CVJ NR. 317, VINERI 1 MARTIE 2013

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 317

Vineri, 1 Martie 2013

E xplozie într-o locuinþã din Petrila, ieri dimineaþã. Un bãtrân a fost rãnit ºi transportat la spital, iar deflagraþiaa produs pagube în mai multe apartamente. Ieri dimineaþã, puþin dupã ora 8:00, cei care locuiesc în Cartierul

8 Martie din Petrila s-au speriat teribil de o bubuiturã care a rãsunat de departe. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Explozie într-o locuinþãdin Petrila

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 1 Martie 20132 Utile

Vrei ca afacereata sã fie cunoscutã?

Vrei sã tedezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi deafaceri?

Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN, MonikaIoan DAN BÃLAN, MonikaBACIUBACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

VVrreemmeeaa îînn VVaalleeaa JJiiuulluuii

LLuuppeennii

VVuullccaann

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPeettrrooººaannii

PPeettrr ii llaaÎncepând cu 1 noiembrie2012 auloc audienþe lasediul societãþii dinPetroºani, str. Cuza Vodãnr. 23 dupã urmãtorulprogram:Miercuri, 13:00 - 15:00· ªef Dep. economic -Mariana Matrica· ªef Dep. Producþie –

Cristian IonicãJoi, 10:00 - 12:00 · Director General - CostelAvram · ªef Dep. Exploatare -Florin Donisa· ªef Birou Juridic –Adriana Dãian

Director General,Costel AVRAM

AAAAppppaaaaSSSSeeeerrrrvvvv IIIInnnnffffoooorrrrmmmmeeeeaaaazzzzãããã

Casa de Culturã,

Str. 1 Decembrie

1918, nr. 100

Petroºani

Telefon

0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 Teleshopping 12:15 Grupul Vouã (r)13:30 Vânãtorii de sclavi 15:00 Teleshopping 15:15 Copii contra pãrinþi 16:40 Aventurile luiSinbad 17:30 Dragoste dulce-amarã

8:00 ‘Neatza cu Rãzvanºi Dani 11:00 În gura presei 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentrufiul meu16:00 Observator 17:00 Acces Direct

19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Contele de MonteCristo 23:15 Numãrãtoarea

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Prima iubire (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Cel mai scurtdrum spre fericire 17:00 ªtirile Pro TV17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV23:00 Romeo ºi Julieta 1:30 Vine poliþia!

9:30 Frank 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 NCIS: Anchetãmilitarã (r)14:30 Teleshopping 15:00 Sport, dietã ºi ovedetã (r)15:15 Focus Monden (r)

16:00 Cireaºa de pe tort 17:00 Trãsniþii (r)

9:45 Legenda cavaleruluirãtãcitor ºi a frumoaseiRazã-de-Lunã 10:30 Ora de business (r)11:30 Cu drag, deDragobete12:30 Oameni care auschimbat Lumea12:40 Zeul rãzboiului (r)13:20 Zeul rãzboiului (r)14:00 Telejurnal 15:15 Teleshopping 15:30 Tribuna partidelorparlamentare 16:00 ParlamentulRomâniei 17:00 e-Forum 17:30 Oameni care auschimbat Lumea (r)17:40 Zeul rãzboiului 18:20 Zeul rãzboiului 19:00 Ora de business 19:45 Sport20:00 Telejurnal

Carmen COSMAN

Semneazã petiþia ºi aºasusþin proiectul de amenajare aaeroportului de la Sãuleºti, delângã Deva. Documentul a fostlansat marþi pe Internet, pesite-ulhttp://www.yousign.org/ro/iar iniþiatorul petiþiei spune cã„la câtã birocraþie este în þarã,nu se ºtie când se va putearealiza. Haideþi sã determinãmautoritãþile locale sã ducã labun sfârºit acest proiect! Zona

Deva-Hunedoara meritã unaeroport!”. Îngrijorarea sem-natarilor este datã ºi de faptulcã, o perioadã bunã de timp,proiectul a fost blocat, daracum aeroportul are ºansereale de realizare. PreºedinteleConsiliului JudeþeanHunedoara s-a declarat opti-mist în privinþa ºanselor deimplementare a proiectului, înparteneriat cu deþinãtorulterenului, Aeroclubul Român.„Vom încheia un parteneriatîntre Consiliul Judeþean

Hunedoara ºi AeroclubulRomân ºi urmeazã sã maigãsim un partener, care sãasigure finanþarea necesarãrealizãrii proiectului”, adeclarat Mircea Moloþ.

Despre realizarea acestuiaeroport se vorbeºte încã dinanul 2005, când prin hotãrârede Guvern, Executivul a apro-bat trecerea a 30 de hectarede teren din domeniul public alstatului ºi administrareaAeroclubului României îndomeniul public al judeþuluiHunedoara ºi administrareaConsiliului Judeþean. Terenul afost întabulat de CJHunedoara, dar pentrurealizarea investiþiei mai eranevoie de o bucatã de teren.Ministrul Transporturilor de la

vremea respectivã,Radu Berceanu, arefuzat sã le dea alte70 de hectare ºi acerut înapoi ºi celelate30 de hectare, proble-ma fiind acum îninstanþã. Lucrãrile deconstrucþie a aeropor-tului de la Sãuleºti ar fitrebuit sã demareze în2009, dupã ceConsiliul JudeþeanHunedoara a semnatun parteneriat cu ocompanie italianã,

care asiguraºi fondurilenecesareamenajãriiaeroportului,în timp ceautoritãþilejudeþene seobligau sãpunã la dis-poziþia con-structorilorterenul nece-sar. A fostelaborat ºistudiul defezabilitate pentru aceastãinvestiþie, comandat de CJHunedoara ºirealizat de ungrup de firmedin Italia, cos-turile lucrãriifiind estimate la15 milioane deeuro. Acum,dupã 8 ani de laprimii paºi,lucrurile încep sãprindã contur,dupã cepreºedinteleConsiliuluiJudeþeanHunedoara s-aîntâlnit cu actu-alul ministru alTransporturilor ºicu preºedinteleAeroclubuluiRomân ºi audecis sã

gãseascã o cale de imple-mentare a generosului proiect.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 1 martie 2013 Actualitate 3

LuizaANDRONACHE

Ieri dimineaþã, puþindupã ora 8:00, cei carelocuiesc în Cartierul 8Martie din Petrila s-ausperiat teribil de obubuiturã care a rãsunatde departe. Nimeni nu îºiînchipuia ce putea sã fie.Doi bãtrâni care locuiauîntr-o garsonierã modestãdin blocul 27 nici nubãnuiau ce îºi aºteaptãatunci când au aprinsbecul din baie. Bãrbatul afost cuprins de suflul uneideflagraþiei, care a scospur ºi simplu uºa de laintrare din balamale.“Dimineaþã când m-amtrezit ºi m-am dus ºi eu labaie sã mã spãl, ca oriceom, am aprins becul, iardupã o bubuiturã a zburatuºa de la intrare afarã pescarã. Nu ºtiu ce s-aîntâmplat. Eu nu am pãþitnimic, dar soþul a fostars, pentru cã el s-a dus

încolo, spre balcon, undeavem aragazul. Nu maiºtiu cum a fost, m-amsperiat”, a spus FranciscaIonescu, pro-prietara gar-sonierei.

Bãrbatul arseste internatla Spitalul deUrgenþãPetroºani cuarsuri pemâini ºi pefaþã. “Înmomentulprezentãrii înserviciul nos-tru, pacientulprezenta untraumatism la nivelul feþeiºi arsuri de gradul I ºi IIpe faþã ºi pe mâini. Estestabil din punct de vederehemo-dinamic, subsupraveghere pe secþiade Chirurgie Plasticã aspitalului nostru.Deocamdatã nu se puneproblema transportãriiacestuia în altã parte, dar

dacã vor interveni altecomplicaþii, cum ar fiinfecþii ale cãilor respira-torii, va trebui sã facemasta”, ne-a declarat dr.Liliana Dumitru, medicUPU SMURD Petroºani.

Vecinii care locuiesc înblocul 27, dar ºi în celealãturate, s-au speriatteribil atunci când auauzit zgomotul exploziei.

Unii au fost treziþi dinsomn de haosul din jur,iar alþii au crezut cã s-asfârºit lumea. “Am auzitun zgomot puternic dedimineaþã. Nu ºtiam ceeste, am crezut cã o ficeva de la vreun bar dinapropiere”, a spus unmartor. “Mã pregãteamsã fac ceva de mâncare

când am auzitbubuiala aia. M-am speriat denu mai ºtiam cesã fac, ce seîntâmplã. Niciacum nu pot sã-mi revin”, aspus ºi unbãtrânel de peacelaºi palierunde a avut locexplozia.

Proprietara garso-nierei spune cã nu îºipoate explica de ce s-aîntâmplat asta, pentru cãnu ºtia sã aibã scãpãri degaze, iar detectoarele, cuatât mai mult, cu cât aufuncþionat normal. “Nuºtiam nimic de gaz. Nicicã sunt scãpãri, nici cãnimic. ªi acum se simte

miros de gaz, dar vedeþi,detectorul este în prizã,funcþioneazã normal ºi nua scos niciun zgomot cãar fi ceva”, a mai spusFrancisca Ionescu.

Reprezentanþii firmeiEON Gaz au venit la faþalocului pentru a facecercetãri. Dar, ca de obi-cei, nu s-a ajuns la nicioconcluzie.

“Nu ºtim nimic, nu vãputem spune. Facemcercetãri, iar concluziilevã vor fi transmise depurtãtorul nostru decuvânt ”, a spus DorinPavel, ºef District.

Dar, pe lângã sperietu-ra teribilã, mulþi locataride pe acelaºi palier s-auales ºi cu pagube materi-ale însemnate. Uºi îndoite

de suflul exploziei, gea-muri sparte ºi multealtele. Câþiva dintre eispun acum cã nu au banipentru reparaþii. “Ce mãfac eu acum, cine îmi dãbani sã pun uºa ºi gea-murile? Eu am o pensiede boalã de 5 milioane leivechi , cum sã mã des-curc? Acum stau aºa, fãrãuºã, fãrã geamuri... ”, aspus cu lacrimi în ochi unbãtrân, vecin pe acelaºietaj.

Reprezentanþiiprimãriei Petrila au venitla faþa locului ºi au afir-mat cã vor face tot posi-bilul sã îi sprijine într-unfel sau altul pe cei afectaþide aceastã nefericitãîntâmplare. “Deocamdatã nu avembugetul aprobat, dar vomajuta cum putem. Vomduce tâmplari ºi munci-tori de la noi pentrureparaþii ºi, de asemenea,ºi ceva materiale de con-strucþie”, a spus FlorinMogoi, consilierul pri-marului Ilie Pãducel.

Cauza produceriiexploziei va putea fi sta-bilitã în zilele urmãtoare,însã martorii de faþa locu-lui spun cã cel mai proba-bil este vorba de o acu-mulare de gaz.

Explozie într-o locuinþã din Petrila

E xplozie într-o locuinþã din Petrila,ieri dimineaþã. Un bãtrân a fost

rãnit ºi transportat la spital, iar deflagraþia a produs pagube în maimulte apartamente.

Petiþie de susþinere

Hunedorenii vor aeroport la Sãuleºti

S ute de persoane au semnat deja petiþia desusþinere a proiectului de amenajare a unui

aeroport la Sãuleºti, idee lansatã cu ani în urmãde Consiliul Judeþean Hunedoara ºi aflatã la unpas de implementare.

Mircea NISTOR

Iniþial, mãrþiºorul sim-boliza funia anului careadunã, prin împletirea adouã fire, alb ºi roºu, douãanotimpuri opuse – vara ºiiarna.

În trecut, mãrþiºorul eraconfecþionat doar de mamecare adãugau la firul bicolorcâte o monedã de argint saude aur ºi-l împleteau lamâna copiilor în dimineaþazilei de 1 martie.

Ulterior acesta a fostreprezentat prin diferiteforme tradiþionale, de lanelipsitul coºar sau trifoi cu4 foi pânã la simboluri aleprimãverii, precum ghioceiisculptaþi în lemn saucoºuleþe împletite din fibre

vegetale. Ce a ajuns astãzi vesti-

torul primãverii este, însã,un adevãrat kitsch.

Adicã, tot felul debibelouri, buchete de florisau alte “chestii” de prostgust.Respectiv,un altprilej pen-tru vânzã-torii de“nimicuri”de acâºtiga unban de peurma celorcare maiþin la“tradiþii”.

Carmen COSMAN

Consilierii locali dinPetroºani au aprobat, înunanimitate, conferirea titlu-lui de „Cetãþean de Onoare”al Municipiului Petroºanipentru Cãlin Peter Netzer,

regizorul filmului „Poziþiacopilului”, premiat la Berlincu trofeul „Ursul de aur”.Cãlin Netzer s-a nãscut îndata de 1 mai 1975, dar aemigrat cu familia înGemania în 1983. În 1994s-a întors, ca student laAcademia de Teatru ºi FilmBucureºti, secþia regie –Film. Poziþia Copilului nu

este primul film de succes alregizorului român, dar aprimit cea mai înaltã dis-tincþie de pânã acum. Filmul„Maria”, din anul 2003, afost premiat la Locarno cuMarele Premiu al Juriului ºi„Leopardul de Argint”,„Medalia de Onoare”, din2010, a fost premiat laThessaloniki, Turin, Miami,Durres, Los Angeles ºiZagreb, iar pentru „ZãpadaMieilor” din 1998 a primitpremiul de cel mai bun regi-zor. Primarul Petroºaniului,Tiberiu iacob – Ridzi, a pre-cizat cã, înainte deredactarea proiectului de

hotãrâre, a luat legãtura cuapreciatul regizor, care s-aarãtat încântat de conferireaacestui titlu ºi a precizat cãva veni la Petroºani sã-ºiridice distincþia, dar nu înperioada imediat urmãtoare.De asemenea, Iacob – Ridzia mai spus cã se va organizaºi o proiecþie a filmului sãu,„Poziþia copilului”.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 1 martie 20134 Actualitate

Monika BACIU

”Premiul Excelsior sedecerneazã la începutulfiecãrui an pentrupomovarea imaginii cul-turale a municipiuluiPetroºani în de-a lungulanului precendet.Premiul se acordãpe douã secþiunipentru promovareaimaginii culturale amunicipiuluiPetroºani în þarã ºipentru promovareaimaginii culturale amunicipiului

Petroºani peste hotare.pentru desemnareacâºtigãtorilor s-a ana-lizat temeinic implicareaoamenilor de culturãdin Petroºani în eveni-mente culturale interneºi externe apariþii edito-

riale, participãri ºi pre-mii obþinute în þarã ºipeste hotare în anul2012”, se aratã în notade fundamentareîntocmitã de primarulmunicipiului Petroºani,Tiberiu Iacob Ridzi.

Cele douã persoanecare vor primi acestepremii sunt MarianBoboc ºi ValeriuButulescu. MarianBoboc, scriitor ºi publi-cist, membru titular alUniunii Scriitorilor dinRomânia la secþiunea”Promovarea imaginiiculturale a municipiuluiPetroºani în þarã” vaprimi aceastã distincþiepentru publicarea apatru cãrþi documentaredespre istoria Vãii Jiuluiºi în mod special amunicipiului Petroºani.Valeriu Butulescu, scri-itor, publicist ºi traducã-

tor, membru titular alUniunii Scriitorilor dinRomânia va primi dis-tincþia pentru secþiunea”promovarea imaginiiculturale a municipiului

Petroºani peste hotare”pentru cele trei premiiinternaþionale obþinutepentru cãrþile sale laCracovia, Torino ºi laSplit ºi la Alicante.

Cele douã persona-litãþi ale municipiuluipetroºani vor primi câte1500 de lei din bugetuladministraþiei locale.

Doi oameni, douã premii Excelsior

P remii excelsior pentru douã personaliãti marcante ale

municipiului Petroºani. Douã per-soane din municipiul Petroºani care promoveazã imaginea pozitivã în þarãºi peste hotare vor primi premii dinpartea administraþiei locale.

Regizorul Cãlin Peter Netzer,Cetãþean de Onoare

al Petroºaniului

N ãcut înPetroºani,

regizorul CãlinPeter Netzer a fostdesemnat Cetãþeande Onoare almunicipiuluiPetroºani.

Carmen COSMAN

Persoanele propuse pentruacordarea titlului de Cetãþean deOnoare” al municipiului Petroºaninu mai trebuie sã prezintecazierul judiciarla conferireaacestei distincþi.

Aleºii localiau decis schim-barea regula-mentului deacordare a aces-tui titlu ºi auconsiderat cãpersoana pro-pusã pentrudecernarea titlu-lui de Cetãþeande Onoare s-arputea simþi jig-nitã de aceastã

cerinþã. „Persoanele propuse pentru

acordarea acestui titlu sunt deregulã personalitãþi publice mar-cante a cãror onoare ar fi pusã laîndoialã de solicitarea prezentãrii

cazierului judiciar. De altfel, de credibilitatea aces-

tor persoane nu se îndoieºtenimeni, iar eventualele fapte ile-gale ar fi, de asemenea, de noto-rietate”, a explicat primarulTiberiu Iacob – Ridzi.

F ãrã recomandãri

Pentru viitorii cetãþeni deonoare ai municipiului mai rãmânde prezentat o declaraþie tip deacceptarea titlului, xerocopiedupã actul de identitate, un CV,expunerea de motive a iniþiatoru-lui proiectului ºi actul de deces alcelui propus pentru titlurile acor-date post – mortem.

În ultimul moment, consilieriiau renunþat la a-i cere celui pro-pus pentru conferirea titlului treirecomandãri de al persoanejuridice sau fizice din domeniul deactivitate, asta dupã ce ex-vicepri-marul oraºului, Claudiu Cornea, aatras atenþia asupra faptului cãcerinþa este parecum bizarã. „Încazul lui Cãlin Peter Netzer, cefacem, îi cerem recomandãri deal Spielberg?”, a întrebat Cornea.

„Cetãþenii de Onoare” nu mai trebuie sãprezinte cazierul la conferirea distincþiei

C onsilierii locali din Petroºani au decis sãschimbe regulile de acordare a titlului de

„Cetãþean de onoare” al urbei. Beneficiarul lui trebuie sã aducã o serie de documente, dar nu ºi cazierul.

A fost odatã un mãrþiºor...

O altã veche tradiþie româneascã este pecale de a se pierde. Este vorba despre

mãrþiºor care, astãzi, a ajuns sã reprezinte omicã afacere pentru vânzãtorii de bibelouri,gablonþuri sau flori. În acest timp, simboluliniþial al sãrbãtoririi sosirii primãverii s-apierdut în negura vremurilor.

Diana MITRACHE

Toþi comandanþiiunitãþilor de poliþie dinValea Jiului ºi LiviuDumitru, ºeful IPJHunedoara, au venit, joidimineaþã, la SocietateaNaþionalã a Huilei dinPetroºani pentru a discu-ta problema furturilor de

cãrbuni. Întâlnirea a fostcerutã de prefectul SorinVasilescu, care încearcãsã stopeze acestfenomen devenit un modde viaþã pentru sãraciiVãii Jiului, în defavoareaminerilor. „În toamnã,dupã ce am constituitgrupul de lucru, furtul decãrbune a ajuns la zero.

Nu putem sã facem,însã, paza garniturilor detren, cã nu avem efectiveºi nici legea nu ne per-mite. Cãutãm noi mãsurica sã stopãm fenomenul.Începând cu monito-rizarea ºi de aceea auvenit cei de la poliþie casã ne dea rezultatelecercetãrilor, casã ne arate câtedosare auîntocmit ºi cecontravenþii s-au dat, pentrucã mãsurilecoercitive suntcele care daurezultat. Deasemenea, pen-

tru o anumitã perioadãvom fi mult maiprezenþi în zonele vul-nerabile din ValeaJiului”, a declarat SorinVasilecu, prefectul judeþu-lui Hunedoara.

ªi directorul SNH,Nicolae Drãgoi a declaratcã întâlnirea are ca scopprincipal gãsirea tuturorsoluþiilor ce pot fi apli-cate, iar, în plus, sãp-

tãmâna viitoare va avealicitaþia pentru firma careva pãzi vagoanele. „Amavut o perioadã când înianuarie nu au fost fur-turi, dar acum s-au inten-sificat, pentru cã noi nuavem contract cu o firmãde pazã. Marþi vom sta-

bili cine va face gar-darea vagoanelor peviitor. CNH a avutacest serviciu pânã la31 decembrie, iardupã ce ne-amdesprins din structura

respectivã ºi am devenitSocietatea Naþionalã aHuilei, trebuie sã reluãmlicitaþia”, a spus NicolaeDrãgoi, directorul gerenalal SNH.

Sute de oameni scor-monec zilnic învagoanele care duc cãr-bunele spre Mintia. Suntoameni sãraci, care ºi-aufãcut un mod de viaþã dinfurtul cãrbunelui directdin vagoane, chiar dacãîºi riscã viaþa.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 1 martie 2013 Actualitate 5

Ileana FIRÞULESCU

De ani ºi ani, abonaþiiApa Serv îºi verificauapometrele la Laboratorulde Metrologie carefuncþiona într-o clãdireveche aflatã în spateleGãrii Petroºani. De câtevaluni, se lucreazã intens laamenajarea unui spaþiumodern, pe strada CuzaVodã, ”în buricul târgului”,

pentru a uºuraaccesul oame-nilor cãtrerespectivul la-borator.

”Clãdirea încare a funcþionatpânã acum este foarteveche. La sediul de peCuza Vodã, unde sunt ºiatelierele, vom avea unLaborator la standardeeuropene, modern ºi bine

utilat. Instalaþia pentruverificarea contorilor deapã rece este fabricatã deSYMET Germania, iar sis-temul de calcul este conec-tat la un terminal pentru

stocarea datelor. Spaþiuldin spatele Gãrii

Petroºani va filãrgit prindemolareavechii clãdiri ºiva fi amenajat

ca parc auto” –a declarat Costel

Avram, directorgeneral al SC Apa Serv.

”În conformitate cuprevederile Ordinuluinr.101/29.05.2006 aldirectorului general alB.R.M.L. pentru apro-

barea Listei oficiale alemijloacelor de mãsuraresupuse obligatoriu con-trolului metrologic al statu-lui, aprobatã þi a H.G.nr.20/1992 privind activi-tatea de metrologie, con-toarele de apã rece(apometre) montate atât laagenþi economici (unitãþiminiere, societãþi comer-ciale, etc.) ºi instituþii pu-blice (ºcoli, spitale,etc.), câtºi pentru persoanele fizicecu instalaþii casnice propriiau perioada maximã întredouã verificãri metrologicede 5 ani” – se precizeazãîn Metodologia privind ver-ificarea metrologicã a con-toarelor de apã rece.

Ileana FIRÞULESCU

Ca urmare a numãruluicrescut de cereri deînscriere la Casa deAjutor Reciproc aPensionarilor din Petrila,cereri venite de la oamenicare au domiciliul înPetroºani, CARPensionari Petrila îºi vadeschide un punct delucru ºi în PetroºaniNord.

”De la începutul aces-tui an avem 95 de noimembri, iar numãrulîmprumuturilor, în nicidouã luni, este de peste200. Cei care au venit lanoi, au invocatcondiþionãrile ajutoarelor

acordate ºi lipsa deîncredere în alte instituþiide acelaºi gen. Noi îiprimim cu braþeledeschise, pentru cã aju-torul este… reciproc,fireºte! Pe lângã aju-toarele în bani acordatemembrilor aflaþi în situaþiidificile, se mai acordãreduceri la excursii, labilete de bãi ºi intervenþiichirurgicale, pentru pro-tezã dentarã sau auditivã,apoi se acordã ajutoarede deces urmaºilor. Avemdestule modalitãþi de aju-torare a celor în vârstã,aflaþi în nevoie, sigur nuatât cât ne-am dori noi” –a declarat Martin Borºa,preºedinte CARPensionari Petrila.

P ensionarii aufãcut plângeri

la DNA

Afluxul mare de pen-sionari cãtre Petrila sedatoreazã multiplelorcazuri care au creat scan-daluri la CAR PensionariPetroºani, prin persoanapreºedintelui Iuliu Pavel.Ultimul dintre ele fiindajutorul de decescondiþionat decumpãrarea efectelorfunerare, drept pentrucare s-a diminuat drasticsuma cuvenitã pentru cã

Statul CARPensionariPetroºani aintrodus un arti-col ”curvesc” carepoate fi pe lângã lege,dacã ar fi luat la banimãrunþi.

Conform Legii540/2002, privindfuncþionarea caselor deajutor reciproc ale pen-sionarilor, ”contribuþiapentru fondul de ajutorde deces se restituieurmaºilor membruluicare a decedat”, fãrã afi condiþionatã dimi-nuarea acestei con-

tribuþii de prevederistatutare abuzive, care sãoblige contizantul în ”aface”, spun juriºtii. Înacordarea ajutoarelor dedeces de la Petroºani,Iuliu Pavel &Co. au sta-bilit o regulã protecþio-nistã de genul ”dacã nucumperi totul de la mine,nu-þi mai dau banii tãi” ºiasta în condiþiile în care

CAR PensionariPetroºani a rulat

ani de zilecotizaþiarespectivãobþinândvenituriînsemnate

din dobânzi,în acest caz

fiind vorba de55 de ani de conti-

zaþie.”Cum sã numeºti situ-

aþia în care þi se iau baniiabuziv? Uºã de bisericãsau hoþie la drumul mare?Iuliu Pavel se bazeazã pefaptul cã nu-i face nimeninimic ºi nici nu are drep-tul nimeni sã se bage îngestiunea lui atâta timpcât plãteºte dãrile la stat,deci nu a fraudat bugetulde stat. Aºa spune el. Darcând ne fraudeazã penoi, nu intereseazã penimeni? Plângerea fãcutãde pensionari la D.N.A.,de aproape trei ani, încãnu are nici un rãspuns.Noi nu avem nici o spe-ranþã în justiþie, suntemfãrã apãrare într-un aºa-zis Stat de Drept” –spune un grup de pen-sionari într-o scrisoaredeschisã adresatãprocurorilor DNAHunedoara.

Avram rade metrologia

C lãdirea Laboratorului de Metrologieal SC Apa Serv Petroºani va fi rasã

de pe faþa pãmântului. În locul acesteia seva construi un parc auto.

”Cum numeºti situaþia în care þi se iau banii abuziv?Uºã de bisericã sau hoþie la drumul mare ?”

A fluxul mare de pensionari cãtrePetrila se datoreazã multiplelor

cazuri care au creat scandaluri la CARPensionari Petroºani, prin persoanapreºedintelui Iuliu Pavel, dar ºi datoritãunor articole statutare introduse”curveºte”, ce pot fi pe lângã lege.

Lopãtarii combãtuþi cu poliþia

H oþii de cãrbuni nu se lasã, iarpoliþiºtii, Prefectura Hunedoara ºi

reprezentanþii minerilor cautã soluþii.Marþi va avea loc o nouã licitaþie care îiva desemna pe cei care vor pãzi vagoa-nele cu cãrbuni, în timp ce poliþiºtii dintoatã Valea Jiului fac planuri de acþiune.

L a douã luni de la înfi-inþare, Societatea

Naþionalã a Huilei dejaînregistreazã pierderi. SNH-ul societatea care s-adesprins din CompaniaNaþionalã a Huilei ºi a pre-luat activele viabile aleacesteia deja are pierderide 8 milioane de lei.

Asta în condiþiile în carebeneficiarii huilei ºi anume celedouã termocentrale, respectivMintia ºi Paroºeni plãtesc pen-tru cãrbunele din Valea Jiuluidoar 69 de lei pentru gigacalo-rie. Situaþia financiarã a soci-etãþii se poate îmbunãtãþi, însãdoar dacã buegtul de venituri ºicheltuieli este stabilit pe un preþde 95 de lei pentru gigacalorie.

”Estimãm o pierdere pe lunaianuarie undeva în jurul valoriide 8 milioane de lei. S-ar putearecupera prin creºtere preþuluiîn urmãtoarele luni ºi proiectãmbugetul de venituri ºi cheltuieli

pe 95 de lei. Dacã în urmã-toarele luni obþinem un preþmai mare putem recuperaaceastã pierdere”, a declaratdirectorul SNH, NicolaeDrãgoi.

Societatea Naþionalã a Huileinu poate ajunge precum com-pania ”mamã”, adicã

Compania Naþionalã a Huilei,cea din care SNH-ul a fostdivizat.

”Nu poate ajunge ca CNH-ulpentru cã în 2-3 luni ne vomintegra în Complexul Energeticºi SNH-ul va dispãrea. Preia ºipierderile la fel cum ºiComplexul Energetic

Hunedoara a preluat pierderilede la cele douã termocentrale”,a mai precizat sursa citatã.

P reþuri diferite pentru SNH ºi

SNÎMVJPrefectul judeþului

Hunedoara, Sorin Vasilescu, adeclarat joi la Petroºani cãexistã neconcordanþe în ceeace priveºte preþul de vânzare ahuilei din Valea Jiului. AdicãSNH-ul vinde cãrbunele la 69de lei gigacaloria, în timp ceSocietatea Naþionalã deÎnchideri Mine poate ajunge ºila un preþ de 150 de lei asta încondiþiile în care aceasta beneficiazã ºi de ajutor de statpentru închidere.

”La ora actualã problemapleacã de la preþul reglementatde la CEH, astãzi CEH are un

preþ reglementatde 272 de lei,pânã în momentulîn care se vorrezolva problemeleºi preþul reglemen-

tat va fi unul corespunzãtoradicã peste 300 de lei, pânãatunci este foarte greu sãobþinem o majorare a gigacaloriei.

Din discutiile pe care le-am purtat ieri cu ºefulOficiului pentru PrivatizareaStatului, domnul DumitrascuGabriel, cu doamnã preºedinteal consiliului de administraþie ºicred cã vom identifica solutileºi astfel încât gigacaloria capreþ sã fie diferit pentruînchideri ºi pentru o societatenaþionalã a huilei. La un calculestimativ cei de la CompaniaNaþionalã de Închideri Minierebeneficiazã de subvenþie deaproximativ 80 de lei pegigacalorie plus 69 de lei câtobþin de la CEH, asta înseam-nã cã ei beneficiazã de 150 delei pe gigacalorie comparativ cu69 de lei pe care îl are SNH.Ni se pare incorect cã unii sãbeneficieze de 150 de lei pegigacalorie iar alþii de 69 de lei,cred cã vom identifica soluþii caºi SNH sã obþinã un preþ maibun astfel încât sã poatã sã-ºiacopere cheltuielile”, a declaratprefectul judeþului Hunedoara,Sorin Vasilescu.

Monika BACIUMonika BACIU

L iderii minerilorîncã aºteaptã

motivarea sentinþeiCurþii de Apel Alba Iuliaîn cazul procesuluiintentat de CompaniaNaþionalã a Huilei ºiministerul Economiei înceea ce priveºte resti-tuirea celor 10% încasateilegal de ortaci în cursulanului trecut.

”Deocamdatã aºteptam sãvinã motivarea sentinþei pen-tru cã încã nu a sosit dupã cevom analiza motivarea vomdecide ce este de fãcut,bineînþeles vom vedea ºi ati-tudinea companiei pentru cãacest proces a fost întreSindicatul Muntele ºi CNH”,a declarat Laszlo Domokos,preºedintele SindicatuluiHuila Valea Jiului.

Totuºi, liderii de sindicatsperã într-o minune, ºianume ca minerii sã nu fienevoiþi sã returneze cele 10procente.

”Nu cred, depinde deCNH mai departe. De aceeaam încercat sã conºtientizãmºi oamenii cât de bine e sã neîncheiem noi contracte demuncã fiecare la societatea lacare lucreazã, respectiv SNHºi SNIMVJ pentru cã avândun contract colectiv de muncãsemnat la nouãsocietate nu maiaveam nicio legã-turã cu procesul.Dar la ora la carevorbim nu am

putut încheia contracte colec-tive de muncã din diferitemotive iar noi am fost blocaþiîn infintarea SindicatuluiHuila tot de colegi de-ainoºtri din Valea Jiului”, a maispus sursa citatã.

Reprezentanþii SindicatuluiHuila Valea Jiului fac demer-surile necesare pentru aobþine reprezentativitate lanivelul Societãþii Naþionale deÎnchideri Mine Valea Jiului.Aceste demersuri au fostîncetinite de multele recursuricare au fost depuse pe rolulinstanþelor hunedorene.

”Ieri s-a pronunþat soluþiala Tribunalul Hunedoara ºi lis-a respins recursul, înseamnãcã s-a recunoscut deciziainstanþei de la Petroºani carene acordã personalitatejuridicã ºi de acum înainteurmeazã sã depunem docu-mentele pentru a ne obþinereprezentativitatea ºi de-anegocia contractul colectiv demuncã pentru SNIMVJ. Dacãnouã nu ni se depunea recursla ora actualã puteam avea ºicontractele colective demuncã încheiate, acum credcã va mai dura pânã la o lunãde zile pânã reuºim sã neobþinem reprezentativitateaiar în maxim douã luni vomavea contracte de muncã”, amai spus Domokoº.


COLÞUL LUI DENIS

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 1 Martie 2013 Actualitate 76 Actualitate

N oroc cu beneficiarii deajutor social, cã aºa

scapã ºi Petroºaniul de pozelelipite te miri pe unde ale celorcare ºi-au încercat norocul încursele electorale, dar maiapoi au uitat sã-ºi mai dea josafiºele electorale.

Un oraº mai curat ºi ziduri fãrãafiºe electorale uitate luni în ºir defoºtii candidaþi. Aºa va arãtamunicipiul Petroºani, dacã se varespecta planul de acþiuni ºi delucrãri pentru persoanele beneficia-re de ajutor social, stabilit de municipalitate. Astfel, ca sã intre în

posesia banilor acordaþi ca ajutorsocial, sãracii urbei trebuie sã exe-cute anumite munci, în funcþie de

anotimp, Astfel, edilii au stabilit caaceºtia sã cureþe zidurile de afiºeleelectorale „uitate” de partidele

politice, sã cureþezãpada din anumitezone ale Petroºaniu-lui, sã cureþe zoneledintre blocuri, pre-cum ºi ºanþurile ºirigolele. De aseme-nea, mai au ca sarcini curãþareaapelor ºi podurilor, a parcurilor, dar ºi sã mãture strãzileºi aleile.

CarCarmenmenCOSMANCOSMAN

Candidaþii la alegeri, daþi jos de pe ziduride beneficiarii de ajutor social

Huila Valea Jiului negociazãCCM-uul la SNÎMVJ

Acelaºi cãrbune, o companie ”mamã”,douã societãþi noi, douã preþuri diferite

Lalelele plantate deprimãrie – furate

înainte de a înfloriA bia plantaþi, bulbii de lalele din

zonele verzi ale localitãþii suntfuraþi ziua în amiaza mare. Poliþiºtiilocali au prins mai mulþi hoþi de flori ºi-iamendeazã pentru distrugere.

Lalelele plantate de Serviciul Public AdministrareaDomeniului Public Privat în zonele verzi ale municipiu-lui Petroºani au trecere chiar ºi neînflorite. Dacã anultrecut poliþiºtii locali aveau de furcã cu hoþii de flori

abia dupã ce înfloreau, înacest an, lalele suntfurate încã de când suntplantate. Ieri, o femeiede 68 de ani a fost prin-sã de poliþiºtii locali cândscotea bulbii de flori dinzona verde aflatã chiar înfaþa sediului municipali-

tãþii. „Când am luat-o la întrebãri a început sã ridicedin umeri. Am înþeles cã furã florile dar chiar sã ajungipânã acolo încât sa le iei înainte de a rãsãri parcã eprea mult. Din pãcate amenzile nu sunt mari pentruasemenea fapte”, a spus unul dintre poliþiºtii locali.Femeia prinsã în flagrant a scãpat de aceastã datã cuun avertisment. (Maximilian (Maximilian GÂNJUGÂNJU))

P roiectul de restruc-turare a compani-

ilor de stat, dintre caretrei sunt din judeþulHunedoara, stârneºteun scandal fãrã prece-dent în actualul Guvern.Premierul Victor Pontal-a somat pe ministrulEconomiei sã retragãproiectul. Între timp,situaþia stârneºte îngrijorare în teritoriu,unde se cautã soluþii.

Proiectul privinddisponibilizãrile la com-paniile de stat nu a rãmasfãrã ecou, PremierulVictor Ponta i-a cerutministrului VarujanVosganian sã-l retragã ºi aanunþat cã GuvernulRomâniei nu a discutat ºinu a aprobat un astfel deproiect. Victor Ponta asubliniat cã singurulproiect susþinut de Guverneste unul referitor la pre-lungirea unor termeneprevãzute în OUG116/21.12.2006, iarproiectul afiºat pe site-ulMinisterului Economiei nu

a fost prezentatGuvernului României ºi nueste susþinut de acesta.Potrivit proiectului carestârnit scandal, aflat pesite-ul MinisteruluiEconomiei, Guvernul vaîncepe un program deconcediere de angajaþi din16 companii din sectorulenergetic, în baza unorproiecte de restructurare ºireorganizare care vor fiaplicate în intervalul 2013-2018, salariaþii concediaþi

urmând sã beneficieze deplãþi compensatorii ºi venitlunar de completare.

„Zeci de mii de oamenistau ºi aºteaptã cã începconcedieri, ori nu încer-cãm decât sã pãstrãm învigoare o reglementare din2006”, a spus VictorPonta, care a subliniat cãrestructurarea companiilorde stat, ca ºi a celor private, este întotodeaunanecesarã pentru a seadapta pieþei ºi situaþiei

financiare, dar proce-durile, existente în toatãEuropa, „nu încep demâîne-poimâine”. Caurmare a tensiunilor create, ministrul VarujanVosganian a anunþat cãa dat curs solicitãrii premierului Victor Pontade a renunþa la disponibilizãrile în cele16 companii de statvizate, iar MinisterulEconomiei a retras depe site proiectul deordonanþã care prevede

disponibilizãri în companiidin sectorul energetic.

C ruce pe minerit?!

Judeþul Hunedoara ar fifost lovit direct de acestproiect de act normativ,pentru cã s-au anunþatrestructurãri de personal înnu mai puþin de trei companii importante,respectiv ComplexulEnergetic Hunedoara,

Societatea Naþionalã aHuilei ºi SocietateaNaþionalã de Închideri deMine Valea Jiului. Numaide al Închideri de Mine arurma sã plece 501 anga-jaþi, conform programuluianunþat deja. Situaþia arputea destabiliza judeþul,dacã sute de oameni s-artrezi, dintr-o datã, lãsaþi pedrumuri. Aºa cã, factoriiresponsabili s-au gândit sãia mãsuri, acum, când încãse mai poate. Fostul rectoral Universitãþii Petroºani,consilierul Nicolae Iliaº, asolicitat administraþieilocale sp se implice înorganizarea, la Petroºani,a unui work – shop cu

tema „Exploatarearesurselor minerale con-venþionale în contextul dez-voltãrii durabile”, la care sãfie invitaþi toþi factorii decizionali.Propunerea lui Iliaº a fostac aceastã manifestare sãaibã loc în toamnã, darconsilierul Florin Mârza,cel care a fost desemnat deExecutiv sã înfiinþezeComplexul EnergeticHunedoara, atrage atenþiacã atunci ar putea fi preatârziu. „Iniþiativa este foartebunã, domnul profesor, darar trebui sã ne grãbim”, aatras atenþia Mârza. Elspune cã, în baza calen-darului despre care s-a dis-cutat CEH ar putea intraîn faliment în luna august,iar în octombrie s-ar puteasã punem cruce minerituluide huilã din România

CarCarmen men COSMANCOSMAN

S ocietatea Naþionalã aHuilei nu va face disponi-

bilizãri. Cel puþin nu acum.Declaraþia îi aparþine direc-torului Societãþii Naþionale aHuilei care spune cã nucunoaºte motivele pentru careMinisterul Economiei a struc-turat planul de restructurareºi pentru SNH.

De disponibilizãri se va puteavorbi abia în momentul în careSNH-ul va fuziona cu ComplexulEnergetic Hunedoara.

”Eu nu ºtiu de ce a fost inclusSNH-ul la programul de restruc-turare deoarece noi în 2-3 luni vomfuziona cu Complexul Energetic

Hunedoara ºi disponibilizãrile vor fifãcute pe Complex. În acestmoment noi avem o politicã de personal gânditã de conducereaSNH-ului prin care dorim sãpãstrãm locurile de muncã la fron-turile de lucru ºi sã facem o disponi-bilizare pe posturi, dar nu voi putea

lua aceastã decizie pânã nu voi aveao discuþie cu conducereaComplexului Energetic Hunedoara”,a declarat directorul SocietãþiiNaþionale a Huilei, Nicolae Drãgoi.

În timp ce la nivelul MinisteruluiEconomiei se discutã de restruc-turarea personalului din cadrulSNH, directorul se gândeºte laangajãri. Însã acestea sunt depen-dente de bugetul de venituri ºi chel-tuieli. ”Avem un plan de angajãricare s-ar putea face în urmãtoareaperioadã. Important e sã avembugetul de venituri ºi cheltuieli ºi sãavem fondul de salarii pe care ni-lpropunem ºi atunci putem da drumul la angajãri”, a mai precizatDrãgoi.


V iitorul Vãii Jiuluieste unul sum-

bru, precum condiþiilede muncã ale minerilordin fundul pãmântului.Luminiþa de la capãtultunelului nu pare sãfie prea strãlucitoarepentru Valea Jiului,deºi miniºtrii încearcãsã creioneze un apectpozitiv.

Aspect pozitiv, plin deincertitudini ºi vorbe, darºi fapte care nu duc decâtla vânzare.

C EH, spre privatizare

Toate drumurile duc laprivatizare. Deputatul PP-DD din Colegiul de EstValea Jiului, Monica IacobRidzi a depus în urmã cucâteva sãptãmâni o interpelare cãtre ministruldelegat pe probleme deEnergie Constantin Niþãcãruia îi solicita rãspunsuricu privire la intenþiileGuvernului în ceea cepriveºte perspectivaComplexului EnergeticHunedoara. Rãspunsuleste unul cât se poate declarmamutul energetic vafi privatizat.

”În conformitate cuprevederileMemorandumului Tehnicde Înþelegere asumat deGuvern în urma ultimeiîntâlniri cu reprezentanþii

FonduluiMonetarInternaþional,BancaMondialã ºiUniuneaEuropeanã,toate acþiu-nile în ceeace priveºteComplexulEnergeticHunedoaraconverg cãtrerpivatizare. Înacest sens înurmãtoareaperioadã se va adopta oHotãrâre de Guvern, în concordanþã cu toateprocedurile encesare pentru vânzarea pachetuluimajoritar de acþiunideþinute de stat la SCComplexul EnergeticHunedoara SA cãtre uninvestitor strategic”, searatã în rãspunsul oferit deministrul Constantin Niþãdeputatului hunedorean.

Ministrul delegat peprobleme de energie,Constantin Niþã a precizatacum douã sãptãmâni laPetroºani cã CEH va fiprivatizat.

A ctivitatea minierãva continua în

Valea Jiului

Printre întrebãrile deputatului cãtre ministruldelegat pe probleme deenergie a fost ºi una strin-gentã. Care sunt mãsurilece le va lua Guvernul pentru ca activitateaminierã din Valea Jiului sãcontinue. Rãspunsul oferitde ministru este unulevaziv. Activitatea extractivã va continuadupã ce SocietateaNAþionalã a Huilei vafuziona cu ComplexulEnergetic Hunedoara.Asta undeva în al doileatrimestru al acestui an.

”Aºa cum s-a angajatprin Hotãrârile de Guvernpromulgate în vederea înfiinþãrii ComplexuluiEnergetic Hunedoara,respectiv în vederea con-stituirii noilor societãþi dinfosta Companie Naþionalãa Huilei SA Petroºani,Societatea Naþionalã aHuilei ºi SocietateaNaþionalã de ÎnchideriMine Valea Jiului,Guvernul, prin ministereleinplicate, parcurge paºiinecesari pentru realizareafuziunii dintre SocietateaNaþionalã a HuileiPetroºani SA ºi ComplexulEnergetic Hunedoata.Finalizarea fuziunii, aºacum a fost stabilit prinMemorandumul Tehnic deînþelegere cu instuþiilefinanciare internaþionale,va fi în trimestrul 2 al anu-lui curent. Dupã fuziune,activitatea minierã dinValea Jiului va continua,

pe de o parte integratã înComplexul EnergeticHunedoara, urmând aavea un rol foarte impor-tant în creºterea actractivi-tãþii economice, în vede-rea privatizãrii, iar pe dealtã parte prin acordareade ajutor de stat pentrufacilitarea închiedriiminelor de cãrbunenecompetitive conformlegislaþiei europene, decare beneficiazã pânã în2018, SocietateaNaþionalã de ÎnchideriMine Valea Jiului”, maiprecizeazã Niþã.

Adicã activitatea deextracþie din Valea Jiuluiva continua la minele via-bile din cadrul SNH, însãacestea vor fi privatizate.

R esursã energeticã,

rãspunsuri evaziveHuila din Valea Jiului

trebuie sã devinã resursãstrategicã pentru siguranþaenergeticã naþionalã. Astaspun reprezentanþii din sis-temul de minerit, dar ºiparlºamentarii care aufãcut front comun pentruca Guvernul sã declarehuila resursã strategicã.Raspunul în ceea cepriveºte acest lucru esteunul evaziv.

”În sprijinul companieiintegrate mine-energie,pentru eliminarea problemelor de startul, seurmãreºte crearea unuicadru legislativ privindmãsuri de siguranþã înfuncþionarea SistemuluiEnergetic Naþional în con-textul legii energiei nr.123/2012 ºi a DirectiveiUniunii Europene72/2009, respectiv CEH

va produceenergie pebazã de huilãindigenã la unpreþ regle-mentat, pen-tru siguranþaSEN. Deasemenea, seurmãreºteatragerea desurse definanþare pentrupunerea înaplicare a programului

investiþional atât în cen-tralele electrice cât maiales în unitãþile minierecare asigurã materiaprimã. Subliniez cã singuraposibilitate de menþinerii aactivitãþii de exploatare azãcãmintelor de huilã din

Valea Jiului este produce-rea ºi vânzarea produsuluifinit, energia electricã, la un preþ competitiv pepiaþa de energie”, maispune Niþã.

Constantin Niþã a pre-cizat ºi de câþi bani esteminim necesar pentruretehnologizarea celor 4unitãþi miniere care rãmânviabile, dar a afirmat cãbanii trebuie sã-i obþinãminerii din profit. „Cele60 de milioane de eurotrebuie obþinute din aportul propriu, adicã, laconstituirea ComplexuluiEnergetic Hunedoara, seare în vedere doar acestedouã componente”, adeclarat la PetroºaniConstantin Niþã, ministruldelegat al Energiei.

S oluþii alternativenu existã, dar se

cautã soluþiiDe alternative la minerit

se vorbeºte de ani de zile,însã acest acest lucru arãmas la stadiul de discuþiiºi de indentificarea desoluþii. Dentificare care nuexistã pânã în momentulde faþã.

”În vederea generãrii desoluþii alternative beneficepentru dezvoltarea regiuniiVãii Jiului care sã deschidãnoi perspective economiceºi sociale, vã asigurãmîntregul nostru suport pen-tru identificarea ºi imple-mentarea acestora, împre-unã cu autoritãþile locale ºifactorii politici din zonã”,a finalizat Niþã.


Cronica Vãii Jiului | Vineri, 1 Martie 2013 Actualitate 98 Actualitate

AnunþPlãþile drepturilor

cuvenite pensionarilor din sistemul minier

aferente anului 2012, se vor efectua eºalonat, dupã

cum urmeazã:

- în intervalul 05.03. - 08.03.2013– pensionarilor al cãror nume începecu litera de la A la F;

- în intervalul 12.03. - 15.03.2013– pensionarilor al cãror nume începe

cu litera de la G la O;- în intervalul 19.03. - 22.03.2013

– pensionarilor al cãror nume începecu litera de la P la Z.

Pensionarii se vor prezenta la sediulsucursalelor la care sunt arondaþi.

Pensionarii care nu se prezintã pen-tru ridicarea plãþilor cuvenite în inter-valul stabilit, îºi vor putea ridica acestedrepturi în intervalul 25.03. –12.04.2013.

Conducerea Societãþii Naþionalede Închideri Mine Valea Jiului S.A.

Societatea Naþionalã a Huilei nu face disponibilizãri

Vosganian, la loc comanda

Disponibilizãrile din companiile energeticebagã dihonie între membrii actualului Guvern

În Valea Jiului viitorul parenegru precum huila

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 1 martie 201310 Diverse

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

Luni 10:00 - 16:00Marþi 14:00 - 19:00

Miercuri 10:00 - 16:00

Joi - Audienþe de la 11:00Preºedinte CJ

Vineri 10:00 - 14:00

Consiliul Judeþean Hunedoara Program Petroºani

HOROSCOP

Nu sunteþi deloc sociabil ºi aveþitendinþa sã vã izolaþi. S-ar puteasã vã confruntaþi cu problemecare s-au acumulat în ultimaperioadã. Nu cedaþi ºi cãutaþisoluþii. Lãsaþi pesimismul ºirugaþi prietenii sã vã ajute!

Aveþi ºanse sã primiþi o sumãimportantã, probabil dintr-ocolaborare. Nu este momentulsã investiþi, pentru cã s-ar puteasã ieºiþi în pierdere. Evitaþi ºicãlãtoriile! Ar fi bine sã staþi maimult acasã, împreunã cu familia.

Dimineaþa aveþi senzaþia cã per-soana iubitã vã neglijeazã ºisimþiþi nevoia sã primiþi sfaturi ºiîncurajãri. Fiþi mai sociabil, pen-tru cã riscaþi sã deterioraþi relaþi-ile cu anturajul.

Sunteþi foarte ocupat, dar aveþidestulã energie pentru a rezolvatoate problemele. Cu puþinãambiþie, puteþi sã duceþi la bunsfârºit tot ce aþi început. În planfinanciar nu staþi tocmai bine,dar perspectivele sunt bune.Puteþi sã þineþi cont de intuiþie.

Începeþi ziua cu o senzaþie deobosealã ºi nu sunteþi preacomunicativ. Evitaþi activitãþileîn care trebuie sã vã concentraþiintens. Limitaþi-vã la activitãþi derutinã ºi amânaþi deciziile impor-tante, mai ales în afaceri. Dupã-amiazã, vã viziteazã un prieten.

Astãzi sunteþi hotãrât sãrezolvaþi probleme familiale pecare le-aþi tot amânat. Plecaþiîntr-o scurtã cãlãtorie ºi faceþimici investiþii pentru casã.Dupã-amiazã, este posibil sãîntâmpinaþi mici dificultãþi. Aveþiºanse sã luaþi bani.

Astãzi s-ar putea sã nu vã iasãtotul aºa cum aþi sperat. Separe cã partenerul de afaceri nuîºi onoreazã promisiunile. Nueste o zi bunã pentru afaceri ºinici pentru întâlniri cu persoaneimportante. Nu încercaþi sã vãimpuneþi punctul de vedere!

Amânaþi-vã afacerile programatepentru azi, pentru cã s-ar puteasã nu vã reuºeascã. Mai mult,existã riscul sã pierdeþi o sumãimportantã. Acordaþi mai multãatenþie relaþiilor sentimentale!Aveþi succes în activitãþile de rutinã.

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi indis-pus ºi sã nu aveþi chef de vorbã.Aveþi grijã, riscaþi sã vã izolaþi!Persoana iubitã vã înþelege prob-lemele ºi vã ajutã sã le rezolvaþi.Dupã-amiazã, o rudã din altãlocalitate vã dã o veste bunã.

Simþiþi nevoia sã discutaþi cu opersoanã de sex opus despreproblemele sentimentale din ulti-ma vreme. Vi se pare cã sunteþineglijat ºi aveþi nevoie de sfaturi.Fiþi mai sociabil. Altfel, cei dinjur ar putea sã interpreteze greºitatitudinea dumneavoastrã.

Dimineaþa nu sunteþi prea comu-nicativ, motiv pentru care relaþi-ile sociale pot avea de suferit.Nu este recomandabil sã începeþiactivitãþi sau colaborãri noi, chiardacã primiþi oferte tentante. Înplan sentimental, traversaþi operioadã foarte bunã.

Sunteþi hotãrât sã obþineþi baniprin orice mijloace. Un bãrbatmai în vârstã încearcã sã vã tem-pereze ºi vã sfãtuim sã îl ascul-taþi. Nu vã neglijaþi prietenii! Numeritã sã vã sacrificaþi tot timpulpentru interese financiare.

PetroºaniCasa de Culturã“Ion Dulãmiþã”Luni, 25 martie

19:00

Fiul EmilAvram, nora Dorinaºi nepoþii Adrian ºi Adelinaanunþã încetareadin viaþã a lui

DAVID VASILENICOLAE

Dumnezeu sã-l odihneascaã

în liniºte ºi pace!

Suntemalãturi decoleganoastrã Adela,în acestemomente dificile,împãrtãºindu-idurerea provocatã dedecesul tatãlui.Colectivul Caseide CulturãPetroºani.

Sincere condoleanþe.

Dumnezeu sã-lodihneascã

Cu imensepãreri derãu ºi durereîn suflet, soþiaElisabeta, copiiiAnton, Adela,Adi, Elisabeta,nepoþii Andrei,Andreea ,Cristi ºiCorina, ºiginerele Cristianunþã trecereaîn nefiinþã acelui care a fostun bun soþ, tatãºi bunic iubit

Dotzauer Anton69 ani

Înmormântareava avea loc

sâmbâtã, ora 13,la Cimitirul

Cental Petroºani.Corpul

neînsufleþit seaflã la Capela

Unitarianã. Dumnezeu sã-i

dea odihnãveºnicã

AnunþEfectuez

lucrãri de ame-najãri interioare.Rigips, gresie,faianþã, parchet.

Preþ avantajos.Contact

0735580774

Mircea NISTOR

Mitul Babei Dochia aremai multe variante, cea cuîmpãratul traian ºi fiicaRegelui Decebal fiind unadintre ele.

Un altul povesteºtedespre o bãtrânã, aflatã lafinalul vieþii, care pleacãspre muntele sacru aldacilor ºi pe drum îºileapãdã, pe rând, celenouã cojoace cu care era

îmbrãcatã. Din toate

miturile ºi leg-endele,românii aumai pãstrat,astãzi, doaralegerea babe-lor.

Astfel, înperioada 1 –9 martie, cinevrea, îºi poatealege o babã(mai exact, ozi din interval-ul respectiv).

În funcþie de cum va fivremea din ziua aleasã aºaîi va fi ºi omului viaþa înanul care abia a început.

Babele Babei Dochia

Î n vechiul calendar dac debutul noului anera fixat pe data de 1 martie. În aceeaºi

zi era celebratã ºi Baba Dochia, o strãvechezeitate agrarã. Dealtfel, primele 9 zile aleale lunii martie erau considerate zilele BabeiDochia, data de 9 martie reprezentând ziuaechinocþiului de primãvarã.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 1 Martie 2013 Actualitate 11

Focare deinfecþie pe cale

de a fi desfiinþateP rimãria Petroºani a amena-

jat spaþii de depozitareagunoiului menajer la fiecare blocde locuinþe din municipiu careare ghenã ºi intenþioneazã sãdesfiinþeze aceste spaþii pentrucã sunt un real pericol pentrusãnãtatea publicã.

Zeci de plângeri ajunse pe adresaedililor în anii trecuþi, avertismenteleinspectorilor de la Sanepid sau ale altorinstituþii i-au determinat pe edilii din

Petroºani sã închidã ghenele de gunoiale blocurilor cu opt etaje. În schimb auamenajat în imediata apropiere a aces-tora spaþii îngrãdite cu containere degunoi astfel încât locatarii sã nu fienevoiþi sã umble prea mult cu punga cudeºeuri menajere. Totuºi intenþia munici-palitãþii nu este vãzutã cu ochi buni decãtre asociaþiile de locatari.

E mai comod sã aruncigunoiul de la etaj

„Este practic imposibil sã cureþi aceleghene de gunoi, trebuie sã faci omulþime de manevre cu gunoiul mena-jer, sã-l duci dintr-o parte în alta în vãzultuturor. Sunt numeroase plângeri ºi noile-am pus în vedere sã închidã spaþiile.Nu le prea convine pentru cã este maicomod sã-ºi arunci gunoiul decât sã-lduci la container. Vara mirosul este insu-portabil ºi este un real focar de infecþie,lucru pe care ni l-au spus ºi cei de laSanepid. La blocurile cu patru etajeoamenii îºi duc plasa cu gunoi la con-tainer, la case la fel. Nu vãd de ce nu sepoate ºi la blocurile cu opt etaje. Amamenajat spaþii de depozitare cum cerelegislaþia UE ºi trebuie sã ne conformãmtoþi”, explicã un reprezentant al munici-palitãþii Petroºani. Ghenele de gunoi arurma sã fie închise din aceastã primã-varã iar administratorii blocurilor vor trebui sã se ocupe de acest lucru pre-cum ºi de informarea locatarilor.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

F uncþionariiPrimãriei

Aninoasa inclusiv ceidin Poliþia Localã audeclanºat ieri o grevãspontanã deoarece nuºi-au primit salariilepe luna ianuarie.

Oamenii sunt nemulþu-miþi ºi cer autoritãþilor sãse gãseascã o soluþie princare sã li se poatã plãtilefurile. „Este o grevãspontanã datoratã pânãla urmã situaþiei financia-re în care se gãseºtePrimãria Aninoasa.

Oamenii nu ºi-au primit salariile pe lunaianuarie. Acum vomurma paºii legali ºisperãm sã reuºim sãrezolvãm problema. Eumâine (n.r. vineri) merg ladirectorul FinanþelorPublice, sã vedem ceputem face. Legea e

fãcutã în aºa fel încât edestul de complicat pen-tru a lua un împrumutdin Trezorerie.(…) A fostºi prefectul aici ºi a dis-cutat cu oamenii, de ladânsul a venit propu-nerea aceasta (n.r.împrumut dinTrezorerie).

Pe localnici îiafecteazã puþinaceastã grevã pen-tru cã nu-ºi potrezolva problemelepe care le au înprimãrie”, a pre-cizat viceprimarullocalitãþii Aninoasa,Adrian Albescu.Culmea este cã înconturile PrimãrieiAninoasa existã osumã de bani carear acoperi salariile acirca 70 la sutã dinangajaþii instituþiei.ViceprimarulAlbescu explicã însãde ce nu se poate

apropia de banii din viste-ria localitãþii. „Ar fi cevabani în visterie dar dincauza unor ordonanþe nuputem sã-i accesãm,decât dupã ce plãtim 5 lasutã din arierate. Ar fi osumã care ar acopericred cam 70 la sutã dinsalarii. Dacã plãtim celecinci procente nu ne mairãmân bani pentru a plãtisalariile, Legile sunt deaºa naturã ºi ne învârtimîntr-un cerc vicios”.

Cei 22 de angajaþi aiPrimãriei Aninoasa careau declanºat protestulspontan sperã sã li serezolve situaþia salariilor.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

A utoritãþile din oraº spun cãfirma care a câºtigat licitaþia

a fãcut toate demersurile necesareºi marþi, sãptãmâna viitoare va fipus în aplicare planul.

Potrivitspecialiºtilor,acolo vor fi

dinamitate mai multe construcþii ºi apoiterenul va fi ecologizat.

Preparaþia a fost închisã de ani buni,iar singurii care au mai avut acces acoloau fost oamenii sãraci care au sãpat înfiecare zi dupã fierul vechi.

Ruinele vor fi, însã, puse la pãmânt ºispaþiul va putea ajunge la vreun investi-tor interesat. (Diana (Diana MITRACHEMITRACHE))

Grevã spontanã la Primãria Aninoasa

Preparaþia Petrila va fi demolatã

Octogenarãîn grevafoamei

O femeie de 83 de ani din

localitatea Baru Marea decis sã intre îngreva foamei alãturide fiica ei.

Asta dupã ce un vecin,angajat al primãrieicomunei, a pus stãpânirepe un teren care serveaca drum de acces pentrumai multe familii.

Oamenii, inclusivbãtrâna bolnavã care adeclanºat protestul, suntnevoiþi sã facã un ocol decâþiva kilometri pentru aajunge la casele lor. Pedrumul îngrãdit acum decãtre angajatul primãrieise circula încã din anii 60.Vom reveni. (M.G.)(M.G.)

Carmen COSMAN

Cei de la Romsilva au pretextatun atac de insecte asupra pãdurilorºi, ca urmare, au avut loc defriºãrimasive într-o zonã cu arbori valoroºidin punct de vedere dimensional ºisortimental. În plus, spun cei de laGreenpeace, nu s-a þinut cont descopul tãierilor de conservare, uti-lizând tehnici agresive de exploatare.Dupã ce abuzul a fost dovedit,Greenpeace a solici-tat MinisteruluiMediului ºi alPãdurilor, precum ºiRegiei Naþionale aPãdurilor –Romsilva, informaþiireferitoare la con-troalele efectuate peteren ºi aplicarea

unor sancþiuni pentru defriºãrile depãdure din Parcul Naþional Retezat,zona Râu ªes. Romsilva a refuzat sãfurnizeze aceste informaþii ºi a fostacþionatã în instanþã. „Acþionarea îninstanþã a survenit în urma refuzuluiRomsilva de a oferi informaþiilesolicitate de Greenpeace în legaturãcu mãsurile concrete de remediere adeficienþelor constatate, stadiulimplementãrii acestor mãsuri, per-soanele sancþionate pentru nereg-ulile constatate, sancþiunile aplicatepentru fiecare persoanã în parte,mãsurile luate pentru prevenireaaltor situaþii similare”, spun activiºtiide mediu. Procesul a fost câºtigat deGreenpeace, prin hotãrâre definitivãºi irevocabilã.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 1 Martie 201312 Actualitate

Carmen COSMAN

Doi medici ar trebui sãasigure permanenþa laCompartimentul dePrimire Urgenþe alunitãþii medicale dinVulcan, dacã þinem contde ultima decizie luatã dealeºii din Vulcan laºedinþa de joi. Practic,aceºtia au decis desfi-

inþarea liniei de gardã dela CPU, iar medicii sãlucreze, din data de 1martie, în regim de 12ore cu 24. Problema estecã aleºii locali din Vulcanau votat în necunoºtinþãde cauzã, fãrã sã þinãcont de faptul cã legislaþiaprevede în aceste cazuriexistenþa a cel puþin 5medici. „În acest

moment, la SpitalulVulcan la Urgenþã sunt 3medici cu normã întreagãºi doi cu jumãtate denormã. La cele douãjumãtãþi de normã serenunþã ºi mai rãmân 3medici. ªi acum apareproblema: unul este

medic coordonator ºi ofi-cial nu se pune lasocotealã, iar unul esteplecat în Irak, deci mairãmâne un medic. Acum,ºi dacã ar lucra ºi mediculcoordonator, tot nu seacoperã perioada de 12cu 24”, au declarat surse

oficiale din interiorulaparatului administra-tiv.

Sursele noastre maispun cã problema ban-ilor la unitatea sanitarã

se putea rezolva cu undemers simplu la minis-ter. Practic,Compartimentul PrimireUrgenþe, unde ajungpeste 800 de pacienþilunar, ar fi putut fi preluatºi bugetat – direct sauindirect – de MinisterulSãnãtãþii. Ar fi pututfuncþiona în continuare laVulcan, dar ca secþie aUPU Petroºani, iar difer-enþa de bani sã vinã de laMinistreul Sãnãtãþii. Înplus, se putea vorbidespre suplimentareanumãrului de paturi, ceeace ar fi dus la creºtereadeconturilor fãcute deCasa de Asigurãri deSãnãtate. Numai cã s-amers pe soluþia cea maisimplã ºi mai laîndemânã, în timp ceedilul Gheorghe Ile s-aarãtat total nepãsãtor faþãde posibilitatea plecãriimedicilor de aici.

Compartimentul dePrimire Urgenþe alSpitalului Municipal

Vulcan a devenitfuncþional la data de 1ianuarie 2009 ºi ºi-adovedit din plin eficienþa.Pânã atunci, ambulanþeleduceau pacienþii direct laUrgenþa Spitalulului dinPetroºani, însã în celemai multe cazuri oriceminut sau orice kilometruconteazã pentru salvareavieþii unui om. Mai tre-buie spus cã economiafãcutã cu desfiinþarea lin-iei de gardã de la CPUeste de fix 770 de mil-ioane de lei pe an,respectiv costurile defuncþionare, ceea cereprezintã o sumã multmai micã faþã de celelaltelinii de gardã de pe secþii.În acelaºi timp, creanþelespitalului sunt de miliardede lei.

La ºedinþa de consiliude joi s-a mai decis caSpitalul Municipal Vulcansã fie condus de ocomisie, care sã oînlocuiascã pe MarianaMateescu.

Vor sã îi stoarcã ca pe lãmâi?!

Doi medici obligaþi sã lucreze în regim de12 cu 24 la Urgenþa Spitalului Vulcan

Î n totalã necunoºtinþã de cauzã,aleºii locali din Vulcan au gãsit

„rezolvarea” problemelor financiare aleSpitalului Municipal Vulcan: au desfi-inþat linia de gardã de la urgenþã.

În cazul tãierilor abuzive din Retezat

Greenpeace a câºtigat procesul cu Romsilva

A ctiviºtii de mediu de laGreenpeace au câºtigat

procesul intentat celor de laRomsilva, care au încercatsã ascundã date despretãierile abuzive din Retezat.

Vor fi luate în discuþieprobleme acestor copii, alepãrinþilorlor, dar ºi aleorganizaþiilor care îireprezintã.

Sub sloganul „O singurãvoce pentru dizabilitate”,Centrul European pentruDrepturile Copiilor cuDizabilitãþi (CEDCD), înparteneriat cu PyramidEducational ConsultantsRomânia ºi AsociaþiileSindrom Down din Deva ºiValea Jiului, organizeazã oîntâlnire cu pãrinþii copiilorbolnavi ºi cu factoriidecizionali. Seminarul are loc la Deva, în data de2

martie, intre orele 11.00 –14.00 ºi aceasta este ediþiaa V-a. Practic, seminarulîºi propune sã abordezeproblemele persoanelor cudizabilitãþi, prin modifi-

carea legislaþiei.„Seminarul seadreseazã reprezen-tanþilor organizaþiilorpentru copii cu dizabil-itãþi, specialiºtilor îndomeniu, pãrinþilor,profesorilor din ºcolilespeciale, psihopeda-gogilor, logopezilor ºituturor persoanelorimplicate în ingrijireacopiilor, tinerilor ºiadulþilor cu nevoi spe-ciale.Seminarul se va se vadesfasura Sala deConferinte de la

Autogara Deva, etaj 2”,spun organizatorii. Pentru inscrieri:[email protected] Tel:0737545955Participarea nu implicãdeloc costuri. Pentru per-soanele interesate sã par-ticipe la acest eveniment,Asociaþia Sindrom DownValea Jiului, pune la dis-poziþie transportul gratuit,relaþii în acest sensputândobþine la numãrul de tele-fon 0766725270.

Legea dizabilitãþii trebuie schimbatã!

P entru cã în România legile care ar tre-bui sã îi protejeze pe copiii cu dizabil-

itãþi au mari lacune, pãrinþii ºi organizaþiilecare se implicã din judeþul Hunedoara seîntâlnesc la Deva.

CVJ NR. 317, VINERI 1 MARTIE 2013

Documents

Transcript of CVJ NR. 317, VINERI 1 MARTIE 2013