CVJ, Nr. 78, Miercuri 7 martie 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 78

Miercuri, 7 martie 2012

PAGINILE 6-7

Miron Cozma:

”Minerii sã meargã laBucureºti!”

M inerii aflaþi în faþaCompaniei Naþionale

a Huilei au scandat minuteîn ºir numele lui MironCozma, amintindu-ºi de vremurile când ”Luceafãrulhuilei” se afla în fruntea lorºi îi conducea cu îndârjirespre Bucureºti.

>>>>>> PPAGINILE 6-7AGINILE 6-7

Ruletaruseascã cu viaþaminerilor

D in cauza echipa-mentelor învechite,

minerii sunt zi de zi înpericol major. Practic,viaþa minerilor se joacã laruleta ruseascã.

>>>>>> PPAGINILE 6-7AGINILE 6-7

În UNPR sepoartã soþia ºiamanta, adicã ”politicianul

curvã”

U NPR se vrea partid cuºtaif, dar se poartã

suburban, conform atitudiniipublice a unor membri ºisimpatizanþi. Racolãrileseamãnã cu ºantajul, excluºiiºi demisionarii din alte par-tide negociazã pe rupte, iarîn susþinere vin foºtii aliaþide afaceri oneroase.

>>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Protestele minerilor iau amploare în Valea Jiului

“Cozma, unde eºti, sã ne duci la Bucureºti!”

Zeci de ore fãrã întrerupere au protestatminerii din Valea Jiului,cerând majorarea sporului de periculozitate ºi condiþiimai bune de lucru.Oamenii au spus cã nurenunþã la acþiuneadeclanºatã încã de lunidimineaþa pânã nu vãdsemnat, negru pe alb, cã doleanþele lor s-aurezolvat.

ANUNÞURIVând spaþiu comercial în zonãcentralã str. 1 Decembrie 1818

la parterul blocului 124,suprafaþa 25mp.

Telefon 0722 448 428

Vând casã + teren, 5000 m² înVulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 7 martie 201222 Diverse

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICIOvidiu POvidiu PÃRÃIANU, PetruÃRÃIANU, PetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Ioan DAN-A, Ioan DAN-BÃLAN, Gabriela RIZEA,BÃLAN, Gabriela RIZEA,Denis RUSDenis RUSDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKRomwald CHEZURomwald CHEZUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 În cãutarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Gadgeturi, Gadgeturi,Gadgeturi12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Sã v-amintiþi Duminica...(r)15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Amazon 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Destinul regelui 22:45 Copii contra pãrinþi 0:30 Amazon (r)

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Plasa de stele (r)13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Te pui cu blondele? 21:50 Mr. Bean 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:30 La birou (s)

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Lois ºi Clark (s) (r) 11:00 Lois ºi Clark (s) (r) 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV13:45 Zâmbete într-o pastilã 14:15 Capra 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Serviciul Român deComedie 22:00 ªtirile Pro TV22:30 Academia de poliþie 2 0:30 Pro Motor (r)1:00 ªtirile Pro TV (r)

8:00 Iubiri secrete (r) 9:00 Teleshopping 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:30 Medium (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 12:30 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r)16:00 Cireaºa de pe tort (r)17:00 Trãsniþii (r)18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Iubiri secrete 20:30 Cronica Cârcotaºilor 22:15 Trãsniþii - ªtrandul denudiºti23:15 Focus Monden 23:45 Mediumul 0:30 Departe de casã

8:00 România, zi de zi!10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Judecã tu! (r) 12:20 Dacã doriþi sã revedeþi12:40 Legenda cavaleruluirãtãcitor ºi a frumoasei Razã-de-Lunã (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Convieþuiri (doc.) 17:00 Telejurnal 17:30 Bãieþii din strada Pal 18:25 Legenda cavaleruluirãtãcitor ºi a frumoasei Razã-de-Lunã 19:45 Sport20:00 Telejurnal 20:44 Dr. House (s) 21:31 Studio UEFAChampions League (live) 21:40 Fotbal UEFAChampions League (live)23:50 Rezumatele zilei UEFAChampions League (live) 0:40 Agenþia Psych 1:30 Cu ochii’n 4 (r)

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaa ssããffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã--þþii ggããsseeººttii ccoollaabboo--rraattoorrii sseerriiooººii ddee aaffaacceerrii??�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntempartenerii pe care

îi cauþi!ADRESA NOASTRÃ

Casa de Culturã, Str. 1Decembrie 1918, nr. 100

tel. 0374 906 687e-mail:

[email protected]

Cronica Vãii Jiului

Î n calitate deremixer a devenit

cunoscut datoritã var-ianþei lucrate pentru“Till The MorningLight” (Morris), care afost inclus ºi pe com-pilaþia “RomaniaLoves Minimal Beat”ºi alte remixuri lacare a lucrat împre-unã cu Shidance

colegul sãu de studiopentru artiºticunoscuþi precum;Jeremih & 50 cent,Phelipe & NickKamarera, Voxis,Park Place, AndreeaBanica, Liviu Hodor,ROA [...]

Anul 2011 este unan plin de schimbãripentru tânãrul dj fiindcooptat în echipaRadio21 având 3 orede muzicã mixatã.

Pentru Dark, hobby-urile se rezumã la pasi-unea pentru muzicã, caiputere ºi blog-ul per-sonal.

Cu o experienþãvastã în materie demuzicã electronicã,Dark a reuºit sã-ºicucereascã publiculrepede prin producþiilepersonale, dar ºi printalentul în materie deDJ-ing.

Vã aºteptãm cu dragvineri, 09.003.2012,ora 22 la Club 3DStage - Petroºani, Casade Culturã “IonDulãmiþã”- nr. 100demisol.

Descoperã o bãuturãla preþ promoþional înfiecare searã la Club 3DStage.

Ansamblul Artistic Parângulal Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani a început repetiþiile ºi face înscrieripentru noi membri ce doresc sã înveþe tainele dansului. Înscrierile se fac la sediul Caseide Culturã Studenþeºti dupã urmãtorul program:Parângul între orele 14:30 - 16:30 de luni-joiParângul Mic între orele 17:00 - 18:00 de luni-joi.Sunt aºteptaþi atât copiii preºcolari cât ºi elevi de liceu ºi studenþi.

Nicolae NICOARÃNicolae NICOARÃ

Request Mix vineri 9 martie la Club 3D StageDJ DARK & SHIDANCE

Miercuri 7 martie ora 18.00 DAR DE PRIMÃVARÃ – spectacol de

muzicã uºoarã ºi popularã al Tinerelor Talente Vineri 9 martie ora 18.00 proiecþie de galã

CEVA BUN DE LA VIAÞÃ un film de Dan Piþa Duminicã 11 martie ora 19.00

SHAKESPEARE OPERE COMPLETE pescurt !

Teatrul Andrei Mureºanu Sfântu Gheorghe Joi 15 martie ora 19.00

ÎNCORNORATUL de Moliere, regia LaurianOniga

Vineri 16 martie ora 19.00 Vernisaj -MOTIVE ROMÂNEªTI ÎN AFIªUL POLONEZ

Expoziþie de afiºe de filme româneºti careau rulat în Polonia între anii 1958-2010

Vineri 23 martie ora 19.00 IONA deMarin Sorescu, cu ILIE GHEORGHE

Luni 26 martie ora 19.00 – 1 aprilie Sãptamâna filmului polonez, Proiecþii

de filme poloneze premiate,Veneþia / WenecjaPolonia, 2010, 110 min.Regia ºi scenariul: Jan Jakub KolskiIoana / JoannaPolonia, 2010, 105 min.Regia ºi scenariul: Feliks Falk Erata /ErratumPolonia, 2010, 89 min.Regia ºi scenariul: Marek LechkiMistificarea / MistyfikacjaPolonia, 2010, 100 min. Regia ºi scenariul: Jacek KoprowiczExamenul de Capacitate 1947 / Ma³a

matura 1947Polonia, 2010, 108 min.Regia ºi scenariul: Janusz Majewski Afacerea sfântã / Œwiêty interesPolonia, 2010, 100 min. Regia: Maciej Wojtyszko Trandafiraºul / Ró¿yczkaPolonia, 2010, 118 min.Regia: Jan Kidawa-B³oñski Miercuri 29 martie ora 19.00 Concert

rock RIFF Sibiu

Programul Teatruluide Artã Deva

U NPR se vreapartid cu

ºtaif, dar se poartãsuburban, conformatitudinii publice aunor membri ºisimpatizanþi.Racolãrile seamãnãcu ºantajul, excluºiiºi demisionarii dinalte partide negoci-azã pe rupte, iar însusþinere vin foºtiialiaþi de afacerioneroase.

Numiþi RENEGADOS,toþi cei care au compro-mis, la vârf, ºi au plecatdin PSD, mai ales, înperioada anilor 2000-2004, au devenit fetelemari în partidul de buzu-nar Uniunea NaþionalãPentru ProgresulRomâniei , filiala judeþuluiHunedoara (UNPR).Mama care i-a fãcut estepreºedintele României,Traian Bãsescu, iar scopul naºterii acestei formaþiuni este sã rupãdin voturile opoziþiei ºi sãpãstreze un numãr câtmai mare de supuºi.Sigur, afacerea esteafacere, pentru cã înjudeþul Hunedoara, pevremea când judeþul eracondus de actualulpreºedinte al UNPR,Mihail Rudeanu, în calitate de preºedinte alConsiliului Judeþean ºiAurelian Serafinceanu, încalitate de prefect,

puseserã barierã judeþuluiºi Vãii Jiului nelâsând niciun investitor sã pãtrundã,protejându-ºi astfel afacerile ºi afaceriºtii, îndetrimentul dezvoltãrii zonei.

De data aceasta, MihailRudeanu s-a încuscrit cusenatorul ºi fostul ministru PDL, VasileBlaga, iar copii acestoraau dezvoltat afaceri fru-moase cu spitalele dinjudeþ. Alþii sunt protejaþiºi neatinºi de aripa legi,alþii s-au gândit cã prindceva la viitoarele alegri ºidupã…

A mante ºi con-cubinaj

Racolãrile în UNPR auintrat în linie dreaptã ºiacolo unde nu se poate,se merge pe ”încaierã-i

drace, cã de restul mãocup eu”. Un exemplu denotorietate este cel dintoamna anului trecutcând printr-un comunicatde presã UNPR anunþacã patru primari dinjudeþul Hunedoara ºi-auanunþat oficial decizia dea candida din parteaUniunii la alegerile localedin 2012: Alin TraianChiorean -Lãpugiu deJos, Mircea Ghilean -Bucureºci, Daniel Pupezã-Teliucu Inferior ºi TraianMãrcuº Achim - Buceº.

La vremea respectivãMircea Ghilean a aruncatpublic câteva vorbe dincare ziariºtii au dedus cã„joacã la douã capete” ,iar modelul de ”politiciancurvã” este motiv demândrie ºi potenþã. „Amo soþie ºi o amantã. Aºasunt cele douã partidepentru mine. Care-i problema? Câþi demnitarinu au ºi soþie ºi amantã?

Scrieþi asta”, a bravatGhilean în faþajurnaliºtilor de la ZiarulHunedoreanului.

Preºedintele MihailRudeanu a confirmatstilul libertin de a facepoliticã. ”Cu viceprimariiCosmin Costa ºi MarcelMorar suntem într-un felde concubinaj. Nu ne-amluat cu acte, ca sã zic aºa.Au semnat adeziunile, darele urmeazã sã fie vali-date în prima ºedinþã aBiroului Politic Executiv,care va avea loc lunaviitoare”, spunea la vre-mea respectivã Rudeanu.

P otenþiali can-didaþi, renega-

dos se înghesuieLa Petroºani, surse din

partid spun cã un poteþialcandidat ar putea fiAurelian Serafinceanu,fostul prefect deHunedoara din mandatul2000-2004. Acesta, evi-

dent, potrivit aceloraºisurse susþinut ºi consiliatde fostul contabil ºef alCNH, actual contabil ºefla Preparaþia Coroeºti,Daniela Ciocodeicã.Aurelian Serafinceanu adeclarat însã în repetaterânduri cã nu îl maiintereseazã funcþiile publice ºi nici cele dinpartid ºi cã UNPRînseamnã pentru el doaro promisiune fãcutãbunului sãu prieten generalul Gabriel Oprea.Dar cum în politicã situ-aþiile sunt în miºcare de lao zi la alta, rãmâne devãzut dacã Serafinceanuîºi respectã promisiuneade a ieºi din partid sau…

În prezent, în ValeaJiului, câþiva dintreproaspeþii excluºi dinPSD Petroºani duc trata-tive pentru a fi primiþi înUNPR. HaralambieVochiþoiu a declarat cã îºimai bea cafeaua cu cei de

la UNPR, considerându-se un om liber, iar DorinaPleºcan, la fel de liberã, aavut întâlniri cu reprezen-tanþii partidului, dupãspusele acestora. În par-tid a mai apãrut ºi un nouºef al Gãrii Petroºani.Deci UNPR munceºte ºiregula se pãstreazã, cea areunirii renegaþilor.

Dar UNPR atacã lavârful organizaþiilor localepentru a racola noi mem-bri care aduc ºi voturi.Atacurile/negocierile sepoartã în zonavicepreºedinþilor ºi amembrilor Birourilorpolitice ale PSD ºi PNL.Informaþiile din interiorulpartidului spun cã dacãnu le reuºeºte atragerea,prin ofertare, se vamerge pe denigrareîncãpãþânaþilor carerefuzã. Adicã, ºantaj ladrumul mare. UNPR nuprea are ce oferi, pentrucã se situeazã în sondajeîn unele locuri la 0,25 lasutã, dupã spusele luiRadu Berceanu, senatorPDL: ºi un protocol decolaborare pe plan local eproblematic, în condiþiileîn care UNPR are doar0,25% în unele locuri,aºa cã nu ar trebui sãpunã condiþii. Deci,UNPR nici nu conteazã!

Pe blogul UNPRHunedoara, , am cãutatinformaþii despre acþiunilepartidului de buzunar ºiam constatat cã dacã nuar exista CristianDiaconescu, nu ar existablogul de promovare.Adica, 0,25 la sutã....

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 7 martie 2012 Actualitate 3

În UNPR se poartã soþia ºi amanta, adicã ”politicianul curvã”

P ensionarii minieri dinValea Jiului i-au invitat

pe reprezentanþii autoritãþilorlocale ºi judeþene la „oºedinþã de lucru” în cadrulcãreia vor fi dezbãtute o serie de probleme cu care seconfruntã foºtii mineri.

Printre acestea se numãrã reacordarea facilitãþilor la energiaelectricã ºi cãrbune, recalculareapensiilor sau anularea sistemului decoplatã a serviciilor medicale pentru pensionari.

Întâlnirea este programatã pen-tru vineri, 9 martie, cu începere dela ora 12:00 la Casa de Culturã aSindicatelor din Petroºani. „Pânãacum ne-a confirmat participarea

la ºedinþã ªtefan Ioan Dezmeri,prefectul judeþului.

Dorim sã le supunem atenþieicelor care vor veni la întâlnirea cupensionarii minieri mai multeprobleme. Printre acestea senumãrã continuarea acordãrii desubvenþii ºi alocaþii bugetare pentruactivitatea din mineritul Vãii Jiului,concomitent cu crearea de noilocuri de muncã pentru tineri ºiºomeri, recalcularea pensiilor înconformitate cu Legea 250/2007privind valoarea minimã a punctu-lui de pensie de 45% din salariulmediu brut pe economie,indexarea pensiilor în conformitatecu Legea 263/2010, acordarea încontinuare a facilitãþilor ca dife-renþã la energia electricã ºi cãr-bune în conformitate cu HG

670/1990 ºi Decizia CE787/decembrie 2010, creºtereaplafonului de neimpozitare a pensiilor la valoarea salariuluimediu brut pe economie sau anu-larea sistemului de coplatã a ser-viciilor medicale pentru pensionariºi eliminarea CAS-ului de 5,5 pentru pensiile sub 1.000 de lei”,a spus Ion Hortopan, preºedinteLiga Sindicatului PensionarilorMinieri Valea Jiului.

La întâlnire au fost invitaþi parlamentarii Vãii Jiului, prefectuljudeþului, reprezentanþii CaseiJudeþene de Pensii ºi a celei deAsigurãri de Sãnãtate, primariilocalitãþilor din Vale, reprezentanþiituturor formaþiunilor politice pre-cum ºi cei ai sindicatelor din zonã.

MirMircea cea NISTORNISTOR

ªi pensionarii solicitã sprijin autoritãþilor

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 7 martie 201244 Actualitate

F lorarii ºi florãresele aufost luaþi la puricat de

comisarii Gãrzii Financiaredin tot judeþul. În ValeaJiului, în Petroºani maiexact, astfel de controale auloc pe parcursul întregi luni,iar unele firme au rãmaschiar fãrã marfã.

„Am avut acþiuni în domeniul comerþului cu flori ºiau fost sancþionaþi 5 agenþieconomici cu amenzi în valoare totalã de 17.800 delei. S-au confiscat 200 de lei ºis-a suspendat activitatea ladouã unitãþi”, ne-a declarat

Cosmin Pãtrunjan, ºef

Divizie Garda FinanciarãHunedoara.

De asemenea, comisarii dela Garda Financiarã au avut unînceput de an plin. Ei au întreprins pânã acum peste 70de acþiuni de control pe maimulte linii. “Pe toatã ValeaJiului s-a efectuat un numãr deaproximativ 70 de controale ºis-au aplicat sancþiuni de52.500 de lei. Dintre acestea,6 controale au fost în dome-niul achiziþiilor intracomu-nitare, s-a suspendat activi-tatea a 6 unitãþi ºi s-au dat 34de sancþiuni. De asemenea,suma de bani confiscate a fostde 4576 de lei”, a maideclarat Cosmin Pãtrunjan.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Comisarii Gãrzii Financiare dinValea Jiului îi au la ochi pe comercianþii de flori

U n agent de pazãde la Uzina de

Preparaþie aCãrbunelui Vulcan afost nevoit sã foloseascãarmamentul din dotarepentru prinderea unorpersoane necunoscutecare au pãtruns fãrãdrept în perimetrulunitãþii. Paznicul a executat un foc de armãîn plan vertical, dupãefectuarea somaþiilorlegale.

În urma intervenþiei nu aurezultat victime, însã a fostprins ºi identificat un bãrbat de54 ani, din Vulcan, care seafla cu autoturismul proprietate

personalã, în zona strãziiPlesnitoarei, lângã Uzina dePreparaþie a CãrbuneluiVulcan.

Suspectul a recunoscut cã seafla în acea zonã cu intenþia dea sustrage fier vechi din incintapreparaþiei ºi a fost condus lasediul poliþiei în vederea continuãrii cercetãrilor.

Poliþiºtii au întocmit dosarpenal pentru comitereainfracþiunii de tentativã de furtcalificat ºi au reuºit, în urmacercetãrilor, sã identifice alþipatru suspecþi care au partici-pat la comiterea infracþiunii,însã au reuºit, pe moment, sãfugã de la locul faptei. Ceicinci suspecþi sunt cercetaþi, încontinuare, în stare de liber-tate, urmând a se documentaîntreaga lor activitateinfracþionalã.

Hoþi de fier vechi opriþicu focuri de armã

P atru tineridin Vulcan,

constituiþi într-obandã, au fostprinºi de poliþiºtiidin localitate,dupã ce au comismai multe furturidin scãri de bloc ºipuncte termiceaparþinând SCPregoterm SA.

“O patrulã deSiguranþã Publicã aMunicipiului Vulcana identificat doitineri în zona Peco,care au abandonatniºte bunuri. Înurma verificãrilor s-a stabilit faptul cãaceºtia sustrãgeaudin scãri de bloc ºidin anexe ale

Pregoterm, panourimetalice ºicalorifere. Ulterior,în urmacercetãrilor, am stabilit cã la furturiau participat patrutineri între 15 ºi 21de ani. Ei ºi-aurecunoscut fapta ºiam recuperatbunurile sustrase,care au fost predatepãgubiþilor”, a

declarat Iosif Arcana, ºef

Birou InvestigaþiiCriminale Vulcan.

Cei patru bãieþicu vârste cuprinseîntre 15 ºi 21 deani, sunt cercetaþiîn stare de libertateºi riscã pânã la 5ani de închisoarepentru furt calificat.

LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE

Furau din scãri de bloc

R eprezentanþiiMinistrului

Mediului ºiPãdurilor auanunþat cã progra-mul Rabla, ediþia2012, ar puteademara la fineleacestei luni.

Programul Rabladin acest an va începela sfârºitul lunii martieºi se va desfãºura înaceleaºi condiþii caanul precedent.Fiecare proprietar alunei maºini mai vechide 10 ani va primi unvoucher în valoare de

3.800 lei, iar o sin-gurã persoanã poatecasa pânã la trei auto-turisme vechi pentru acumula cele treivouchere, în scopulachiziþionarii unuiautoturism nou.

“A fost o discuþie înceea ce priveºte

bugetul Fondului deMediu ºi pe care amclarificat-o, sper.

E vorba de a aveainventarul acelorREMAT-uri care vor fipartenere ºi imediatdupã ce vom aveaaceastã listã, dar ºi adealerilor care vorparticipa, sper sãdemarãm programulla sfârºitul lunii martie.Este un program pecare lumea îl aºteaptã.A fost ºi este un program de succes ºi,evident, cã interesulnostru este de ascoate din circulaþiemaºinile uzate ºi de ada ºansa cetãþenilorde a cumpãra maºininoi”, a declaratBorbely, citat deAgerpres.

Programul “Rabla”va avea un buget de114 milioane lei,echivalentul casãrii a30.000 de maºini maivechi de zece ani.

Marius Marius MITRACHEMITRACHE

Programul Rabla demareazã lasfârºitul lunii martie

L iderii minierilor dinValea Jiului au fost

luaþi la întrebãri de ceicãrora le conduc destinelepe linie sindicalã. Deaceastã datã, protestulminerilor s-a îndreptat nunumai împotriva ºefilorCompaniei Naþionale aHuilei Petroºani, dar ºiîmpotriva unor lideri desindicat.

Oamenii sunt nemulþumiþi delipsa de reacþie a celor care con-duc acum miºcarea sindicalã ºinu înþeleg de ce nu au luat atitu-dine când au vãzut cã proto-coalele semnate de ei cureprezentanþii administraþiei ori aiMinisterului Economiei ºiComerþului sunt încãlcate unuldupã altul. O miºcare sindicalãextrem de fãrâmiþatã, în care liderii nu ºi-au mai dat mâna, caaltã datã, pentru binele celor pecare îi conduc, ci au luptat demulte ori pentru propriileinterese.

„Ce miºcare sindicalã maiavem noi? Sunt 1000 de sindi-cate, în loc sã fie unul, ca pe tim-pul lui Cozma, care sã lupte pen-tru noi”, spunea ieri dimineaþã,cu nãduf, unul dintre mineriiadunaþi în curtea Companieipentru a-ºi cere drepturile. Alþiil-au luat direct la întrebãri pePetre Nica, preºedintele sindi-catului „Muntele”, cel careînglobeazã acum cei mai mulþi

ortaci din Valea Jiului. I-au arun-cat în faþã ce cred ºi l-au rugat sãnu mai semneze documente înalb, în numele minerilor pe care

îi conduce. „Mã, nu mai semnamã, în alb tot felul de acte. Nune mai minþiþi, cã uite unde seajunge”, i-a reproºat lui Nica unortac ºi nu a pãrut sã-l creadãcând liderul sindicatului„Muntele”, i-a spus cã nu a sem-nat nimic în alb.

Mai mult, minerii au vrut sãafle de ce liderii lor nu au acþio-nat în instanþã, de exemplu, cândau vãzut cã actele semnate cuoficialii din minerit ºi care stip-uleazã chiar drepturile minerilorsunt ignorate cu bunã ºtiinþã ºi înmod repetat.

Nu este pentru prima datãcând sindicaliºtii sunt arãtaþi cudegetul ºi se spune cã luptã cotla cot cu administraþia ºi uitã decei care le-au dat girul. ChiarPetre Nica a fost acuzat cã a trã-

dat miºcarea sindicalã pentruunele beneficii financiare,aspecte negate vehement deacesta.

Chiar preºedintele LigiiSindicatelor Miniere Valea Jiului,Zoltan Lacataº – din care s-audesprins cei care fac acum partedin noua organizaþie – a declaratcã trãdarea ar fi costat 2.000 delei. „Cu bani li s-au cumpãratconºtiinþele. Am niºte informaþii,neverificate, cã pentru o sumãderizorie, de 20 de milioane delei. Nu ºtiu dacã este realã. Esteo informaþie care mi-a ajuns laureche neoficial. Nu ºtiu de cineau fost oferiþi banii, chiar nu ºtiu,dar dacã eu m-am vândut pentruun leu, demonstreazã caracterulmeu”, declarat Lacataº.

CarCarmen men COSMANCOSMAN


“MinisterulEconomiei ºi-aîndeplinit atribuþiilepentru minerii dinValea Jiului. Un an s-amuncit la Bruxellespentru ajutorul de stat,pentru cã cele treimine neviabile sãfuncþioneze pânã în2018, iar oamenii sãnu fie daþi afarã. Suntºase ani, nu ºtiu dacãeste mult sau puþinpentru reconversia pro-fesionalã. Dar trebuiesã þinem cont cã sun-tem în UniuneaEuropeanã ºi trebuiesã respectãm reg-ulile pe care leaplicã toatãlumea. Deasemenea, înstrategia ener-geticã aRomâniei, minelevor fi în continuareun punct de bazã.

Analizãm în contin-uare profitabilitatea lor,costurile. Pentru ValeaJiului mi se pareextrem de grav cã nuapreciazã eforturileMinisterului Economiei,pentru cã prin acor-darea subvenþiilor, prinaprobarea bugetului, seasigurã plata la zi asalariilor, la fel ºi

sumele pentru ceidisponibilizaþi, precumºi locurile de muncãpânã în 2018, iarminerii vor în contin-uare creºteri de salarii”,a afirmat KaroliBorbely.

Oficialul a precizatcã o încercare de aajuta activitateaminelor ar putea fimodificarea preþuluipracticat de termocen-tralele Mintia ºiParoºeni,

subiect ce va fi discu-tat, marþi, întrereprezentanþiiMinisterului Economieiºi cei ai celor douãunitãþi. “Astãzi vomavea o discuþie cureprezentanþii termo-centralelor Mintia ºiParoseni pentru a gãsi

un alt preþ, astfel încâtsã încercãm sã facemmai viabilã activitateaminelor”, a spus

Borbely.Secretarul de stat

în MinisterulEconomiei a pre-cizat cã acordulîncheiat în urmãcu o lunã cuangajaþii din

Valea Jiului nu areacoperire legalã în

ceea ce priveºte acor-darea sporurilor de per-iculozitate.

“Nu putem pune bazãpe ceva ce nu esteacoperit prin lege.

Acordul încheiat înurmã cu o lunã nu areacoperire legalã în ceeace priveºte acordareasporurilor de periculozi-tate. Discutãm în conti-nuare cu ei. Revendi-

cãrile trebuie discutate ºicu Ministerul Justiþiei.Acum nu avem o soluþie,dar cu siguranþã nu sepot permite majorãrisalariale. Nu putem aveaun tratament diferit pen-tru mineri faþã de celpentru ceilalþi bugetari”,a adãugat Borbely.

Reprezentanþii sindi-catelor din Valea Jiuluise vor întâlni cu cei aiMinisterului Economieipentru a discuta desprerevendicãrile minerilor.

Minerii din cadrulCompaniei Naþionale aHuilei (CNH) Petroºaniprotesteazã, începând deluni, pentru cã nu auprimit sporul de pericolîn subteran majorat.Aceºtia solicitã platasporului la o valoare de700 de lei pe lunã.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

B anii minerilor disponibilizaþi în septem-brie anul trecut sunt ca ºi veniþi. Potrivit

celor din grupul de iniþiativã, format în urmamultiplelor proteste la CNH, MinisterulFinanþelor va vira în cel mai scurt timp banii.

Cei 900 de mineri disponibilizaþi sunt la un pas de a primiºi ultima tranºã din banii de disponibilizare. Potrivit foºtilormineri, reprezentanþii Companiei Huilei au transmis docu-mentaþia ºi în scurt timp intrã ºi fondurile. Potrivit reprezen-tanþilor minerilor disponibilizaþi, de la CNH s-au transmiscãtre Ministerul de Finanþe documentele necesare de decontpentru intrarea ajutorului de stat, în trezorerie. De aici ajungla bancã ºi apoi pe cardurile oamenilor. Dacã nu se va întâm-pla aºa, atunci foºtii mineri ameninþã cãîºi dau foc.” Sperãmsã ne luãm banii, dar ne temem totodatãcã se va amâna dinnou cã ni se va spune acum cã prioritatea au fost minerii ºiprotestul lor. Mai aºteptãm pânã joi ºi atunci, dacã nu vedembanii pe card, unii îºi vor da foc”, a spus Petru Blikling,disponibilizat. “Nu vedeþi cât ne-au minþit? Cum sã mai cre-dem ceva? Va fi rãu, jale, dacã ne mint iar”, a spus un altminer disponibilizat.

Tranºa a treia trebuia sã intre în conturile minerilor încãdin luna decembrie, dar lucrurile au fost amânate pânã ceComisia Europeanã a avizat Guvernul României sã acordesubvenþia pentru minerit. Din acei bani vor fi plãtiþi sãdisponibilizaþii, fiecare urmând sã primeascã aproximativ7.000 de lei.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Vin banii disponibilizaþilor

Liderii minerilor certaþi de sindicaliºti

Karoly Borbely:

Minerii din Valea Jiului nu vorprimi majorãri salariale

M inerii din Valea Jiului nu vor primimajorãri salariale în urma

protestelor, însã o soluþie pentru creºtereaviabilitãþii minelor ar putea fi modificareapreþului practicat de termocentralele Mintiaºi Paroºeni, a declarat, marþi, pentruAgerpres, secretarul de stat în MinisterulEconomiei, Comerþului ºi Mediului deAfaceri, Karoly Borbely.

M inerii aflaþi înfaþa Companiei

Naþionale a Huilei auscandat minute în ºirnumele lui MironCozma, amintindu-ºide vremurile când”Luceafãrul huilei” seafla în fruntea lor ºi îiconducea cu îndârjirespre Bucureºti.

La rândul sãu, MironCozma spune cã stã ca peace, deoarece cu siguranþã s-ar fi aflat în mijloculortacilor sãi, dacã nu ar fiavut interdicþia de a intra înPetroºani ºi în Bucureºtipânã la 2 decembrie 2012.Însã îi încurajeazã sã meargãla Bucureºti sã-ºi cearã drep-turile, întrucât, crede el,”þara are nevoie de mineri,minerii sunt uniþi, ºtiu sã-ºicearã drepturile”.

Mai mult, fostul lider alminerilor, a explicat, pentruCronica Vãii Jiului, de cemai este încã dorit în fruntealor. ”Nu aº vrea sã par lipsitde modestie, dar se pare cãeu sunt singurul lider alminerilor care a ºi fãcut cevapentru ei. Iar oamenii nuuitã acest ºucru. Eu lemulþumesc cã îºi aducaminte de mine ºi faptul cãîmi scandeazã numele aratãcã eu chiar am fãcut cevapentru ei. De fapt, eu amfãcut ºi puºcãrie pentru ei, înlupta pentru drepturile lor,iar minerii mei apreciazãasta”, a declarat MironCozma.

Cozma mai spune cãminerii ce protesteazã în faþaCompaniei Naþionale a

Huilei ºi-au gãsit, în sfârºit,curajul, dupã ani întregi încare au acceptat cu umilinþãtoate loviturile guvernanþilor.

”Eu am toatã admiraþiapentru mineri cã au reuºit sãînfrunte conducerea CNH ºisã-ºi înfrunte liderii de sindicat, care sunt vânduþiadministraþiei ºi propriilor lorinterese. Probabil ºi-au datseama cã numai ei pot rezolva problema mineritului,nu liderii lor vânduþi”, precizeazã Miron Cozma.

C e îi sfãtuieºte peortaci fostul lor

lider? ”Sã plece la Bucureºti!

Legea nu interzice minerilorsã protesteze la Bucureºti, sãmeargã acolo cu trenul saucu autocare. Le e fricã unora

de mineri? Foarte bine! Aºatrebuie! Sã le fie! Þara îi vreape mineri la Bucureºti, pentru cã minerii sunt uniþi,minerii ºtiu cum sã-ºi cearãdrepturile. Spun cu toatãresponsabilitatea cã, dacã nuaº avea acea interdicþie pentru Petroºani ºi Bucureºti,eu m-aº afla printre ei, nuneapãrat în calitate de lider,ci de mentor”, declarã fostullider al minerilor.

Cât despre actualii sindicaliºti aflaþi în frunteortacilor, Cozma nu le dãprea multe ºanse: ”Nu credcã este vreun lider de careminerii sã asculte. Poateascultã de fratele meu, dar eleste între ciocan ºi nicovalãºi nu prea poate”.

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 7 martie 2012 Actualitate 76 Actualitate

D in cauza echipa-mentelor învechite,

minerii sunt zi de zi înpericol major. Practic,viaþa minerilor se joacã laruleta ruseascã.

Minerii din Valea Jiului îºi riscãviaþa din cauza echipamentelordefecte cu care sunt nevoiþi sãlucreze. Nici mãcar lãmpile cu carelumineazã mãruntaiele pãmântuluinu sunt în condiþii bune, iar ortaciisunt nevoiþi sã facã improvizaþii casã poatã munci.

Lipsa materialelor necesare îipoate trimite oricând la moarte, iarpentru 1.500 – 1.700 de lei pelunã nu ºtiu dacã vor mai vedealumina zilei. „Noi nu ne mai putemîncrede în nimic în subteran.Oricând putem sãri în aer, uitaþi-vãla lãmpile noastre. Sunt toate lipitecu bandã de izolat. Fac scurt, noi

le-am lipit ca sã nu murim, pentrucã ºefii ridicã din umeri când lespunem.

Lãmpile astea nici n-ar trebui sãiasã din lãmpãrie, dar ne obligã sãmergem cu ele în front. Le-au trimisla reparat ºi dupã jumãtate de an auvenit înapoi tot aºa, lipite cu bandãde izolat cum le-am trimis noi”, apovestit unul dintre minerii de la EMLonea, susþinut ºi de ortacii lor. Unpericol major, confirmat chiar despecialiºtii în minerit, pe care ºefiiminerilor nu par sã îl ia în calcul.Reprezentanþii Serviciului deSecuritate ºi Sãnatate în MuncãPetroºani, din cadrul ITMHunedoara, au mai descoperit astfelde nereguli în timpul contraolelorefectuate la unitãþile miniere dinValea Jiului ºi spun cã nu este nor-mal sã intre în subteran astfel deechipament.

„Oricãrui echipament care esteintrodus în subteran nu are voie sã-ifie afectate caracteristicile antigrizu-toase. Nu este normal sã se întâm-ple acest lucru. Constituie un

potenþial pericolS-au mai consemnat astfel de

cazuri în notele de constatareîntocmite în urma verificãrilor ºi li s-a cerut sã retragã respectivelelãmpi de la utilizare”, a declaratIleana Bodea, ºeful SSM Petroºani.De asemenea, Constantin Lupu,directorul INSEMEX Petroºani, sin-gurul institut din þarã acreditat sãexpertizeze tehnic exploziileminiere, atrage atenþia asupra peri-colului pe care îl reprezintã oasemenea lampã..

„Eu nu pot spune despre acelelãmpi cã sunt sau nu conforme, tre-buie adusã una pentru a fi expertiza-tã. Nu ºtiu ce lãmpi au respectiviimineri, însã vã pot spune ca specia-list cã orice defecþiune la un echipa-ment reprezintã un pericol”, a pre-cizat Lupu. Într-un mediu grizutos,unde metanul se poate aduna înconcentraþii periculoase, o aseme-nea lampã poate duce la o exploziecu consecinþe catastrofale.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Z eci de ore fãrãîntrerupere au

protestat minerii dinValea Jiului, cerândmajorarea sporului depericulozitate ºicondiþii mai bune delucru.

Oamenii au spus cã nurenunþã la acþiunea declanºatãîncã de luni dimineaþa pânãnu vãd semnat, negru pe alb,cã doleanþele lor s-au rezol-vat.

P e un frig de crapãpietrele...

... minerii au protestat fãrãîntrerupere zeci de ore pentrudrepturile lor. Aproximativ1.000 de mineri cãrora li s-aualãturat ºi personal TESA austat marþi în curtea CNH ºi aucerut din nou sã li se respectecontractul de muncã..Protestele au continuat, dupãce noaptea de luni spre marþiortacii de la minele din ValeaJiului au petrecut-o în curteaCompaniei Huilei.

Peste noapte s-au adãpostitde frig cu rândul pe holurileCNH, pentru ca de dimineaþãprotestul sã fie reluat în forþã.Ei au fãcut un foc mare înapropierea Companiei Huilei

ºi au declarat cã noaptea atrecut greu.

“Nu a fost uºor pestenoapte, a fost frig tare ºi ne-am încãlzit înauntru pehol, dar nu mai cedãm acum,pentru cã suntem minþiþimereu”, spunea un miner dincurtea CNH. Chiar dacã ºtiucã vor pierde la salariu,oamenii s-au declarat deciºi sãrãmânã în stradã atâta timpcât va fi nevoie.

“ªtim cã pierdem cã nuintrãm în minã, dar altfel pierdem ºi mai mult. Ne-au promis 100 de lei înplus. E sporul de pericol dinsubteran, dar noi stãm aici ºipentru creºterea preþului laGiga Calorie, care ºi el trebuia majorat. Au uitat denoi, iar acum ne-a ajuns”, aureplicat revoltaþi minerii dincurtea CNH.

“Primim 100 de lei poateºi ºtim cã pierdem poate dacãnu vom recupera zilele asteacu producþia, dar toatã lumeaare de pierdut: termocen-tralele cã nu vor avea cãrbuni

ºi tot sistemul energetic românesc, însã,noi ne vremdrepturile cã ºi aºa lucrãm încondiþii grele”, spunea un alt ortac

Î n aºteptareahotãrârii

GuvernurnuluiMinerii au aºteptat în

curtea CNH veºti de la lideriilor de sindicat, dar ºi de laExecutivul întrunit ieri dupã-amiazã, care a promis sã dis-cute ºi nemulþumirile ridicatede ortacii din Vale. “Oamenibuni, acum se vorbeºte înguvern despre noi. Aºteptãmsã vedem ce decizii se iau ºi,dacã nu ni se rezolvã problemele, cãutãm o soluþiecomunã. Poate chiar sãvenim aici câte douã schim-buri ºi sã pichetãm sediulCNH”, li s-a adresat PetreNica, lider de sindicat.

Ortacii au scandat numelelui Miron Cozma ºi au amintitde Bucureºti: “Cozma, undeesti, sã ne duci la Bucureºti”,s-a auzit la Petroºani în curteaCNH. “Aici sunt ºi sunt alã-

turi de voi”, a venit replicafratelui lui Miron Cozma,Tiberiu Cozma, liderul de lamina Lonea.

„Nemulþumirile noastre seîndreaptã nu numai asupra ceeace s-a întâmplat acum, înultimele zile. Ele vin din urmã,de dupã Revoluþie, când aceºtiguvernanþi iresponsabili nu auvrut sã rezolve problemele fun-damentale ale CompanieiNaþionale a Huilei Petroºani.Nu s-au fãcut investiþii în mine-rit. În ultimii ani nu s-au fãcutangajãri de personal, locurilenoastre de muncã sunt în peri-col, ca ºi condiþii de securitate,de siguranþã a oamenilor. Înaceste condiþii noi nu mai cre-dem cã aceºti guvernanþi maidoresc ca mineritul de huilã sãcontinue. Probabil se doreºteînchiderea minelor”, a maideclarat Tiberiu Cozma.

Fãrã un rezultat al discuþiilorpurtate în Guvern, ortacii auplecat ieri dupã-amiazã în marºspre intrarea în municipiulPetroºani ºi au anunþat cã vorbloca intrarea în acest municipiu.

CarCarmen men COSMANCOSMANDiana Diana MITRACHEMITRACHE

Miron Cozma: ”Minerii sã meargã la Bucureºti!”

Ruleta ruseascã cu viaþa minerilor

Protestele minerilor iau amploare în Valea Jiului

“Cozma, unde eºti, sã ne duci la Bucureºti!”

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 7 martie 201288 Actualitate

”Personal, sunt pen-tru criterii de

învãþãturã, adicã aputut ºi nu a vrut. Artrebui sã pedepsimnemunca, iar cândmotivele sunt serioase,îi dai o ºansã. Nu îiîntinzi o mânã, ci peamândouã pentru cã eposibil sã rateze una,dar pe a doua sigur ova prinde ºi acel copilse poate redresa pentrutoatã viaþa” – Sile Pop,directorul ªcolii nr. 6Petroºani.

Multiplele tãieri desusþinere/ajutorare socialãîn conformitate cu noualegislaþie ajustatã în urmacrizei a atins ºi familiile aicãror copii absenteazã dela ºcoalã. Cum la noi estemai uºor sã tai fãrã diferenþieri pe cazuri carenu sunt cuprinse înmetodologia de aplicare,aceastã lege 277/2010este, ca multe altele, ”fãrãspirit”, adicã ºchioapãavând în vedere cã legilese aplicã ”în litera ºi spiritul lor”, tocmai pentrua nu fi oarbe ºi a face maimult rãu decât bine. Acestlucru þine ºi de cei care oaplicã, de cât de deschiºisunt la minte ºi de cât lepasã pentru ca scopul sãfie atins.

ªtiind cã ªcoala nr. 6din Cartierul AeroportPetroºani este una dintre

cele mai grele ºcoli în ceeace priveºte condiþia socialãa elevilor, de faptul cãlocuiesc pe dealuri, la kilo-metrii buni depãrtare deºcoalã, cã iarna a fostgrea, cã drumurile suntdesfundate ºi cã auto-buzele ºcolare pot preluacopii doar de la bazadealului, acolo unde dru-murile permit, am dorit sãaflãm ce se întâmplã cuelevii cu care soarta nu afost prea generoasã.

Directorul ºcolii, SilePop, ne-a vorbit despreaspectul legii care TREBUIE sã fie nu doarunul sec legal, ci ºi unulsocial, precizând cã legeaeste fãcutã sã aducã eleviila ºcoalã ºi nu sã-i sperie ºisã-i alunge ºi, ca urmare,ar trebui aplicat principiul”puterea þi-a fost datã sãfaci un bine”. Adicã sã

judeci ºi cu inima, pentrucã e simplu sã faci rãu.

P oate nu are ceîncãlþa…

”În fiecare unitateºcolarã existã un registrupentru absenþe, mai existãºi o condicã de monitori-zare fãcutã de fiecarecadru didactic având învedere cã este responsabilde copii. Se poate întâm-pla un accident sau paotesãvârºi o faptã reprobabilã.Legea este fãcutã sã-iaducã la ºcoalã pe copii ºinu sã-i îndepãrteze. Noiam mers uneori pânã lalimita legii pentru cã uncopil poate absenta din Nmotive. Sigur, cel care aretot ce îi trebuie ºi nu vinela ºcoalã îl priveºti într-unfel, iar pe cel cu 5 fraþi,care nu are ce încãlþa, sau

care îºi îngrijeºte fraþii câttimp pãrinþii sunt lamuncã, sau alte situaþii difi-cile, îl priveºti altfel. Deaceea trebuie bine cântãritfiecare caz, pentru cã puterea de a decide þi-afost datã sã faci bine.

Aceastã lege îi dã drep-tul unui cadru didactic sãmotiveze 3 absenþe,motivele fiind foarteserioase, iar directorul -pânã la 5 zile – poateinterveni doar în cazurideosebite. Dacã noi amlua mãsuri numai dupãabsenþe, la 10 absenþe tre-buie sã-i scazi nota lapurtare cu un punct, deºielevul are un comporta-ment civilizat, deci îi tai ºibruma de bani care îladuce la ºcoalã. În apli-carea acestei legi trebuiesã existe cele douã

aspecte, legal ºi social, alt-fel îl pierzi pe elev pentrutotdeauna ºi nu acesta estescopul. Noi avem un pro-gram numit ”ªcoala vinela tine acasã” ºi ne ducemsã vedem care suntcondiþiile elevilor, alefamiliilor acestora. Pentrucei cu situaþii grele ceremsprijin ONG-urilor, luãmlegãtura cu Comisia deTutelã, cu adãposturilesociale pentru a salvaaceºti elevi.

A locaþia, singurasusþinere

pentru ºcoalãVreau sã precizez cã

vizitele la domiciliu nu auieºit din îndadoririledascãlilor, iar frecvenþa lacursuri este responsabili-tatea lor. Este o obligaþiemoralã. Dascãlul trebuie sãfie apropiat de copii, sã lecâºtige încrederea astfel caelevul sã i se adresezedeschis, astfel îl câºtigipentru ºcoalã. Vreau sã vãspun, cã procedând aºa,am avut marea surprizã sãconstat câtã nevoie deîncredere au aceºti copii,încât au venit eleve sã îmi

spunã cã le-a venit ciclul ºinu ºtiu ce sã facã pentrucã acasã nu au fostpregãtite pentru acestmoment. De aceea, cândeste vorba de copii, trebuiesã gândeºti ºi cu inimapentru cã e simplu a facerãu. Alocaþiile acesteapoate este singura posibili-tate a copilului pentru aveni la ºcoalã.

Personal, sunt pentrucriterii de învãþãturã, adicãa putut ºi nu a vrut. Ar tre-bui sã pedepsim nemunca,iar când motivele suntserioase, îi dai o ºansã. Nuîi întinzi o mânã, ci peamândouã pentru cã eposibil sã rateze una, darpe a doua sigur o vaprinde ºi acel copil sepoate redresa pentru toatãviaþa” – a declarat SilePop, directorul ªcolii nr. 6Petroºani.

O familie poate primide la stat între 30 ºi 200de lei alocaþie de sprijin.Conditia de bazã, potrivitlegii 277/2010, este caniciunul dintre copii sã nuacumuleze în catalog maimult de 20 absente pesemestru. Sec!

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Spiritul legii tãierii alocaþiilor stã în mâna dascãlilor

”Nu îi întinzi o mânã, ci pe amândouã pentru a-l salva pe viaþã”

T oate ºcolile dinVulcan sunt

reparate, modernizateºi utilaje cu tot ce tre-buie. Ieri a avut locrecepþia finalã a proiec-tului integral de reabil-itare ºi modernizare aunitãþilor deînvãþãmânt de pe razamunicipiului.

Primarul Gheorghe Ileºi viceprimarul AngelaStoica împreuna cuaparatul propiu ºi con-structori au fãcut recepþiafinalã la proiectulModernizarea unitãþilorde învãþãmânt: sc. gen.nr. 1, sc. gen. nr. 3, sc.gen. nr. 4, sc. gen. nr. 5,

sc. gen. nr. 6 dinmunicipiul Vulcan proiectfinanþat pe POR axa 3.4.

La sfârºitului anuluitrecut lucrãrile erau real-izate în procent de peste85%, iar termenul definalizare martie 2012.Comisia de recepþie for-matã din constructori,reprezentanþi ai adminis-traþiei locale, tehnicieni,cadre didactice ºi direc-torii ºcolilor, a fãcut untur complet al fiecãreiunitãþi în parte. S-aînceput cu cea mai grealucrare, care a ºi duratmai mult decât celelalte:ªcoala generalã TeodoraLucaciu.

Un lucru în premierã

pentru ºcolile din ValeaJiului, este montareaunui lift în fiecare ºcoalãdin Vulcan, pentrudeplasarea elevilor cuhandicap. S-a trecut maiapoi la sãlile de clasã,unde s-au regãsit ºiamintirile din copilãrie.

“Vã spun cã amemoþii, pentru cã suntîntr-o ºcoalã veche, dar

totuºi nouã, care a fostrefãcutã integral. Oºcoalã care aratã superb,a viitorului. Cred cã ele-vul care va sta în aceastãbancã, în care stau eu,trebuie sã fie mândru cãa primit în dar o aseme-nea ºcoalã”, a declaratGheorghe Ile, primarulMunicipiului Vulcan.Noutãþile implementate

prin acest proiect-pelângã reabilitarea integiiinfrastructure (pardoseliinterioare,instalaþii elec-trice de iluminat ºi forþã,tâmplãrie interioarã -exterioarã eficientã ener-getic, reabilitare termicãexterioarã)mai sunt ºimontarea unor pompede cãldurã ºi panourisolare carte vor producela un cost foarte scãzutenergia termicã pentruºcoli; montarea de lifturiinterioare speciale pentrupersoanele cu dizabilitãþisunt singurile ºcoli dinþarã care dispun deasemenea facilitate

,dotarea integralã a labo-ratoarelor de informat-icã,chimie,biologie,isto-rie,fizicã,a sãlilor desport:modernizareaterenurilor sportive afer-ente unitãþilorºcolare.lucrãrile au fostrecepþionate fiind debunã calitate iar condiltilede educaþie ºcolarã suntfoarte bune.

ªi viceprimarul AngelaStoica ºi-a adus amintede vremurile copilãriei,atunci când a intrat însala de clasã unde aînvãþat ea.

LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE

ªcoli la cheie în Vulcan


Î n fiecare inter-secþie, îi poþi vedea

zilnic. Te roagã sã îiiei în maºinã, înmicrobuze, în auto-buze, pentru a ajungela vreo mãnãstire,unde sperã sãgãseascã ceva demâncare, promiþândcã pot face tot felul demunci în schimbulunei felii de pâinepentru ei ºi a unuileu, pe care-l vor damai târziu pãrinþilor...

Unor pãrinþiinconºtienþi, care stauacasã ºi îºi trimit copiiiprin frig, printre strãini,hoþi, escroci, poate pedofili, pentru a leaduce mai apoi bani sã-ºi cumpere þigãri ºibãuturã.

Este povestea tristã ºirealã a unor copii dinValea Jiului, povestecare se poate asemãnacu a copiilor oropsiþi depretutindeni. Unii dintreei se umplu, an de an,lunã de lunã, de rãniemoþionale care nu levor trece niciodatã ºimai târziu vor ajungeniºte epave umane, pre-cum pãrinþii lor. Nu credcã au vreo scãpare. Alþii,în schimb, luptã sãscape de o familie carele nenoroceºte viaþa ºi,chiar dacã sunt bãtuþi,umiliþi, poate abuzaþisexual, îºi fac o viaþã alor, pe care o vor nor-malã ºi uneori le ºireuºeºte.

Andrei are 20 de ani,este din Vulcan ºi arenunþat la ºcoalã la 8ani, când pãrinþii auconsiderat cã dacã ºtie

sã se semneze ºi sãsocoteascã banii, e deajuns. A cerºit, a furat,s-a bãtut, s-a îmbãtat ºinu crede cã este vreosperanþã pentru el. Cândare noroc, lucreazã cuziua pe ici, pe colo.Când nu, cerºeºte, furãfier vechi, cãrbune sauface ”mici combinaþii”.”Nu ºtiu ce sã spun,dacã sunt mulþumit deviaþa mea. Probabil cãaºa trebuie sã fie, nuvreau sã mã gândesc cãaº fi fost altfel. Oricummie nu mi-a plãcut sãînvãþ, mama este bol-navã, are ajutor socialºi sunt singurul careaduce bani mai mulþi încasã. Merg la fier vechi,la cãrbune, sap gropi,fac de toate, sunt bun

de muncã. Lucrez ºi lamomârlani, am lucratºi la pãdure, la alþioameni, mã descurcdestul de bine. Cã nuam ºcoalã, asta este, osã fie ºi vremea mea.Nici Becali nu are preamultã ºcoalã ºi uite cebogat este, la fel ºiGuþã, important este sãºtii care este combi-naþia corectã”, nespune tânãrul, râzând.

Care este acea combi-naþie nu vrea sã nespunã, dar zâmbetul luine face sã intuim ce sepetrece...

Urmãtorul caz esteMaria, de 24 de ani, dinLupeni. A crescut lacasa de copii de laBretea Strei, de unde,

spune ea, s-a întors cusechele. ”Ceilalþi copiide acolo mã bãteau,mã luau de pãr, îmifãceau numai lucrurirele. Am fugit odatã deacolo ºi am venit acasã,cum am putut, iarmama m-a trimisînapoi, mi-am datseama atunci cã nu mãvrea. Dupã ce am fãcut18 ani, m-au dat afarã,cã nu mai poate statulsã mã þinã ºi sã-mi gãsesc de lucru. Darcum sã îmi gãsesc delucru, când eu am certi-ficat cã aº fi retardatã?ªi nu sunt! Poate cã nuºtiu sã citesc bine, nuºtiu matematicã, darasta nu înseamnã cãsunt înapoiatã mintal”,crede tânãra.

Dupã ce a ieºit de lacasa de copii, s-a dus înBucureºti. Auzise ea cãîn Capitalã lucrurile suntaltfel. ”Am avut o pri-etenã, Claudia, care eramai mare ca mine ºiera la Bucureºti ºi îmispunea câþi bani face.M-am dus ºi eu dupãea, dar ea fãcea banidin ceva urât... se pros-titua. Eu nu am vrut,am visat sã am familiamea. Ca sã ajungînapoi în Valea Jiuluiam cerºit, am fostbãtutã de aurolaci, mi-au luat banii, iar amcerºit... A fost foartegreu, dar am reuºit sãajung. Acum am noroccã am un frate la carestau ºi el mã ajutã, mãsusþine, îmi spune cã osã fie tot timpul cumine”, povesteºteMaria.

Robert, de 15 ani, dinVulcan, vinde ziare decând era mic. Spune cãe mai bine decât sãcerºeascã ºi sã fure: ”Eu iau ziare care nu lemai trebuie oamenilorºi le vând. Mã duc defiecare datã ºi levorbesc frumos, iar eiîmi cumpãrã ziarele,chiar dacã nu sunt dinziua respectivã. Deci nue cerºealã. Am cincifraþi ºi trebuie sã avemgrijã de noi. Când nuavem ce mânca,mergem la mãnãstiri, labiserici ºi acolo ne maiajutã cãlugãrii din cândîn când. Este viaþagrea, dar ne-amobiºnuit”.


E dilii din Petroºanifac spectacol pentru

femei ºi le dau ºi primede 8 martie. Asta în timpce la Aninoasa sauUricani nici nu se puneproblema de prime.

Administraþia de la Petroºanisãrbãtoreºte femeile ºi pentru eleorganizeazã un spectacol la salade marmurã a prtimãriei. Potrivitpriimarului Tiberiu Iacob Ridzi,spectacolul va fi susþinut de copiii de la ºcolile ºi grãdiniþeledin oraº ºi sunt invitate toatedoamnele. “Miercuri, 7 martie,la sala de marmurã a PrimãrieiPetroºani, începand cu ora11,00 la manifestarile dedicateaniversãrii Zilei Femeii. Ne-amgândit sã le oferim doamnelor unspectacol”, spune Tiberiu IacobRidzi, primarul de la Petroºani.

Patru dintre cele ºase adminis-traþii locale din Valea Jiului dau

prime de 8 Martie, dupã trei aniîn care nu au fost bani, iar salari-ile angajaþilor au fost diminuate.

Singurii care spun cã nu vorda prime de 8 Martie suntreprezentanþii administraþiilorlocale de la Uricani ºi Aninoasa,unde aleºii nu au avut de votatnicio hotãrâre referitoare la acest

subiect. „Poate vor primi flori,dar prime nu, cã nu am trecutaºa ceva prin consiliul local”,spune un ales local de la Uricani.ªi la Aninoasa e crizã, iarviceprimarul Mihãiþã Nistorsusþine cã nu sunt bani pentruprimele de 8 Martie.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Doar 2.000 pentru

clasa „0”P otrivit recen-

sãmântului dinnoiembrie 2012, înjudeþul Hunedoara,numãrul copiilor carevor putea fi înscriºi înclasa pregãtitoare estede doar 2.230.

În acest timp, numãrulunitãþilor ºcolare hunedorenecare vor avea clase de tipul „0”este de 90. Deci, pãrinþii voravea de unde sã aleagã pentrua-ºi înscrie copiii în clasapregãtitoare, care este obligato-rie. Din acest motiv, pãrinþiicare nu vor dori sã-ºi deacopilul la ºcoalã, considerând cãla 6 ani este prea mic, vor fisancþionaþi. Mai exact, vorprimi amenzi cuprinse între100 ºi 1.000 de lei sau vor fiobligaþi sã presteze muncã înfolosul comunitãþii. Prima etapãde înscriere în clasa pregãti-toare se va încheia în data de16 martie. Pe de altã parte, înHunedoara, numãrul micuþilorcare vor fi înscriºi, obligatoriu,în clasa I, în aceastã toamnã,este de 3.104.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Ziua femeii sãrbãtoritã la Petroºani

Micii prinþi

- COPII AI NIMÃNUI

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 7 martie 20121100 Diverse

Ia-þi diplomã fãrã sãfaci curs !!!

Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinilesau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitãocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doarcâteva zile!!!

SC EURO JOBS SRLs-a acreditat pentru certificarea competenþelor(cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decâtcele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi laurmatoãrele tarife:-PAVATOR - 450 lei-INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei-TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei-LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei-OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei-INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªIGAZE - 550 lei-CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLETEXTILE - 550 lei-MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASA-MENTE - 550 lei-CIOBAN - 550 lei-COSMETICIAN - 650 lei

FII PRIMUL CARE PROFITÃ DEACEASTÃ OFERTÃ!

Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare înPetroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1Uricani la sediul P.A.P.IVulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora LucaciuAninoasa la sediul P.A.P.IPetrila la Centrul de AfaceriNe puteþi contacta ºi la numerele:Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu)0731.357.379

SC EURO JOBS SRLorganizeazã ºi pentru persoanele care nu aucompetenþe dobândite anterior urmãtoarele:CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃNivel I (3 luni)Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 leiCompetenþe în limba englezã - 60 ore - 500 leiManager proiect - 40 ore - 500 leiExpert achiziþii - 40 ore - 500 leiEditor imagine - 60 ore - 550 leiContabil - 120 ore - 500 leiGhid montan - 120 ore - 600 leiMaseur (iniþiere) - 45 zile - 450 leiLucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 leiLucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni -450 leiLucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 leiLucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 leiAsfaltator - 3 luni - 450 leiÎngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 leiÎngrijitoare copii - 3 luni - 550 leiSudor electric - 3 luni - 550 leiSudor oxigaz - 3 luni - 550 leiGaterist la tãiat buþteni - 3 luni - 550 leiNivel II (5 luni)Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 leiZidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 leiIzolator - 5 luni - 550 leiMontator pereþi þi plafoane din ghips carton - 5luni - 550 leiElectrician exploatare medie þi joasã tensiune - 5luni - 550 leiLãcãtuþ mecanic - 5 luni - 550 leiFrigotehnist - 5 luni - 600 leiAdministrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei

Înscrierile pentru cursuri se fac înluna martie, anul curent la sediulfirmei sau online pe www.euro-calificare.roPentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi lasediul SC EURO JOBS SRL.Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud.Hunedoarasau tel/fax: 0354.108.5160354/100.019mobil: 0728.106.769 (Adriana Murãraºu)

0731.301.162online: www.euro-jobs.orge-mail: [email protected]

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

* oferta este valabilã în perioada23.01.2012 – 29.02.2012;

** ofertã valabilã în limita stocului disponibil.

T eatrul de Artã Devagãzduieºte la sfârºitul acestei

sãptãmâni douã spectacole deexcepþie, care nu trebuiesc ratate.Este vorba despre proiecþia de galãa producþiei cinematografice Cevabun de la viaþã regia Dan Piþa, ceva avea loc vineri 9 martie la ora18.00, ultimul film realizat de regi-zorul român turnat pe meleagurihunedorene ºi Operele complete alelui William Shakespeare, duminicã11 martei, ora 19.00 .

Ceva bun de la viaþã este o povestedespre prietenie, dragoste, visuri, greutãþiºi împliniri, toate presãrate cu speranþã.Doi prieteni crescuþi la orfelinat îºi cautãun rost în haosul tranziþiei postdecem-briste.

Deºi nu e ceea ce îºi doresc, Mateo ºiGinel acceptã munca istovitoare în minãca pe o cale de ieºire din situaþia precarãîn care se aflã. ªtiu cã viaþa trebuie sãaibã ceva bun pentru fiecare ºi cã depindenumai de ei sã se desprindã de incerti-tudinea pe care destinul le-a aruncat-o înfaþã. Aceastã decizie îi împinge pe undrum presãrat cu surprize la tot pasul.

Fraþi de cruce, cei doi nu înceteazã sãaibã grijã unul de celãlalt nici o clipã ºiîmpreunã reuºesc sã treacã, prin propriileputeri, peste toate piedicile pe care leîntâmpinã.

De la preocupãri mãrunte la afaceririscante, de la întâmplãri în stare sãprovoace râsul la veritabile lecþii desprecei din jur ºi de la idealuri mari la trãirifireºti, Mateo ºi Ginel descoperã treptatoamenii, banii ºi iubirea. Într-un cuvânt,viaþa.

Dan Piþa lanseazã actori necunoscuþi:Corneliu Ulici, Dragoº Dumitru, AnastasiaDumitrescu, Adelaida Perjoiu. RãzvanPopescu ºi Alex Molico sunt autorii sce-nariului.iar asistent regie Virgil Nicolaescu.

Duminicã 11 martie ora 19.00 come-dia se întoarce pe scena Teatrului de ArtãDeva împreunã cu actorii Teatrului AndreiMureºanu Sfântu Gheorghe, în specta-colul de success: Operele complete ale luiWilliam Shakespeare, pe scurt !

Spectacolul oferã parcurgerea tuturoroperelor lui William Shakespeare în maipuþin de douã ore. Scrisã ºi jucatã iniþialde trei americani: Adam Long, DanielSinger ºi Jess Borgeson, piesa “Operelecomplete ale lui William Shakespeare, pescurt !” se joacã în prezent cu sãli plinepeste tot în Statele Unite ºi Europa fiindconsideratã un succes internaþional.

Este o comedie cu tente parodice,montatã ca un bref a celor peste 70 detexte ale lui W. Shakespeare, care neoferã o imagine nouã a celebrului autordin alt unghi faþã de cel cu care ne-amobiºnuit pânã acum. Stilul pe care se pli-azã spectacolul este unul liber ºi dezinvolt,cu momente de improvizaþie, adaptândpiesele scrise în urmã cu 400 de ani lacerinþele publicului actual. Potrivit regi-zorului Lucian Þion, piesa a mai fost pusãîn scenã în România, fiind foarte bineprimitã de public ºi care readuce tinerii lateatru. Operele complete ale lui W.Shakespeare este un gen de spectacoladresat marelui public dar agreat ºi decritica de specialitate fãrã a face rabat dela calitatea actului artistic.

Aºadar, aºteptãm publicul spectator sãpetreacã un sfârºit de sãptãmânã relaxantºi încântãtor, la Teatrul de Artã Deva.

7 m a r t i e 2 0 1 2

Dacã doreºti sã pleci la drum, estebine sã ºtii cã ºansa este de parteata, indiferent cã este vorba de afacerisau de divertisment. Timpul liber îþiva permite sã te întâlneºti cu pri-etenii ºi sã petreci clipe relaxante încompania acestora. Încercã sã fii câtmai prudent.

Dãri de seamã, decizii ºi nu în ultimulrând cãlãtoriile de studii, toate îþi vorda de furcã. Mintea îþi este plinã deidei, dar, contrar obiceiului, este camîmprãºtiat, aºa cã este cazul sã fiiprudent în luarea deciziilor. Ai multede fãcut prin casã dar ai putea lãsalucrurile aºa ºi sã ieºi câteva ore.

Ai muncit suficient, dar tot nu sepoate spune cã ai rezolvat ceea ce þi-ai propus. Dialogul în contradictoriucu rudele te va obosi ºi ar fi bine sãfaci un efort ºi sã mai laºi câte cevade la tine. Ai putea sã te preocupimai mult de propria persoanã. Baniinu îþi lipsesc.

Este foarte posibil sã cunoºti pe cine-va, care îþi va fi de un real folos, înviitorul apropiat. În discuþiile pe carele vei avea, fii atent la tot ce spui,cãci existã riscul de a face o gafã.Hãrnicia de care dai dovadã, nu vatrece neobservatã. La serviciu va fimult de muncã dar vei avea rezultate.

Unele activitãþi gospodãreºti pe carele-ai tot amânat vor deveni urgente ºivei fi obligat sã-þi reorganizezi pro-gramul pentru timpul liber.Chestiunile cu care te vei confruntape acasã nu-þi vor permite sã dai totrandamentul la serviciu, dar colegii tevor sprijini atâta cât vei avea nevoie.

Este foarte posibil sã primeºti veºtide la cunoºtinþele aflate pe altemeleaguri. În cazul în care eºti impli-cat în afaceri cu persoane strãine,mare atenþie, cãci ceva îþi va blocainiþiativele. Relaþia cu prietenii seîmbunãtãþeºte pe zi ce trece, aºa cãpoþi spera la sprijunul acestora.

În cazul în care îþi doreºti de maimult timp sã faci o schimbare în planprofesional, oportunitãþile nu se vorlãsa prea mult aºteptate. Totul estesã nu te grãbeºti. Cineva mai puþincunoscut încearcã sã îþiobstrucþioneze iniþiativele, dar îi veiveni de hac în cel mai scurt timp.

La serviciu vei avea o micã realizare;este posibil sã faci o bunã impresieºefului, care îþi va oferi sprijinul decarte ai nevoie. De asemenea esteposibil sã demarezi o activitate carete va entuziasma ºi îþi va da posibili-tatea sã îþi pui în valoare calitãþile.Mintea îþi este plinã de idei.

Eforturile pe care va trebui sã le facivor fi mari, ceea ce te va þine încor-dat o bunã bucatã de vreme. Ai depurtat discuþii referitoare la progra-mul pentru timpul liber. Cei din antu-rajul tãu te vor susþine într-o contro-versã pe care o vei avea cu o per-soana mai puþin cunoscutã.

Ai tendinþa de a cheltui mai multdecât câºtigi, ceea ce îþi poate accen-tua problemele cu care te confrunþiîn plan financiar. Din punct devedere profesional, conjunctura nu îþipermite sã te implici în activitãþi caresã vizeze o reuºitã imediatã. Nuneglija problemele de sãnãtate!

Popularitatea ta în rândul per-soanelor de sex opus va creºte ver-tiginos. Ai putea sã îþi consolidezirelaþia cu fiinþa iubitã, dar ºi sã faci ocucerire. La slujbã va trebui sã facifaþã unei activitãþi dificile. Din punctde vedere financiar existã unelenemulþumiri care nu se pot rezolva.

Relaþiile tale cu colaboratorii ar puteafi mai tensionate dacã vei încerca undialog pe teme financiare. În cazul încare doreºti sã pleci într-o cãlãtorie,vei primi o aprobare sau actele decãlãtorie. Totuºi, chiar dacã pleci,chiar dacã nu, fii atent la ce faci cubanii.

H O R O S C O P

Teatru de Artã Deva întreCeva bun de la viaþã ºi

Operele complete ale luiWilliam Shakespeare

R eprezentanþiisindicatelor ºi

ONG-urilor care con-stituie PlatformaCivicã CNSC, dincare face parte ºiFederaþia Naþionalãa Muncii (FNM), sevor întâlni, astãzi, culiderii USL CrinAntonescu ºi VictorPonta la PalatulParlamentului.

La aceastã întâlnire vorfi discutate solicitãrilesocietãþii civile faþã deviitoarea putere, solicitãripe care aceasta sã ºi leasume în programul deguvernare, sugerându-senecesitatea semnãrii unuicontract social de cãtreambele pãrþi.

Federaþia Naþionalã aMuncii ºi-a propus pentruaceastã întâlnire sã prezinte atât aspectelegate de CompaniaNaþionalã a Huilei, cât ºi

de revigorare a turismului.

”Din punct de vedereinfrastructural, trebuieurgentatã finalizarea dru-mului de la Uricani laBãile Herculane.

De asemenea, trebuiepus în aplicare proiectul,existent înainte dedecembrie 1989, de a secontrui o cale feratã peacelaºi traseu.

Considerãm cã, odatãîndeplinite cele douãproiecte, Valea Jiului arasigura infrastructuranecesarã investiþiilormajore în zonã, ar facilitaapariþia de alternative laminerit, ar duce la dez-voltarea turismului ºi arcrea noi locuri de muncã.Acesta este doar unuldintre punctele pe care levom prezenta noi”, adeclarat Valter Cojman,preºedinte executiv alFNM.

Referitor la situaþiaCNH, Valter Cojmancrede cã se vor impune

urmãtoarele mãsuri: ”Noi cerem ºtergerea

din datoria istoricã aCNH, cel puþin a penal-itãþilor, dacã nu se poateºterge întreaga datorie,aºa cum s-a procedat cuSNLO. Mai cerem inclu-derea CNH SA Petroºanisau a celor patruexploatãri miniere viabileîn SC ComplexulEnergetic Hunedoara SA,cu pãstrarea facilitãþilorcãtre mineri, prevãzute înHG 670 din 1990”.

Pe lista revendicãrilorce vor fi prezentate astãzise mai gãsesc ºi puncteca neînchiderea niciuneiexploatãri miniere exis-tente în exploatare laaceastã orã, acordareasubvenþiei pe 2011 ºi pe2012, plus sume nece-sare retehnologizãrii ºideschiderii de noi fronturide exploatare a huilei lacel puþin jumãtate dinexploatãrile miniere, cusupraveghere permanen-tã a modului în care sunt

cheltuite aceste sume, liberalizarea huilei ºi apieþei de desfacere pentruhuilã, angajãri pentruîntinerirea forþei de muncã,în limita necesarului.

O altã mãsurã pe careFNM o considerã impor-tantã se referã la reduce-rea aparatului birocraticdin CNH ºi succursale lacel mult o treime decâteste în prezent ºi pla-fonarea salariilor aparatu-lui de conducere la celmult de patru ori salariultarifar al unui miner cucategorie maximã ºisalariul acestora sã fiesupus fluctuaþiilordatorate procentului deîndeplinire a planului.

”Acestea sunt doarcâteva din mãsurile pecare, dacã cine trebuie le-ar adopta, CNH nu armai avea atâtea pierderi,iar angajaþii s-ar simþirespectaþi”, conchideValter Cojman.



Am un prieten, carereferindu-se la un... "fost pri-eten" - decreta: "Ãsta nu e om,e doar o formã de viaþã!".

Expresia asta m-a urmãritmultã vreme ºi încã mã bântuiepe circumvoluþiunile creierului.Omul e om, orice s-ar zice! Cubune, cu rele, cu minte-n capsau doar dotat cu un cap doarsã nu-l plouã-n gât. Tot om e.

Asta cu "forma de viaþã" nu-mi dã pace. Orice se miºcã,respirã, se hrãneºte, creºte saudescreºte e o anumitã formã deviaþã.

Omul se detaºeazã de cele-lalte vietuiþoare, întrucât dis-pune de un instrument mãreþ -vorbirea. Cu alte cuvinte,

comunicã - prin viu grai - cutoti ceilalþi oameni. Nu ciripeºte(ca pãsãrile), nu urlã (precumlupii), nu rage (aºa, camãgarul), nu schelãlãie saulatrã (cum fac câinii), etc. Faþãde celelalte numeroase "formede viaþã", dispune aºadar, desute de mii de cuvinte, princare se poate face înþe-les. Pe care (cuvinte)le poate ºi scrie - îndiferitelelimbiale

lumii, pe care ne-a lãsatDumnezeu sã le vorbim ºi sã leînþelegem pe lumea asta.

... Tocmai aici este "fondulproblemei". ...Suntem oameni -înzestraþi cu darul (ºi harul)gândirii, sau suntem doar..."formede

viaþã"? În afarã de faptul cãvorbim, cã scriem, în fond cefacem?

"Forma fãrã fond nu numaicã nu aduce nici un folos, dareste de-a dreptul sãrãcãcioasã,fiindcãnimiceºte!",

scria Titu Maiorescu.Ce cuvânt dur: nimiceºte.

Nu are rost sã vã spun cã - înultima perioadã - întâmplãrilecotidiene, viaþa, pur ºi simplu,ne nimiceºte.

Dacã forma ar avea ºi fond,la toate mizeriile pe care letrãim zilnic, n-am rãspundeinvariabil: "Noi ca noi, dar cevor face copiii ãºtia?".

Dacã forma ar avea ºi fond,mai marii zilei nu ne-ar trata cape niºte "forme de viaþã". Deasta, îi spun prietenului de laînceputul acestor rânduri: "Da,frate, toþi suntem niºte formede viaþã! Fãrã fond(uri) ºi fãrãfond."

Poate doar Fondul MonetarInternaþional, celebrul FMI, sãne mai trezeascã la realitate.Deºi, în fond, mã cam îndo-iesc... ªi, niciodatã, nu mãîndoiesc, pânã nu mã aplec.Dacã m-ai înþeles, cititorule,mã aplec în faþa ta!

VORBA LU` BUJI de Mircea BUJORESCU

Forma fãrã fond

Cu Ponta ºi Crin despre CNH

T radiþionalaîntrecere a

fiecãrei final de sezon,“Cupa Veteranilor laschi”, din Straja, este programatã pentru sfârºitul acestei sãptãmâni.

Ajunsã la cea de-a41+a ediþie, întrecerea seanunþã a fi una extrem deaºteptatã, atât de veteranicât mai ales de iubitorii

sporturilor de iarnã carevor sã fure tainele schiuluide la cei cu experienþã.

Concursul se vadesfãºurat pe pârtiaSlalom, care este cu celmai ridicat grad de dificul-tate din Straja, iar cei mai“mici” concurenþi caresunt aºteptaþi sã ia startulsunt la categoria 35-40 deani. Concurenþii sunt con-servatori locul dedesfãºurare a întreceriifiind neschimbat din anul

1971, când s-a þinut primaediþie a întrecerii vete-ranilor aici în Straja. Ca ºila ediþiile anterioare esteaºteptat ºi cel mai în vârstãconcurent Aurel Dobrescudin Bucureºti sau “Moºu”.cum îl alintã prietenii, carela cei 93 de ani ai sãi adovedit cã este un maestrupe pârtie. “Moºu” practicãschiul de peste 80 de ani,iar organizatorii concursu-lui spun cã îi place sã con-cureze cu numãrul 73 pe

tricou, deoarece esteanul când a ieºit lapensie.

Organizatorii “Cupeiveteranilor” le-au pregãtitconcurenþilor mai multefacilitãþi, începând cureduceri la cazare, premii,ºi o petrecere cu muzicã

veche de munte, iar dupãconcurs toþi vor fi aºtep-taþi la Cabana Montanaunde au ocazia sã seîntreacã în poveºti, dar ºiîn jocuri. “Pentru veterani

preþurile sunt simbolice, iarpentru cei care au peste80 de ani totul este gratu-it. Vrem sã continuãmaceastã competiþiedeoarece cred cã suntemsingura staþiune din þarãunde se mai þine o între-cere a veteranilor”, spuneEmil Pãrãu, organizator.În Straja pe toate pârtiilede schi se schiazã bine,zãpada mãsoarã între 90de centimetri ºi peste 1,5metri, iar cabanierii de aiciau redus preþurile la cazareºi masã cu pânã la 30 lasutã pentru a atrage câtmai mulþi turiºti acum pesfârºit de sezon.

Marius MITRACHEMarius MITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 7 martie 201212 Turism

Fonduri europenepentru centre naþionalede informare turisticã

A utoritãþile locale pot obþine fondurieuropene pentru înfiinþarea unor centre de

informare turisticã.

Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului a lansatun nou apel de proiecte, cu depunere continuã, pentruînfiinþarea centrelor naþionale de informare turisticã selanseazã în cadrul Programului Operaþional Regional2007-2013 (Regio), începând cu data de 12 martie a.c.

Se pot depune noi cereri de finanþare din fondurieuropene pentru proiectele care vizeazã crearea ºi dotareacentrelor naþionale de informare ºi promovare turisticã.Operaþiunea beneficiazã de o alocarea financiarã orienta-tivã pentru perioada 2007-2013 de 20.000.000 euro ºise deruleazã în cadrul Axei 5 „Dezvoltarea durabilã ºi pro-movarea turismului” a programului Regio, gestionat deMinisterul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului (MDRT).

Pentru prezentul apel de proiecte, valoarea cererii definanþare poate fi de maxim 330.000 de lei, în cazulproiectelor de dotare a centrelor naþionale de informare ºipromovare turisticã, respectiv de maxim 630.000 de lei,pentru proiectele care urmãresc construcþia sau reabilitarea clãdirilor care vor adãposti astfel de centre.

În cadrul apelurilor anterioare de proiecte pentru ope-raþiunea „Crearea Centrelor Naþionale de Informare ºiPromovare Turisticã ºi dotarea acestora” au fost depuse31 de cereri de finanþare. Pentru 4 dintre acestea, cu ovaloare totalã de 5,2 milioane de lei (din care 3,419reprezintã finanþare nerambursabilã), au fost deja încheiatecontractele de finanþare. Alte 3 proiecte sunt în prezent încontractare, 17 proiecte în diferite stadii de evaluare,restul de 7 proiecte fiind respinse sau retrase de solicitanþi.

Marius MITRACHEMarius MITRACHE

I eri, parlamentarii dindin Comisia de

Învãþãmânt din Senat aurespins propunereaprivind obligativitateaintroducerii ºi purtãriiuniformelor în unitãþileºcolare din þarã.

Motivele respingerii s-au referitla lipsa menþionãrii sursei fon-durilor pentru uniforme ºi la faptulcã prin aceastã lege se central-izeazã deciziile, ceea ce contravinenoilor principii ale noii legi a educaþiei naþionale.

O problemã aparte a reprezen-tat-o situaþia din mediul rural, undemembrii comisiei au fost de acordcã legea poate sã creeze “maimulte probleme decât ne gândimnoi acum” în familiile sãrace cumai mulþi copii.

Totuºi, dascãlii susþin cã uni-formele ar fi binevenite în ºcoli,mai ales în licee, unde tineredomni?oare se îmbracã de parcãar fi în club, dar sunt tãmâie cândle scoþi la tablã.

”Cred cã ar fi bine dacã ar fiintrodusã uniforma în ºcoli. Credcã la ciclul primar ºi la gimnazial arfi bine, dar la liceu nu ºtiu dacã le

mai poþi introduce, cã acolo maisunt ºi pãrinþii, care-ºi dau cu pãr-erea despre acest lucru ºi marealor majoritate nu vor”, a declaratGianina Roºu, profesor la ªcoalaGeneralã Nr.1 din Lupeni.

”Legat de uniforme, pãrerilesunt împãrþite. Personal, sunt pen-tru o þinutã mãcar la nivel de uni-tate. Sã fie o þinutã decentã, semncã ºcoala respectivã se respectã.Nu spun cã ar trebui neapãrat ouniformizare la nivel naþional, darar fi bine ca fiecare ºcoalã sã aibã

uniforma ei. Nu se poate sã vii la ºcoalã,

cum am vãzut eleve, cu pãrulverde, ungii mov, tocuri de 15 cm,pantofi de peste 10 milioane ºi,dacã te scot la tablã, nu ºtii nimic.

Sunt ºi pãrinþi care îºi etaleazãvenitul prin þinuta copiilor, dar eucred cã dacã ar avea toþi elevii uni-forme, nu s-ar mai face atâteadiferenþe între ei”, a declaratRodica Dojcsar, profesor la ªcoalaGeneralã Nr. 6 din Vulcan.

Anamaria NEDELCOFFAnamaria NEDELCOFF

Pro ºi contra uniforme

“Cupa Veteranilor” din Straja, la borna 41

CVJ, Nr. 78, Miercuri 7 martie 2012

Documents

Transcript of CVJ, Nr. 78, Miercuri 7 martie 2012