CVJ Nr 818, luni16 martie

8
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul IV Nr. 818 Luni, 16 Martie 2015 BA DA, BA NU, ÎN DEFILEUL JIULUI Se închide Defileul Jiului, ba cã încã nu... Anvelopãri pe fonduri europene, la Petroºani I mobilele din municipiul Petroºani vor fi anvelopate pe fonduri europene. Dacã în urmã cu câþiva ani, la nivel naþional a fost demarat un program de reabilitare ter- micã acesta a stagnat, Guvernul nealocând fondurile necesare finalizãrii acestui program. Edilii locali de la Petroºani aºteaptã sã se publice axa de finanþare pentru a accesa fonduri europene în vederea reabilitãrii termice. “Pentru reabilitarea termicã existã o dezbatere care înseamnã strãmutarea ei pe fonduri europene. În acest moment lucrurile nu sunt clare se aºteaptã o decizie ºi o axã care sã permitã reabilitarea blocurilor pe fonduri europene. În munici- piul Petroºani se lucreazã încã la o parte din blocurile care au fost începute anul trecut în ceea ce priveºte anveloparea, a declarat Nicu Taºcã purtãtor de cuvânt primãria Petroºani. La Petroºani blocurile la care au fost începute lucrãrile de reabilitare termicã sunt amplasate pe strada Pãcii. La o parte, lucrãrile au fost finalizate, iar la altele locatarii încã mai aºteaptã. Monika BACIU Monika BACIU P rea mulþi oameni sãraci au datorii la apã ºi, pentru cã penalitãþile se acumuleazã într-un ritm ameþitor, firma de distribuþie a apei din Valea Jiului vine cu o soluþie salvatoare. Potrivit directorului general al SC Apa Serv, Costel Avram, nevoiaºii pot primi apometre, iar pentru astfel de situaþii au fost achiziþionate primele 200 de aparate de înregistrat consumul. Locuiesc în blocuri vechi, cu instalaþii defecte ºi, cei mai mulþi oameni care vin în audienþe la Apa Serv sunt foarte sãraci. Nu au posibilitatea sã plãteascã ceea ce consumã ºi nici penalitãþile ce li se acumuleazã, dar nici nu îºi permit luxul de a-ºi monta un apometru. „Am venit pentru cã lunar am foarte multã apã consumatã. Nici nu stau acasã, dar în bloc numai eu plãtesc. Nu am cum ºi vreau sã vãd ce se poate face”, a spus o femeie care a venit în audienþã la sediul Apa Serv. Tocmai pentru cã astfel de oameni se învârt într-un cerc fãrã scãpare, Apa Serv a decis sã opreascã cumva pierderile generate de cazurile sociale. Asta pentru cã zilnic ajung astfel de oameni în audienþã. „Nu îºi pot respecta angajamentele de platã, dar trecem peste asta. Avem zilnic oameni în audienþã. Mãcar apã sã aibã oamenii. Dacã sunt pe scarã 10 ºi unul nu are apometru, pierderile trec la cel fãrã aparat de înregistrat. Am dispus sã cumpãrãm noi apometrele, le montãm la aceºti oameni, iar pe parcurs, le reþinem ºi costul apometrului. Ei scapã de pierderi ºi ajung cumva la zi”, a menþionat Costel Avram, directorul general al SC Apa Serv Valea Jiului. Pentru început, Apa Serv a achiziþionat un numãr de 200 de apometre, iar acum a început reevaluarea cazurilor sociale. Diana Diana MITRACHE MITRACHE P oliþia rutierã ºi site-ul CNADR dau ca sigurã închiderea Defileului Jiului, pe artera rutierã chiar de luni, 16 martie, în timp ce autoritãþile din cele douã judeþe pe care se aflã drumul, zic cã au fost convocate marþi pentru discuþii privind restricþiile. >>> >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A Apometre pentru sãraci

description

CVJ Nr 818, luni16 martie

Transcript of CVJ Nr 818, luni16 martie

Page 1: CVJ Nr 818, luni16 martie

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 818

Luni, 16 Martie 2015

BA DA, BA NU, ÎN DEFILEUL JIULUI

Se închide Defileul Jiului,ba cã încã nu...

Anvelopãri pe fondurieuropene, la Petroºani

I mobilele din municipiulPetroºani vor fi anvelopate

pe fondurieuropene.

Dacã înurmã cu câþivaani, la nivelnaþional a fostdemarat unprogram dereabilitare ter-micã acesta astagnat, Guvernul nealocând fondurilenecesare finalizãrii acestui program. Ediliilocali de la Petroºani aºteaptã sã se publiceaxa de finanþare pentru a accesa fondurieuropene în vederea reabilitãrii termice.

“Pentru reabilitarea termicã existã o dezbatere care înseamnã strãmutarea ei pe fonduri europene. În acest momentlucrurile nu sunt clare se aºteaptã o decizie ºi o axã care sã permitã reabilitareablocurilor pe fonduri europene. În munici-piul Petroºani se lucreazã încã la o partedin blocurile care au fost începute anul trecut în ceea ce priveºte anveloparea, adeclarat Nicu Taºcã purtãtor de cuvântprimãria Petroºani.

La Petroºani blocurile la care au fostîncepute lucrãrile de reabilitare termicã sunt amplasate pe strada Pãcii. La o parte,lucrãrile au fost finalizate, iar la altelelocatarii încã mai aºteaptã.

Monika BACIUMonika BACIU

P rea mulþi oamenisãraci au datorii

la apã ºi, pentru cãpenalitãþile se acumuleazã într-unritm ameþitor, firma

de distribuþie a apeidin Valea Jiului vinecu o soluþie salvatoare.

Potrivit directorului general al SC Apa Serv,

Costel Avram, nevoiaºiipot primi apometre, iarpentru astfel de situaþii aufost achiziþionate primele200 de aparate de înregistrat consumul.

Locuiesc în blocurivechi, cu instalaþii defecteºi, cei mai mulþi oamenicare vin în audienþe laApa Serv sunt foartesãraci. Nu au posibilitateasã plãteascã ceea ce consumã ºi nici penalitãþilece li se acumuleazã, dar nici nu îºi permit luxul de a-ºi monta unapometru.

„Am venit pentru cãlunar am foarte multã apã

consumatã. Nici nu stauacasã, dar în bloc numaieu plãtesc. Nu am cum ºivreau sã vãd ce se poateface”, a spus o femeiecare a venit în audienþã lasediul Apa Serv.

Tocmai pentru cã astfel de oameni se învârtîntr-un cerc fãrã scãpare,Apa Serv a decis sãopreascã cumva pierderilegenerate de cazurilesociale. Asta pentru cã zilnic ajung astfel deoameni în audienþã.

„Nu îºi pot respectaangajamentele de platã,dar trecem peste asta.Avem zilnic oameni înaudienþã. Mãcar apã sãaibã oamenii. Dacã sunt

pe scarã 10 ºi unul nu areapometru, pierderile trec la cel fãrã aparat de înregistrat. Am dispussã cumpãrãm noi apometrele, le montãmla aceºti oameni, iar peparcurs, le reþinem ºi costul apometrului. Ei scapã de pierderi ºiajung cumva la zi”, amenþionat Costel Avram,directorul general al SCApa Serv Valea Jiului.

Pentru început, Apa Serv a achiziþionat un numãr de 200 deapometre, iar acum aînceput reevaluareacazurilor sociale.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

P oliþia rutierã ºi site-ul CNADR dau ca sigurã închiderea DefileuluiJiului, pe artera rutierã chiar de luni, 16 martie, în timp ce autoritãþile

din cele douã judeþe pe care se aflã drumul, zic cã au fost convocate marþipentru discuþii privind restricþiile. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Apometre pentru sãraci

Page 2: CVJ Nr 818, luni16 martie

Accidentul rutier grav aavut loc sâmbãtã dupãamiazã pe raza comuneiBãniþa, în zona serpen-tinelor de la Meriºor.ªoferul tirului veneadinspre Petroºani ºi lacoborâre pe serpentine nua încetinit iar într-o curbãpericuloasã a pierdut controlul volanului.Mastodontul s-a rãsturnatºi s-a izbit de parapeþii depe marginea drumului iar

ºoferul a rãmas blocat încabinã. Acesta a suferitmai multe rãni la mâini ºipicioare, iar pentru a fieliberat a avut nevoie deintervenþia echipelor depompieri din cadrulDetaºamentului Petroºani.Echipajul ISU a reuºit sã-iacorde primul ajutor ºoferului rãnit ºi apoi sã-lscoatã din cabina autove-hiculului, însã intervenþia afost una dificilã.

„S-a intervenit cuechipamentul dedescarcerare pentruextragerea ºoferului rãnitdin cabina tirului, a fostnevoie sã intervenim depe parapeþi pentru cã nuexista altã posibilitate de aajunge la victimã. Aceastaa fost transportatã laSpitalul de UrgenþãPetroºani dupã ce i s-aacordat primul ajutor lafaþa locului”, au spuspompierii. Circulaþiarutierã pe DN 66 în zonaMeriºor a fost îngreunatã,însã poliþiºtii din Bãniþa aureuºit sã o þinã deschisã pe tot parcursulintervenþiei salvatorilor.Poliþiºtii spun cã ºoferulnu a adaptat viteza deºiºtia cã are încãrcãturã ºise apropie de o curbã periculoasã. Acesta este altreilea accident care areloc în ultimele luni în zonãºi în care este implicat unautotren. Un tir a zburatîn curtea unui localnicdupã ce ºoferul a coborâtserpentinele cu vitezã preamare. Tot în zonã, un altautotren a spulberat pur ºisimplu un autoturism dupãce remorca i-a fugit pecontrasens ºi l-a acroºat.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 martie 20152 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Colectivul de redactie: CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDADiana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Constantin Armeanu afost prins în flagrant laînceputul lunii ianuariea.c., dupã ce a spart maimulte autovehicule într-osingurã noapte, iar com-plice îi era o adolescentãde 17 ani din localitateaPetrila. Hoþul avea asupralui mai multe instrumentecu care acþiona: levier,ºurubelniþã, patent,mãnuºi, lanternã, rolã debandã adezivã ºi cheipentru lacãte, dar ºibunuri ºi sume de bani acãror provenienþã nu oputea justifica, au explicatpoliþiºtii la momentulreþinerii. Bunurile sustrasedin autoturisme au fostrecuperate, dar prejudiciultotal, în valoare de 1.600lei, a fost recuperat îndoar proporþie de 40 %,pentru cã hoþul a avariat

autovehiculele. În acest dosar sunt

ºapte prejudiciaþi iarprimul termen de judecatãeste mâine-marþi, însãConstantin Armeanu,aflat în arest preventiv arputea lipsi deºi prezenþasa este obligatorie.Bãrbatul a fost internat înSpitalul Penitenciar JilavaBucureºti, iar judecãtoriiau cerut ca în cazul încare nu poate fi prezentatîn instanþã, sã li comuniceun referat medical pentruscutire. Pe de altã parte,printre cei prejudiciaþi seaflã ºi soþul consiliereijudeþene Dorina Pleºcanºi tatãl lui Daniel Pleºcan,tânãrul din Petroºanireþinut de BCCO ºi judecat acum pentruproxenetism.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Angajaþii CJ Hunedoara,încolonaþi laDNA

Funcþionarii din cadrulConsiliului JudeþeanHunedoara au fost citaþi laDNA Alba Iulia pentru a da

declaraþii în dosarul în carepreºedintele suspendat alCJ, Mircea Moloþ, esteanchetat pentru presupusefapte de corupþie.

Dezvãluirea a fost fãcutãde preºedintele interimar alCJ, Dorin Gligor. Periplulfuncþionarilor la DNA nuafecteazã însã ºi activitateainstituþiei mai spune oficialul.

“În ultima perioadã, ne-am eliberat de diverse con-strângeri ºi în condiþiileacestea, în mod evident,avem o eficienþã administra-tivã, dar ne obligã la eforturisuplimentare", a declaratGligor.

M. M. GÂNJUGÂNJU

Spãrgãtorul de maºini -trimis în judecatã

Viteza l-a bãgat în spitalª oferul unui autotren care transporta fier

vechi a avut nevoie de ajutorul echipelorde descarcerare dupã ce a rãmas captiv în cabina mastodontului care s-a rãsturnat.

I ndividul de 32 de ani care împreunã cu oadolescentã de 17 ani au spart mai multe

autoturisme din Petroºani, în special taxiuriºi microbuze de persoane, a fost trimis înjudecatã de procurorii Parchetului de pelângã Judecãtoria Petroºani. Individul estejudecat pentru furt calificat.

Capturã. Jucãriicontrafãcute din China pentru societãþidin judeþulHunedoaraA u vrut sã vândã

mãrfuri contrafãcuteori sã nu le declare, totulpentru un profit maimare din vânzare.

Inspectorii vamali i-auprins, însã, în urma unui con-trol amãnunþit a containerelortrimise din China pentru societãþi din mai multe judeþe,inclusiv Hunedoara

Mãrfuri susceptibile de a ficontrafãcute, jucãrii ºi gresienedeclarate, în valoare totalãde aproximativ 13.850 euro,au fost reþinute de inspectoriivamali din cadrul Birouluivamal de Frontierã ConstanþaSud, în urma unui control despecialitate efectuat asupraunor containere sosite dinChina pentru societãþi cu sediulîn Bucureºti, Piatra Neamþ ºiHunedoara. Inspectorii vamaliau acþionat în baza analizei derisc ºi au efcetuat un controlulamãnunþit asupra unor containere sosite din Chinapentru patru societãþi cu sediile în Bucureºti, PiatraNeamþ ºi Hunedoara.

Ca urmare a acestor controale, inspectorii vamaliau reþinut 15000 bucãþi mingide cauciuc, 480 bucãþi cuþiteºi 4500 bucãþi/ seturi orna-mente biciclete, susceptibilede a aduce atingere dreptuluide proprietate intelectualã alemãrcilor Disney, Apple ºiHello Kitty, cu o valoare depiaþã a bunurilor originale deaproximativ 11 500 euro,precum ºi 4320 de bucãþi de jucãrii — pãpuºi plastic,respectiv 64 mp gresie, identificate în plus faþã de mãrfurile declarate, în valoare totalã de aproximativ2 350 euro.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Page 3: CVJ Nr 818, luni16 martie

Mircea Ioan Moloþ a cerutla Curtea de Apel Alba Iuliastrãmutarea procesului de laTribunalul Hunedoara, iarinstanþa a admis solicitarea.

”Admite cererea de strãmutare formulatã dereclamantul MMI ºi, în consecinþã: Strãmutã proce-sul ce face obiectul dosaruluinr. 1125/97/2015 alTribunalului Hunedoara –Secþia a II-a Civilã, deContencios Administrativ ºiFiscal privind pe reclamantulMMI în contradictoriu cupârâtul PJH (PrefectulJudeþului Hunedoara) având ca obiect anulare actadministrativ, de laTribunalul Hunedoara laTribunalul Alba secþia a II acivilã de contencios administrativ, cu pãstrareaactelor”, se aratã în sentinþapronunþatã vineri de Curtea

de Apel Alba Iulia.La finele lunii ianuarie,

Prefectul judeþuluiHunedoara, Sorin Vasilescu,a emis ordinul privind constatarea încetãrii man-datului, înainte de expirareaduratei normale a acestuia,a Preºedintelui Consiliuluijudeþean Hunedoara.

Ordinul Prefectului deHunedoara a venit caurmare a deciziei definitive ainstanþei de judecatã privindstarea de incompatibilitate alui Mircea Ioan Moloþ,constatatã de Agenþia

Naþionalã de Integritate,conform prevederilor legale.

Conform actului amintit“se constatã încetarea dedrept, înainte de expirareaduratei normale, a mandatului de Preºedinte alConsiliului JudeþeanHunedoara, exercitat dedomnul Moloþ Ioan Mircea,ca urmare a încãlcãriiregimului juridic al incom-patibilitãþilor, constatat deAgenþia Naþionalã deIntegritate prin Raportul deevaluare nr.27000/G/II/21.05.2012,rãmas definitiv ca urmare aDeciziei nr. 133 din21.01.2015 pronunþatã deÎnalta Curte de Casaþie ºiJustiþie Bucureºti”.

Numai cã Mircea Moloþ aatacat ordinul, iar dosarul afost înregistrat, iniþial, laTribunalul Hunedoara, undes-a ºi consumat primul ter-men de judecatã, însã a fostdoar o amânare de termen.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 martie 2015 Actualitate 3

P oliþia rutierã ºisite-ul CNADR

dau ca sigurã închi-derea DefileuluiJiului, pe arterarutierã chiar deluni, 16 martie, întimp ce autoritãþiledin cele douã judeþepe care se aflã drumul, zic cã aufost convocate marþipentru discuþiiprivind restricþiile.

Practic, e un fel dejoaca de-a facerea debine, cu autoritãþilejudeþene, care sperã cãmarþi, 17 martie, vormai avea ce sã discutecu responsabiliiCNADR în ceea cepriveºte restricþiile.

Poliþia rutierã comu-nicã închiderea artereirutiere: „Începând cudata de 16.03.2015,circulaþia rutierã va fiînchisã în fiecare zi, deluni pânã sâmbãta, înintervalul orar 07:00 -12:00 si 14:00 -19:00. In intervalul12:00 - 14:00, circu-laþia rutierã este per-misã autovehiculelor

cu masa totalã maximãautorizatã <7,5 tone,precum ºi a autove-hiculelor de transportpersoane. În ziua deduminicã, circulaþiaeste deschisã tuturorcategoriilor devehicule”, se aratã încomunicatul IPJHunedoara. Acelaºilucru susþine ºiCNADR pe site-ul sãu,însã, reprezentantuldin Gorj al acesteia,Ion Tudor le-a comuni-cat autoritãþilorjudeþene cã vor puteasã discute marþi desprerestricþii. „Am aflat ºinoi cu stupoare cã seva închide DefileulJiului, deºi avem pro-gramatã o întâlnireîntre ConsiliulJudeþean Hunedoara,Prefectura Hunedoara,

Prefectura Gorj ºiCNADR, abia marþi, înzona Lainici, ca sã dis-cutãm tocmai desprerestricþii. DomnulTudor, ne-a comunicatcã poliþia rutierã doara fãcut o informaredespre restricþii, darele nu vor intra învigoare de luni”, a pre-cizat Adrian David,vicepreºedintele CJHunedoara.

Joaca de-a comuni-catele pare ilarã încondiþiile în care ValeaJiului rãmâne din nouizolatã de lucrãrile dinDefileul Jiului, în timpce autoritãþile judeþenesunt purtate cu zãhãre-lul.

Între timp, CNADRdã ºi rutele ocolitoarepentru ºoferi.

Pentru relaþia Târgu

Jiu - Petroºani ºi retur:1. DN 67 km

83+100 (Tg. Jiu - Rm.Vâlcea) - DN 7 km170+750 (Rm. Valcea- Sibiu - Sebeº -Simeria) - DN 66 km210+555 (Simeria -Haþeg - Petroºani)

2. DN 67 km83+100 (Tg. Jiu - Dr.Tr. Severin) - DN 6 km337+825 (Dr. Tr.Severin - Orºova -Caransebeº) - DN 68km 5+300(Caransebeº - Haþeg) -DN 66 km 70+336(Haþeg - Petroºani);

3. DN 66 km83+100 (Tg. Jiu -Filiaºi) - DN 6 km264+995 (Filiaºi -Strehaia - Dr. Tr.Severin - Orºova -Caransebeº) - DN 68km 0+000

(Caransebeº - Haþeg) -DN 66 km 70+336(Haþeg - Petroºani).

L ucrãriîntârziate

Proiectul de moder-nizare a DefileuluiJiului a demarat înanul 2012. Lucrãrileau fost contractate deasocierea de firmeCopisa ConstructoraPirenaica (Spania) -Chiruli AndreaImpresa Individuale(Italia) - Coremi Inter(România), care s-auangajat sã reabilitezeaceastã porþiune dinDN66. Proiectulfinanþat de statulroman prin MinisterulTransporturilor are ovaloare de 150 de milioane de lei. Deprecizat cã derularea

proiectului a fost multîntârziatã, iar CNAD-NR ºi companiile carereabiliteazã ºoseaua audecis impunerea unorrestricþii mult maistricte de circulaþiepentru ca drumarii sãîºi poatã derula activitatea. „Platformadrumului este foarteîngustã, pe uneleporþiuni, astfel cãlucrãrile nu pot fi executate sub trafic,fiind necesar un spaþiuminim pentru utilaje ºilucrãtori. Nu pot firealizate variante deocolire provizoriideoarece drumul esteîncadrat între taluzeverticale de rocã ºi râulJiu. Transportul materialelor utilizate în lucrare ºi cel almaterialelor excavateeste foarte intens. O atenþie deosebitãtrebuie acordatã trans-portului de betoane,care realizat în condiþiide trafic deschis arimplica întârzieri mari,ce pot genera riscuriconsiderabile legate decalitatea lucrãrilor debetonare continuã”, ainformat CNADNR.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

BA DA, BA NU, ÎN DEFILEUL JIULUI

Se închide Defileul Jiului, ba cã încã nu

Mircea Moloþ se judecã la Alba cu prefectul Sorin VasilescuPreºedintele suspendat al Consiliului Judeþean

Hunedoara a obþinut strãmutarea procesuluiintentat prefectului de Hunedoara, Sorin Vasilescu,care a semnat ordinul de încetare a mandatuluiînainte de termen. Procesul se va judeca laTribunalul Alba.

Page 4: CVJ Nr 818, luni16 martie

F ocarul dehepatitã din

municipiul Petroºaninu a fost lichidat. LaCentrul Cor Iesu dinPetroºani au fostsemnalate mai multeastfel de cazuri, iardascãlii spun cã vinãle aparþºine în principal pãrinþilorcare nu þin cont deregulile minime de igienã.

Doar în cursul acestei sãptãmâni aufost semnalate optcazuri de hepatitã A înunitãþile de învãþãmântdin Petroºani.

„Din pãcate aceastãepidemie a sãrãciei ºi amizeriei a ajuns ºi lanoi la cãmin nu doar laºcoalã pentru cã suntdouã instituþii careexistã în acelaºi imobil.A ajuns ºi la noi pentrucã noi asistãm copilaºicare vin la centrul de zidin acest cartier alPetrosaniului unde aizbucnit epidemia cucâteva luni în urmã ºide unde s-a extins ºi laalte unitãþi deînvãþãmânt. Este oproblemã destul demare pe care nu ºtiudacã autoritatiile o potgestiona 100% pentrucã în ciuda tuturor efor-turilor ºi a vaccinãrilorºi a celorlalte eforturide igienizare ºi derati-

zare care se fac ºi lanoi la unitate ºi suntconvinsã cã ºi SPLASPetroºani face toatedemersurile în ceea cepriveºte aceastã situa-þie. Totul se rezumã laacele familii undemama ºi tatãl nu augrijã de igiena locuinþeiºi igiena copilaºilor.Toate eforturile suntîmpiedicate de lipsa

totalã de interes a populaþiei pentruigienã. Indiferent ce s-arîntâmpla, dacã populaþianu este conºtientã, dacãeste apã ºi sãpun ºi cãnu trãim undeva într-oþarã de lumea a treiaunde apa este deficitarã.În condiþiile în careexistã apã, iar noi nu nespãlam atunci propagãmmai departe aceastã epidemie. Ceea ce estegrav”, a declarat Eva Acsdirectorul Centrului CorIesu.

ªi autoritãþile localeau luat mãsuri. ÎnColonie, la blocul socials-au realizat lucrãri dedezinsecþie, care însãnu au dat roade.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 martie 20154 Actualitate Actualitate 5

V eteranii schiului

s-au întrecut pepârtiile din Straja. În weekend-ul caretocmai a trecut înstaþiunea montanãStraja ºi-au datîntâlnire decanii devârstã ai schiului.

Zeci de persoane cuvârste cuprinse între 35 ºi 84 de ani au luptat pentru a obþine

un loc fruntaº la categoria de vârstã.Cupa Veteranilor din Straja s-a aflat laediþia cu numãrul 44.

Iosif Racoþea are 84 de ani, dar asta nuîl împiedicã sã se urcepe schiuri ºi sã concu-reze. Nimic nu îitrãdeazã vârsta înain-tatã, iar voioºia ºidragostea pentrumunte îl motiveazã.

“Am 84 de ani, suntnãscut în 1930. este

excepþional peschiuri, nu aº daschiurile pentrunimic în lume.Am cabana aici,schiez de cândaveam 10 ani, amfost la concursuriîn toatã þara, amfost în lotul deschi a judeþuluiHunedoara. Mãsimt foarte bineaici, mã simt maibine decât acasã.E aerul curat, îmi pare rãu cã se duce zãpadarepede, eu aº vreasã schiez ºi îniunie aici, nebucurãm cã avemsãnãtate. Am

lucrat la minã ºi în altepãrþi ºi am fost la schiîn toatã þara”, ne spuneIosif Racoþea, cel maiîn vârstã concurent.

Sunt concurenþi carevin la Straja de zeci deani. Aceastã competiþieeste prilenicã pentru ase întâlni cu vechilecunoºtinþe.

“La 70-74 de aniconcurez. Vin aici de prin 1971, dar laconcursul acesta particip de vreo 30 deani. Vin de plãcere.Sãnãtatea ºi aerul curataici se câºtigã. Aici neîntâlnim cu colegii, cuprietenii. Asta e viaþa,nu ne lãsãm cã dacã nelãsãm îmbãtrânim mairepede ºi murim”, nespune un alt bãrbat.

Deºi sunt trecute deprima tinereþe, douãdoamne s-au întrecut ºiele pe pârtie. Vin înStraja de la sute dekilometri distanþã.

“Concurez la catego-ria de vârstã 60-69 deani, este al doilea ancând vin aici, îmi placefoarte mult. Iubesctoate sporturile caremã motiveazã ºi mãaduc în jos la 45 deani. Mã simt mult maitânãrã. Vin de Cugir de la Alba. Asta estestaþiunea care îmi place cel mai mult”, ne spune o concurentãdin judeþul Alba.

“Am participat lacategoria de 74 de ani,schiez de la 22 de aniºi am lucrat 42 de ani

în învãþãmânt, am totfãcut schi ºi acum amvenit aici de vreo 20 ºiceva de ani. DinTimiºoara vin pentru cã

îmi place staþiunea, arepârtii foarte frumoase,oamenii sunt foarteprimitori, peisajele suntsplendide ºi te îndeam-nã. Chiar dacã amfãcut 250 de kilometrinu îmi pare rãu penturcã mã simt foarte bineaici”, ne spune o concurentã care a venitla Straja tocmai de laTimiºoara.

Toþi veteranii care s-au întrecut pe pârtieau fost premiaþi deorganizatori,

“Avem foarte multãzãpadã pentru aceastãdatã. Niciodatã la jumã-tatea lui martie nu a

fost atâta zãpadãpe pârtii, con-curenþi din toatãþara, voie bunã.Lumea e venitãpentru distraþie ºitot anul sepregãtesc sã sepregãteasã pentruaceastã cupã aVeteranilor. Este a44-a ediþie aCupei veteranilor,neîntreruptã aici înStraja”, a declaratEmil Pãrãu, organizatorulcompetiþiei.

Premiul celmare a constatîn revederea cuprietenii.

MonikaMonikaBACIUBACIU

Chinezii, schipe doage debutoi, în Straja A u lãsat schiurile

moderne ºi s-au urcatpe douã bucãþi de lemn. înstaþiunea montanã Straja aavut loc, weekendul trecut,concursul de schi pe doage.

Veteranii ºi-au demonstratabilitãþile de schior folosindu-sede douã bucãþi de lemn ºi obâtã. O concurentã originarã dinChina a fãcut deliciul publicului.

“Sunt din China ºi îmi placefoarte mult aici. Vin la schi aiciîn fiecare an, îmi place zãpadade aici cã e mare. Oamenii deaici sunt omenoºi ºi sunt buni.Totul este bine, îmi place schiul,îmi place România”, spuneconcurenta din China.

Toþi cei care s-au aliniat lastart cu doagele în picioare spuncã distracþia este cea careprimeazã.

”Eu sunt localnicã ºi am venit

pentru distracþie. Vin în fiecarean. E cel mai uºor cu doagele, e distractiv”, ne spune o concurentã.

“Este al cincilea an la concurs, prima datã cu doagele,iar apoi particip la concursul deslalom cu schiurile. Vin de cinciani ºi îmi place aici, e atmosferãfrumoasã ºi cei mai în vârstã îmispuneau cã e a cea mai vechecompetiþie din þarã pentru veterani. Cu doagele e foartegreu, nu ºtiu dacã ajungem pânã la finish cu doagele, darmergem cu frâna de mânã trasã ºi sigur ajungem”, spuneun alt concurent.

Proba de doage este unatradiþionalã în Straja. An de an,zeci de participanþi se aliniazã la start.

“Zãpada este foarte multã,are peste un metru pe pârtiiceea ce este un lucru deosebit.Veteranii sunt veniþi din toatãþara care au participat astãzi laconcursurile de schi fond, schialpin ºi la proba tradiþionalã dedoage”, spune Emil Pãrãu, organizator.

Zãpada pe pârtiile din Strajamãsoarã peste un metru, iarcondiþiile sunt excelente pentrupracticarea sporturilor de iarnã.

Monika BACIUMonika BACIU

A ustriecii au aleszonele turistice din

Valea Jiului pentru a-ºipetrece câteva zile derelaxare. Tot în aceastãperioadã în staþiuneamontanã Straja va sosiun grup de nemþi, iaragenþiile de turism promoveazã potenþialulacestei zone.

“În ultimii patru ani de zilenoi am lansat în strãinãtateniºte pachete turistice lacerere. Partenerii noºtri dinAustria ne solicitã câtevarepere în România iar înfuncþie de acest lucru noi

facem circuite de 10-14 zile.Am avut în ultimii trei anituriºti din Austria ºi acumavem solicitãri pentru ungrup mai mare din Germaniacu trei zile la Valea Mureºuluiºi ºapte zile în Valea Jiului.Aici, cel care a solicitat esteun medic german care a ple-cat din Petrila. Ei apreciazãceea ce vãd la noi ºi amsesizat în ultima perioadã cãºi cei care deþin pensiuni ºihoteluri în zonã se ocupãpentru a le face programulplãcut”, a declarat IoanToacã reprezentant agenþiede turism.

Chiar ºi cu promovare,turismul din Valea Jiului încã

nu reprezintã o alternativãviabilã la minerit. Încã nelipsesc multe, iar agenþii deturism ne spun unde ar maitrebui lucrat.

“Este o colaborare maistrânsã între cei care deþinlocaþiile ºi ei sã aibãîncredere ºi sã vinã la noi cu

oferte ca noi sã dãm maideparte colegilor noºtri dinþarã ºi din strãinãtate. Aºaeste mult mai bine ºi mai utilde a pune în valoare acesteobiective care sunt în Vale.Mai avem niºte solicitãri pentru Republica Moldovacãrora le-am ºi propus

ca în perspectivã sã organizãm Crãciunul ºi revelionul pe rit vechi înStraja ºi în Parâng”, a maiprecizat sursa citatã.

În staþiunile montane din Valea Jiului au început cu ani în urmã lucrãri amplede modernizare, însã acestanu au fost duse la bun sfârºit. Autoritãþile localesunt blocate având în vedere investiþiile ce trebuierealizate, iar un mare scandal a zguduit în ultimaperioadã aceste programe de dezvoltare, procuroriiDNA încercând sã demonstreze cã autoritãþileau fraudat fondurile pentruaceste proiecte.

Monika BACIUMonika BACIU

Asteniapoate sã ucidãA stenia de

primãvarã esteo afecþiune carepoate avea consecinþeextrem de gravedacã nu este tratatãcorespunzãtor. Cei care suferã de aceastã boalãspecificã primãveriipot ajunge chiar ºi la sinucideri.

Odatã cu venireaprimãverii în organismau loc schimbãrimajore. Dupã iarnalungã, organismul esteslãbit, iar imunitateascãzutã, iar toate aces-tea nu fac altceva decâtsã influenþeze starea despirit, dar ºi cea desãnãtate. Medicii neexplicã ce schimbãri seproduc în corpul uman.

„Dupã o iarnã mailungã organismul suferãniºte schimbãri de-a lungul iernii. Suntorganisme carehiberneazã ºi activitateametabolicã este maimare. Omul prin structura cum este construit nu intra înacest process dehibernare, metabolismulnu este încetinit ºi atunci existã niºte arderisuplimentare. Aportulde vitamine este redus,

aportul de electroliþieste redus ºi dacãcoraboram ºi cu faptulcã sunt mulþi pensionaricare nu-ºi pot permiteachiziþionare de legumeºi fructe care sã conþinãvitamina C care sãapere organismul. Seexplica faptul cã spreprimavera organismul îºiepuizeazã resursele ºisistemul imunitar devinemai scãzut. De asta ºi apar primãvara probleme mari ºi multedecese ºi apat o seriede îmbolnãviri viroze,gripe ºi alte boli pentrucã sistemul imunitareste mai scãzut. Înaceasta perioada trebuieun aport de vitaminemai consistent”, adeclarat ConstantinGheorghiu medic defamilie.

Astenia de primãvarãse manifestã prinoboseli, dar ºi depresie.

„Apar diferiteameþeli, lipsa poftei demâncare, apar ºi stãride depresie. Dorinþa dea trãi este mai scãzutãla unii. Trebuie ºtiut cã

de-a lungul iernii trebuieconsumate legume câtmai proaspete, fructemulte, mere, citrice,banane. Medicul stabileºte cam ce regimîn funcþie de afecþiuneafiecãruia”, a mai precizat sursa citatã.

Cei care sunt deprimaþi ar trebui sãapeleze ºi la psihologi,astfel încât aceastã staresã nu se agraveze.

„Persoanele caresuferã de depresie trebuie sã meargã la psi-holog. Dacã intensitateadepresiei este mai mare,existã riscul suicidului”, amai spus Gheorghiu.

Din categoria persoanelor care se simt lipsite de energie laînceput de primãvarãfac parte ºi bolnaviicronic, deoareceadaptarea organismuluiimplicã pentru ei unefort mai mare. Înaceastã perioadã, orga-nismul trebuie ajutat sãse adapteze, iar odihnaîi asigurã refacerea decare are nevoie.

Monika BACIUMonika BACIU

Austriecii, în Valea Jiului Vârsta nu este un impediment pentru iubitorii schiului

Boala mâinilor murdare, eterna problemã

Page 5: CVJ Nr 818, luni16 martie

F ocarul dehepatitã din

municipiul Petroºaninu a fost lichidat. LaCentrul Cor Iesu dinPetroºani au fostsemnalate mai multeastfel de cazuri, iardascãlii spun cã vinãle aparþºine în principal pãrinþilorcare nu þin cont deregulile minime de igienã.

Doar în cursul acestei sãptãmâni aufost semnalate optcazuri de hepatitã A înunitãþile de învãþãmântdin Petroºani.

„Din pãcate aceastãepidemie a sãrãciei ºi amizeriei a ajuns ºi lanoi la cãmin nu doar laºcoalã pentru cã suntdouã instituþii careexistã în acelaºi imobil.A ajuns ºi la noi pentrucã noi asistãm copilaºicare vin la centrul de zidin acest cartier alPetrosaniului unde aizbucnit epidemia cucâteva luni în urmã ºide unde s-a extins ºi laalte unitãþi deînvãþãmânt. Este oproblemã destul demare pe care nu ºtiudacã autoritatiile o potgestiona 100% pentrucã în ciuda tuturor efor-turilor ºi a vaccinãrilorºi a celorlalte eforturide igienizare ºi derati-

zare care se fac ºi lanoi la unitate ºi suntconvinsã cã ºi SPLASPetroºani face toatedemersurile în ceea cepriveºte aceastã situa-þie. Totul se rezumã laacele familii undemama ºi tatãl nu augrijã de igiena locuinþeiºi igiena copilaºilor.Toate eforturile suntîmpiedicate de lipsa

totalã de interes a populaþiei pentruigienã. Indiferent ce s-arîntâmpla, dacã populaþianu este conºtientã, dacãeste apã ºi sãpun ºi cãnu trãim undeva într-oþarã de lumea a treiaunde apa este deficitarã.În condiþiile în careexistã apã, iar noi nu nespãlam atunci propagãmmai departe aceastã epidemie. Ceea ce estegrav”, a declarat Eva Acsdirectorul Centrului CorIesu.

ªi autoritãþile localeau luat mãsuri. ÎnColonie, la blocul socials-au realizat lucrãri dedezinsecþie, care însãnu au dat roade.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 martie 20154 Actualitate Actualitate 5

V eteranii schiului

s-au întrecut pepârtiile din Straja. În weekend-ul caretocmai a trecut înstaþiunea montanãStraja ºi-au datîntâlnire decanii devârstã ai schiului.

Zeci de persoane cuvârste cuprinse între 35 ºi 84 de ani au luptat pentru a obþine

un loc fruntaº la categoria de vârstã.Cupa Veteranilor din Straja s-a aflat laediþia cu numãrul 44.

Iosif Racoþea are 84 de ani, dar asta nuîl împiedicã sã se urcepe schiuri ºi sã concu-reze. Nimic nu îitrãdeazã vârsta înain-tatã, iar voioºia ºidragostea pentrumunte îl motiveazã.

“Am 84 de ani, suntnãscut în 1930. este

excepþional peschiuri, nu aº daschiurile pentrunimic în lume.Am cabana aici,schiez de cândaveam 10 ani, amfost la concursuriîn toatã þara, amfost în lotul deschi a judeþuluiHunedoara. Mãsimt foarte bineaici, mã simt maibine decât acasã.E aerul curat, îmi pare rãu cã se duce zãpadarepede, eu aº vreasã schiez ºi îniunie aici, nebucurãm cã avemsãnãtate. Am

lucrat la minã ºi în altepãrþi ºi am fost la schiîn toatã þara”, ne spuneIosif Racoþea, cel maiîn vârstã concurent.

Sunt concurenþi carevin la Straja de zeci deani. Aceastã competiþieeste prilenicã pentru ase întâlni cu vechilecunoºtinþe.

“La 70-74 de aniconcurez. Vin aici de prin 1971, dar laconcursul acesta particip de vreo 30 deani. Vin de plãcere.Sãnãtatea ºi aerul curataici se câºtigã. Aici neîntâlnim cu colegii, cuprietenii. Asta e viaþa,nu ne lãsãm cã dacã nelãsãm îmbãtrânim mairepede ºi murim”, nespune un alt bãrbat.

Deºi sunt trecute deprima tinereþe, douãdoamne s-au întrecut ºiele pe pârtie. Vin înStraja de la sute dekilometri distanþã.

“Concurez la catego-ria de vârstã 60-69 deani, este al doilea ancând vin aici, îmi placefoarte mult. Iubesctoate sporturile caremã motiveazã ºi mãaduc în jos la 45 deani. Mã simt mult maitânãrã. Vin de Cugir de la Alba. Asta estestaþiunea care îmi place cel mai mult”, ne spune o concurentãdin judeþul Alba.

“Am participat lacategoria de 74 de ani,schiez de la 22 de aniºi am lucrat 42 de ani

în învãþãmânt, am totfãcut schi ºi acum amvenit aici de vreo 20 ºiceva de ani. DinTimiºoara vin pentru cã

îmi place staþiunea, arepârtii foarte frumoase,oamenii sunt foarteprimitori, peisajele suntsplendide ºi te îndeam-nã. Chiar dacã amfãcut 250 de kilometrinu îmi pare rãu penturcã mã simt foarte bineaici”, ne spune o concurentã care a venitla Straja tocmai de laTimiºoara.

Toþi veteranii care s-au întrecut pe pârtieau fost premiaþi deorganizatori,

“Avem foarte multãzãpadã pentru aceastãdatã. Niciodatã la jumã-tatea lui martie nu a

fost atâta zãpadãpe pârtii, con-curenþi din toatãþara, voie bunã.Lumea e venitãpentru distraþie ºitot anul sepregãtesc sã sepregãteasã pentruaceastã cupã aVeteranilor. Este a44-a ediþie aCupei veteranilor,neîntreruptã aici înStraja”, a declaratEmil Pãrãu, organizatorulcompetiþiei.

Premiul celmare a constatîn revederea cuprietenii.

MonikaMonikaBACIUBACIU

Chinezii, schipe doage debutoi, în Straja A u lãsat schiurile

moderne ºi s-au urcatpe douã bucãþi de lemn. înstaþiunea montanã Straja aavut loc, weekendul trecut,concursul de schi pe doage.

Veteranii ºi-au demonstratabilitãþile de schior folosindu-sede douã bucãþi de lemn ºi obâtã. O concurentã originarã dinChina a fãcut deliciul publicului.

“Sunt din China ºi îmi placefoarte mult aici. Vin la schi aiciîn fiecare an, îmi place zãpadade aici cã e mare. Oamenii deaici sunt omenoºi ºi sunt buni.Totul este bine, îmi place schiul,îmi place România”, spuneconcurenta din China.

Toþi cei care s-au aliniat lastart cu doagele în picioare spuncã distracþia este cea careprimeazã.

”Eu sunt localnicã ºi am venit

pentru distracþie. Vin în fiecarean. E cel mai uºor cu doagele, e distractiv”, ne spune o concurentã.

“Este al cincilea an la concurs, prima datã cu doagele,iar apoi particip la concursul deslalom cu schiurile. Vin de cinciani ºi îmi place aici, e atmosferãfrumoasã ºi cei mai în vârstã îmispuneau cã e a cea mai vechecompetiþie din þarã pentru veterani. Cu doagele e foartegreu, nu ºtiu dacã ajungem pânã la finish cu doagele, darmergem cu frâna de mânã trasã ºi sigur ajungem”, spuneun alt concurent.

Proba de doage este unatradiþionalã în Straja. An de an,zeci de participanþi se aliniazã la start.

“Zãpada este foarte multã,are peste un metru pe pârtiiceea ce este un lucru deosebit.Veteranii sunt veniþi din toatãþara care au participat astãzi laconcursurile de schi fond, schialpin ºi la proba tradiþionalã dedoage”, spune Emil Pãrãu, organizator.

Zãpada pe pârtiile din Strajamãsoarã peste un metru, iarcondiþiile sunt excelente pentrupracticarea sporturilor de iarnã.

Monika BACIUMonika BACIU

A ustriecii au aleszonele turistice din

Valea Jiului pentru a-ºipetrece câteva zile derelaxare. Tot în aceastãperioadã în staþiuneamontanã Straja va sosiun grup de nemþi, iaragenþiile de turism promoveazã potenþialulacestei zone.

“În ultimii patru ani de zilenoi am lansat în strãinãtateniºte pachete turistice lacerere. Partenerii noºtri dinAustria ne solicitã câtevarepere în România iar înfuncþie de acest lucru noi

facem circuite de 10-14 zile.Am avut în ultimii trei anituriºti din Austria ºi acumavem solicitãri pentru ungrup mai mare din Germaniacu trei zile la Valea Mureºuluiºi ºapte zile în Valea Jiului.Aici, cel care a solicitat esteun medic german care a ple-cat din Petrila. Ei apreciazãceea ce vãd la noi ºi amsesizat în ultima perioadã cãºi cei care deþin pensiuni ºihoteluri în zonã se ocupãpentru a le face programulplãcut”, a declarat IoanToacã reprezentant agenþiede turism.

Chiar ºi cu promovare,turismul din Valea Jiului încã

nu reprezintã o alternativãviabilã la minerit. Încã nelipsesc multe, iar agenþii deturism ne spun unde ar maitrebui lucrat.

“Este o colaborare maistrânsã între cei care deþinlocaþiile ºi ei sã aibãîncredere ºi sã vinã la noi cu

oferte ca noi sã dãm maideparte colegilor noºtri dinþarã ºi din strãinãtate. Aºaeste mult mai bine ºi mai utilde a pune în valoare acesteobiective care sunt în Vale.Mai avem niºte solicitãri pentru Republica Moldovacãrora le-am ºi propus

ca în perspectivã sã organizãm Crãciunul ºi revelionul pe rit vechi înStraja ºi în Parâng”, a maiprecizat sursa citatã.

În staþiunile montane din Valea Jiului au început cu ani în urmã lucrãri amplede modernizare, însã acestanu au fost duse la bun sfârºit. Autoritãþile localesunt blocate având în vedere investiþiile ce trebuierealizate, iar un mare scandal a zguduit în ultimaperioadã aceste programe de dezvoltare, procuroriiDNA încercând sã demonstreze cã autoritãþileau fraudat fondurile pentruaceste proiecte.

Monika BACIUMonika BACIU

Asteniapoate sã ucidãA stenia de

primãvarã esteo afecþiune carepoate avea consecinþeextrem de gravedacã nu este tratatãcorespunzãtor. Cei care suferã de aceastã boalãspecificã primãveriipot ajunge chiar ºi la sinucideri.

Odatã cu venireaprimãverii în organismau loc schimbãrimajore. Dupã iarnalungã, organismul esteslãbit, iar imunitateascãzutã, iar toate aces-tea nu fac altceva decâtsã influenþeze starea despirit, dar ºi cea desãnãtate. Medicii neexplicã ce schimbãri seproduc în corpul uman.

„Dupã o iarnã mailungã organismul suferãniºte schimbãri de-a lungul iernii. Suntorganisme carehiberneazã ºi activitateametabolicã este maimare. Omul prin structura cum este construit nu intra înacest process dehibernare, metabolismulnu este încetinit ºi atunci existã niºte arderisuplimentare. Aportulde vitamine este redus,

aportul de electroliþieste redus ºi dacãcoraboram ºi cu faptulcã sunt mulþi pensionaricare nu-ºi pot permiteachiziþionare de legumeºi fructe care sã conþinãvitamina C care sãapere organismul. Seexplica faptul cã spreprimavera organismul îºiepuizeazã resursele ºisistemul imunitar devinemai scãzut. De asta ºi apar primãvara probleme mari ºi multedecese ºi apat o seriede îmbolnãviri viroze,gripe ºi alte boli pentrucã sistemul imunitareste mai scãzut. Înaceasta perioada trebuieun aport de vitaminemai consistent”, adeclarat ConstantinGheorghiu medic defamilie.

Astenia de primãvarãse manifestã prinoboseli, dar ºi depresie.

„Apar diferiteameþeli, lipsa poftei demâncare, apar ºi stãride depresie. Dorinþa dea trãi este mai scãzutãla unii. Trebuie ºtiut cã

de-a lungul iernii trebuieconsumate legume câtmai proaspete, fructemulte, mere, citrice,banane. Medicul stabileºte cam ce regimîn funcþie de afecþiuneafiecãruia”, a mai precizat sursa citatã.

Cei care sunt deprimaþi ar trebui sãapeleze ºi la psihologi,astfel încât aceastã staresã nu se agraveze.

„Persoanele caresuferã de depresie trebuie sã meargã la psi-holog. Dacã intensitateadepresiei este mai mare,existã riscul suicidului”, amai spus Gheorghiu.

Din categoria persoanelor care se simt lipsite de energie laînceput de primãvarãfac parte ºi bolnaviicronic, deoareceadaptarea organismuluiimplicã pentru ei unefort mai mare. Înaceastã perioadã, orga-nismul trebuie ajutat sãse adapteze, iar odihnaîi asigurã refacerea decare are nevoie.

Monika BACIUMonika BACIU

Austriecii, în Valea Jiului Vârsta nu este un impediment pentru iubitorii schiului

Boala mâinilor murdare, eterna problemã

Page 6: CVJ Nr 818, luni16 martie

S ãptãmâna trecutã,în 5 din cele 6

localitãþi ale Vãii Jiuluiau avut loc ºedinþelepolitice de constituire anoilor structuri de con-ducere ale PNL, înurma fuziunii liberalilorcu democrat-liberalii.

Potrivit hotãrârii adoptate,în acest sens, de cãtreConsiliul Naþional al PNL la31 ianuarie 2015, conduc-erea executivã a noului PNL,în cadrul tuturor organizaþiilorteritorialã, va fi asiguratã dedoi copreºedinþi ºi un numãrde membri ai Biroului PoliticExecutiv Local, în carelocurile ocupate de liberali ºidemocrat-liberali suntîmpãrþite în urma unei for-mule de calcul care are labazã rezultatele de la alegerileeuroparlamentare, respectivnumãrul de consilieri locali înexerciþiu.

În Valea Jiului, noul PNL îiva avea drept lideri, laPetroºani pe Dorina Niþã ºiValeriu Butulescu; la Vulcanpe Alina Cârstoiu ºi FlorinMârza; la Petrila pe CostelAvram ºi ConstantinRamaºcanu; la Aninoasa peAdrian Albescu ºi Ilie Botgros;la Uricani pe ConstantinZaharia ºi Vasile Pârvan.

Din componenþa BirourilorExecutive Locale, vor faceparte, alãturi de cei doi co-preºedinþi ºi urmãtorii lideri locali ai PNL:

PETROªANI: GabrielaMonica Ailincãi, AdrianBreteanu, Mariana David,Petru Drãgoescu, ConstantinGheorghiu, GabrielaGolgoþiu, Liliana Lupu,Carmen Negrici, Alina Pavel,Vasile Pop, Daniel Blag,Claudiu Cornea, MariaCzane, Dana Damian, AmaliaDobre, Eusebiu Durbacã,Gabriel Kaszoni, FlorinMârza, Carmen Pinte, CornelPinte, Adrian Rus. Lista este

completatã de supleanþii:Emeric Petroiu, CristianPintea, Nicu Rotaru, PaulTivdã, Maria Butnar, LauraMariº Lauran, Tamara Rus ºiSteluþa Sitescu.

VULCAN: ConstantinPetricã Dragu, DanielaBoþoroga, Cristina ªtefaniaIzsak, Nicolae Petroi, AurelianDragu, Costel Mihai,Octavian Dumitrescu, DanielMihãiasã, Dan Marinescu,Nicolae Slãvei, Maria Perþ,Adina Brâncoveanu, EugeniaBãrbiþã, Gabriel Marinescu,Sonia ªerb, Vasile Faur,ªandor Orban. Lista estecompletatã de supleanþii:Mariana Mihai, OvidiuDrãgoi, Daniela Moraru,Dorin Burcia, Vasile Baleia,Elena Liciu ºi Gabriela Nariþã.

PETRILA: Petru Bãlãnesc,Doiniþa Maria Bãlãnesc,Daniel Preda, Iulian Opriº,Alin Sãceanu, GheorgheAvram, Ana Doda, RollandSzedlacsek, Radu Chinþa,Lucian Claudiu Amza,Cristina Giangã, CornelPreda, Victor Aleznauer,Doina Dragomir, VasileCostache, Gheorghe Ianuº,Emanuel Ene Filip. Lista estecompletatã de supleanþii:Gheorghiþã Stoica, AdorianSoare, Maria Mihaela Bîtcan,Lenuþa Iorga, Vasile Miclea ºiPetre Bãescu.

ANINOASA: Gabi Bokor,Cristian ªtefan Fogel, Mihai

Zaharia, Lidia Goia, NicolaeVulc, Dorina Marinela Martin,Andreea Cocotã, OliviaDavid, Viorel Habian,Dumitru Bãlãieþ, LucianCorlan, Siminic ªerban,Vasile Dina David, ManuelaBogdan, Ion Postolache, GigiPuºcã, Codruþa Vlaºin. Listaeste completatã de supleanþii:Florinel Dorinel Gaiþã, DoruRancea ºi Eugen Popa.

URICANI: Elena Maxer,Ioan Sorin Danciu, NicolaePetresc, Romeo Cãlin, IoanPavel, Beatrice Szilveszter,

Rebeca Zaharia, AurelianMaxer, Viorel Todea, GeorgeMocãniþã, Viorel Botezan,Mirela Rãdulescu, NicuºosCosma Stoi, Daniel IonelCãlin Rebeleº, Florinel Suciu,Ionel Coºnete, MirceaMihãiasã, Rodica Hobiceanu,Ilie Nelu Cioatã. Lista estecompletatã de supleanþii:Mioara Popa, IonelaDobârceanu, Viorel Olaru,Felicia Hanciuþa, AdrianBoicu, Silviu Boghiu ºiDomnica Gherguþ.

La ºedinþele de constituireale noilor echipe de conduce-re PNL din Valea Jiului auparticipat ºi liderii organizaþieijudeþene a PNL, respectiv co-preºedinþii BogdanÞâmpãu (deputat) ºi DorinGligor (vicepreºedinte alConsiliului judeþeanHunedoara), precum ºivicepreºedintele Adrian David(vicepreºedinte al Consiliuluijudeþean Hundoara) ºi secretarul general al PNLHunedoara, Liviu Antal.

De altfel, trebuie menþionatfaptul cã, în ºedinþa BirouluiTeritorial de conducere aorganizaþiei judeþene PNL

Hunedoara, toate hotãrârileprivind desemnarea noilorechipe de conducere dinValea Jiului au fost validate înunanimitate de voturi. Înperioada imediat urmãtoarese va desfãºura ºi ºedinþa deconstituire a noului BirouPolitic Local al PNL Lupeni.

“Practic, organizaþiile dinValea Jiului se numãrã printreprimele din judeþ care aureuºit sã finalizeze procesul deconstituire oficialã a noilorechipe de conducere dinPNL. Avem peste tot în ValeaJiului, dupã cum lesne depoate constata din simpla lec-turare a listei cu membrii dinBirourile de conducere alenoului PNL, oameni oneºti,oameni care ºi-au confirmataceastã calitate, în politicã darºi în viaþã. Noi suntem con-vinºi cã, pânã în 2016 vorreuºi sã le demonstrãm ºicetãþenilor din Valea Jiului cãPNL este singura opþiune alucrului bine fãcut. Peste totîn Valea Jiului, ca de altfel,peste tot în România”, adeclarat Costel Avram, coor-donatorul PNL în Valea Jiului.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 martie 20156 Actualitate

ANUNÞCONSILIUL JUDEÞEAN HUNEDOARA

organizeazã concurs de recrutare pentru ocupare a douã funcþii

publice de consilieri juridici, clasa I,grad profesional principal ºi a unei

funcþii publice de execuþie de consilierjuridic, clasa I, grad profesional

superior din cadrul Serviciului juridic -contencios ºi relaþii cu consiliile locale.

Probele stabilite pentru concurs: 21.04.2015 - proba scrisã, ora 09.0023.04.2015 – interviul, ora 12.00- ambele probe la sediul Consiliului

Judeþean Hunedoara- termenul de depunere al dosarelor –

03.04.2015- candidaþii trebuie sã îndeplineascã

condiþiile prevãzute de art.54 din Legeanr.188/1999 privind Statutul funcþionari-

lor publici, republicatã, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare;

Condiþiile specifice de participare laconcurs propuse pentru funcþiile de consilieri juridici, clasa I, grad profesionalsuperior, respectiv grad profesional principal, din cadrul Serviciului juridic-con-tencios ºi relaþii cu consiliile locale, sunt:

- studii universitare de licenþã absolvitecu diplomã, respectiv studii superioare delungã duratã absolvite cu diplomã delicenþã sau echivalentã în domeniulºtiinþelor juridice;

Condiþii de vechime pentru funcþia publicã de consilier juridic, clasa I, gradprofesional superior :

- vechime minimã în specialitatea studiilor – 9 ani;

Condiþii de vechime pentru funcþiilepublice de consilieri juridici, clasa I, gradprofesional principal:

- vechime minimã în specialitatea studiilor – 5 ani.INFORMAÞII SUPLIMENTARE LA

TEL.0254/211350, INT.182.

În conformitate cu prevederileregulamentului din 4 august2005, privind procedura de

constituire, atribuþiile ºi funcþionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privatã asupra terenurilor, amodelului ºi modului de atribuire a titlurilorde proprietate, precum ºi punerea în posesie a proprietarilor, regulament aprobat prin hotãrârea de guvern nr.890/2005 ºi hotãrârea Consiliului Local Vulcan nr. 22/2015;

CONVOACÃ În data de 28 martie 2015, ora 10, la

sediul Primãriei municipiului vulcanAdunarea proprietarilor de terenuriatribuite în baza legilor funciare, în

vederea alegerii unui numãr de 2 (doi)reprezentanþi ai foºtilor proprietari

deposedaþi abuziv în perioada regimuluicomunist, sau moºtenitorii acestora,care au solicitat terenuri în termenullegal, în vederea completãrii comisiei

locale de fond funciar.

Comisia localã de fond funciarPreºedinte, Ing. Gheorge ile

CONSILIUL LOCAL ALMUNICIPIULUI VULCAN

În Valea Jiului au fost desemnaþi noii lideri ai organizaþiilor locale PNL

Page 7: CVJ Nr 818, luni16 martie

Sã fim alãturide Andreea!Povestea fetiþei firave, dar care a luptat timp de 18 ani cuo boalã, ce iniþial a þintuit-o înpat, a miºcat multã lume.

Mulþi oameni ne-au întrebat cumar putea sã o ajute pe fetiþa care,deºi are deficienþe grave, a reuºitsã creeze o adevãratã colecþie demãrþiºoare ºi felicitãri, manufacturicare, în parte, le-a vîndut zileleacestea. Ea face asta pentru ca întoamnã sã poatã merge la încã ooperaþie. Pânã acum Andreea afãcut 12 operaþii ºi urmeazã cea cunumãrul 13.

Ea sperã sã aibã cîndva copilãriapierdutã ºi sã poatã sã meargã,

fãrã scaunul cu rotile. A reuºit sã facã primii paºi, dar

mai sînt multe operaþii pînã ce visulsãu va fi realitate. Cei care vor sã oajute, o pot face în continuare. Contul în care pot fi trimiºi banii

este la Pireus Bank pe numelePop Maria Andreea

IBAN RO73 PIRB 2202 6544 16001000

Cod SWIFT PIRBROBU

VÃ MULÞUMIM!

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 martie 2015 Actualitate 7

0735.183175

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºanicu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON 0722448428

- ANUNÞ -ORGANIZAÞIA

SALVAÞI COPIII FILIALAHUNEDOARA

anunþã membrii cotizanþi cãîn datã de 30 martie 2015,ora 17.00 va avea locAdunarea Generalã Anualã

la sediul organizaþiei: Petrila, str. 8 Martie, nr. 60 (incinta

Grãdiniþei Nr. 2).Ordinea de zi a Adunãrii:a) Raportul Comitetului Executivb) Raportul Comisiei de Cenzoric) Prezentarea Raportului

financiar-contabild) Descãrcarea Comitetului

Executiv de responsabilitãþi, inclusiv cele financiare

e) Orice alte probleme legate de activitatea filialei.

Preºedinte, Profesor, Popescu Valeria

O delegaþie condusã de

primarul oraºuluiVarpalota, MartaTalaber, a fost primitã la Petroºani,duminicã dimineaþã,de primarul Tiberiu Iacob Ridziºi viceprimarulFlorin Nicolae.

Delegaþia maghiarãa sosit în oraºul nostruca sã fie alãturi decomunitatea localã,

acum de ZiuaMaghiarilor dePretutindeni.

Tot cu acest prilej s-au

semnat protocoalele decolaborare în 2015între cele douã oraºeînfrãþite. Pe viitor,

ambii edili au fost de acord sãcolaboreze maiales pe proiecteeuropene.

„Acest pro-gram este foarteechilibrat ºi sebazeazã pe experienþa anilor trecuþi. Avemmulte activitãþi pecare le face de

foarte mult timp ºidorim ca, mai mult, sãcolaborãm pe proiecteeuropene, fiindcã aces-

tea dezvoltã o imaginecivicã vizibilã”, adeclarat la Petroºani,primarul oraºuluiVarpalota, oraº înfrãþitcu Petroºaniul.

De altfel, MartaTalaber a propus sãextindã prietenia cuPetroºaniul ºi i-a pro-pus primarului TiberiuIacob Ridzi o colabo-rare ºi cu un oraº dinItalia, oraº cu careVarpalota a fost înfrãþitrecent. „Eu spun cãacum avem ºi aceastãoportunitate sã colabo-

rãm ºi pe proiecteeuropene. Nu estepentru prima datã,pentru cã noi am maicolaborat în acestdomeniu. Asta nu face decât sã dezvolterelaþiile noastre cuVarpalota ºi, aºa cumvedeþi, rãmânem con-secvenþi, în demersurilepe care le-am fãcutîncã din 1998”, adeclarat Tiberiu IacobRidzi, primarulmunicipiului Petroºani.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Diverse acþiunide ZiuaMaghiarilor dePretutindeniÎ n data de 15 martie,

maghiarii ºi-au sãrbãtoritziua. Este vorba de ziuamaghiarilor de pretutindeni,iar cu acest prilej elevii de lacentrul Cor Iesu din Petroºaniau marcat aceastã zi prinrealizarea unei scenete.

„Este vorba de ziua internaþionalãa tuturor maghiarilor din aceastãlume. Trebuie sã sãrbãtorim cu copi-laºii aceastã zi care este în data de15 martie dar astãzi am avut aceastãactivitate ca sã includem în progra-mul ºcolar pentru cã este foarteimportant pentru copii sã cunoascãacest lucru mai ales pentru copilaºiidin învãþãmântul minoritar

maghiar”, a declarat Eva Acs direc-torul Centrului Cor Iesu Petroºani.

Tot cu acest prilej se marcheazãºi Revoluþia de la 1848 dinTransilvania care se afla substãpânirea imperiului austriac.

„Suntem singura ºcoalã. Esteimportant sã se ºtie cã aceastãculoare roºu, alb ºi verde sim-bolizeazã culoarea naþionalã amaghiarilor nu doar neapãrat amaghiarilor din Ungaria.

Ziua naþionalã a Ungariei este pe data de 20 august. Dar aceastãsãrbãtoare se referã la sãrbãtoareaungurilor din toatã lumea. Dacã stau sã mã gândesc bine ar fi trebuit ca toatã lumea din Europacare a fost implicate în revoluþia din48 ºi toatã lumea care ºi-a pierdut fiiºi fiicele în acea revoluþie cu oamploare cumplitã. Mã refer de cele4000 de suflete care au murit pecâmpia Simeriei ºi nici mãcar unmonument sau o floare nu aduceaminte de acea tragedie. Acesta afost un lucru cumplit ºi lupta împotri-va tiraniei Austriei Habsburgice ºi azitrebuie sã fim foarte fericiþi pentru cãla noi acasã putem sã învãþãm înlimba noastrã maternal ºi avemnicio problemã în acest sens”, a maiprecizat sursa citatã.

Revoluþia Maghiarã din 1848 afost un eveniment important al isto-riei Ungariei din epoca modernã,considerat ca unul din fundamenteleidentitãþii naþionale a poporuluimaghiar.

Monika BACIUMonika BACIU

De Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, la Petroºani

Page 8: CVJ Nr 818, luni16 martie

E i bine, da,patronul –

care este... – aflatla conducereaJiului din toamnalui 1999, AlinSimota, face „eforturi” uriaºe dea prãbuºi echipaJiul înspre Divizia„C”, pe motiv cãsalariile jucãtorilorsunt prea maripentru Divizia „B”!?

Deºi înainte deînceperea campiona-tului 2001-2002antrenorul IoanSdrobiº declara cã„Tragem pentruDivizia A!” lucrurile au stat exact pe dos.Dupã trei etape – din care douã acasã –zero puncte, IoanSdrobiº este demis.Vine Marin Tudorache

din etapa a 4-a, darprima victorie apareabia în etapa a 9-a, 2-1 cu Olimpia SatuMare. „Suntem ruºineaTransilvaniei” declaraSimota dupã un 1-4acasã cu Apullum AlbaIulia (etapa 5-a). Oechipã de surogateprecum Þein, Sãmean,Baroanã, Samoilã,Rãuþã, Buliga,Konicika etc., care mai avea ºi cevade calitate, precum D.Militaru, Fl. Stoica,Vali Badea sau SorinFrunzã, nu putea facefaþã Diviziei „B”. Doarîncã o victorie în tur,1-0 cu „U” Cluj ºiclasarea în zona retrogradãrii, la ºaptepuncte de locul salvator 12...

Din iarnã, Simotaface o altã miºcareneinspiratã, sau

intenþionatã: aducereaunui antrenor totalnecunoscut ºi Ion„Nodicã”Constantinescu, plus„vedetele” Lalciu,Rãuþã, Buteseacã.

Jiul nici nu mai conteazã, în ciudaunor rezultate maibune, printre care ºi

un rãsunãtor 4-0 la„Poli” Timiºoara,codaºa clasamentului.

O retrogradarecãreia nu i s-a opusnimeni. O echipã tri-misã în mod deliberatîn Divizia „C” cã aºa avrut dom` patron, caremai ºi declara pe 3mai 2002, dupã 0-2 laOlimpia Satu Mare(etapa a 24-a): „Bãieþiiãºtia ºi-au bãtut joc de

Jiul ºi au falimentatechipa”.

O are chiaraºa?

Sub masca „vomface o altã echipã”, ceide atunci au semnatcel mai ruºinosmoment din istoria

Jiului de pânã la acelmoment. A fost obãºcãlie generalã,poate cu 3-4 excepþiiprintre jucãtori, unturn Babel cu unnumãr de 38 jucãtori(din care cinci por-tari!), majoritatea fãrãvlagã, penibili, inutili,caraghioºi: Þein, Cireº,E. Trãistaru, Sãmean,Baroanã, Ad. Pãuna,

Al. Cristea, Brebui,Konicika, Lalciu,Sãlãºan, Miºca, Rãuþã,Rizea, Kiss, D. Vizitiu,Buteseacã, Bumbac,au fost simpli figu-ranþã. Pãcãlit de pro-priul anturaj, dar niciel prea sigur de arãmâne în „B”, AlinSimota a reuºit dupãtrei ani sã dãrâme Jiul. Ceea ce i-a reuºitperfect.

M arinTudorache:

„S-a cam vrutretrogradarea...”

Marin Tudorache afost în acea perioadãantrenor principal întur, în ultimele 11etape, apoi secundullui Ion Constantinescuîn retur. „Era o atmos-ferã sumbrã. Sdrobiºnu lãsase cea maibunã moºtenire, eraumulþi jucãtori aduºi deel. Ne-am chinuit cuun lot lipsit de valoareºi apoi Simota a depusdeliberat armele. S-a cam vrut retro-gradarea, dar în ideeade a o lua de la capãtdin vara lui 2002, cuun lot tânãr, cu alteambiþii.

Reconstrucþia a datroade ulterior, echipa

revenind în „B” dupãnumai un sezon, pentru ca în 2005 sãpromoveze în Divizia„A”, eu fiind atunciantrenorul Jiului înultimele zece etape”rememoreazã Marin Tudorache.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 martie 20158 Sport

Meseria sau funcþiade antrenor a devenitcea mai ingratã într-oþarã-balamuc (locul 5în lume la machealã,asta da performanþã!)precum România.

Au ajuns toþi tembelii sã conducã înfotbal ºi apoi înfuncþie de toate,horoscop sau vreme,schimbã antrenorii cape niºte izmene

gãurite. Boala asta acuprins mai ales LigaI, o boalã careumileºte la modul celmai josnic meseria deantrenor. Bãºcãlia dela Dinamo Bucureºtidin ultima vreme e ceamai de râsul cureilor.

Liga a IV-a hune-doreanã pare în acestsens mult mai stabilã.Gabi Niþu de la

Universitatea Petroºanitinde sã batã un record de longevitatepe banca echipei din„Dealul Institutului”.

La fel stau lucrurilela Uricani, undetandemul Scurtu -Baltaru e nemuritor.Vuþã Moldovan e bine„înfipt” la Inter Petrila,Vulcanul îl are mereuîn „cãrþi” pe Marius

Szoradi, care faceechipã bunã cuMugurel Radu, iar laJiul, Sorin Ghiþan ºi Damian Militaru,Cosmin Kanduth ºiMarin Tudorache, contituie un cvartetinexpughabil. Mãcarde ei nu face nimenibãºcãlie, n-are aveaniciun drept.

Pasiunea lor a sfântã.

Henþ cu mâna

BêCÃLIE CU ANTRENORII

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Poveºtile sportului

„Obiectiv” îndeplinit:RETROGRADAREA

Jiului în Divizia „C”!

Jiul Petroºani la startul drumului spre Divizia „C”, în sezonul 2001-2002, cu antrenorul Ioan Sdrobiº (primul din stânga sus),

Alin Simota, la ora retrogradãrii Jiului în Divizia „C”

Marin Tudorache,antrenorul care

a condus Jiul la finalul turului

2001-2002