CVJ NR. 337, JOI 28 MARTIE 2013
-
Upload
geza-szedlacsek -
Category
Documents
-
view
227 -
download
2
description
Transcript of CVJ NR. 337, JOI 28 MARTIE 2013
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 337
Joi, 28 Martie 2013
Taie în carne vie la Spitalul Vulcan
Medicul sirian va ficoncediat de noua
conducere
M ãsuri pentru reducerea chel-tuielilor la Spitalul municipal
Vulcan. Noua structurã de conduc-ere a spitalului din Vulcan taie încarne vie cheltuielile.
>>>PAGINA A 5-A
Disperarea unora,bucuria altora
I mobile scoase de bãnci la licitaþie ºi la 50% din
preþul iniþial. Din cauza lipseibanilor ºi a locurilor de muncã,tot mai multe persoane care aucontractat un credit bancarimobiliar...
>>>PAGINILE 6-7
Un drapel„murat”
I ntrat în UE, lãsat pedinafara Schengen-
ului ºi înecat sub zãpadã.Cam asta s-ar putea spunedespre „ofilitul” drapelromânesc, la fel ºi despreclasa politicã românã.
>>>PAGINILE 6-7
Drumul spreHerculane nu primeºte
finanþareD in lipsã de fonduri, drumul spre
Herculane nu se mai realizeazãanul acesta. Reprezentanþii Departamen-tului pentru Infrastructurã ºi Investiþiistrãine precizeazã mai multe aspectereferitoare la situaþia drumului care facelegãtura dintre Valea Jiului ºi Herculane.
>>>PAGINA 12
D oi tineri, din Petroºani, au gândit un pary caritabil, la care sã invite DJ-i din toatã Valea Jiului, cu gândul cã vor accepta participarea doarcâþiva. Surpriza a fost mare când cererile de participare au depãºit zona, chiar ºi muzicieni din Deva au dorit sã aibã o contribuþie pentru
ajutorarea copiilor din Petrila, care nu ºi-au cunoscut niciodatã pãrinþii. Astfel, sâmbãtã, la Petroºani, va avea loc un veritabil festival!
Cu dragoste, “celor nãscuþi în pustiu” -
festivalul omeniei de calitate
>>>>>> PPAGINILE 6-7AGINILE 6-7
Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 Martie 20132 Utile
Vrei ca afacereata sã fie cunoscutã?
Vrei sã tedezvolþi?
Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi deafaceri?
Vrei sã faci bani?
Cronica Vãii Jiului
EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI
Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE
Cronica Vãii JiuluiWebsite:
www.cronicavj.ro
E-mail:[email protected]
Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUS,A, Denis RUS,Monika BACIUMonika BACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
VVrreemmeeaa îînn VVaalleeaa JJiiuulluuii
LLuuppeennii
VVuullccaann
Ziua SearaDimineaþaNoaptea
Ziua SearaDimineaþaNoaptea
Ziua SearaDimineaþaNoaptea
Ziua SearaDimineaþaNoaptea
PPeettrrooººaannii
PPeettrr ii llaaÎncepând cu 1 noiembrie2012 au loc audienþe lasediul societãþii dinPetroºani, str. Cuza Vodãnr. 23 dupã urmãtorulprogram:Miercuri, 13:00 - 15:00· ªef Dep. economic -Mariana Matrica· ªef Dep. Producþie –
Cristian IonicãJoi, 10:00 - 12:00 · Director General - CostelAvram · ªef Dep. Exploatare -Florin Donisa· ªef Birou Juridic –Adriana Dãian
Director General,Costel AVRAM
AAAAppppaaaaSSSSeeeerrrrvvvv IIIInnnnffffoooorrrrmmmmeeeeaaaazzzzãããã
Casa de Culturã,
Str. 1 Decembrie
1918, nr. 100
Petroºani
Telefon
0374.906.687
wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo
NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!
Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1
9:45 Suflete pereche (r)10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii
12:00 Pastila Vouã (r)12:30 Aventurile lui Sinbad 13:30 Pastila Vouã (r)13:45 Hoþul fantomã (r)15:00 Copii contra pãrinþi (r)16:40 Aventurile lui Sinbad 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche21:15 Hoþul fantomã
8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiulmeu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiulmeu16:00 Observator
17:00 Acces Direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Gorila Joe 23:00 Un Show Pãcãtos1:00 Observator (r)
7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Dã-i bãtaie! (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Negustorii de copii 17:00 ªtirile Pro TV17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Las fierbinþi 21:30 Spitalul de demenþã 22:00 ªtirile Pro TV22:30 Pentatlon 0:30 Pariu cu viaþa (r)
9:30 NCIS: Anchetã mili-tarã (r)10:30 Medium 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 Iubiri secrete (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Galileo 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r)
17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 1819:00 Focus Sport
9:40 Legendele palatului:negustorul Lim Sang-ok 10:20 Ora de business (r)11:10 Zeul rãzboiului (r)11:50 Zeul rãzboiului (r)12:30 Tribuna partidelorparlamentare 13:00 De joi pânã joi14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:45 Lozul cel mare 17:40 Zeul rãzboiului 18:20 Zeul rãzboiului 19:00 Ora de business 19:45 Sport20:00 Telejurnal 21:00 Prim plan
Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 martie 2013 Actualitate 3
DianaMITRACHE
Amenda a fostaplicatã de inspec-torii de muncã pen-tru faptul cã malulde pãmânt care i-aucis nu a fost susþin-ut corespunzãtor.Ileana Bodea, ºefaITM Valea Jiului,susþine cã anchetase apropie de finalºi cã, dupãfinalizarea ei, înfuncþie de gravitateaabaterilor care s-auconstatat, este posi-bil sã fie date ºi altesancþiuni. „Firma afost amendatã cu8.000 de lei pentru
cã, în realizarealucrãrii, malurile nuau fost sprijinitecorespunzãtor.Ancheta esteaproape de final ºivom stabili care maisunt abaterile ºi
sancþiunile aferente,la terminarea ei”, adeclarat IleanaBodea,ºefa ITMPetroºani.
Activitatea înºantier a fost relu-atã, iar rezultateleanchetei vor fi gataîn scurt timp.
Doi muncitori dela Hidroconstrucþiaau fost striviþi subun mal de pãmânt,în data de 12 mar-tie, la Vulcan. ªanþulpe care l-au sãpat
pentru introducereaunei conducte deapã s-a surpat pestecei doi, iar echipelede salvare nu au maireuºit sã-i salveze.Cei doi bãrbaþi efec-tuau lucrãri deînlocuire a unei con-ducte, în cadrulproiectului de extin-
dere a retelei de apãºi canalizare înmunicipiul Vulcan. Echipa de muncitorisãpase un ºanþadânc de peste 3metri, pentru intro-ducerea conducteide apã, cand s-aprãbuºit malul depãmânt peste ei.
DianaMITRACHE
Incidentul a avut locîn Petroºani, pe lamiezul nopþii, iaroamenii legii i-auîntocmit dosar penal.
„În jurul orei 00:15,, afost depistat depoliþiºti, pe stradaProgresului dinmunicipiul Petroºani,un tânãr de 23 de ani,din Petrila, care con-ducea un moped neîn-matriculat, fãrã sãposede permis de con-ducere ºi aflându-sesub influenþa bãuturiloralcoolice.
În urma testãrii cuaparatul etilotest arezultat o concentraþiede 0,30 mg/l, alcoolpur în aerul expirat”, adeclarat Bogdan Niþu,purtãtor de cuvânt alIPJ Hunedoara.
Se pare cã modaautovehiculelor neîn-matriculate este în
vogã, pentru cã hune-dorenii creazã chiaraccidente cu astfel demaºini.
„În data de25.03.2013, la ora14:00, un bãrbat de42 de ani, din
municipiul Brad, întimp ce conducea oautoutilitarã care tractao remorcã artizanalãneînmatriculatã oriînregistratã, pe stradaAvram Iancu din Brad,din direcþia Mesteacãn-Deva, a pierdut con-trolul autoutilitarei, apãtruns pe contrasensºi a tamponat douãautoturisme parcateregulamentar.
În urma acestuieveniment rutier nu aurezultat victime, însã,poliþiºtii au întocmitdosar penal pe numeleconducãtorului”, a maideclarat Bogdan Niþu,purtãtor de cuvânt alIPJ Hunedoara.
Diana MITRACHE
Un echipaj de la RARºi unul de la IPJHunedoara a controlat întrafic toate taxiurile.Acþiunea a avut loc pe totparcursul dimineþii demiercuri, iar oamenii legiiau verificat starea tehnicãºi modul în care pasageriisunt trasportaþi la desti-naþie. Mai mulþitaximetriºti au rãmas fãrã
actele necesare din cauzadefecþiunilor depistate lacontrol. Totuºi, mulþi audeclarat cã acþiunea e bin-evenitã. „E bine cã sun-tem verificaþi, pentru cãsunt ºi colegi care aumaºinile nu tocmai în reg-ulã”, a spus unul dintretaximetriºtii verificaþi,cãruia is-a sugerat sã îºifacã curãþenie în portba-gaj, pentru ca pasagerii sãnu îºi murdãreascã baga-
jele. Toate taxiurile au trecut
prin filtrele organizate în
mai multe puncte ale VãiiJiului, iar inspectorii auþinut sã vadã cum sunt
dotate maºinile.A fost vizatã starea
tehnicã a maºinilor, stareacauciucurilor ºi a echipa-mentelor de pe maºinã,ba chiar ºi curãþenia din
interior sau din portbagaj,pentru ca clienþii sã nuaibã de suferit.
LuizaANDRONACHE
Navetiºii dinVulcan au stat, spreexemplu, zeci deminute în staþii,pentru cãtaximetriºtii care dealtfel, în fiecare ziracoleazã clienþi cupreþuri de transportca la maxi-taxi, dedata aceasta stãteau
aliniaþi unul lângãaltul, cu musca pecãculã ºi nu plecaude pe loc.
ªi, microbuzelecare veneau dinspreUricani, nu au luatcãlãtori în picioare,ci doar exact câtnumãrul de scaune,de frica poliþiºtilorcare s-au postat înintersecþia de laLivezeni.
De menþionateste cã în zileleobiºnuite, ºoferii de
maxi taxi de laZMK înghesuiecãlãtori în picioare
ca sardinele în con-servã, mai mulþidecât stau pescaune.
Mai bine de 30de minute a trebuitsã aºtepte fiecarenavetist ieridimineaþã, pânãcând a avut noroculsã prindã un locîntr-un microbuz.
Acest lucru nearatã cât de bine ºilegal funcþioneazãtransportul publicde persoane înValea Jiului, dacã lao singurã sforþarede douã ore apoliþiei, ne-am blo-cat, iar taximetriºtiia fost amendaþi cuzecile.
Beat pe motor, viteazprin Petroºani
U n tânãr de 23 de ani dinPetrila, judeþul Hunedoara, s-a
ales cu dosar penal, dupã ce a fostsurpins în trafic beat. Mai mult,oamenii legii spun cã mopedul con-dus de acesta avea ºi alte probleme.
Taximetriºtii verificaþi în trafic
C ontrol în trafic în Valea Jiului. Aufost verificate toate datele tehnice
ale taxiurilor care au autorizaþii defuncþionare pentru Valea Jiului.
ITM a amendat firma din Vulcan
8.000 de lei a primit amendãfirma care a lucrat
peºantierul din Vulcan, undedoi bãrbaþi au murit sub unmal de pãmânt. Aceasta a fostprima sancþiune datã de ITM.
O singurã încordare a Poliþiei ºi staþiile s-auumplut de navetiºti nervoºi
U n singur control alpoliþiei, care nu a durat
mai mult de douã ore, aproapea blocat Valea Jiului.
Monika BACIU
Formula de calcul atimbtului de mediu va
duce la o creºtere cucirca 10% a sumelor deplatã pentrumaºinileEuro 3 ºi Euro 4
iar cuantumul taxei varãmâne la acelaºi nivel încazul maºinilor Euro 5, întimp ce pentru maºinileEuro 6 ºi maºinile elec-trice nu va fi plãtitã niciotaxã de mediu.
În cazul maºinilorelectrice, persoanele carele vor cumpãra, începândcu 15 martie 2013, unautoturism electric vorprimi, la momentul achiz-iþionãrii, un “ecotichet” învaloare de 12.000 lei, a
precizat ministrul mediu-lui Rovana Plumb.
Vârsta medie a unuiautoturism din parculauto local este în scãdereavând în vedere cã înultimii ºase ani acest indi-
cator a crescut de la 11,2ani la 13 ani. În acelaºiinterval pondereamaºinilor mai noi de doiani s-a redus de nouã ori,ajungând la numai 3% în2012.
Importatorii auto seaºteaptã ca declinulvânzãrilor de maºini sãcontinue ºi în 2013, carepentru prima datã vaîncuraja importurile demaºini vechi ºi poluanteprin reducerea taxei cupânã la 90%.
Nu putem crede decâtca minþile luminate carepropun ºi voteazã acestetaxe nu se gândesc cãîntr-un viitor apropiattoatã þara va fi plinã doarde maºini vechi, de carealþii se bucura cã scapã,pentru ca acelea ne vorpolua ºi mai tare þarã.
Groapa de gunoi a Europei
T imbrul de mediu care a intrat învigoare pe 15 martie pentru a înlocui
actuala taxa auto vine cu o scãdere cuprin-sã între 60% ºi 90% pentru maºinile non-Euro, Euro 1 ºi Euro 2. Acesta va fi calculatîn principal în funcþie de emisia de CO2,luatã în calcul în întregime pentru timbrufaþã de 30% de legea în vigoare, înscrisã încartea de identitate a maºinii sau docu-mentele de omologare.
Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 martie 20134 Actualitate
Maximilian GÂNJU
Sunt puþini crescãtoricare au miei ºi mai puþinicei care ajung în pieþeledin Vale cu ei, iar acestlucru se va reflecta înpreþ. Nu va coborî sub20 de lei kilogramul nicimãcar în ultima zi devânzare. „Chiar dacãPaºtele este în luna mai,mieii vor fi încã micuþi.Sunt ºipuþinicrescãtori ºide aceeaestimez cãvor þinefoarte multla preþ.Acum, dePaºteleCatolic, nuexistã nici oºansã sã sevândã sub25 de lei kilogramul decarne de miel. Ofertaeste micã ºi de aceeacrescãtorii vor þine lapreþ ºi în ultima zi devânzãri”, cred inspectoriiveterinari. Pãstorii le daudreptate ºi spun cã ºidacã ar vrea nu vorputea vinde sub 20 de leikilogramul. „Meii suntþinuþi în iesle, este foartefrig ºi cum încã e zãpadãnu pot ieºi la iarbã.
Cresc mai greu ºi cheltu-iala e mai mare pentrucã trebuie sã le dai furajesã creascã pentru aputea fi vândut. Dacã vorveni din Þara Haþeguluisau zona Olteniei, atuncieste posibil sã fie maiieftinã carnea de miel”,spune Ion Strâmb,crescãtor de oi.Momârlanii care seocupã de pãstorit nu-ºi
fac griji chiar dacã va ficoncurenþã în pieþe pen-tru cã majoritatea au dejaclienþi. „Noi în fiecare anavem clienþii noºtri carevin sã-ºi aleagã mielulpentru Paºti. Îl iau cu olunã înainte, noi îl þinempânã aproape de sãrbã-tori când vine omul dupãel. Deja am arvuniþiaproape toþi mieii”, maispune crescãtorul dinPetroºani.
LuizaANDROANCHE
Cum la sfârºitul acesteisãptãmâni, populaþia derit catholic sãrbãtoreºtePaºtele, primii comer-cianþi nu vor fi mulþi,însã, iar mieii la fel.Preþul care urmeazã sã fieafiºat variazã între 20 ºi25 de lei pe kg. “Suntem în aºteptarea
mieilor, iar acest lucru seva întâmpla de joi încolo.Am stat de vorbã cu 3sau 4 producãtori dinMehedinþi, Gorj, Alba ºi,bineînþeles, localnici”, ne-
a declarat Ioan Pristavu,ºef Administraþia PieþelorPetroºani. Pentru PaºteleOrtodox, oferta va fi maibogatã, iar preþurile prob-abil vor putea fi negociatedirect cu negustorii. “ Seestimeazã cã vor fi sufi-cienþi, mai cã anul acestase înregistreazã o difer-enþã de o lunã întrePaºtele catolic ºi cel orto-dox”, a mai spusPristavu. De altfel, miniabatorul din PiaþaCentralã Petroºani aprimit ieri dimineaþã vizitainspectorilor sanitar –vet-erinari de la Deva pentruverificarea condiþiilor dedepozitare ºi sacrificare amieilor care urmeazã sãfie aduºi de acum încolo.
Miei micuþi ºi foarte scumpi
C rescãtorii de oi din zona VãiiJiului vor duce în pieþe puþini
miei, iar preþul cerut pe kilogram estepe mãsurã, adicã 25 de lei pe kilogram.
Astãzi, în Valea Jiului vin primii miei
P rimii miei vor ajunge spre vânzareîn Piaþa Centralã de la Petroºani,
astãzi. Preþul unui kg de carne de mielva fluctua între 20 ºi 25 de lei. Ciobaniivin la Petroºani, cu mieii de vânzare.
Monika BACIU
”Am fost sãvedem dacã cen-trele de sacrificare amielilor îndeplinesc
toate condiþiile defuncþionare. Înurma verificãrilornu s-au constatatabateri. Verificãrilevor continua pânã
de Paºte”, adeclarat mediculIoan Tãmaº, ºefbirou SiguranþaAlimentelor deOrigine Animalã
din cadrul DSVHunedoara.
În piaþa centralãdin Petroºani încãnu au sosit comer-cianþi cu miei pen-
tru Paºtele Catolic.Cel mai probabil lasfârºitul acestei sãp-tãmâni vor fi sacrifi-cate primele ovine.
Monika BACIU
Potrivit primarului IliePãducel, cei de laAdministraþia Financiarãnu le-au aprobat acestcredit de 5 milioane dindiferite raþionamente.
”Nu ne-au luat în con-siderare cã arierat datoria
proiectului integrat carese considerã cã este dinbani europeni ºi atuncipentru aproximativ 4 mil-iarde de lei nu mai facemîmprumut. Încercam sãne descurcãm în situaþiarespectivã, vom faceîmprumut pentru deru-larea proiectului integrat
de aproximativ 100 demiliarde de lei cât avemaprobatã accesarea limieide credit pentru deru-
larea acestui proiect,acesta va fi prin CEC”, adeclarat primarul oraºuluiPetrila, Ilie Pãducel.
În schimb,administraþiilelocale dinAninoasa ºidin Lupeni seîmprumutãprin trezoeriepentru a plãtiarieratele pecare le-auînregistrat lafinele luniiianuarie.
Creditul prin trezorerie, nu s-a aprobat la Petrila
A dministraþia localã din Petrila numai contracteazã credit prin tre-
zorerie. Cei de la Petrila au avut învedere accesarea unui credit prin trezorerie pentru plata arieratelor.
Controale la centrele de sacrificare a mieilor
R eprezentanþii Direcþiei Sanitar Veterianre dela Deva s-au aflat în Valea Jiului. Aceºtia
au verificat dacã abatorul pentru sacrificareamielilor îndeplineºte toate regulile corespunzã-toare. În urma controalelor efectuate în PiaþaCentralã din Petroºani nu s-au constatat nereguli.
Mircea NISTOR
„Noi, în principiu, vom oprifurnizarea agentului termic pen-tru încãlzirea locuinþelor în juruldatei de 15 aprilie.
Spun, în principiu, pentru cã
nu ºtiu cât va mai dura iarnacare, se pare, în acest an va fimai lungã. În funcþie de cum vafi timpul, s-ar putea sã pre-lungim data la care vom opricãldura.
Apã caldã menajerã, însã,vom continua sã furnizãm ºi pemai departe”, a declarat OvidiuMuntean, director SCTermoficare SA Petroºani.
Sistarea furnizãrii agentuluitermic pentru încãlzirealocuinþelor va avea loc doar înmomentul în care temperaturileexterioare vor îndeplini condiþi-ile necesare pentru oprirea ter-moficãrii.
În parantezã fie spus, anultrecut, cãldura a fost opritã dindata de 12 aprilie.
Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 martie 2013 Actualitate 5
M ãsuri pentrureducerea
cheltuielilor laSpitalul municipalVulcan. Noua structurã de conducere a spitalului din Vulcantaie în carne vie cheltuielile.
”Pentru redresarea spitalului punem în prac-ticã mãsurile luate deconsiliul de administraþiedin luna februarie,acþionãm în acest sens,am sprijinul deplin atât alconsiliului local cât ºi aldomnului primar ºi separe cã aºa uºor spitalulfuncþioneazã ºi se poateºi mai bine”, a declarat
managerul Spitaluluimunicipal Vulcan,Cristina Baleia.
P ersonal în concediu
fãrã platãLa Spitalul municipal
din Vulcan au fost angajate în anul 2011persoanele care ºi-aupierdut locurile de muncãla spitalul din Petrila. 7persoane au fost atuncidetaºate la Vulcan, însãfãrã a li se asigura veniturile. Astfel, spitalula fost nevoit sã suþinãaceste persoane dinbugetul propriu. Pânãacum! Asta pentru cã ceidin conducerea unitãþiimedicale au trimis acestepersoane în concediu fãrãplatã pânã când se vadeschide secþia externã laPetrila, secþie aparþinândSpitalului de Urgenþã dinPetroºani.
”Am luat mãsurileimpuse de consiliul deadministraþie, personalu-lui de la Petrila le-amspus cã trebuie sã-ºi iaconcediu fãrã salar pentrucã în baza adresei de laDSP ei vor avea priori-tate la angajarea în spital,dacã cineva nu doreºteacest lucru poate sã-ºi de-a demisia dar asta esteobtiunea angajatului ºi nua noastrã. Noi am spusforma legalã, am discutatcu DSP este aceascrisoare de acolo venitãºi în acea bazã femeile auînþeles ºi ºi-au bãgat concediu fãrã salar pânãcând se va deschidesecþia de la Petrila”, adeclarat Cristina Baleia.
M edici puºi peliber
Trei medici care pânãacum au activat laSpitalul din Vulcan se aflã
în preaviz. Este vorba demedicul sirian urolog ºide doi medici stomatolo-gi. Celor doi din urmã lis-au restructurat posturilepe considerente econom-ice, iar în ceea ce îlpriveºte pe medicul sirianacesta nu avea spe-cializarea corespunzã-toare postului pe care afost încadrat.
”Sunt medicii de lastomatologie ºi mediculurolog. Noi avem secþiede chirurgie iar mediculsirian care avea spe-cializare de urolog a fostîncadrat ca chirurg, lucrucare din punctul meu devedere nu a fost bine”, amai precizat sursa citatã.
S poruri acor-date la limitã
Noua structurã de con-ducere a unitãþii medicaledin Vulcan a renunþat ºila sporuri. Mai exact,
sporul de condiþii acordatpersonalului este la limitã.
”În baza legi 284 lapropunerea manageruluiMateescu Mariana ºi aconsiliului de adminis-traþie au analizat aceastãsituaþie ºi am hotãrât sãmergem cu sporurile decondiþii de 1% tocmai înidea de a le menþine, iardupã ce vom scãpa dedatoria uriaºã pe care ampreluat-o sã începem sãcreºtem acest procent”, amai precizat managerulspitalului din Vulcan.
I nvestiþii realizate de
primãrieÎn ceea ce priveºte
investiþiile la spitalulmunicipal din Vulcanacestea vor fi realizate cusprijinul administraþieilocale.
”Pentru partea deinvestiþii vom fi ajutaþi deprimãrie noi vom ajungesã ne plãtim datoria ºi sãfacem investiþii în acestspital pentru cã acest spi-tal trebuie sã reziste”, amai precizat CristinaBaleia
Datoriile spitaluluimunicipal din Vulcan sunturiaºe. Unitatea sanitarãare datorii atât cãtrefurnizori cât ºi la bugetulde stat. În urma discuþiilordintre purtate întrereprezentanþii ConsiliuluiJudeþean Hunedoara, ceiai Casei de Asigurãri deSãnãtate ºi administraþiapublicã, unitatea medicalãtrebuie sã reducã dintoate cheltuielile inutile.
Monika BACIUMonika BACIU
Taie în carne vie la Spitalul Vulcan
Medicul sirian va fi concediat de noua conducere
Mircea NISTOR
„Deocamdatã sun-tem în stand – by. Maiexact, aºteptãm sãvedem dacã vom primisporurile, pânã pedata de 15 aprilie. Încazul în care promisiu-
nile nu vor deveni real-itate ºi nu ne bagãsporurile, atunci oprimdefinitiv telescaunul.
Sã vinã sã lucrezeei”, a spus Gigi Pogan,ºeful instalaþiei detransport pe cablu dinMasivul Parâng.
Sporurile aflate înlitigiu ºi despre careangajaþii telescaunuluiau aflat cã nu le vormai intra în buzunare,ar fi în valoare de de30 – 35% din valoareasalariului brut.
Mai exact, circa300 de lei. Printreacestea se numãrãsporul de vechime, depericol, de noapte, deconducere sau de ger.„Numai noi ºtim în cecondiþii lucrãm. Dupã40 de ani de cândlucrez aici am ajuns sãcâºtig cam tot atât caun începãtor, maiexact, cât câºtigamatunci când m-amangajat aici. Aºa nu semai poate”, a maispus Gigi Pogan. Înprezent, cei caredeservesc telescaunulcare asigurã accesul înMasivul Parâng au
salarii de aproximativ850 de lei, brut.
Dupã ce au aflat cãnu vor mai primi nici-un fel de sporuri,aceºtia au au organizato grevã spontanã,derulatã, în cursul sãp-tãmânii trecute în faþaprimãriei din localitate.Acþiunea s-a finalizatdoar dupã ce au obþin-ut promisiunea cã levor fi respectate toatedrepturile salariale.
„Îl oprim de tot dacã nu primim sporurile”
A ngajaþii telescaunului dinMasivul Parâng sunt deciºi sã
oprerascã definitiv instalaþia. Asta,în cazul în care vor constata cãpromisiunile care privesc acordareasporurilor nu vor deveni realitate.
Cãldurã pentru încã douãsãptãmâni (?)
Î n principiu, societatea localã de termoficaredin Petroºani va asigura încãlzirea locuinþelor
pânã în data de 15 aprilie. Asta, numai în cazul încare iarna care abia s-a întors nu se va prelungi.
I ntrat în UE, lãsat pedinafara Schengen-ului ºi
înecat sub zãpadã. Cam astas-ar putea spune despre „ofilitul” drapel românesc, lafel ºi despre clasa politicãromânã.
Trecutã, actu-alã ºi viitoare.Nu de alta dar,nimeni nu maipare interesat detricolorul carezace îngropat înzãpadã, alãturide clasa politicãromâneascã...Chiar dacã aces-ta se aflã pe„frontispiciul”bibliotecii stu-denþeºti din capi-tala Vãii Jiului...Înzãpezit, ud ºimurat, nimeni
nu mai are ochi ºi pentru acesta.Mai important pare-se cã este unsoap-serial care-l ridicã în slãvi pecel care a distrus oraºul daculuiConstantin, cel nãscut în Naissus,azi Niº, în Serbia. Adicã un turcMurat (Murad) care a fãcut prafcivilizaþia creºtinã din sudul penin-sulei balcanice...
MirMircea cea NISTORNISTORCOLÞUL LUI DENIS
Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 Martie 2013 Actualitate 76 Actualitate
D oi tineri, dinPetroºani, au gân-
dit un pary caritabil, lacare sã invite DJ-i dintoatã Valea Jiului, cugândul cã vor acceptaparticiparea doar câþiva.Surpriza a fost marecând cererile de partici-pare au depãºit zona,chiar ºi muzicieni dinDeva au dorit sã aibã ocontribuþie pentru ajutorarea copiilor dinPetrila, care nu ºi-aucunoscut niciodatãpãrinþii. Astfel, sâmbãtã,la Petroºani, va avea locun veritabil festival!
Doi tineri cu suflet uriaºsunt genul de oameni careîºi dau cãmaºa de pe ei, lapropriu, celor care se aflãîn suferinþã, celor care nus-au nãscut sub o zodieprea norocoasã. Unul dintre aceºti tineri ºi-a golitchiar dulapurile ºi a îmbrã-cat copii ºi tineri sãrmaniºocându-ºi familia: Dragoºmai avea doar treningul depe el. Mulþi din jurul sãu auexclamat: nici chiar aºa,ceva nu este în regulã cuel!! Oare? Atunci când numai existã egoism, atuncicând simþi dorinþa arzãtoarede a curma suferinþe, carerãnesc suflete pe viaþã,înseamnã cã nu eºti în regulã? Sociolologii ºi psihologii numesc astaapropierea de normalitate.
ª i-au anunþatparticiparea
DJ-i din tot judeþulªi cum oamenilor, în
general, le trebuie doar uncadru organizat pentru a seexprima, pentru a acþionaîn sprijinul celor aflaþi în
nevoie, a fost suficient caDragoº Grigoriu ºi VladLãutaru, din Petroºani, sãorganizeze o searã pentrustrângere de fonduri ca sãpoatã sprijini copiii orfanicuprinºi în programul deprotecþie de tip familial.Mai precis este vorba decopiii cu vârste între 10 ºi15 ani, care se îngrijesc
singuri într-un apartamentsocial din Petrila, suprave-gheaþi de un educator. “Daavem un apartament socialplin cu copii, într-un blocdin spatele Casei deCulturã, care este subaceeaºi tutelã precum Azilulde bãtrâni de la Lonea” - aconfirmat primarul oraºuluiPetrila, Ilie Pãducel.
Cei doi tineri au gânditun party caritabil, la care sãinvite DJ-i din toatã ValeaJiului, cu gândul cã voraccepta participarea doarcâþiva. Surpriza a fost marecând cererile de participareau depãºit zona, chiar ºimuzicieni din Deva au doritsã aibã o contribuþie pentruajutorarea copiilor care nu
ºi-au cunoscut niciodatãpãrinþii, parte dintre ei fiindabandonaþi în maternitãþi.Ca urmare, petrecereacaritabilã devine un veritabilfestival al muzicii, la careparticipã, printre mulþi alþiiWaky (hip hop), Kiro (elec-tro), TruthDay (dubstep),Qry (DnB), Tbr (DnB),China (Tech House), Piua(Tech House),SmD (TechHouse), Colþatu (Deep TechHouse), Dj TdF (Techno)etc.
“O rfanii sunt ca florile care
trebuie sã ‘rupã’asfaltul ca sã rãsarã”
Festivalul va avea loc înPetroºani, la The Pub, cusprijin/parteneriat altinerilor social-democraþi, care s-auarãtat impresionaþide cazurile copiiloradoptaþi de Petrila,dar ºi de iniþiativalui Dragoº ºi Vlad.
“Dezbateriletinerilor noºtri pemarginea situaþiei
acestor copii au fost impre-sionante. Vã redau doar unexemplu. S-a aºternut oliniºte apãsãtoare - deparcã simþeai toate dureriledin piepturi în propriulpiept din cauza zãgãzuriilacrimilor -, dupã ce unuldintre bãieþi a spus: mãi,voi vã daþi seama cã noicerem mamei, tatãlui ajutorcând avem probleme, cãreuºim în ce ne propunempentru cã ºtim cã SUNT ºine dau încrederea cã nusuntem singuri, ci o echipãla o adicã…, am cui spuneºi povesti când sunt fericitºi mã încurajeazã, dar am ºicui
sã mã plâng ºi sã-mi zicã‘lasã copile cã suntem aici,nu eºti singur pe lume’… Einu au astea, nu au nimicdin toate astea. Nici mãcarnu ºi-au cunoscut pãrinþii. E
ca ºi cum te-ai trezit laviaþã în mijlocul pustiu-
lui ºi nu ai nimic, nu ºtii nimic, dartrebuie sã te des-curci, sã trãieºti…Orfanii sunt ca florile care trebuiesã ‘rupã’ asfaltulca sã rãsarã” – apovestit, Lavinia
Grigoriu, liderulTSD Petroºani,
impresionatã de faptul cãtinerilor le pasã cu adevãratºi cã nu este vorba de ungest demostrativ.
Intrarea la party-ul debinefacere este simbolicã -5 lei, dar se mizeazã pe unnumãr mare de partici-panþi. “Festivalul omeniei”va avea loc la The Pub,sâmbãtã, începând cu ora22,00. Cu suma astfelobþinutã se va achiziþionaîmbrãcãminte, hranã, cãrþiºi rechizite, produse deigienã, care vor fi donatecelor ce-ºi gospodãresc dela vârstã fragedã viaþa.
Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU
Cu dragoste, “celor nãscuþi în pustiu” - festivalul omeniei de calitate
12 persoane din judeþul
Hunedoara beneficiazãde ajutoare de urgenþã.Guvernul a aprobatacordarea de ajutoarede urgenþã mai multorpersoane din þarã ºi dinjudeþul Hunedoara.
”Se aprobã acordarea unorajutoare de urgenþã în valoaretotalã de 114.800 lei, din creditele bugetare aprobate cuaceastã destinaþie în bugetulMinisterului Muncii, Familiei,Protecþiei Sociale ºiPersoanelor Vârstnice pe anul2013, pentru sprijinirea famili-ilor ºi persoanelor singure pre-vãzute în anexa care face parte
integrantã din prezentahotãrâre, aflate în situaþii denecesitate cauzate de incendii,stare gravã de sãnãtate ori altecauze care pot conduce lariscul de excluziune socialã”, searatã în hotãrârea Guvernului.
Mai exact este vorba de aju-toare de urgenþã pentru famili-ile care au fost afectate deincendii sau care au probleme
de sãnãtate grave.În Valea Jiului trei
persoane vor beneficia deajutoare de urgenþã dinpartea Guvernului,. Toatepersoanele sunt din oraºulAninoasa, iar valoarea ajutorului de urgenþã pentruaceste trei persoane este învaloare totalã de 2000 de lei.
În total, la nivelul judeþuluipentru cele 12 persoane aufost acordate ajutoare deurgenþã în sumã totalã de7000 de lei.
Monika BACIUMonika BACIU
Un drapel „murat” I mobile scoase de bãnci la licitaþie ºi la 50% din preþul
iniþial. Din cauza lipsei banilor ºia locurilor demuncã, tot maimulte persoanecare au contractatun credit bancarimobiliar ºi-aupierdut aparta-mentele sau imobilele care aufost cumpãrate cuaceºti bani.
Dacã pentru aceºtioameni este o ade-vãratã tragedie sãvadã cum sunt scoºi afarã din case,poate dupã ce au plãtit ani de zileratele aferente creditelor, pentru alþiieste un prilej de bucurie pentru cãmarea majoritate a bãncilor scot acesteimobile la licitaþie.
Locuinþele scoase la licitaþie auînceput sã atragã din ce în ce mai multatenþia persoanelor interesate de achiziþionare unei locuinþe, deoarece
preþurile pot fi mai mici ºi cu 50% faþãde valoarea lor de piaþã.
Astfel putem spune cã bãncile încurajeazã achiziþionarea de astfel deimobile direct de la ”sursa” decât sãlase oamenii sã apeleze la agenþii imobiliare.
De multe ori se întâmplã ca preþulcerut de bãnci la prima licitaþie sã fiemai mic decât valoarea locuinþei înpiaþã, iar dacã nu se vinde costul se
mai poate ajusta. În unele cazuri, preþulde pornire a licitaþiei pentru o astfel deproprietate ajunge sã fie cu mult maimic decât preþul mediu cerut pentruapartamente similare scoase la vânzarede proprietari în aceeaºi zonã.
Pentru a se putea înscrie la o astfelde licitaþie oamenii vor trebui sãrespecte mai mulþi paºi astfel, per-soanele care doresc sã achiziþioneze unasemenea imobil trebuie sã depunãpânã la termenul stabilit pentru licitaþieun avans de 10% din preþul de pornire.În cazul în care acesta câºtiga licitaþia,beneficiarul trebuie sã achite preþulîntregului imobil în maximum 30 de zilede la câºtigarea licitaþiei. Vestea bunãeste cã aceastã sumã poate fi plãtitã ºiprintr-un credit bancar, însã este maigreu de realizat þinând cont de faptul cãsuma trebuie depusã înainte deemiterea actului de adjudecare, iarbanca ar trebui sã elibereze baniiînainte de a se constitui ipoteca înfavoarea sa.
Dupã ce s-a efectuat plata integralã
se acorda un termen de 15 zile, înãuntrul cãruia debitorul executatpoate depune contestaþie. Dupã trecerea acestuia, executorul bancar vaîntocmi actul translativ de proprietate,urmând ca acesta sã fie înscris ulteriorîn Cartea Funciara.
Dar ºi în aceste condiþii avantajoasepentru achiziþionarea unei locuinþescoase la licitaþie de cãtre o bancã, nusunt mulþi care se îngrãmãdesc licitezepentru cã banii sunt din ce în ce maipuþini.
Monika BACIUMonika BACIU
Ajutoare de urgenþã pentru 12 persoane din Hunedoara
Disperarea unora, bucuria altora
I ntrat în UE, lãsat pedinafara Schengen-ului ºi
înecat sub zãpadã. Cam astas-ar putea spune despre „ofilitul” drapel românesc, lafel ºi despre clasa politicãromânã.
Trecutã, actu-alã ºi viitoare.Nu de alta dar,nimeni nu maipare interesat detricolorul carezace îngropat înzãpadã, alãturide clasa politicãromâneascã...Chiar dacã aces-ta se aflã pe„frontispiciul”bibliotecii stu-denþeºti din capi-tala Vãii Jiului...Înzãpezit, ud ºimurat, nimeni
nu mai are ochi ºi pentru acesta.Mai important pare-se cã este unsoap-serial care-l ridicã în slãvi pecel care a distrus oraºul daculuiConstantin, cel nãscut în Naissus,azi Niº, în Serbia. Adicã un turcMurat (Murad) care a fãcut prafcivilizaþia creºtinã din sudul penin-sulei balcanice...
MirMircea cea NISTORNISTORCOLÞUL LUI DENIS
Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 Martie 2013 Actualitate 76 Actualitate
D oi tineri, dinPetroºani, au gân-
dit un pary caritabil, lacare sã invite DJ-i dintoatã Valea Jiului, cugândul cã vor acceptaparticiparea doar câþiva.Surpriza a fost marecând cererile de partici-pare au depãºit zona,chiar ºi muzicieni dinDeva au dorit sã aibã ocontribuþie pentru ajutorarea copiilor dinPetrila, care nu ºi-aucunoscut niciodatãpãrinþii. Astfel, sâmbãtã,la Petroºani, va avea locun veritabil festival!
Doi tineri cu suflet uriaºsunt genul de oameni careîºi dau cãmaºa de pe ei, lapropriu, celor care se aflãîn suferinþã, celor care nus-au nãscut sub o zodieprea norocoasã. Unul dintre aceºti tineri ºi-a golitchiar dulapurile ºi a îmbrã-cat copii ºi tineri sãrmaniºocându-ºi familia: Dragoºmai avea doar treningul depe el. Mulþi din jurul sãu auexclamat: nici chiar aºa,ceva nu este în regulã cuel!! Oare? Atunci când numai existã egoism, atuncicând simþi dorinþa arzãtoarede a curma suferinþe, carerãnesc suflete pe viaþã,înseamnã cã nu eºti în regulã? Sociolologii ºi psihologii numesc astaapropierea de normalitate.
ª i-au anunþatparticiparea
DJ-i din tot judeþulªi cum oamenilor, în
general, le trebuie doar uncadru organizat pentru a seexprima, pentru a acþionaîn sprijinul celor aflaþi în
nevoie, a fost suficient caDragoº Grigoriu ºi VladLãutaru, din Petroºani, sãorganizeze o searã pentrustrângere de fonduri ca sãpoatã sprijini copiii orfanicuprinºi în programul deprotecþie de tip familial.Mai precis este vorba decopiii cu vârste între 10 ºi15 ani, care se îngrijesc
singuri într-un apartamentsocial din Petrila, suprave-gheaþi de un educator. “Daavem un apartament socialplin cu copii, într-un blocdin spatele Casei deCulturã, care este subaceeaºi tutelã precum Azilulde bãtrâni de la Lonea” - aconfirmat primarul oraºuluiPetrila, Ilie Pãducel.
Cei doi tineri au gânditun party caritabil, la care sãinvite DJ-i din toatã ValeaJiului, cu gândul cã voraccepta participarea doarcâþiva. Surpriza a fost marecând cererile de participareau depãºit zona, chiar ºimuzicieni din Deva au doritsã aibã o contribuþie pentruajutorarea copiilor care nu
ºi-au cunoscut niciodatãpãrinþii, parte dintre ei fiindabandonaþi în maternitãþi.Ca urmare, petrecereacaritabilã devine un veritabilfestival al muzicii, la careparticipã, printre mulþi alþiiWaky (hip hop), Kiro (elec-tro), TruthDay (dubstep),Qry (DnB), Tbr (DnB),China (Tech House), Piua(Tech House),SmD (TechHouse), Colþatu (Deep TechHouse), Dj TdF (Techno)etc.
“O rfanii sunt ca florile care
trebuie sã ‘rupã’asfaltul ca sã rãsarã”
Festivalul va avea loc înPetroºani, la The Pub, cusprijin/parteneriat altinerilor social-democraþi, care s-auarãtat impresionaþide cazurile copiiloradoptaþi de Petrila,dar ºi de iniþiativalui Dragoº ºi Vlad.
“Dezbateriletinerilor noºtri pemarginea situaþiei
acestor copii au fost impre-sionante. Vã redau doar unexemplu. S-a aºternut oliniºte apãsãtoare - deparcã simþeai toate dureriledin piepturi în propriulpiept din cauza zãgãzuriilacrimilor -, dupã ce unuldintre bãieþi a spus: mãi,voi vã daþi seama cã noicerem mamei, tatãlui ajutorcând avem probleme, cãreuºim în ce ne propunempentru cã ºtim cã SUNT ºine dau încrederea cã nusuntem singuri, ci o echipãla o adicã…, am cui spuneºi povesti când sunt fericitºi mã încurajeazã, dar am ºicui
sã mã plâng ºi sã-mi zicã‘lasã copile cã suntem aici,nu eºti singur pe lume’… Einu au astea, nu au nimicdin toate astea. Nici mãcarnu ºi-au cunoscut pãrinþii. E
ca ºi cum te-ai trezit laviaþã în mijlocul pustiu-
lui ºi nu ai nimic, nu ºtii nimic, dartrebuie sã te des-curci, sã trãieºti…Orfanii sunt ca florile care trebuiesã ‘rupã’ asfaltulca sã rãsarã” – apovestit, Lavinia
Grigoriu, liderulTSD Petroºani,
impresionatã de faptul cãtinerilor le pasã cu adevãratºi cã nu este vorba de ungest demostrativ.
Intrarea la party-ul debinefacere este simbolicã -5 lei, dar se mizeazã pe unnumãr mare de partici-panþi. “Festivalul omeniei”va avea loc la The Pub,sâmbãtã, începând cu ora22,00. Cu suma astfelobþinutã se va achiziþionaîmbrãcãminte, hranã, cãrþiºi rechizite, produse deigienã, care vor fi donatecelor ce-ºi gospodãresc dela vârstã fragedã viaþa.
Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU
Cu dragoste, “celor nãscuþi în pustiu” - festivalul omeniei de calitate
12 persoane din judeþul
Hunedoara beneficiazãde ajutoare de urgenþã.Guvernul a aprobatacordarea de ajutoarede urgenþã mai multorpersoane din þarã ºi dinjudeþul Hunedoara.
”Se aprobã acordarea unorajutoare de urgenþã în valoaretotalã de 114.800 lei, din creditele bugetare aprobate cuaceastã destinaþie în bugetulMinisterului Muncii, Familiei,Protecþiei Sociale ºiPersoanelor Vârstnice pe anul2013, pentru sprijinirea famili-ilor ºi persoanelor singure pre-vãzute în anexa care face parte
integrantã din prezentahotãrâre, aflate în situaþii denecesitate cauzate de incendii,stare gravã de sãnãtate ori altecauze care pot conduce lariscul de excluziune socialã”, searatã în hotãrârea Guvernului.
Mai exact este vorba de aju-toare de urgenþã pentru famili-ile care au fost afectate deincendii sau care au probleme
de sãnãtate grave.În Valea Jiului trei
persoane vor beneficia deajutoare de urgenþã dinpartea Guvernului,. Toatepersoanele sunt din oraºulAninoasa, iar valoarea ajutorului de urgenþã pentruaceste trei persoane este învaloare totalã de 2000 de lei.
În total, la nivelul judeþuluipentru cele 12 persoane aufost acordate ajutoare deurgenþã în sumã totalã de7000 de lei.
Monika BACIUMonika BACIU
Un drapel „murat” I mobile scoase de bãnci la licitaþie ºi la 50% din preþul
iniþial. Din cauza lipsei banilor ºia locurilor demuncã, tot maimulte persoanecare au contractatun credit bancarimobiliar ºi-aupierdut aparta-mentele sau imobilele care aufost cumpãrate cuaceºti bani.
Dacã pentru aceºtioameni este o ade-vãratã tragedie sãvadã cum sunt scoºi afarã din case,poate dupã ce au plãtit ani de zileratele aferente creditelor, pentru alþiieste un prilej de bucurie pentru cãmarea majoritate a bãncilor scot acesteimobile la licitaþie.
Locuinþele scoase la licitaþie auînceput sã atragã din ce în ce mai multatenþia persoanelor interesate de achiziþionare unei locuinþe, deoarece
preþurile pot fi mai mici ºi cu 50% faþãde valoarea lor de piaþã.
Astfel putem spune cã bãncile încurajeazã achiziþionarea de astfel deimobile direct de la ”sursa” decât sãlase oamenii sã apeleze la agenþii imobiliare.
De multe ori se întâmplã ca preþulcerut de bãnci la prima licitaþie sã fiemai mic decât valoarea locuinþei înpiaþã, iar dacã nu se vinde costul se
mai poate ajusta. În unele cazuri, preþulde pornire a licitaþiei pentru o astfel deproprietate ajunge sã fie cu mult maimic decât preþul mediu cerut pentruapartamente similare scoase la vânzarede proprietari în aceeaºi zonã.
Pentru a se putea înscrie la o astfelde licitaþie oamenii vor trebui sãrespecte mai mulþi paºi astfel, per-soanele care doresc sã achiziþioneze unasemenea imobil trebuie sã depunãpânã la termenul stabilit pentru licitaþieun avans de 10% din preþul de pornire.În cazul în care acesta câºtiga licitaþia,beneficiarul trebuie sã achite preþulîntregului imobil în maximum 30 de zilede la câºtigarea licitaþiei. Vestea bunãeste cã aceastã sumã poate fi plãtitã ºiprintr-un credit bancar, însã este maigreu de realizat þinând cont de faptul cãsuma trebuie depusã înainte deemiterea actului de adjudecare, iarbanca ar trebui sã elibereze baniiînainte de a se constitui ipoteca înfavoarea sa.
Dupã ce s-a efectuat plata integralã
se acorda un termen de 15 zile, înãuntrul cãruia debitorul executatpoate depune contestaþie. Dupã trecerea acestuia, executorul bancar vaîntocmi actul translativ de proprietate,urmând ca acesta sã fie înscris ulteriorîn Cartea Funciara.
Dar ºi în aceste condiþii avantajoasepentru achiziþionarea unei locuinþescoase la licitaþie de cãtre o bancã, nusunt mulþi care se îngrãmãdesc licitezepentru cã banii sunt din ce în ce maipuþini.
Monika BACIUMonika BACIU
Ajutoare de urgenþã pentru 12 persoane din Hunedoara
Disperarea unora, bucuria altora
Pentru accederea înComplexul EnergeticHunedoara, este nevoie de„revoluþie administrativã”în actul managerial alSocietãþii Naþionale aHuilei. Nu trebuie uitatãSocietatea Naþionalã deÎnchideri de Mine, care adevenit ,,un munte de aur”ºi mulþi „ciocoi” au privirile îndreptate cãtreaceasta.
Aceste rânduri încearcãsã prezinte elemente demangement administrativºi sã nuanþeze public, cãdrumul activitãþii minieredin Valea Jiului se aflã la orãscruce de drumuri.
Nu poþi sã acoperipierderile din procesultehnologic de extracþie alhuilei, cu un preþ exageratal kw- lui. O micã partepoate sã acopere, darrestul este necesar sã vinãdin investiþii în procesulde producþie, deschideriminiere, sectoare auxiliare( aerajului minier, fluxuride transport, întreþinerilucrãri miniere ) ºi calitateaproducþiei. De asemenea,mãsurile administrativesunt o sursã importantãcare pot genera investiþiidirect în procesul de producþie. Cele mai multeimprovizaþii într-o activitate tehnicã se fac înactivitatea minierã dinValea Jiului. Este grav cã
din atâtea neajunsuri, întoate activitãþile minei,improvizaþiile au ajuns sãfacã parte din actul deconducere.
Discuþiile dintre administraþie ºi sindicatepot fi concentrate pedecizii administrative, careîn prima fazã pot fi catalo-gate, „iresponsabile” darpot fi surse de venituripentru investiþii în subte-ran ºi totodatã o redresarea activitãþii miniere. Viaþaa demonstrat cã atuncicãnd apare o nevoie financiarã, strângi cureaua.
Mãsurile administrativecare pot stopa cheltuieli ºirevitaliza activitateaminierã, pot fi:
- renunþarea la trans-portul gratuit ºi asigurareade linii de transport parti-culare la unitãþile miniere;
- renunþarea la masacaldã ºi asigurarea uneicontravalori negociate cusindicatele;
- încadrarea tuturorsporurilor (mai puþin celde vechime ) într-un sporde fidelitate, care poate fidiminuat prin CCM, pentru abateri tehnice, disciplinare sau nereali-zarea normelor stabilite;
- prin Direcþia deSecuritate Minierã sauStaþia Centralã de SalvareMinierã, controalele lasuprafaþã ºi în subteran sã
fie realizate cu chitanþier ºiaplicate amenzi pe loc;
- o datã cu aprobareaBVC- lui, licitaþiile careinvocã situaþia de urgenþã,sã fie catalogate abateritehnice ºi sancþionate;
- demersuri, negocieri,simulãri pentruînþelegerea nece-sitãþii modificãriiprogramului delucru actual de 6ore în 4 schimburi, pentrusubteran;
- reducereaparcului de maºinila SNH ºi unitãþileminiere, pentrudirectori;
- scoaterea lalicitaþie aHotelului Onix, aCabanei Dâlja ºio parte din par-cul de maºini;
- reducerea la1/2 din cota deenergie ºi bonuride cãrbune,acordate angajaþilor ºipensionariolor;
- perfecþio-narea prin Staþiade SalvareMinierã ºiobþinereaavizelor, pentruun serviciu spe-cializat de pazã,din personalul
angajat cuprins pe listelede concedieri colectivecare sã asigure pazadepozitelor de exploziv ºia incintelor miniere;
- în condiþiile derestrângere administrativãseverã, nu este justificatpostul de director în SNHpe liniile: tehnicã, securi-tate,
resurse umane ºi economicã;
- acordarea unei atenþiideosebite asupra fiºelorde stabilire a normelorpentru fronturile de lucru,iar aprobarea acestora, sãse facã de comisiitehnice, în vedereastopãrii veniturilor dinoperaþii fictive;
- forma de protest sindical în subteran pentrudiferite revendicãri, sã fiecatalogatã prin CCM,drept „ crearea unei stãride pericol iminent ”ºisancþionatã cu desfacereaCCM, masa discuþiilorfiind cea mai bunã alternativã;
- pensionarea poate fiacceptatã doar la cerere,cu îndeplinirea condiþiilor,într-o comisie administraþie – sindicate;
- Consiliile deAdministraþiepot schiþastrategii admi-nistrative ºiiniþia controaleîn activitateaminierã, adop-tând un rolmai activ;
- Strategii ºiviziuni noi
privind politica de resurseumane a personaluluimuncitor ºi a cadrelortehnice este o prioritate.
Sigur cã aceste rândurivor tulbura ºi supãra multecategorii de personal alSNH ºi din afarã, dar þelulpentru care strigã multãlume „sã nu moarãmineritul Vãii Jiului” , cum se crede cã se poaterealiza? De la butoane înnici un caz, ci doar dininterior.
Percepþia sindicalã areun rol însemnat ºi esteimportant modul de comunicare ºi intervenþieal administraþiei înnegocierea ºi stabilireaobiectivelor pe termenscurt ºi mediu.
Este cât se poate de declar, cã SNH trebuie sã iadecizii grele, de asumareresponsabilã, sã-ºi arate onouã faþã ºi viziune. Nueste de ajuns doar schim-batul pãlãriei. Doar aºa,poate accede la masaCEH- lui.
Viorel Pascu, inginer, specializat în
minerit, Petroºani
Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 martie 2013 Actualitate 98 Actualitate
P arlamentarii hune-doreni sunt îngrijoraþi
de situaþia ComplexuluiEnergetic Hunedoara. Unuldintre parlamentarii hune-doreni, mai exact deputatulCarmen Eleonora Hãrãuvrea sã afle care este strate-gia Ministerului Energiei înceea ce priveºte privati-zarea mamutului energetic.
Mai precis, aceasta vrea sãafle ce mãsuri va lua ministerulde resort pentru protecþiasocialã a angajaþilor. Deputatulsubliniazã faptul cã o privatizareeºuatã poate sã ducã ComplexulEnergetic Hunedoara în aceeaºisituaþie ca ºi privatizarea de laMechel.
”Care sunt mãsurile de pro-
tecþie socialã pe care le preconizaþi pentru angajaþiiComplexului EnergeticHunedoara în cadrul strategieide privatizare, astfel încât sã fieevitate situaþii de gravitateacelor de la Mechel CâmpiaTurzii (sinuciderea unui anga-
jat...)? Care sunt pârghiile pecare statul român le are laîndemânã pentru a preîntâm-pina la Hunedoara situaþiile dela Oltchim ºi Mechel astfel încâtsã determine investitorii sã-ºirespecte obligaþiile sociale ºieconomice asumate în cadrul
procesului de privatizare ºi maiales dupã, obligaþii vitale pentrurelansarea societãþii ºi pentrusoarta comunitãþii locale?”, îlîntreabã deputatul pe ministruldelegat pe probleme deEnergie, Constantin Niþã.
În lipsa unui invetsitor strate-
gic, Complexul EnergeticHunedoara va intra în insolvenþã, lucru negativ pentruentitatea energeticã. Totodatã,pentru ca CEH sã fie profitabile nevoie de investiþii de 500 demilioane de euro.
Monika BACIUMonika BACIU
Z iua Mondialã aTeatrului a fost
iniþiatã de cãtreInstitutulInternaþional deTeatru, în urmã cu52 de ani, atuncicând a avut locCongresul Mondialdesfãºurat la Viena.
Pentru prima datã a fostcelebratã în 27 martie1962, cu ocazia deschiderii“Teatrului Naþiunilor” dinParis. În fiecare an, cuocazia acestei zile, o per-sonalitate marcantã dinlumea artelor spectacoluluisau din alt domeniu al cul-turii este invitatã pentru a-ºi exprima gândurile legatede acest eveniment, printr-un mesaj internaþio-nal difuzat în lumeaîntreagã. Mesajul din acestan este semnat de cãtreDario Fo, actor, dramaturg
ºi regizor de teatru, laureatal Premiului Nobel pentruliteraturã, în anul 1997.“Este vorba despre uneveniment important pentru noi, cei carereprezentãm lumea teatru-lui, iar mesajul semnat decãtre Dario Fo este unuldeosebit, cu atât mai multcu cât vine din partea unuicelebru om de teatru.Nãscut pe 24 martie
1926, acesta a folosit înopera sa metodele speci-fice commediei dell arte,un gen comic foarte popu-lar în rândul claselormuncitoare de odinioarã.Mesajul sãu va fi însoþit decel al lui Ion Caramitru,cele douã urmând a fi cititeîn faþa spectatorilor, cuocazia spectacolelor ce facparte din campania “Artiºtipentru artiºti”, lansatã de
cãtre UNITER”, a precizatNicoleta Bolcã, directorTeatrul Dramatic “I. D.Sîrbu” Petroºani.
Urmãtoarea piesã careva fi pusã în scenã lateatrul din Petroºani estededicatã Zilei Mondiale aTeatrului. Este vorbadespre “Ultima haltã înParadis”, o comedie semnatã de cãtre ValentinNicolau. Premiera va avealoc sâmbãtã, 30 martie, cuîncepere de la ora 18:00.
MirMircea cea NISTORNISTOR
P etroºãnenii,iubitori ai
naturii. LocuitoriimunicipiuluiPetroºani s-audovedit de-a lungulanilor cã sunt maiecologiºti decâtecologiºtii.
Ori de câte ori setoaleteazã sau se taie unpom care poate puneviaþa unui om în pericol,locuitorii din Petroºani seautosesizeazã ºi chiar dincontrã sesizeazã ºiautoritãþile locale. Nu depuþine ori, reprezentanþiiautoritãþilor locale auprimit cetãþeni în audienþãcare le cereau sã nu maitaie crengile sau pomiipentru cã distrug natura.Însã aceste persoane nu îºi
dau seama de multe ori cãaceºti pomi bãtrâni le potpune viaþa în pericol încazul unor condiþii meteonefavorabile când vântulbate cu putere. Cetãþeniise revoltã pentrutoaletarea pomilor în timpce pãdurile dispar pe zi cetrece.
În România, conform
studiilor fãcute deGreenpeace, în fiecare orãsunt tãiate peste 3 hectarede pãdure, iar judeþulHunedoara, din pãcate, nulipseºte de pe hartadefriºãrilor.
Activiºtii ecologiºti atragatenþia cã, fãrã pãdurisãnãtoase ºi bogate, plan-eta nu poate susþine viaþa.
Circa 80% din pãdurilelumii au fost degradate saudistruse, iar România seafla pe harta tãierilor ilegale. Conform rãspunsurilor primite deGreenpeace de laautoritãþi, în perioada2009-2011 s-au înregis-trat, în total, la nivelnaþional, 31.456 de cazuri
de tãieri ilegale de arbori,iar judeþul Hunedoara nulipseºte de pe harta tãier-ilor abuzive. Din fericiresunt mai puþine cazuridecât în alte judeþe, darasta nu scuzã cu nimicdefriºãrile abuzive. Falniciicondrii de odinioarã suntciopârtiþi ºi hectare întregide pãdure cad sub drujbelecelor care exploateazãlemnul. Conform dateloroficiale, în judeþulHunedoara s-au semnalat230 de cazuri de tãieri ile-gale de arbori, care s-ausoldat cu sancþiuni, adicãamenzi contravenþionalesau dosare penale, în
funcþie de gravitatea faptei.Îngrijorãtor este faptul
cã în jurul nostru, înjudeþele limitrofe, se taiedin abundenþã, iar în Gorjsunt peste 2.500 de tãieriilegale. Vorbim desprepãdurile care comunicã cucele din judeþul nostru, înunele cazuri arii protejate,aºa cã problema nepriveºte direct.
Potrivit rezultatelorstudiului Greenpeace, înRomânia dispar peste 3hectare de pãdure înfiecare orã, iar copacii iaudrumul fabricilor de mobilãsau de cherestea.
Monika BACIUMonika BACIU
Primim la redacþie
Intrarea S.N.H. în C.E.H., pe uºa din faþãD in ce în ce mai mulþi locuitori ai Vãii Jiului, cei mai mulþi
specializaþi pe diverse paliere ale sctivitãþii minere, au trecut de lainteres ºi îngrijorare, la acþiune, la a-ºi oferi ideile, serviciile în încercareade a gãsi soluþii la declinul ºi blocajul în care se aflã mineritul din ValeaJiului. Profesori universitari, cercetãtori, specialiºti cu pregãtire suplimentarã în þãri strãine – cu tradiþie în minerit -, foºti responsabili aiminelor din Valea Jiului etc., ni se adreseazã pentru a face publice demersurile ºi soluþiile propuse. Astãzi, Viorel Pascu, cu state vechi înextragerea huilei, fost inginer ºef, fost component al CompartimentuluiControl ºi Urmãrirea Producþiei din cadrul CNH, cu stagiu de pregãtireminierã superioarã în Franþa, Paris:
În 27 martie teatrul s-a aflat în sãrbãtoare
Raþionamenteprofesionale
pentru schimbareadirectorilor
Î n zilele urmãtoare, laMina Vulcan va fi numit
un nou director, dupã ce con-ducerea Societãþii Naþionale aHuilei va face nominalizarea.
Fostul director al unitãþii minierede la Vulcan, Aurelian Enache a fostdestituit din funcþie în cursul acesteisãptãmâni.
”A fost o schimbare de director,
se mai întâmplã, nu eºti directorpentru toatã viaþa, nici ei, nici eu.Toþi putem fi schimbaþi în orice zi,viaþa merge înainte. Nu cred cã estenici primul, nici ultimul schimbat înValea Jiului. Problemele pot fi ºi maivechi ºi mai noi, dar este un nouînceput. Sper sã iau o decizie astãzi(miercuri) sau mâine (joi) ºi sãnumesc un nou director laExploatarea Huilei Vulcan ºi sã con-tinui activitatea în cel puþin în para-metri în care a funcþionat ºi cu direc-torul vechi”, a declarat NicolaeDrãgoi, director SNH Petroºani.
Potrivit lui Drãgoi, schimbãrile ceau avut loc la unitãþile miniere dinValea Jiului au avut raþionamentestrict profesionale nu politice.
”Nu am avut probleme. Eu luatdecizii fãrã sã fiu influenþat de fac-torul politic. Au fost unitãþi minierela care nu am fãcut schimbãri, a fostunitatea de la Livezeni unde s-afãcut schimbare. Nu pot fi acuzat denumire politicã. La Lonea e domnulZamfir, a fost inginer ºef producþie ºila Lonea ºi la Petrila ºi la CNH, decinu am luat decizii politice. Criteriulprofesional a fost pe primul loc,înaintea factorului politic”, a maispus sursa citatã.
De când este în fruntea SocietãþiiNaþionale a Huilei, dar ºi în perioadaîn care Compania Naþionalã a Huileiîncã mai exista, Nicolae Drãgoi afãcut mai multe schimbãri în struc-tura de conducere a unitãþilorminiere din Valea Jiului.
Monika BACIUMonika BACIU
PPrr iinn pprr ii vvaa tt ii zzããrr ii eeººuuaattee .. .. ..
CCCCEEEEHHHH ppppooooaaaatttteeee aaaa jjjjuuuunnnnggggeeee llll aaaa OOOOllll ttttcccchhhhiiiimmmm ssssaaaauuuu MMMMeeeecccchhhheeee llllMai ecologiºti decât ecologiºtii
Pentru accederea înComplexul EnergeticHunedoara, este nevoie de„revoluþie administrativã”în actul managerial alSocietãþii Naþionale aHuilei. Nu trebuie uitatãSocietatea Naþionalã deÎnchideri de Mine, care adevenit ,,un munte de aur”ºi mulþi „ciocoi” au privirile îndreptate cãtreaceasta.
Aceste rânduri încearcãsã prezinte elemente demangement administrativºi sã nuanþeze public, cãdrumul activitãþii minieredin Valea Jiului se aflã la orãscruce de drumuri.
Nu poþi sã acoperipierderile din procesultehnologic de extracþie alhuilei, cu un preþ exageratal kw- lui. O micã partepoate sã acopere, darrestul este necesar sã vinãdin investiþii în procesulde producþie, deschideriminiere, sectoare auxiliare( aerajului minier, fluxuride transport, întreþinerilucrãri miniere ) ºi calitateaproducþiei. De asemenea,mãsurile administrativesunt o sursã importantãcare pot genera investiþiidirect în procesul de producþie. Cele mai multeimprovizaþii într-o activitate tehnicã se fac înactivitatea minierã dinValea Jiului. Este grav cã
din atâtea neajunsuri, întoate activitãþile minei,improvizaþiile au ajuns sãfacã parte din actul deconducere.
Discuþiile dintre administraþie ºi sindicatepot fi concentrate pedecizii administrative, careîn prima fazã pot fi catalo-gate, „iresponsabile” darpot fi surse de venituripentru investiþii în subte-ran ºi totodatã o redresarea activitãþii miniere. Viaþaa demonstrat cã atuncicãnd apare o nevoie financiarã, strângi cureaua.
Mãsurile administrativecare pot stopa cheltuieli ºirevitaliza activitateaminierã, pot fi:
- renunþarea la trans-portul gratuit ºi asigurareade linii de transport parti-culare la unitãþile miniere;
- renunþarea la masacaldã ºi asigurarea uneicontravalori negociate cusindicatele;
- încadrarea tuturorsporurilor (mai puþin celde vechime ) într-un sporde fidelitate, care poate fidiminuat prin CCM, pentru abateri tehnice, disciplinare sau nereali-zarea normelor stabilite;
- prin Direcþia deSecuritate Minierã sauStaþia Centralã de SalvareMinierã, controalele lasuprafaþã ºi în subteran sã
fie realizate cu chitanþier ºiaplicate amenzi pe loc;
- o datã cu aprobareaBVC- lui, licitaþiile careinvocã situaþia de urgenþã,sã fie catalogate abateritehnice ºi sancþionate;
- demersuri, negocieri,simulãri pentruînþelegerea nece-sitãþii modificãriiprogramului delucru actual de 6ore în 4 schimburi, pentrusubteran;
- reducereaparcului de maºinila SNH ºi unitãþileminiere, pentrudirectori;
- scoaterea lalicitaþie aHotelului Onix, aCabanei Dâlja ºio parte din par-cul de maºini;
- reducerea la1/2 din cota deenergie ºi bonuride cãrbune,acordate angajaþilor ºipensionariolor;
- perfecþio-narea prin Staþiade SalvareMinierã ºiobþinereaavizelor, pentruun serviciu spe-cializat de pazã,din personalul
angajat cuprins pe listelede concedieri colectivecare sã asigure pazadepozitelor de exploziv ºia incintelor miniere;
- în condiþiile derestrângere administrativãseverã, nu este justificatpostul de director în SNHpe liniile: tehnicã, securi-tate,
resurse umane ºi economicã;
- acordarea unei atenþiideosebite asupra fiºelorde stabilire a normelorpentru fronturile de lucru,iar aprobarea acestora, sãse facã de comisiitehnice, în vedereastopãrii veniturilor dinoperaþii fictive;
- forma de protest sindical în subteran pentrudiferite revendicãri, sã fiecatalogatã prin CCM,drept „ crearea unei stãride pericol iminent ”ºisancþionatã cu desfacereaCCM, masa discuþiilorfiind cea mai bunã alternativã;
- pensionarea poate fiacceptatã doar la cerere,cu îndeplinirea condiþiilor,într-o comisie administraþie – sindicate;
- Consiliile deAdministraþiepot schiþastrategii admi-nistrative ºiiniþia controaleîn activitateaminierã, adop-tând un rolmai activ;
- Strategii ºiviziuni noi
privind politica de resurseumane a personaluluimuncitor ºi a cadrelortehnice este o prioritate.
Sigur cã aceste rândurivor tulbura ºi supãra multecategorii de personal alSNH ºi din afarã, dar þelulpentru care strigã multãlume „sã nu moarãmineritul Vãii Jiului” , cum se crede cã se poaterealiza? De la butoane înnici un caz, ci doar dininterior.
Percepþia sindicalã areun rol însemnat ºi esteimportant modul de comunicare ºi intervenþieal administraþiei înnegocierea ºi stabilireaobiectivelor pe termenscurt ºi mediu.
Este cât se poate de declar, cã SNH trebuie sã iadecizii grele, de asumareresponsabilã, sã-ºi arate onouã faþã ºi viziune. Nueste de ajuns doar schim-batul pãlãriei. Doar aºa,poate accede la masaCEH- lui.
Viorel Pascu, inginer, specializat în
minerit, Petroºani
Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 martie 2013 Actualitate 98 Actualitate
P arlamentarii hune-doreni sunt îngrijoraþi
de situaþia ComplexuluiEnergetic Hunedoara. Unuldintre parlamentarii hune-doreni, mai exact deputatulCarmen Eleonora Hãrãuvrea sã afle care este strate-gia Ministerului Energiei înceea ce priveºte privati-zarea mamutului energetic.
Mai precis, aceasta vrea sãafle ce mãsuri va lua ministerulde resort pentru protecþiasocialã a angajaþilor. Deputatulsubliniazã faptul cã o privatizareeºuatã poate sã ducã ComplexulEnergetic Hunedoara în aceeaºisituaþie ca ºi privatizarea de laMechel.
”Care sunt mãsurile de pro-
tecþie socialã pe care le preconizaþi pentru angajaþiiComplexului EnergeticHunedoara în cadrul strategieide privatizare, astfel încât sã fieevitate situaþii de gravitateacelor de la Mechel CâmpiaTurzii (sinuciderea unui anga-
jat...)? Care sunt pârghiile pecare statul român le are laîndemânã pentru a preîntâm-pina la Hunedoara situaþiile dela Oltchim ºi Mechel astfel încâtsã determine investitorii sã-ºirespecte obligaþiile sociale ºieconomice asumate în cadrul
procesului de privatizare ºi maiales dupã, obligaþii vitale pentrurelansarea societãþii ºi pentrusoarta comunitãþii locale?”, îlîntreabã deputatul pe ministruldelegat pe probleme deEnergie, Constantin Niþã.
În lipsa unui invetsitor strate-
gic, Complexul EnergeticHunedoara va intra în insolvenþã, lucru negativ pentruentitatea energeticã. Totodatã,pentru ca CEH sã fie profitabile nevoie de investiþii de 500 demilioane de euro.
Monika BACIUMonika BACIU
Z iua Mondialã aTeatrului a fost
iniþiatã de cãtreInstitutulInternaþional deTeatru, în urmã cu52 de ani, atuncicând a avut locCongresul Mondialdesfãºurat la Viena.
Pentru prima datã a fostcelebratã în 27 martie1962, cu ocazia deschiderii“Teatrului Naþiunilor” dinParis. În fiecare an, cuocazia acestei zile, o per-sonalitate marcantã dinlumea artelor spectacoluluisau din alt domeniu al cul-turii este invitatã pentru a-ºi exprima gândurile legatede acest eveniment, printr-un mesaj internaþio-nal difuzat în lumeaîntreagã. Mesajul din acestan este semnat de cãtreDario Fo, actor, dramaturg
ºi regizor de teatru, laureatal Premiului Nobel pentruliteraturã, în anul 1997.“Este vorba despre uneveniment important pentru noi, cei carereprezentãm lumea teatru-lui, iar mesajul semnat decãtre Dario Fo este unuldeosebit, cu atât mai multcu cât vine din partea unuicelebru om de teatru.Nãscut pe 24 martie
1926, acesta a folosit înopera sa metodele speci-fice commediei dell arte,un gen comic foarte popu-lar în rândul claselormuncitoare de odinioarã.Mesajul sãu va fi însoþit decel al lui Ion Caramitru,cele douã urmând a fi cititeîn faþa spectatorilor, cuocazia spectacolelor ce facparte din campania “Artiºtipentru artiºti”, lansatã de
cãtre UNITER”, a precizatNicoleta Bolcã, directorTeatrul Dramatic “I. D.Sîrbu” Petroºani.
Urmãtoarea piesã careva fi pusã în scenã lateatrul din Petroºani estededicatã Zilei Mondiale aTeatrului. Este vorbadespre “Ultima haltã înParadis”, o comedie semnatã de cãtre ValentinNicolau. Premiera va avealoc sâmbãtã, 30 martie, cuîncepere de la ora 18:00.
MirMircea cea NISTORNISTOR
P etroºãnenii,iubitori ai
naturii. LocuitoriimunicipiuluiPetroºani s-audovedit de-a lungulanilor cã sunt maiecologiºti decâtecologiºtii.
Ori de câte ori setoaleteazã sau se taie unpom care poate puneviaþa unui om în pericol,locuitorii din Petroºani seautosesizeazã ºi chiar dincontrã sesizeazã ºiautoritãþile locale. Nu depuþine ori, reprezentanþiiautoritãþilor locale auprimit cetãþeni în audienþãcare le cereau sã nu maitaie crengile sau pomiipentru cã distrug natura.Însã aceste persoane nu îºi
dau seama de multe ori cãaceºti pomi bãtrâni le potpune viaþa în pericol încazul unor condiþii meteonefavorabile când vântulbate cu putere. Cetãþeniise revoltã pentrutoaletarea pomilor în timpce pãdurile dispar pe zi cetrece.
În România, conform
studiilor fãcute deGreenpeace, în fiecare orãsunt tãiate peste 3 hectarede pãdure, iar judeþulHunedoara, din pãcate, nulipseºte de pe hartadefriºãrilor.
Activiºtii ecologiºti atragatenþia cã, fãrã pãdurisãnãtoase ºi bogate, plan-eta nu poate susþine viaþa.
Circa 80% din pãdurilelumii au fost degradate saudistruse, iar România seafla pe harta tãierilor ilegale. Conform rãspunsurilor primite deGreenpeace de laautoritãþi, în perioada2009-2011 s-au înregis-trat, în total, la nivelnaþional, 31.456 de cazuri
de tãieri ilegale de arbori,iar judeþul Hunedoara nulipseºte de pe harta tãier-ilor abuzive. Din fericiresunt mai puþine cazuridecât în alte judeþe, darasta nu scuzã cu nimicdefriºãrile abuzive. Falniciicondrii de odinioarã suntciopârtiþi ºi hectare întregide pãdure cad sub drujbelecelor care exploateazãlemnul. Conform dateloroficiale, în judeþulHunedoara s-au semnalat230 de cazuri de tãieri ile-gale de arbori, care s-ausoldat cu sancþiuni, adicãamenzi contravenþionalesau dosare penale, în
funcþie de gravitatea faptei.Îngrijorãtor este faptul
cã în jurul nostru, înjudeþele limitrofe, se taiedin abundenþã, iar în Gorjsunt peste 2.500 de tãieriilegale. Vorbim desprepãdurile care comunicã cucele din judeþul nostru, înunele cazuri arii protejate,aºa cã problema nepriveºte direct.
Potrivit rezultatelorstudiului Greenpeace, înRomânia dispar peste 3hectare de pãdure înfiecare orã, iar copacii iaudrumul fabricilor de mobilãsau de cherestea.
Monika BACIUMonika BACIU
Primim la redacþie
Intrarea S.N.H. în C.E.H., pe uºa din faþãD in ce în ce mai mulþi locuitori ai Vãii Jiului, cei mai mulþi
specializaþi pe diverse paliere ale sctivitãþii minere, au trecut de lainteres ºi îngrijorare, la acþiune, la a-ºi oferi ideile, serviciile în încercareade a gãsi soluþii la declinul ºi blocajul în care se aflã mineritul din ValeaJiului. Profesori universitari, cercetãtori, specialiºti cu pregãtire suplimentarã în þãri strãine – cu tradiþie în minerit -, foºti responsabili aiminelor din Valea Jiului etc., ni se adreseazã pentru a face publice demersurile ºi soluþiile propuse. Astãzi, Viorel Pascu, cu state vechi înextragerea huilei, fost inginer ºef, fost component al CompartimentuluiControl ºi Urmãrirea Producþiei din cadrul CNH, cu stagiu de pregãtireminierã superioarã în Franþa, Paris:
În 27 martie teatrul s-a aflat în sãrbãtoare
Raþionamenteprofesionale
pentru schimbareadirectorilor
Î n zilele urmãtoare, laMina Vulcan va fi numit
un nou director, dupã ce con-ducerea Societãþii Naþionale aHuilei va face nominalizarea.
Fostul director al unitãþii minierede la Vulcan, Aurelian Enache a fostdestituit din funcþie în cursul acesteisãptãmâni.
”A fost o schimbare de director,
se mai întâmplã, nu eºti directorpentru toatã viaþa, nici ei, nici eu.Toþi putem fi schimbaþi în orice zi,viaþa merge înainte. Nu cred cã estenici primul, nici ultimul schimbat înValea Jiului. Problemele pot fi ºi maivechi ºi mai noi, dar este un nouînceput. Sper sã iau o decizie astãzi(miercuri) sau mâine (joi) ºi sãnumesc un nou director laExploatarea Huilei Vulcan ºi sã con-tinui activitatea în cel puþin în para-metri în care a funcþionat ºi cu direc-torul vechi”, a declarat NicolaeDrãgoi, director SNH Petroºani.
Potrivit lui Drãgoi, schimbãrile ceau avut loc la unitãþile miniere dinValea Jiului au avut raþionamentestrict profesionale nu politice.
”Nu am avut probleme. Eu luatdecizii fãrã sã fiu influenþat de fac-torul politic. Au fost unitãþi minierela care nu am fãcut schimbãri, a fostunitatea de la Livezeni unde s-afãcut schimbare. Nu pot fi acuzat denumire politicã. La Lonea e domnulZamfir, a fost inginer ºef producþie ºila Lonea ºi la Petrila ºi la CNH, decinu am luat decizii politice. Criteriulprofesional a fost pe primul loc,înaintea factorului politic”, a maispus sursa citatã.
De când este în fruntea SocietãþiiNaþionale a Huilei, dar ºi în perioadaîn care Compania Naþionalã a Huileiîncã mai exista, Nicolae Drãgoi afãcut mai multe schimbãri în struc-tura de conducere a unitãþilorminiere din Valea Jiului.
Monika BACIUMonika BACIU
PPrr iinn pprr ii vvaa tt ii zzããrr ii eeººuuaattee .. .. ..
CCCCEEEEHHHH ppppooooaaaatttteeee aaaa jjjjuuuunnnnggggeeee llll aaaa OOOOllll ttttcccchhhhiiiimmmm ssssaaaauuuu MMMMeeeecccchhhheeee llllMai ecologiºti decât ecologiºtii
LuizaANDRONACHE
Însã, în privinþapreþului, cei mai mulþicumpãrãtori au obiecþiiºi spun cã sunt preascumpe.
“Am luat o grãmadãde urzici cu 5 lei, careatunci când le-am pusîn oalã ºi le-am fiert, auscãzut de abia am avutde douã porþii.
Imi plac foarte mult,
dar parcã sunt preascumpe acum”, a spuso bãtrânicã.
Însã, dacã pentruridichi sau ceapã verde,þãranii au muncit dintimp în solarii pentru ale scoate acum petarabã, urzicile sunt cãu-tate ºi culese cu greu deoamenii care nu amvenituri, iar pentru aface un ban de-o pâine,merg pe dealuri pentruaa le cãuta.
“În fiecare primã-varã mã duc la urzici.Am fost sãptãmâna tre-cutã ºi am adunat maimulte cã am ºtiut cãvine frigul ºi ninsoarea.Acum vând în fiecare zicâte 7 – 8 grãmãjoaredin ce am strâns”, ne-adeclarat un vânzãtor dinPiaþa CentralãPetroºani.
Discuþii desprepreþurile afiºate sunt ºivizavi de trufandaleleaºezate frumos petarabe de þãrani. Parcãsunt totuºi preascumpe.
O legãturã de ridichicostã între 2, 5 ºi 1 leu,în funcþie de mãrime, olegãturã de ceapã verdecostã 1, 5 lei, iar unade usturoi verde cam lafel.
AnunþEfectuez lucrãri de
amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet.
Preþ avantajos. Contact
073558077
Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 martie 201310 Diverse
DN 76 Luncoiude Jos – Brad *DN 74 Brad –Criºcior * DN 76Brad - Baia de
Criº * DN 76Baia de criº -Târnava de Criº* DN7 Mintia –Veþel * DN7
Veþel – Leºnic *DN7 Leºnic –Sãcãmaº * DN7Ilia – Gurasada *DN7 Gurasada –Burjuc * DN7Burjuc-Zam *Deva, CaleaZarand;Sântuhalm; DN76 ªoimuº –Bejan * Bãniþa ,DN 66
RRRRaaaaddddaaaarrrreeee 22228888....00003333....2222000011113333Luni 10:00 - 16:00Marþi 14:00 - 19:00
Miercuri 10:00 - 16:00
Joi - Audienþe de la 11:00Preºedinte CJ
Vineri 10:00 - 14:00
Consiliul Judeþean Hunedoara Program Petroºani
HOROSCOP
Rezolvaþi problemele în primaparte a zilei, când sunteþi înformã. Simþiþi o puternicãnevoie de libertate, care vã poateizola. Fiþi mai atent cu persoanaiubitã!
Neînþelegerile cu un partener deafaceri ar putea sã degenerezeîntr-o ceartã. Riscaþi sã ajungeþila ruperea relaþiilor. Rãmâneþicalm ºi clarificaþi situaþia cât mairepede. Dupã-amiazã aveþi dealergat în interesul unui membrumai tânãr al familiei.
Aveþi ocazia sã faceþi schimbãriimportante în relaþiile sentimen-tale. Dimineaþa este posibil sãcunoaºteþi o persoanã de sexopus, de care vã veþi simþi atras.Þineþi cont de sfaturile unui pri-eten.
Dacã plecaþi într-o delegaþie,puteþi fi optimist, o sã vã meargãbine. Relaþiile cu prietenii suntfoarte bune. Fiþi mai atent cu opersoanã mai în vârstã din fami-lie, pentru a nu vã certa cupartenerul de viaþã.
Dimineaþa vã enervaþi la serviciu,din cauza unei femei mai învârstã. Evitaþi orice fel de specu-laþii ºi nu vã lãsaþi provocat laceartã. Nevoia de independenþãvã poate costa rãcirea relaþiilorcu prietenii.
Un prieten vã ajutã sã clarificaþio neînþelegere cu partenerul deviaþã. Nu investiþi în afaceririscante. Ascultaþi-vã intuiþia,când vine vorba de bani! Ar fibine sã þineþi cont de sfaturileunei rude mai în vârstã.
Nu sunteþi prea bine dispus ºiaveþi tendinþa sã fiþi nerealist.Evitaþi sã vã faceþi un programstrict! Nu fiþi prea autoritar cucei din jur, pentru cã riscaþi sã-ijigniþi.
De dimineaþa sunteþi sunteti plin deenergie ºi reuºiþi sã terminaþi o tre-abã începutã mai demult. Nurefuzaþi o afacere. Consultaþi-vã cucineva experimentat în domeniu!Evitaþi sã vã certaþi cu partenerulde viaþã din cauza banilor!
Vã streseazã sarcinile de serviciu,care vi se par prea multe ºi preagrele. Organizaþi-vã ºi nu vã agi-taþi fãrã rost. Fiþi mai afectuoscu persoana iubitã, chiar dacã vãpreocupã problemele personale!Spre searã, reuºiþi sã vã liniºtiþi.
Fiþi prudent. S-ar putea sã fiþinemulþumit de atitudinea celordin jur ºi riscaþi sã deveniþiimpulsiv. Dupã-amiazã primiþi osumã importantã de bani de laun partener de afaceri. Ca sã nuvã certaþi cu partenerul de viaþã,nu luaþi decizii de unul singur.
Aveþi o zi agitatã, din cauzaproblemelor de serviciu.Temperaþi-vã orgoliul ºi acceptaþiajutorul colegilor. Nu aveþi chefde minic, sunteþi puþin descurajatºi riscaþi sã provocaþi tensiuni înfamilie. Nu încercaþi sã faceþitreburi importante.
Azi s-ar putea sã aveþi problemela serviciu, din cauza nervozitãþii.Faceþi-vã bine treaba, ºeful e cuochii pe dumneavoastrã! Nueste indicat sã vã ocupaþi deafaceri. Fiþi mai delicat cu per-soana iubitã!
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter0254.560.987 Email: [email protected]
În magazinul VERITAS PRIMÃVARA 2013, vã aºteaptã cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele
selectate. În limita stocului disponibil.
M ihaelaRãdulescu a
adus o tonã de aju-toare de la Monacoºi de la FundaþiaAyan
Salvaþi Copiii FilialaHunedoara îºi cere publicscuze Mihaelei Rãdulescupentru eroarea publicatãîn articolele din presãlocalã referitor la canti-tatea de 24 kg ajutoare.Foarte rãu este cã aceastãºtire a fost preluatã ºi dealte publicaþii.
Nu înþelegem cum s-aajuns de la 1000 kg. deajutoare la aceastã infimãcantitate.
Mihaela Rãdulescu avenit la Salvaþi Copiii,Centrul de zi Petrilaîmpreunã cu un grup decopii, pãrinþi ºi profesori
din Monaco. Aceºtia au adus
îmbrãcãminte,încãlþãminte, jocuri,rechizite, jucãrii, un DVDplayer ºi un aparat fotoperformant, articolesportive ºi alimente pentru102 copii din Centrul dezi Petrila, 24 de copii dinCentrul Creºtem împreunãPetrila, 34 de copii dinCentrul Creºtem împreunãLupeni ºi 40 de copii ben-eficiari ai Cantinei SocialePetrila. Ajutoarele au fostoferite individual copiilordin Centrul de zi Petrila.
Vã rugãm sã publicaþidreptul la replicã, pentruclarificarea situaþiei. Dorimsã reparãm greºeala fãcutãunor oameni care ne-auajutat foarte mult-MihaelaRãdulescu, copiii, pãrinþiiºi profesorii din Monaco.
Preºedinte,Valeria POPESCU
Drept la replicã
Rectificãrileprivind drep-turile cuvenitepensionarilordin sistemulminier afer-ente anului2012, vor fifinalizate pânãîn data de 15aprilie 2013.Dupã aceastã
datã nu vormai putea firealizatedecontãri aleacestor drep-turi ºi ca atarenu vor maiputea fidepuse docu-
mente justi-ficative la sedi-ile sucursalelorSNIMVJ SA.
Plata efec-tivã a ultimelorregularizãri seva realiza însãptãmâna 22– 26 aprilie2013.
Anunþ
Conducerea SocietãþiiNaþionale de Închideri Mine
Valea Jiului SA
Trufandale gustoase, dar prea scumpe
P ieþele din Valea Jiului s-auumplut de trufandale în ultima
sãptãmânã, mai ales de când aînceput ºi perioada de post pentru ceide rit ortodox. Urzicile, leurda, ceapãverde, usturoi verde sau ridichiile sedau foarte bine în ultimele zile, pentrucã oamenii cumpãrã fie de poftã, fiepentru cã postesc.
Maximilian GÂNJU
Demersurile lor ar puteaatrage atenþia colegilor din
Guvern ºi i-ar putea sensibilizaîncât sã aloce fonduriPetroºaniului, însã, în loc deiniþiativã, pesediºtii din
Petroºani tac mâlc. Sub pretextul cã parlamen-
tarii de Valea Jiului ar trebui sãse implice în deblocarea fon-durilor pentru proiectele deinfrastructurã începute, socialdemocraþii din Petroºani semulþumesc sã asiste cum toatelucrãrile importante sunt opriteºi sute de oameni riscã sã-ºipiardã pâinea zilnicã.
Decizia lor ar putea fiexplicabilã dacã þinem cont cãsunt în opoziþie. Totuºi nu suntîn opoziþie ºifaþã deoamenii care i-au trimis înlegislativullocal.
Ioan Rus,preºedintelePSDPetroºani,susþine cã suntiniþiative fãcutepentru deblo-
carea finanþãrilor ºi crede cãparlamentarii din zonã trebuiesã le susþinã.
Liberalii vãd însã altcumvalucrurile ºi nu se mulþumesc sãaºtepte sã fie îmbiaþi cu banipentru a derula proiectele des-tinate comunitãþii.
Un exemplu în acest senseste dat de coordonatorulPNL din Valea Jiului care batesãptãmânal pe la uºile minis-terelor pentru a-i aloca sumanecesarã cofinanþãrii unuiproiect de 70 de milioane deeuro, bani destinaþi reabilitãrii
infrastructurii de apã ºi canaldin cele ºase localitãþi ale VãiiJiului.
Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 Martie 2013 Politicã 11
Diana MITRACHE
PRM nu a murit ºichiar va reveni în forþã pescena politicã a VãiiJiului. Prima conferinþã,dupã alegerile în care aupierdut locurile în consili-ile locale ale PRM-iºtilor aavut loc miercuri laPetroºani. A fost ºi primaconferinþã dupã ce Costel
Avram, cel care a condusacest partid în Hunedoaraºi Valea Jiului, s-a mutatla PNL. Liderii PRM-iºti,însã, spun cã vor reveniºi ne-au vorbit despre cemai înseamnã acum par-tidul lui Vadim Tudor.
Dorel ªchiopu, liderulPRM de la Vulcan adeclarat cã în acest oraºPRM a fost înlocuit în
consiliu cu PP-DD ºi,dacã acum 4 ani PRMsesiza prefectul despresalariile directorilor de ladouã firme care au fostlichidate între timp, graþiemanagementului, acum,în 9 luni, PP-DD a avut osingurã intervenþie de 4rânduri în care a cerut caadministraþia sã montezelimitatoare de vitezã pen-tru cã un copil pe role l-alovit pe consilierul EmilAndraº de la PP-DD, dincauza vitezei cu care cir-cula tânãrul. „De la minedin organizaþie o singurãpersoanã ºi acesta dincauzã cã s-a temut sã nu
îºi piardã locul de muncã.Existã oameni dezamãgiþide rezultatul nedreptprimit de PRM, dar eucred cã se va îndrepta, iarprima ocazie suntalegerile europarla-mentare de anul viitor”, a
spus Dorel ªchiopu,preºedinte PRM Vulcan.„Am suferit un insucces ºiîn varã ºi în toamnã, darnu am avut candidaþi întoate colegiile. Scorul afost diminuat procentual,dar ne relansãm”, a
declarat EmanuelAndronache, preºedintePRM Petrila. „Petroºaniule în plinã organizare,dupã o sincopã de peste4 ani de zile. Nu ne-aumulþumit rezultatele, darpe viitor, dupã ce ne vomreîntregi, cã acummergem în teren, vomreveni în forþã”, amenþionat ºi GheorgheVereº, preºedintele PRMPetroºani.
Scopul PRM-iºtilor vafi acela de a reveni înconsiliile locale ºi de aface opoziþie, aºa cum aufãcut în mandatul trecut.Pânã atunci, însã, toþi aupromis cã vor reorganizafilialele locale.
Maximilian GÂNJU
Parlamentarul de ValeaJiului, HaralambieVochiþoiu, a reuºit sãobþinã o întrevedere cuambasadorul Japoniei laBucureºti, KeijiYamamoto, la biroul sãudin Senatul României,unde au discutat despre oeventualã colaborare petermen lung ºi în urmacãreia sã fie atrase o seriede investiþii japoneze în
zona minierã.Senatorul PP-DD,HaralambieVochiþoiuspune cã apregãtit unîntreg dosarprin careambasadorul sãfie informatdespre oportu-nitãþile pe carele oferãregiunea. „Eu
nu m-am dus înParlament ca sã dorm pemine, iar întâlnirea aceas-ta am cerut-o, am provo-cat-o ºi domnulambasador a acceptat-o.Ei au fãcut o investiþiemajorã la noi în ValeaJiului, Proiectul ITOCHUºi eu am pregãtit dosarul
foarte bine, cu ce sunt eiinteresaþi ºi cu ce leputem oferi noi. Vreau sãle arãtãm oportunitãþiledin zonã ºi vreau sã con-struim ceva. Nu sã-mi faceu publicitate. Nu vreausã vorbesc pânã nu esteceva concret, însã eudoresc ºi sper sã–i putematrage într-o vizitã înVale”, a precizat
Haralambie Vochiþoiu.
I nvestiþie de 135de milioane
Senatorul PP-DDsusþine cã ºi-ar dori caîntr-un timp foarte scurtîn Valea Jiului, în urmaîntâlnirii, sã poatã aduceºi o delegaþie de investi-tori niponi care sã vadã
oportunitãþile regiunii.Nici Complexul EnergeticHunedoara pentru carese cautã un investitorstrategic puternic finan-ciar nu a fost scãpat depe agenda întâlnirii.Niponii au realizat înValea Jiului cea mai mod-ernã termocentralã dinRomânia, dupã constru-irea Grupului IV de la SEParoºeni-Vulcan.Companiile japonezeItochu, Hitachi ºi Toshibas-au ocupat de modern-izare în baza unui proiectde 135 de milioane dedolari ºi care a crescuteficienþa energeticã agrupului. Totodatãfinanþarea investiþiei afost asiguratã printr-unîmprumut acordat deBanca Japonezã pentruCooperare Internaþionalãºi filiala japonezã a BNPParibas.
PRM revine pe scena politicã
„PRM-u n-o muritu’, numa’ un pic s-o odihnitu’!”. Asta au susþinut
PRM-iºtii din Valea Jiului, la primaconferinþã de presã, dupã ce au pierdutvoturile electoratului de aici ºi un membru important.
Senator de Valea Jiului vrea sã atragã investiþii nipone în zonã
S enatorul PP DD, HaralambieVochiþoiu, s-a întâlnit ieri cu
ambasadorul Japoniei la Bucureºti pen-tru a discuta de eventuale colaborãri înValea Jiului. Niponii nu sunt strãini dezonã unde au modernizat TermocentralaParoºeni ºi Preparaþia Coroeºti aSocietãþii Naþionale a Huilei.
PSD Petroºani ridicã din umeri
S istarea finanþãrii pentru proiectele dejaîncepute în municipiul Petroºani nu-i
îngrijoreazã prea mult pe liderii PSD din „capita-la” Vãii Jiului.
Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 Martie 201312 Actualitate
Monika BACIU
”În urma informaþiilorprimite de la CompaniaNaþionalã de Autostrãzi ºiDrumuri NaþionaleRomânia vã comunicãmfaptul cã în vederea real-izãrii unei legãturi directeîntre bazinul Vãii Jiului ºibazinul Vãii Cernei, întrezona municipiuluiPetroºani (pe DN 66) ºizona localitãþii BãileHerculane, s-a identificatun traseu compus dindouã tronsoane de dru-muri forestiere, care prinmodernizare la nivel dedrum naþional, puteausatisface aceastã cerinþã.Din studiul efectuat despecialiºtii în domeniu, arezultat necesitatea real-izãrii unor lucrãri amplede reparare ºi modern-izare a traseului respectiv(...) Prin hotãrâreaGuvernului României (...)s-a aprobat clasificareaunor sectoare de drumforestier aflate ãn popri-
etatea publicã a statului ºiîn administrarea RegieiNaþionale a Pãdurilor, cadrum naþional DN 66A(...). Prin HotãrâreaGuvernului (...) s-a apro-bat achiziþia dintr-o sin-gurã sursã de cãtre RegiaAutonomã AdministraþiaNaþionalã a drumurilordin România a execuþieilucrãrilor pentrurepararea ºi întreþinereasectorului de drum dintrelocalitãþile uricani-Câmpul lui neag-BãileHerculane”, se aratã îndocumentele de laDepartamentul pentruInfrastructurã ºi InvestiþiiStrãine.
Trei sectoare de drumPotrivit reprezen-
tanþilor Departamentuluidrumul ce face legãturaîntre Câmpu lui Neag ºiHerculane este împãrþitîn trei sectoare. Douãdintre acestea au primitfinanþare, iar unul încãnu a primit avizul demediu.
”Lucrãrile aferenteprimului sector au avutca sursã de finanþareFondul Special al dru-murilor Publice, iar dinanul 2000 lucrarea a fostprevãzutã în lista obiec-tivelor incluse în proiectulde reconstrucþie ºi con-solidare a infrastructuriirutiere finanþate în bazacontractului dintreRomânia ºi BancaEuropeanã de Investiþii(...) fiind finalizate în iulie2002, valoarearecepþionatã fiind de22,56 milioane lei.
Pentru execuþialucrãrilor pe sectorul II,SC CCCF SA, la soli-ictarea AND a prezentato documentaþie deîncredinþare directã,negociatã conformprevederilor legale laacea datã ºi aprobatã (...)Lucrãrile aferente celui
de-al doilea sector au fostfinanþate iniþial prinproiectul de reconstrucþieºi consolidare a infra-structurii rutiere (...), fiindfinalizate în anul 2008,valoarea recepþionatãfiind de 190,84 milioanelei”, se mai aratã în doc-umente.
În ceea ce priveºte celde-al treilea sector dedrum situaþia este maicomplicatã.
”Studiul de fezabilitateelaborat pentru sectorulIII Drum de legãturã DN66A Câmpul lui Neag-Cerna a fost avizat înCTE-MTCT în luna iulie2006, nefiind promovatspre avizare în ConsiliulInterministerial deAvizare Lucrãri Publicedatoritã faptului cã nu afost obþinut avizul demediu de la AgenþiaNaþionalã pentru
Protecþia MediuluiHunedoara.
În anul 2009, în ved-erea obþinerii finanþãrii afost necesarã reactu-alizarea valoricã a studiu-lui de fezabilitate ºiobþinerea avizelor ºi acor-durilor favorabile, în ved-erea reavizãrii indicato-rilor tehnico-economici,obþinându-se aviz CTE-MTI ºi avizul consiliuluiInterministerial deAvizare Luccrãri Publice,în care se menþiona cãpromovarea hotãrârii deGuvern pentru aprobareaindicatorilor tehnico-eco-nomici ai obiectivului deinvestiþii se va face dupãobþinerea tuturor avizelorºi acordurilor solicitateprin Certificatul deUrbanism”, se mai aratãîn documente.
Ulterior au fostobþinute toate avizelepentru acest drum, însãproiectul a fost restras dela finanþare din cauza
reducerilor bugetare cese impun.
”Având în vedereprevederile OUG nr.26/2012 privind unelemãsuri de reducere acheltuielilor publice ºiîntãrirea disciplinei finan-ciare ºi de modificare ºicompletare a unor actenormative, în data de9.10.2012, proiectul dehotãrâre de Guvern afost restituit neavizat deMinisterul FinanþelorPublice, având în vederecã finanþarea acestuiobiectiv preconizatã a serealiza de la bugetul destat prin bugetulMinisteruluiTransporturilor ºiInfrastructurii în limitasumelor aprobate anualcu aceastã destinaþie pre-cum ºi din alte surse legalconstituite, conform pro-gramelor de investiþiipublice stabilite pentruperioada 2012-2015. Înconformitate cu preved-erile OUG 26/2012,excepþie de la aceastãregulã o reprezintã obiec-tivele a cãror finanþareeste asiguratã din fonduriexterne nerambursabile,precum ºi din fonduriexterne rambursabile”, semai aratã în docmente.
Astfel, drumul careface legãtura dintre ValeaJiului ºi Herculane nu vafi realizat în acest anpentru cã banii teoretictrebuiau sã vinã de labugetul de stat, iar acestefinanþãri au fost stopate.
Drumul spre Herculane nu primeºte finanþare
D in lipsã de fonduri, drumul spreHerculane nu se mai realizeazã
anul acesta. ReprezentanþiiDepartamentului pentru Infrastructurãºi Investiþii strãine precizeazã maimulte aspecte referitoare la situaþiadrumului care face legãtura dintreValea Jiului ºi Herculane.
Luiza ANDRONACHE
Angajaþii de la Telescaunulspre Parâng au fost preluaþi defirma Krantz Eurocenter, iar
din data de 14 martie figureazãca fiind angajaþi legal. Însã,dupã ce cã trei dintre ei au fostdaþi afarã, iar acum au rãmasdoar 12, dintre care douã
casiere plus paznicii, ºi salariilepe care au fost încadraþi, suntchiar de mizerie. La începutulacestei sãptãmâni, ei au fost laprimãrie pentru a-ºi exprimanemulþumirile, însã directorulexecutiv al primãriei, MarianPopescu, i-a liniºtit ºi le-apromis cã primul salariu pecare îl vor încasa, va fi cu totcu sporurile pierdute odatã cutrecerea de la Gospodãrie PrestCom la Krantz Eurocenter. “Ne-a promis domnul Popescucã pe fluturaºul de salariu de
luna viitoare, vom aveasporurile. Sper sã fie aºa, pen-tru cã altfel, chiar nu maiputem lucra. Vom opri insta-laþia de tot”, a declarat respon-sabilul de la telescaun, GigiPogan. Neoficial, însã, dupãcum stau lucrurile, nu esteexclus sã asistãm la cel maisumbru scenariu. Pentru cã nuar fi bani suficienþi de salarii,angajaþilor li s-a pus în vederesã-ºi ia câteva zile libere, cam osãptãmânã. Cei 12 angajaþisunt de pãrere cã la banii pecare îi iau acum, nu meritãmunca, efortul, frigul ºi condiþi-ile grele în care muncesc. Spreexemplu, un lãcãtus, care are
chiar ºi 10 ani experienþã, aresalariul brut de 850 de lei.Astfel, banii pe care îi ia înmânã sunt undeva la 636 delei. Insuficient pentru munca pecare o depune. De asemenea,noua firmã trebuie sã scoatãbani din buzunar ºi pentrurepararea instalaþiei ºiîntreþinerea acesteia. Un nece-sar minim aratã cã pentruautorizarea telescaunului pentrusezonul urmãtor ar trebui pieseîncepând de la rulmenþi, bateriide role, ulei de reductor, laþuri,ºuruburi de mai multe feluri,plus multe alte lucruri. Fãrãacestea, telescaunul spreParâng nu va fi avizat ISCIR.
Telescaunul spre Parâng va funcþiona dePaºtele Catolic. Mai departe, însã, nu ºtie
V estea bunã pentru turiºti este cã în week-endul care vine, de Paºtele Catolic,
telescaunul care duce spre staþiunea Parâng, vafuncþiona. Vestea prostã, însã, este aceea cã dacãcei câþiva angajaþi care au mai rãmas aici, nu îºivor recãpãta sporurile pentru a avea salariimãcar decente, vor opri instalaþia de tot.