cu punctul obþinut laChiajna, 0-0 cu Concordia,A.S.A. Tg. Mureº ºi-a întãritpoziþia a treia, având oserioasã opþiune pentrucupele europene.

Clujul are toate ºansele ca de la anul sãaibe ambele echipe,Universitatea ºi C.F.R., înLiga a II-a.

Dinamo a fost con-dusã cu 1-0, dar pânã laurmã Ceahlãul P. Neamþ nuºi-a putut depãºi condiþia,fiind învinsã cu 3-1.

Interesantã evoluþiacelor de la C.S.M.S. Iaºi, cupunctaj maxim în ultimelepatru meciuri, echipa dinCopou intrând într-o zonãmai liniºtitã a clasamentului.

O altã fostã cam-pioanã, Oþelul Galaþi, esteîn cãdere liberã, scorul de1-1 la Botoºani fiind ca ofrecþie la piciorul de lemn.

În ediþiade mâine

Fotoreportaj de la un semieºec algazdelor, HerculesLupeni-Victoria Cãlan 1-1.

Jiul-MinerulUricani 1-1, un meciîntre „bãtrânii” Irina ºi „Jalon” Câmpean,alãturi de o armatã de juniori.

Tatã ºi fiu, familia Miclãuº, jucândîn aceeaºi etapã peterenuri diferite.

Liga a IV-a HunedoaraEtapa a 16-a, 14 martieUniv. Petroºani – Gloria Geoagiu 2-0C.S. Vulcan – Aurul Certej 4-0Metalul Criºcior – Aurul Brad 0-4Jiul – Minerul Uricani 1-1Cetate Deva – Dacia Orãºtie 8-2Hercules Lupeni – Victoria Cãlan 1-1ªoimul Bãiþa – Retezatul Haþeg 2-1Inter Petrila a stat

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Fotbal, Liga a III-a, Seria a 4-a

HUNEDOARABATE ÎN DEPLASARE

Ex-jiuliºtii Roiu ºi Drãgoescu au trãit alaturibucuria victoriei lui FC Hunedoara la Turceni

Mihai Pintilii a revenit în forþã la Pandurii Tg. Jiu,

cu o pasã de gol în meciul cu Steaua

Portarul Dumitru Hotoboctrãieºte o a doua tinereþe

la Oþelul Galaþi

CVJ Nr 819, marti17 martie

Documents

Transcript of CVJ Nr 819, marti17 martie