CVJ nr 583, luni, 31 martie

Nu vor sã fie ºefi>>> PAGINAA15-A

Þeapã cu locuri demuncã în strãinãtate

Au trimis bani înconturile unor

falºi intermediari>>> PAGINAA3-A

Mieii vor putea fitãiaþi ºi în pieþe

>>> PAGINAA4-A

Lupta pentrureprezentativitate

se tranºeazã în 4 aprilie>>> PAGINAA13-A

Existenþa noastrãse datoreazã

pãcatului ”îngãduit” al Evei

>>> PAGINILE 8-9

Urmele unor societãþi “fantomã”,

cãutate de mascaþi în judeþul

Hunedoara>>> PAGINAA7-A

Ilie Pãducel contestã raportul

Corpului deControl al lui Ponta

>>> PAGINAA5-A

L-au prins!

Un adolescent de16 ani este cel carea vandalizat zecide maxi-taxiuri

>>> PAGINAA7-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 583

Luni, 31 Martie 2014

L a Aninoasa s-a pus crucea. Odatã cu închiderea unitãþii miniere din localitate, oraºul a început sã cunoascã greutãþile. Declinul oraºului

Aninoasa a început imediat dupã închiderea unitãþii miniere din localitate. La aceastã cãdere liberã au contribuit ºi cheltuielile din vechiul mandat, considerate de actuala conducere a urbei, a fi nechibzuite. Oraºul Aninoasaaratã ca dupã bombardamente, la propriu. >>>>>> PPAGINILE 12-13AGINILE 12-13

Radiografia unuiORAª “FANTOMÃ”

Cronica Vãii Jiului | Luni, 31 Martie 20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected] coordonator:CarCarmenmen COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Adriana PAdriana PAAVELVEL([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUFotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 7 Deva -Sântuhalm–Simeria DJ 687Cristur –Hunedoara DJ687 Hunedoara –Hãºdat DN 66Cãlan – Bãcia DN7 Mintia – Veþel

DN7 Veþel –Leºnic DN7Leºnic – Sãcãmaº

DN7 Ilia –

Gurasada DN7Gurasada – Burjuc

DN7 Burjuc-ZamDeva, Calea

Zarand;Sântuhalm; DN 76Cãinelul de Jos –Bejan Uricani peDN 66A, str.Muncii

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Cronica Vãii Jiului | Luni, 31 Martie 2014 Actualitate 3

C el puþin 50 de persoane,

cele mai multe dinPetrila, au fostînºelate cu promi-siunea unui loc demuncã bine plãtitîn strãinãtate. Auplãtit comisioanelecerute de cãtre falsul intermediar,iar mai apoi auaºteptat în zadarsã-i mai contactezecineva.

Poliþiºtii din Petrilaîncearcã sã dea deurma celor care, con-tra unor comisioanedeloc de neglijat, le-aupromis oamenilor cã leintermediazã locuri demuncã în diversedomenii în strãinãtate.Conform datelor depânã acum, cei pãcãliþiau gãsit firma prinintermediul Internetuluiºi ºi-au pus toate speranþele în cei carele promiteau marea cusarea. În total, se parecã sunt cel puþin 50 de persoane, care auachitat câte 50 de eurocãtre intermediarii carele-au promis sã-i ducãsã munceascã pestehotare. Când au vãzutcã nimeni nu îi maicontacteazã ºi nici nu lise mai rãspunde latelefon, oamenii ºi-audat seama cã au fostpãcãliþi ºi au fugit lapoliþie sã-i reclame peþepari. Cei mai mulþidintre ei au fãcut cugreu rost de sumelesolicitate ºi vor sã-ºirecupereze banii.

“Am înþeles cã ar fiaproximativ 50 de persoane, însã deocam-datã doar trei persoaneau depus sesizare. Aufost întocmite docu-mentele premergãtoareºi se fac cercetãri subaspectul sãvârºiriiinfracþiunii de înºelãci-une”, a declaratcomandatul PoliþieiOraºului Petrila, OvidiuZaharie. Oamenii legiiîncearcã acum sã deade urma celor care au

solicitat ºi primit baniiceruþi sub formã decomision de interme-diere. Prejudiciul estimat este de celpuþin 2.500 de euro.

V ictime sigureale þeparilor

În Petrila, locurile de muncã sunt cu adevãrat o problemã.Mina Petrila se aflã înprogram de închidere,iar la EM Lonea nu s-au mai fãcut de multãvreme angajãri. Într-unoraº preponderentminier altã datã, indus-trie conexã nu existã,iar mulþi localnici abiatrãiesc de pe o zi pealta. Fãrã un loc demuncã stabil, mulþipetrileni îºi spun spe-ranþa unui contract înstrãinãtate, dar nu odatã au devenit victimesigure ale þeparilor dindomeniu. De exemplu,în anul 2009, circa 30de persoane din Petrilaºi Lupeni au fostînºelate de cãtre ofirmã din Gorj, culocuri de muncã înCipru, pentru care ar fiurmat sã primeascã unsalariu de 2.000 deeuro. Intermediarii auluat banii ºomerilor,dar mai apoi au uitatde obligaþiile asumate.Iniþial, reprezentanþiisocietãþii, care avea caobiect de activitateplasarea de forþã demuncã în diferite þãriale Uniunii Europene,au primit suma de 120de lei de la fiecare per-soanã, pentru proce-

sarea documentelorUlterior, reprezentanþiifirmei au mai solicitat 700 de lei depersoanã, ca garanþiede transport. ªomeriiau rãmas cu buzaumflatã ºi s-au dusglonþ la poliþie.

De asemenea, laînceputul acestui an,un tânãr de 19 ani, dinPetrila, a fost prins depoliþiºtii Biroului deInvestigaþii Criminaledin cadrul PoliþieiMunicipiului Petroºani,acesta fiind pus subînvinuire pentrusãvârºirea infracþiuniide înºelãciune. Poliþiºtii

spun cã, în perioadaseptembrie-noiembrie2013, tânãrul a pretinsºi primit de la douãpãrþi vãtãmate sumelede 100 de Euro, ºirespectiv 300 de Euro,sub pretextul ºi promi-siunea intermedieriiunor contracte demuncã în strãinãtate,dar fãrã a realiza înrealitate acest lucru.

C um sã vã feriþi de þepari

Pentru a nu devenivictime ale þeparilor,autoritãþile vã sfãtuiescsã vã gândiþi de douãori înainte de a apela

la firmele de interme-diere pentru un loc demuncã în strãinãtate ºi,mai ales, sã verificaþiatât firma care inter-mediazã plecarea, câtºi angajatorul. În plus,este bine sã citiþi cuatenþie contractul pecare îl semnaþi ºi nudaþi bani înainte de aajunge la destinaþie ºide a vã asigura cã suntîndeplinite condiþiiledin contract. Trebuiesã ºtiþi cã fraudele îndomeniul intemedieriide forþã de muncã înstrãinãtate s-au înmulþitfoarte mult în ultimiiani. Autoritãþile îi sfãtu-iesc pe cei interesaþi sãverifice, în primul rând,firmele de intermedierela InspectorateleTeritoriale de Muncã(ITM) pe raza cãrorafuncþioneazã respec-tivele societãþi. Acestlucru se poate face pesite-urile ITM-urilor dinjudeþul în care firmelesunt înregistrate saudirect la sediulInspecþiei Muncii. Deprecizat cã firmele careau ca principal obiectde activitate interme-dierea de forþã de

muncã în strãinãtate au obligaþia sã seînregistreze la ITM, în caz contrar fiind pasi-bile de amendã. Dacãsolicitanþii unui loc demuncã în strãinãtateplãtesc comisioane pen-tru care nu primesc înschimb serviciile solici-tate, cazul intrã subincidenþã penalã ºi seîncadreazã la înºelãci-une. În acest caz,pãgubiþii trebuie sã seadreseze poliþiei, careva cerceta respectivafirmã ºi o va sancþionaîn consecinþã. Atenþie,însã, la actele pe carele semnaþi! Unele contracte nu conþinprevederea fermã cã vise va gãsi un loc demuncã, ci cã firmarespectiva vã oferãconsiliere în gãsireaunui job pe o anumitãperioadã. În acestecazuri, se întamplãfrecvent ca firma sãîntarzie lucrurile sau sãvinã cu mai multeoferte de neacceptat,pânã la expirareaperioadei prevãzute încontract. Astfel, clienþiirãmân ºi cu banii luaþiºi fãrã loc de muncã,fãrã sã poatã intra subincidenþa legii.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

D espre faptul cã hoþiisunt la tot pasul în

Petroºani, cotidianul nostru vorbea în câtevamateriale ample publicatechiar sãptãmâna trecutã.Revenim cu acelaºisubiect, dar posibil cu alþiautori ºi cu alt scenariu.

În Valea Jiului, deºi cãrbunele este baza, fierul pareîn ultimii ani cã este mairâvnit. Dacã este cãutat, nuare nimeni de comentat atuncicând oamenii o fac legal, dardacã vorbim de „cãutat” în alþitermeni, atunci acest lucru nederanjeazã pe toþi. “Magneþii”,oamenii care furã oricebucãþicã de fier, nu au pre-tenþii. Garduri, poduri, cabluri,toate le priesc, iar acum auînceput sã fure chiar ºi uºile de

bloc. S-a întâmplat recent, lasfârºitul sãptãmânii trecute,într-o scarã dintr-un bloc aflataproape de centrul Petroºaniu-lui. “Joi seara când am ajunsacasã era totul normal, iarvineri dimineaþa când am ieºitdin scarã sã merg la servici,

am vãzut cã uºa din fier de lacasa scãrii dispãruse”, ne-adeclara o locatarã a blocului cupricina de pe strada Slãtinioaradin Petroºani. În acest ritm,cât timp bunurile nu ne maisunt în siguranþã, fie cã vorbimde garduri, uºi sau maºini, neîntrebãm unde vom ajunge?!Unde se vor termina acestefurturi care ne prejudiciazã petoþi, prin faptul cã obiectele depe domeniul public trebuiescînlocuite tot din banii noºtri, aituturor, iar asta sub nasulpatrulelor de poliþie? Într-obunã zi, deºi nu am dori sãdãm idei, nu este exclus sã netrezim fãrã avionul din sensulgiratoriu din zona aproape deSpitalul de Urgenþã. Pe cine sãdãm vina atunci ºi unde-i maiprindem pe vinovaþi?!

Adriana PAdriana PAAVELVEL

Þeapã cu locuri de muncã în strãinãtate

Au trimis bani în conturile unor falºi intermediari

Petroºaniul nu mai este un oraº sigur.Se furã orice de oriunde

D irecþiaSanitar

VeterinarãHunedoara a decis(sãptãmâna tre-cutã) cã mieii vorputea fi tãiaþi ºi înabatoarele pieþelor.

Asta, dupã ceAutoritatea NaþionalSanitar – Veterinarã ºipentru SiguranþaAlimentelor a luathotãrârea ca în oraºelemari sã fie autorizate(temporar) centrele desacrificare a mieilor.Mãsura este valabilãdoar pentru perioadade dinainte a sãrbãto-rilor de Paºte.

„Noi am fãcut toate

demersurile necesare ºi am înregistrat unsucces. Prin urmare,pe perioada sãrbãto-rilor pascale, vomputea utiliza punctul desacrificare al mieiloramplasat în PiaþaCentarlã dinPetroºani”, a declaratIoan Pristavu, adminis-tratorul pieþelor dinPetroºani.

În judeþulHunedoarafuncþioneazã un singurabator „autorizat sani-tar – veterinar pentruschimburi intracomu-nitare”. Este vorbadespre cel de laCerteju de Sus. Încazul în care aba-toarele din pieþe nu ar

fi primit undã verde defuncþionare, toþi oieriihunedoreni ar fi fostnevoiþi sã se deplasezepânã acolo. Din acest

motiv, preþul cãrnii demiel ar fi putut creºte,datoritã cheltuielilorlegate de transport.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Sute de miide cereridepuse laAPIA pentrufinanþare

P este 306.000 decereri de platã

au fost depuse defermierii hunedorenila Agenþia de Plãþiºi Intervenþie pentruAgriculturã (APIA),în perioada 1 martie– 27martie 2014, încadrul Campaniei deprimire a cererilorde platã pesuprafaþã, pentru osuprafaþã de 1,4milioane hectare,susþin reprezen-tanþii APIA..

Pentru a beneficiade sprijinul financiarpe suprafaþã fermieriitrebuie sã depunã laCentrele APIA, în intervalul 1 martie -15 mai 2014, o sin-gurã cerere de platã.Pentru depunereacererilor de platãîncepând cu data de

16 mai se vor apli-capenalitãþi de 1%pentru fiecare zi lucrãtoare de întâr-ziere. Dupã data de 9iunie 2014 cererea desprijin nu mai esteadmisã la calcul.

APIA invitã fermieriicare nu au mai benefi-ciat de aceastã schemã

de sprijin sã depunãcerere la centraljudeþean sau local lacare sunt arondaþi, iaractualii fermieri benefi-ciari sã depunã cerereconform invitaþiei pri-mite / programãriiafiºate la centrele APIA.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 31 Martie 20144 Actualitate

T ârg de animale, îna treia zi de Paºte.

Administraþia localã dela Petrila continuã ºianul acesta tradiþia dea organiza târgul deanimale. An de an, acesttârg a fost organizat înziua Sfântului Gheorghe,însã anul acesta eveni-mentul va avea loc în atreia zi de Paºte.

“Târgul de animale va fiîn luna aprilie, în 23 aprilieîn locaþia unde se orga-nizeazã în fiecare an, la

Jieþ”, a declarat VasileJurca, viceprimarul oraºuluiPetrila.

Responsabilii de laPetrila au dat sforã’n þarãpentru a atrage cât mai

mulþi crescãtori de animale. “De fiecare datã trimi-

tem la toate primãriileinformare, anunþuri ºi pecale verbalã vorbim cu pri-marii, viceprimarii din zonãºi îi anunþãm de acest târgcare la un moment dat spersã aibã o amploare maimare cu atât mai mult cucât s-au înmulþit crescãtoriide animale ºi în oraºulPetrila ºi în celelalte locali-tãþi datoritã programelorderulate de cãtre MinisterulAgriculturii”, a mai spussursa citatã.

În fiecare an, mai mulþi

crescãtori de animale dinValea Jiului ºi din þarã ºi-audat întâlnire la târgul deanimale. Târgul de animalede la Petrila se þine de douãori pe an.

Monika BACIUMonika BACIU

În a treia zi de Paºte, târg de animale la Petrila

Mieii vor putea fitãiaþi ºi în pieþe

Monika BACIU

P atru din ºase

La nivelul Vãii Jiuluidoar patru din cele ºaselocalitãþi au beneficiat dealocaþii financiare de laMinisterul Administraþiei ºiDezvoltãrii Regionale. Estevorba de Petrila, Petroºani,Vulcan ºi Aninoasa.

Municipiul Lupeni ºi oraºulUricani nu au beneficiat deniciun leu de la ministerulde resort nici pe parcursulanului trecut ºi nici înprimele douã luni ale aces-tui an. Cele patru localitãþiau beneficiat în total de1.535.848,1 de lei.

Pentru administraþialocalã de la PetrilaMinisterul Administraþiei ºiDezvoltãrii Regionale a alo-cat sume importante de

bani pentru douã proiecte.Ba mai mult, aproape 90la sutã din banii alocaþi înaceastã perioadã de timpau fost alocaþi cãtreConsiliul Local Petrila. Aufost efectuate transferuri însumã de 1.080.109 de leiconform Legii 114/1996pentru construcþie delocuinþe sociale.Administraþia localã dinestul Vãii Jiului a reuºit sãfinalizeze în ultima lunã aanului trecut cele patruimobile de locuinþe sociale.Cei de la Petrila au maiprimit 34.860 de lei pen-tru reabilitare termicã. Totde bani pentru reabilitaretermicã a beneficiat ºi con-

siliul local de la Petroºani.Aici s+au transferat de laministerul de resort262.419,11 lei. LaPetroºani a demarat înurmã cu câþiva ani unamplu proiect pentrureabilitarea termicã a maimultor imobile. Lucãrile aufost stopate din cauza fon-durilor insuficiente alocatede Guvern.

Alte douã localitãþi aumai primit bani anul trecutde la minister. Este vorbade Consiliul Local Vulcan ºiConsiliul Local Aninoasa.Aici au fost transferaþi baniîn baza OUG 28/2013.Ordonanþa face referire la

Planul naþional de dezvoltare localã.

N iciun leu pentru turism

Nici anul trecut ºi nici înprimele douã luni ale aces-tui an, conform datelor ofi-ciale publicate de minister,nu au fost alocate fonduripentru dezvoltarea turimu-lui în Valea Jiului. Aici aufost demarate lucrãri dedezvoltare a domeniilorschiabile din Straja, Parângºi Pasul Vâlcan, însã niciunleu nu a fost redirecþionatspre aceste proiecte.


MaximilianGÂNJU

Pãducel spune cãlucurile nu stau aºacum pretind cei de laCorpul de control alprimului ministru.Primarul susþine cã dintotalul de 217 obiec-tive de racordat(gospodãrii, ºcoalã,cãmin cultural etc.) lasistemul de canalizare(au apã potabilã ºicota necesarã) s-auracordat 90, deci înprocent de 41,47%din total obiective, ast-fel cã afirmaþia

”canalizarea Cimpaeste nefuncþionalã” nuare suport real consid-erã Pãducel. ªi înlegãturã cu instalaþiilemontate în staþia deepurare Cimpa, edilulpretinde cã ” acesteaîºi îndeplinesc în totali-tate funcþiile pentrucare au fost prevãzuteîn fluxul tehnologic alstaþiei de epurare ºisunt instalaþii similarecu cele solicitate prinproiectul tehnic„.

Organele deurmãrire penalã, saudupã caz, instanþa dejudecatã va decide

însã dacã la PrimãriaPetrila au fost comiseinfracþiuni de naturãpenalã în derulareaproiectelor deinvestiþii.

Piatra de moarãpentru edili pare a fiproiectul privindrealizarea canalizãrii ºia staþiei de tratare aapei uzate din Cimpa,unde s-au descoperitnereguli ce i/au deter-minat pe inspectoriiCorpului de control alpremierului sã sesizezeorganele de urmãrirepenalã. Potrivit rapor-tului, în legãturã cuproiectul „Canalizareaapelor menajereCimpa”, în Certificatulde urbanism edilii nuau specificat procentulde ocupare a terenu-lui, coeficientul de uti-lizare al acestuia ºidimensiunile minime ºi

maxime ale parcelelor,iar la data emiteriiautorizaþiei de constru-ire acordul de mediunu era obþinut.Raportul aratã ºi cãlucrãrile au fost iniþiatefãrã a fi emis Avizulde gospodãrire aapelor, iar în perioada25.04.2008-05.02.2009, lucrãrilepentru proiectul„Canalizarea apelormenajere Cimpa” aufost executate fãrã a fiemisã/prelungitãautorizaþia de constru-ire. Cea mai mareproblemã o reprezintãînsã o diferenþã deaproape 1, milioanede lei pe care primãriaa plãtit-o în plus faþãde valoarea contractu-lui. În documenteletransmise Corpului decontrol al primului-ministru, nu au fost

identificate înscrisuridepuse de cãtrereprezentanþiiPrimãriei OraºuluiPetrila privindfinanþarea cu sumasuplimentarã de1.499.698,60 RON,reprezentând diferenþadintre suma totalã alo-catã de la bugetul destat pentru finanþareaproiectului ºi sumaaprobatã prin cerereade finanþare. Deºisuma totalã utilizatã

de cãtre PrimãriaOraºului Petrila, înperioada 2006 -2011, de la bugetul destat ºi de la bugetullocal, pentru investiþia„Canalizarea apelormenajere Cimpa”, afost de 5.176.248,37RON, la data efec-tuãrii controlului,obiectivul „Canalizareaapelor menajereCimpa” nu erafuncþional.

MADR generos cu CL Petrila

1,5 milioane pentru patru din ºase localitãþi din Valea JiuluiP este un million de lei pentru Valea

JIului. Ministerul Administraþiei ºiDezvoltãrii Regionale a publicat plãþile efec-tuate în decursul anului 2013 ºi cele efectu-ate în primele douã luni ale acestui an.

Ilie Pãducel contestã raportul Corpului de Control al lui Ponta

P rimarul localitãþii Petrila, IliePãducel contestã raportul

Corpului de Control al primuluiministru care au scos la ivealã posibile fapte de corupþie în legã-turã cu mai multe proiecte deinvestiþii ce s-au derulat în oraº.

CarmenCOSMAN - PREDA

Un program derulatde Organizaþai SalvaþiCopiii, în care suntimplicaþi ºi profe-sioniºtii AgenþieiNaþionale Antidrog.

Programul, care sederuleazã ºi în judeþulHunedoara, va debutaprintr-un program deformare la nivelnaþional în care 70 deprofesioniºti ºi volun-tari vor dezvolta com-petenþele necesareimplementãrii progra-mului educaþional ºivor sprijini, pe par-cusul unui an,adoptarea unui stil deviaþã sãnãtos de cãtre8.000 de copii dinînvãþãmântul preuni-versitar. Cei de laSalvaþi Copiii au pre-cizat cã acest programîºi propune sã sprijinedezvoltarea unei cul-turi ºcolare în care

sãnãtatea copilului,fizicã ºi emoþionalã, sãdevinã o valoaretranspusã în conþinu-turi, competenþe ºiactivitãþi specifice,destinate copiilor dintoate ciclurile deºcolaritate, implemen-tate de voluntari peer-educatori, de cadredidactice, de asistentemedicale ºi mediciºcolari. De asemenea,se rumãreºte creºtereagradului de conºtienti-zare ºi informare acopiilor ºi a adulþilorcu privire la drepturilecopiilor la sãnãtate,educaþie, protecþie,precum ºi la nevoiaschimbãrii de atitudiniºi mentalitãþi aleadulþilor cu privire lacopil ºi drepturile sale.Iar scopul final estepromovarea unui stilde viaþã sãnãtos înrândul elevilor prinelaborarea ºi imple-mentarea unui pro-

gram de educaþie pen-tru sãnãtate, adaptatfiecãrui nivel deºcolaritate, începândcu grãdiþia ºi pânã laînvãþãmântul liceal.

S tatisticiîngrijorã-

toare

Ultimul studiu publi-cat de OrganizaþiaMondialã a Sãnãtãþiicu privire la sãnãtateacopiilor din mediulºcolar, în cadrul cãruiaa fost investigatãstarea de sãnãtate acopiilor din România,aratã cã 26% dintrebãieþi ºi 11% dintrefete au fumat primaþigarã înainte de vârs-ta de 13 ani, 6% din-tre bãieþii cu vârstecuprinse între 11 ºi15 ani fumeazã sãp-tãmânal. De aseme-nea, 19% dintre bãieþiºi 11% dintre fete auconsumat pentruprima datã alcool

înainte de a împlini11 ani, la 15 ani,36% dintre bãieþi con-sumã alcool sãptãmâ-nal, 12% dintre ado-lescenþii românifumeazã canabis, 17%dintre fete ºi 48% din-tre bãieþi au avutprimul contact sexualînainte de 15 ani ºidintre aceºtia doar 9%au folosit mijloace deprotecþie.

Adriana PAVEL

Dacã acum câþivaani, oamenii din ValeaJiului, cel puþin,vedeau doar prin filmescene în care haineleerau duse la spãlãto-rie, acum, la niveluljudeþului Hunedoara,cel puþin, acest lucru adevenit o obiºnuinþã.

Se apeleazã la acestefirme specializate pen-tru cã în primul rândeste mai comod.“Hainele le spãl acasãpentru cã nu estemare lucru, le pun înmaºinã ºi le scot laîntins, dar la lucrurilemai mari, cum ar fiperdelele, sunt foartemulþumitã de cum ies

”, ne-a declarat ofemeie din Petroºani.

De la cãmãºi larochii de searã, lalenjerie, pilote sauhaine de iarnã, toateajung în spãlãtoriiledin tot judeþul, iarpreþurile în generalsunt foarte bune.Curãþarea unui costumcostã 30 de lei, ocãmaºã spãlatã scoatedin buzunarul clientu-lui 5 lei, iar o lenjeriede pat costã 15 leispãlatul ºi 12 lei cãl-catul. “ Clienþii aduchaine la noi, cãmãºi,în special, pentru cãnoi avem utilaje, iarcalitatea este mult maibunã ºi iese mult mai

Ok decât ceea ceîncercãm noi acasã sãfacem ”, a declaratadministratorul uneifirme de profil dinpartea de nord ajudeþului.

De altfel, hotelurilesau restauranteleapeleze demult laacest tip de serviciupentru cã au începutsã punã preþ pe cali-tate. ªi, un real succesîn ultimii ani îl înreg-istreazã ºi serviciul despãlat ºi curãþatcovoare, oferit despãlãtoriile auto. Fievarã, fie iarnã, clienþisunt tot timpul.“Avem destul de mulþiclienþi pe zi, cam 5, 6,

ceea ce este bine ”, aspus angajatul uneispãlãtorii din Vulcan.Pentru ca un covor sãfie lunã conteazã atâtpresiunea apei, cât ºidetergentul special,acelaºi care sefoloseºte ºi la tapiþeriade maºini. Totuºi pelângã cei care aleg sã-ºi ducã hainele saucovoarele la spãlãtori-ile de profil, în Valea

Jiului sunt încã mulþialþii care considerã cãorice lucru este binefãcut doar de mânalor. În ultimii doi ani,astfel de firme special-izate au început sãaparã tot mai des înjudeþul Hunedoara, ºicum se apropie sãrbã-torile pascale ºi implic-it ºi curãþenia gener-alã, acestea nu vorduce lipsã de clienþi.


Uneori, rufele nu se mai spalã în familie

Î n ultimii ani, serviciile de spãlã-torie ºi curãþãtorie au început sã

meargã bine, chiar ºi într-o zonãsãracã, aºa cum este Valea Jiului. Înschimbul unei sume relativ micã debani ºi dupã maxim douã zile, poþisã iei de la curãþãtorie orice hainaspãlatã ºi cãlcatã.

Alegeri sãnãtoase - un program inclusiv pentrucopiii din grãdiniþe!

S ub înrumarea doctoruluiCristian Andrei ºi a expertei

în nutriþie Cornelia Marin, copii dingrãdiniþe, ºcoli ºi licee vor fiînvãþaþi sã facã alegeri sãnãtoasepentru viaþa lor, în cadrul progra-mului "Alegeri Sãnãtoase".


Carmen COSMAN - PREDA

Acþiunea procurorilorDIICOT ºi a ofiþerilorBCCO participanþi la misi-une a vizat destructurareaunei grupãri infracþionalestructuratã pe mai multepaliere, specializatã îninfracþiuni de delapidare,spãlare de bani ºi evazi-une fiscalã. Mascaþii audescins, concomitent în 33de locaþii de pe razajudeþelor Sãlaj, Satu Mare,Bihor, Hunedoara, Dolj,Prahova, Constanþa ºi amunicipiului Bucureºti.Anchetatorii spun cã înaceastã cauzã existã infor-maþii cã, începând cu anul2010, pe raza mai multorjudeþe, au funcþionat soci-etãþi de tip „fantomã”, careerau folosite de cei care le-au înfiinþat cu scopul deeluda bugetul de stat,

sumele de bani obþinute înurma activitãþilor de evazi-une fiscalã ºi delapidareintrând în posesia mem-brilor grupãrii. “Acestesocietãþi „fantomã” erauînfiinþate pe numele unorpersoane cu o condiþiematerialã precarã, în scopuldeschiderii unor conturibancare, obþinerii de car-duri ºi emiterii de facturi fis-cale fictive în interesul soci-etãþilor comercialeaparþinând liderilor grupu-lui de criminalitate organi-zatã. Sumele plãtite princonturile societãþilor fan-tomã erau ridicate înnumerar sau de la ATM-uriimediat dupã platã ºi sereîntorceau în posesia soci-etãþilor cu activitate eco-nomicã realã, administrarede suspecþi care foloseauaceste societãþi fantomã.Membrii grupãrii intro-duceau aceste sume în

cadrul societãþilor pe carele administrau, cu titlu deîmprumut asociat sau cred-itare firmã, creândaparenþa legalitãþii acestorsume”, spun procuroriiDIICOT. Dupã ce nu maiaveau nevoie de societãþilefantomã, suspecþii încercausã ºteargã orice urmã ceducea la ei ºi cesionaupãrþile sociale cãtre cetãþenistrãini pentru a se acreditaideea cã pasivul ºi activulsocietãþilor au fost preluatede cãtre aceºtia din urmã,împreunã cu evidenþa con-tabilã a firmelor, care înrealitate nu existã. ªi toateaceste cesiuni fictive erau

realizate pentru inducereain eroare a organelor fis-cale.

Prejuiciul calculat pânãacum se ridicã la peste 5milioane de euo, iar

oamenii legii au anunþat cãvor fi instituite mãsuri asig-urãtorii pentru recuperareabanilor.

De la locuinþele sus-pecþilor au fost ridicate, înurma percheziþiilor, facturifiscale, documente con-tabile, mijloace de stocare adatelor informatice, diferitesume de bani, ºtampile aleunor societãþi comercialefolosite de suspecþi pentruactivitatea de inducere îneroare, înscrisuri ºi instru-mente de platã. De aseme-nea, au fost audiate 25persoane, bãnuite cã aravea legãturã cu aceastãcauzã.


Un adolescent de 16 anieste cel care a reuºit sãbage spaima în proprietariide maxi-taxiuri ori taxime-

tre din municipiulPetroºani. Acþiona singur ºifãrã teama cã va fi prins,uneori doar pentru a nu-ºiieºi din mânã, ºi, chiardacã câºtigurile lui eraumici, pagubele produse

erau infinit mai mari.Putiul a spart peste30 de autovehicule ºia dat loviturã dupãloviturã luni în ºir, înperioada decembrie2013-martie 2014.„Minorul acþiona sin-gur, pe timpul nopþii,spãrgând geamurilelaterale ale unorautovehicule parcate,în special autoturismegen taxi ºi microbuzede transport per-

soane, dupã care sus-trãgea din interior staþii deemisie-recepþie ºi diversesume de bani. De aseme-nea, minorul a pãtruns înunele autovehicule, iardupã ce a rãvãºit bunuriledin interior a plecat fãrã asustrage bunuri sau valori,în timp ce în alte cazuri adistrus geamul lateral fãrã amai pãtrunde în interior”, adeclarat Bogdan Niþu,purtãtor de cuvânt al IPJHunedoara.

Adolescentul este cerc-etat în libertate, dupã cedosarele penale au fostanalizate cu procurorul decaz din cadrul Parchetuluide pe lângã JudecãtoriaPetroºani, care a dispuscercetarea minorului înstare de libertate ºi contin-uarea urmãririi penale. Estesuspect de comitereainfracþiunilor de furt califi-cat, tentativã la infracþiuneade furt calificat ºi dis-trugere.

Diana MITRACHE

Clubul Jiul din Petroºania fost din nou þinta hoþilor,iar cei de la stadion se temsã facã plângere. Astadupã ce la ultima recla-maþie pe aceeaºi temã,responsabilii din LuncaJiului erau la un pas sã fieamendaþi de poliþie, pentrucã nu au pazã. Singurulcare poate face ceva esteAlin Simota, însã, acesta seaflã acum în penitenciar,iar Tiberiu Iacob Ridzi s-agândit sã rezolve cumvasituaþia.

„În ultima perioadã s-auconstatat mai multe furturiacolo, a fost distrus gardulîmprejmuitor ºi bazasportivã. Sãptãmânaviitoare voi avea o discuþie

cu administratorul special,pentru cã Asociaþia este îninsolvenþã ºi o sã solicitadministratorului o formulãprin care sã putem sãintervenim noi, cel puþin labaza sportivã, pentru cãbunurile sunt ale noastre”,a declarat Tiberiu IacobRidzi, primar Petroºani.

Hoþii au dat atacul mier-curi, iar paguba a fost con-statatã joi dimineaþã, de ceide la Jiul.

Potrivit lui MarinTudorache, magneþii aufurat cablu electric de lainstalaþia de iuliminat aterenului sintetic ºi maimulte bucãþi dintr-un gardde 100 de metri lungime.Asta dupã ce cu câteva zileîn urmã a mai fost o spargere.

Pazã pentru Jiul

P rimarul municipiului Petroºani,Tiberiu Iacob Ridzi se gândeºte sã

punã pazã la stadionul Jiul din Petroºani,dupã ce hoþii au dat în repetate rânduriatacul la baza sportivã.

Urmele unor societãþi “fantomã”, cãutate de mascaþi în judeþul Hunedoara

M ascaþii au descins din nou în judeþulHunedoara în cãutarea unor societãþi

“fantomã” care acþionau pe mai multejudeþe ºi care au produs un prejudiciu depeste 5 milioane de euro.

L-au prins!Un adolescent de 16 ani

este cel care a vandalizat zeci de maxi - taxiuri

P oliþiºtii din Petroºani au reuºit sã deade urma hoþului care a terorizat, zile

în ºir, proprietarii de maxi – taxiuri ºitaximetre de 16 ani. Este un puºti de 16ani care, în momentul în care a fost prins,vandalizase peste 30 de autovehicule.

IleanaFIRÞULESCU

Searã ineditã încadrul Clubului FeminaPetroºani, la întâlnirealunarã! Invitatul speciala fost omul de televiz-iune Ionuþ Drãgotesc,cel cunoscut prin atitu-dine, prin implicarea înviaþa comunitãþii, prinorganizarea de acþiuniumanitare, dar ºi impli-carea în viaþa culturalãprin spectacole ºi invi-taþi de marcã etc. Întoate aceste demersuri

a atras ºi sfinþi pãrinþialãturi de care IonuþDrãgotesc a petrecutmult timp, i-a capacitat,i-a adus printre noi

începând de la cei curesponsabilitãþi înalte înierarhia Bisericii, amãnãstirilor, pânã lasimpli preoþi cu har…

Tema de vineri, 28martie, a fost ”Femeiaîn religia ortodoxã”.Ionuþ Drãgotesc a depã-nat întâmplãri din viaþasa personalã, dar ºi dinviaþa altora cu care s-aintersectat, despre put-erea credinþei la fiecarepas al vieþii…

Gazda a fost VioletaBurlec ºi echipafemeilor social democ-

rate, care au motivataceastã temã a femeiiîn ortodoxie punctândfirul roºu al credinþei pelinie femininã.

”Societatea noastrãcivilizatã a adus drep-turile femeii, darDomnul Iisus a adusrespectul ei. Hristos avindecat femei: pesoacra lui Petru, pefemeia gârbovã, pe ceacu scurgere de sânge. Alãudat pe vãduva caredãduse doi bãnuþi laTemplu. A ascultatrugãciunea cananeenceipentru fiica ei. A vorbitla fântâna lui Iacov cufemeia samarineanã, cea devenit mai apoi

muceniþã. Pe drumulGolgotei, Hristosmergea zdrobit subpovara crucii. Maica Saºi Maria Magdalena Îl

urmau îndeaproape.Veronica I-a întinsnãframa ca sã-ºi ºteargãfruntea. Nici o femeienu L-a trãdat peDomnul Iisus. Iuda L-avândut. Petru s-a lepã-dat de El în noapteacând a fost prins. Tomas-a îndoit de Înviere.Femeile nu s-au îndoit,n-au fugit, nu L-aupãrãsit pe drumulGolgotei. Ele I-au unstrupul. Ele L-au plâns ºiL-au aºezat înMormânt. Lor Li s-aarãtat întâi ºi ele auvestit primele sculareaLui din morþi. Femeileau profunzimi sufleteºtimai mari decât bãrbaþii.Au o inimã caldã ºiintuiesc totul din iubire.Au puterea de a sedãrui, aducând luminãºi bucurie. Sunt fiinþeplãpânde, dar cu sufletmare, plin de delicateþeºi gingaºie. Femeilesunt asemeni florilor.Floarea bucurã pe toþi.Înfloreºte ca sã aducãbucurie. Oferã fru-museþea petalelor eiminunat colorate ºi par-fumul ei. Se lasã ruptãºi moare ca sã-þi facã obucurie, ca sã-þi înfru-museþeze viaþa ºi casa.Cãci totul în lumerãsare din durere”- aspus Violeta Burlec,

preºedinta ClubuluiFemina din Petroºani.

”A fost o întâlnireinteresantã care aîmbogãþit viaþa spiritu-alã a multora dintre noi.Povestea domnuluiDragotesc despreînsemnãtatea credinþeiîn viaþa sa ºi a familieisale a adãugat un plusde emoþie temei noas-tre. Relatãrile despreîntâlnirile sale cu sfinþiipãrinþi ai acestei þãri,

lucru deloc uºor pentruunii dintre noi, cum arfi întâlnirile cu ArseniePapacioc ºi alþii, au fostpline de înþelepciune.Doamnele au pusdiverse întrebãri la caredumnealui a rãspuns cumultã modestie,motivând cã nu este celmai în mãsura sãrãspundã, dar din expe-rienþa avutã alãturi deacei sfinþi pãrinþi ºi-aexrimat pãrerea”- a maiprecizat, la finalul întâl-nirii, Violeta Burlec.

Una dintre iniþia-

toarele acestei acþiuni,cu aceastã temã, esteMariana Popa, cea carecrede cã fãrã femeie –în religie, în istorie ºi înprezent – lumea n-armai fi atât de animatã,iar marele pãcat al Eveia fost unul necesar,îngãduit de divinitate.

”Este o noutate, celpuþin pentru mine, pen-tru cã nu este lucrupuþin sã accepte invi-taþia un om de televiz-

iune ca IonuþDrãgotesc, pentru cã încauzã este vorba depolitic. Clubul FeminaPetroºani este alfemeilor social democ-rate ºi implicit al orga-nizaþiei municipalePSD. Doar cã la Clubnu se face politicã ºisunt invitate femei dintoate categoriile profe-sionale. Tema ” Femeiaîn religia ortodoxã”este una incitantãcunoscându-se loiali-tatea, credinþa ºi luptapentru aceasta afemeilor care au fãcut

istorie. Poate doar Evaar putea sã dezminatã(râde – n.n.), aºa cum aspus ºi Ionuþ Drãgotescpentru a ne mai potolielenul cã suntem cuadevãrat bune. DarBiblia spune ”creºteþi ºivã înmulþiþi”. Deci, acelpãcat al Evei a fostîngãduit cu un scop. Acreat lumea populând-oºi implicându-se în dru-mul spre civilizaþie.

Dacã ne-am fi luat dupãcuminþenia lui Avram,cei doi erau ºi acum îngrãdina Edenului, iarnoi n-am mai fi existat.Glumesc ! Vreau sãspun cã în timp ce dl.Drãgotesc vorbea, însalã era o liniºte carefãcea ca vocea sã-i fiemai profundã. Cât timpa vorbit, nici una dintrefemei nu a îndrãznit sã-ºi aprindã o þigarã, deºi

ne aflam în restaurantulHotelului Onix…” - adeclarat Mariana Popa,dublu vicepreºedintePSD ºi OFSD, una dininiþiatoarele acþiunii.

Doamnele au începutsã punã întrebãri ºiuºor, uºor a început oadevãratã dezbatere. S-a remarcat un psi-holog…

" Am mai fost invi-tatã la acþiunile organi-zate în cadrul ClubuluiFemina ºi chiar am par-

ticipat la câtevaîntruniri. Seara devineri, când s-a discutatdespre religie ºi liber-tate, femeia ºi impor-tanþa ei, dar ºi despretentanþiile lumii actualecare uneori poate neîndepãrteazã deDumnezeu, de absolut,a fost, pot spune dinpunctul meu de vedere,cea mai reuºitã de pânãacum. Prezenþa unui

jurnalist cunoscut, care,pe lângã munca dinmass media, ne-a vorbitmai ales despre caleaspre bisericã, a fost unaoportunã. ªi, seara afost o reuºitã ºi pentrucã a fost una interac-tivã, cu întrebãri ºirãspunsuri care au creato atmosferã animatã" –a precizat AdrianaPavel, psiholog ºi jur-nalist.

La final, s-au fãcutdaruri. Ionuþ Drãgotesc

a înmânat o icoanã sug-estivã cu precizarea caaceasta sã vegheze depe un perete al sediuluiPSD Petroºani.

ªi femeile au fãcutun dar invitatului – untablou al SfântuluiArdealului, ArsenieBoca, pictat de un omal Vãii Jiului cu unhandicap major ºi carese poate deplasa doarîn scaun cu rotile…

Cronica Vãii Jiului | Luni, 31 Martie 20148 Actualitate Actualitate 9

Existenþa noastrã se datoreazã pãcatului ”îngãduit” al Evei”Femeia în religia ortodoxã” a fost tema Clubului Femina din Petroºani al

cãrui invitat a fost omul de televiziune Ionuþ Drãgotesc, cel cunoscut cafiind un apropiat al Bisericii, care a implicat pe sfinþii pãrinþi în viaþa culturalºi spiritual a comunitãþii din Valea Jiului.

Acel pãcat al Evei a fost îngãduit cu un scop. A creat lumea populând-o ºiimplicat în drumul spre civilizaþie. Dacã ne-am fi luat dupã cuminþenia luiAvram, cei doi erau ºi acum în grãdina Edenului, iar noi n-am mai fi existat.Glumesc ! Vreau sã spun cã în timp ce dl. Drãgotesc vorbea, în salã era o liniºtecare fãcea ca vocea sã-i fie mai profundã”.

Adriana PAVEL

Pe lângã trufandalele speci-fice primãverii, comercianþii deocazie oferã spre vânzareclienþilor ºi bucheþele de flori sauunele chiar plantate în ghivece,pentru a rezista mai multtimp.Preþurile variazã în funcþie

de mãrimea buchetului sau aghivechiului, de la 5, 8, 10 ºipânã la 20 de lei. Comercianþiispun cã numãrul celor carecumpãrã florile este relativ, cãsunt zile mai bune ºi altele maipuþin bune."Florile provin dingrãdina mea ºi sunt foarte fru-moase, dar uneori nu prea avem

clienþi. Preþurile sunt destul demici.", ne-a spus una dintrecomerciantele din Piaþa de laVulcan. Totuºi, cea mai maretrecere o au narcisele sau brân-duºele sãlbatice, culese de pemunþi de cei care merg dupãurzici sau leurdã.

Florile dau culoare pieþelor din Valea Jiului

C umpãrãtorii careau drum zilele

acestea prin pieþele dinValea Jiului au ocaziasã admire flori de toateformele ºi culorile.Acestea rãspândescpeste tot parfumul lor,ademenindu-i pe clienþisã le cumpere ºi sã leducã acasã.


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Astfel, la clasa a II-a estevizatã evaluarea compe-tenþelor de receptare amesajelor citite, evaluareacompetenþelor de produc-ere a mesajelor scrise ºievaluarea competenþelor dematematicã. În cadrul eval-uãrii las clasa a II-a, testulde evaluare a compe-

tenþelor de receptare amesajelor citite ºi testul deevaluare a competenþelorde producere a mesajelorscrise se desfãºoarã înaceeaºi zi, cu o pauzã dezece minute între ele. Laclasa a IV-a, evaluarea pre-supune testarea compe-tenþelor de înþelegere a tex-

tului scris în limba românãºi un test pentru evaluareacompetenþelor de matemat-icã. La clasa a VI-a, exam-inarea constã în susþinereaunui test pentru evaluareaunor competenþe specificeariei curriculare „limbã ºicomunicare“, respectiv aunui test pentru evaluareaunor competenþe specificeariei curriculare „matemat-icã ºi ºtiinþe ale naturii“.

Dupã testãri, ierarhizãriale unitãþilor de învãþãmânt

Fiecare test este elaboratpentru a putea fi rezolvat în25 de minute la clasa a II-aºi în 60 de minute, la clase-le a IV-a ºi a VI-a. În urmaadministrãrii testelorelevilor nu li se vor acorda

note sau califica-tive, iar rezul-tatele obþinute nuse înregistreazãîn catalogul cla-sei. Acestea suntvalorificate lanivelul unitãþii deînvãþãmânt, prinelaborarea pla-nurilor individual-izate de învãþare,acolo undeaceasta seimpune, precum ºi pentruinformarea pãrinþilor elevu-lui asupra stadiului formãriiºi dezvoltãrii competenþelorevaluate.

Dupã administrareatestelor la clasa a IV-a serealizeazã eºantionareaunitãþilor de învãþãmânt dinînvãþãmântul de stat ºi par-ticular din întreaga þarã,

evaluarea competenþelorfundamentale dobândite înciclul primar la finalul claseia IV-a fiind o evaluare stan-dardizatã ºi având ca scopfurnizarea datelor ºi adovezilor necesare pentrudiagnoza sistemului deînvãþãmânt la nivel primar,dupã cum se aratã într-uncomunicat al MinisteruluiEducaþiei.

Monika BACIU

“Avem promisiune dela Direcþia de SãnãtatePublicã cã în luna aprilievom face demersurilepentru angajarea celor doimedici ºi a asistenþilorneceari pentru înfiinþareacabinetelor medicaleºcolare din cele douãlocaþii”, a declarat VasileJurca, viceprimaruloraºului Petrila.

Administraþia localã dela Petrila a cuprins bani înbugetul local pentrurealizarea cabinetelormedicale ºcolare. 120 demii de lei sunt necesaripentru realizarea acestuiobiectiv.

“Nu sunt dotate, dar în

momentul în care se vada OK-ul pentru anga-jarea medicilor ºi a per-sonalului medical vomface toate demersurile.Am stabilit deja locaþiileunde vor fi amenajate ºiîn cel mai scurt timp levom ºi amenaja. Avem ºibani alocaþi în bugetul pe

acest an”, a mai spussursa citatã.

Administraþia localã vasuporta doar cheltuielilelegate de plata utilitãþilor.

“Personalul medical vafi plãtit de Direcþia deSãnãtate Publicã, iar noiavem obligaþia sã plãtimutilitãþile ºi dotãrile celordouã cabinete”, a maispus Jurca.

De doi ani se vorbeºtede realizarea acestor cabi-nete medicale ºcolare laPetrila. Abia acum,responsabilii administraþieilocale au primit unrãspuns favorabil pentrurealizarea proiectului.

Primul pas pentru realizarea cabinetelor medicale ºcolare

Î n scurt timp vor demara procedurile deangajare a cadrelor medicale ce vor

deservi cabinetele medicale ºcolare de laPetrila. Dupã îndelungi încercãri, PrimãriaPetrila a reuºit sã obþinã avizele de laDirecþia de Sãnãtate Publicã Hunedoarapentru implementarea acestui proiect.

Testele copiilor, publicate de Minister

M inisterul Educaþiei Naþionale a publi-cat vineri modele de teste pentru

evaluãrile naþionale la finalul claselor a II-a, a IV-a ºi a VI-a, care se vor aplica în lunamai. Testele au fost elaborate de CentrulNaþional de Evaluare ºi Examinare ºi segãsesc pe site-ul Ministerului Educaþiei.Evaluãrile se vor desfãºura, în douã sesiu-ni, în luna mai.

Monika BACIU

“Încã din momentul încare am trecut în Comisiapentru Industrii, în 2010,am ridicat public, în modconstant, necesitateainvestiþiilor în cadrul sis-temului energetic când vor-bim de cele douã termo-centrale din judeþul nostruºi încã odatã repet, soluþiapentru mineritul din ValeaJiului este acolo unde arepiaþa de desfacere, Mintiaºi Paroºeni. Cât timp vaavea o piaþã de desfacereasiguratã atâta timp vaexista siguranþa locurilor demuncã în Valea Jiului.Susþin investiþiile în celedouã termocentrale dacãele sunt destinate reducerii

costurilor producerii deenergie, susþin invetsiþiile înminele din Valea Jiuluiatâta timp cât ele sunt des-tinate reducerii costului deproducþie a gigacaloriei saucreºterii siguranþei muncii”, a declarat BogdanÞîmpãu la Petroºani.

Noul Guvern a fost insta-lat recent, iar deputatulhunedorean este membrual Comisiei pentru Industrii.La audierea ministrului del-egat pentru Energie,Þîmpãu nu a primit rãspun-surile solicitate vizavi deplanurile pentru ComplexulEnergetic Hunedoara.

“În cadrul audierii dum-neavoastrã pentru avizareaca ministru delegate pentruenergie în noul Cabinet

Ponta III, v-am prezentatsituaþia societãþiiElectrocentrale Deva ºi aTermocentralei de la Mintia(…). În lipsa unui rãspuns,deci evitarea abordãriiproblematicii vã expun dinnou situaþia în speranþaunei poziþii mai ferme ºiargumentate din parteadumneavoastrã. Menþionezcã în present la Mintia seproduce cea mai scumpãenergie din þarã, de aceeaefectuarea investiþiiloramintite este esenþialã ºi arconduce la scãderea costu-lui de producþie. Având învedere importanþa strate-gicã a acestei unitãþi de

producere a energiei nudoar pentru judeþulHunedoara, ci ºi pentruzona de centru ºi vest aþãrii, precum ºi faptul cãtermocentrala de la Mintiaeste principalul consumma-tor al cãrbunelui extras dinValea Jiului, vã rog dom-nule ministru, sã rãspundeþila urmãtoarea întrebare.Care ete viziunea dumneav-oastrã referitoare laîndeplinirea acestor angaja-mente de conformare lastandardele de mediu, pre-cum ºi care sunt mãsurilepe care le veþi lua pentru acreºte competitivitatea ter-mocentralei Mintia ºi pen-

tru a înlãtura temerile anga-jaþilor legate de siguranþalocurilor de muncã pe ter-men mediu ºi lung”, searatã în interpelareaadresatã de Bogan Þîmpãucãtre ministrul delegat peprobleme de Energie.

Prin Tratatul de aderarela Uniunea Europeanã,România s-a angajat sãefectueze investiþii de con-formare la condiþiile demediu impuse tuturor ter-mocentralelor aflate înexploatare.

Totodatã, a fost stabilitºi un calendar cu termenestricte de îndeplinire aacestor angajamente. Încazul Electrocentrale Devaaceste termene nu au fostrespectate în integralitate,existând permanent risculînchiderii activitãþii acesteisocietãþi. Impactul ar fiunul dramatic, fiind vorbadespre mii de locuri demuncã la nivelul judeþuluiHunedoara, atât directecât ºi indirecte, puse înpericol, a cãror iguranþatrebuie garantatã prinmãsuri active din parteadecidenþilor.


Monika BACIU

INSOLVENT CON-SULT SPRL lichidatorjudiciar al SC ATOMISINTERNATIONAL PRODSRL organizeaza licitatiepublicã pentru valorifi-carea mai multor bunuriaparþinând societãþii. Estevorba de opt autotu-turime ce urmeazã a fivândute. Cele opt auto-turisme sunt evaluate lasuma totalã de 112.346de lei fãrã TVA. Preþurilesunt cuprinse între 3135de lei ºi 81.620 de lei.Astfel, douã autoutilitareDacia Drop Side ºi odacia cabinã dublã înpatru uºi au fost evaluatefiecare la câte 4215 delei fãrã TVA, în timp ce oDacia Pick Up a fost eval-

uatã la 3135 de lei. Ceamai scumpã autoutilitarãa fost evaluatã la peste81 de mii de lei ºi estevorba de o outomacaracu brat telescopic.Preturile de pornire a lici-tatiei mai sus mentionatenu includ TVA, care va fiaplicat la facturare.Garantia de participare lalicitatie este de 10% dinpretul de pornire.

Alin Simota a fostcunoscutmultã vremedrept noulbaron deValea Jiului,prin prismafirmelor pecare le-apatronat siprin care areusit de-a

lungul timpului sã dez-volte afaceri profitabilepentru propriul buzunardupã ce s-a asociat cuoameni influenti dindiverse sfere de activitatesi a câstigat contractegrase cu companiile dinsectorul energetic sau custatul, în general.

De la mãrire ladecãdere nu a fost însãdecât un pas, iar firmelesale au intrat, rând perând, în insolventã, pen-tru ca bomboana de pecoliva afacerilor sale sãfie retinerea lui de cãtreDIICOT.

Mintia produce cea mai scumpã energie din þarã

D eputatul hunedorean, Bogdan RaduÞîmpãu susþine investiþiile de la

Complexul Energetic Hunedoara. Mintiaproduce cea mai scumpã energie electricãdin þarã, iar pentru reducerea costurilor enevoie de investiþii. Astfel, deputatulsusþine realizarea acestor investiþii.

La a doua strigare,Lichidatorul judiciar încearcã sã vândã

maºinile lui Simota

L a a doua strigare. Un lichidatorjudiciar scoate la licitaþie, pentru a

doua oarã, mai multe bunuri mobile alefostului om de afaceri Alin Simota.

Monika BACIUMonika BACIU

Declinul oraºuluiAninoasa a începutimediat dupãînchiderea unitãþiiminiere din localitate.La aceastã cãdereliberã au contribuit ºicheltuielile din vechiulmandat, considerate deactuala conducere aurbei, a fi nechibzuite.Oraºul Aninoasa aratãca dupã bombarda-mente, la propriu. Celmai sãrac ºi greu încer-cat oraº al Vãii Jiuluimai are puþin ºi ajungeo ruinã. O parte dinclãdiri au fost demo-late, iar altele stau sãcedeze sub propria lorgreutate, fãrã canimeni sã ia o mãsurã.

“De la închidereaminei în anul 2006 aînceput declinul, pentrucã impozitul pe salariileminerilor ºi pe terenulminei Aninoasa veneala primarie. Era unvenit substanþial. S-a închis mina ºi colacpeste pupãzã s-a luat ºiun împrumut de 30 demiliarde din care s-auplãtit câteva rate, iardupa aceea nu s-a maiplatit deloc. Dobânzileºi penalitãþileajunseserã, într-un anumit timp, la 15 milioane de lei pe zi.Deci ce încasam într-ozi sau douã pe taxe tre-buia sã îi dãm pe pena-litãþi ºi pe majorãri. Laapariþia insolvenþei,care este un lucru rãu,este ºi un lucru bun: s-au stopat aceste pena-litãþi. Administratoruljudiciar are posibilitatea

sã negocieze cu fiecarecreditor în parte, înfuncþie de rezultateleobþinute în urma planu-lui de redresare”, adeclarat Nicolae Dunca,primarul oraºuluiAninoasa.

În mandatul fostuluiedil au fost cheltuitezeci de milioane inutil,cel puþin asta spunactualii conducãtori ailocalitãþii. Nimic nu sereflectã în teritoriu.Acum însã se încearcãredresarea localitãþii,însã doar dupã ceaceasta va ieºi dininsolvenþã.

“S-a fãcut un planpentru realizarea uneimine muzeu. S-aucheltuit zeci de miliardepentru reabilitareaunor construcþii.Practic s-au zugrãvitvreo trei hale ºi s-aupus niºte geamuri determopan ºi aºa aurãmas în stadiulrespectiv. Deci unmuzeu în care sã vinãcineva, pe acest drum,fãcut praf, ºi sã nu aibãaltã posibilitate depetrecere a timpul, sãvadã ce la Aninoasa?

S-au cheltuit baniaºa fãrã niciun sens.Muzeu nu este, minãnu este, nu avemnimic! Noi am totîncercat sã aducemanumite firme pentru acrea locuri de muncã.I-am adus pe cei de lafabrica de canapele, aufãcut undeva la 60 delocuri de muncã.

Urmeazã sã mai vinãun englez ca sã maideschidã o fabricã lîngãfostul cãmin cultural dela Iscroni, încã 150 delocuri de muncã.Lângã Casa de Vis osã se mai deschidãluna viitoare încã ofabricã de canapele.Asta ar însemna încãvreo 200 de locuri demuncã. Sperãm cã vormai fi locuri de muncãastfel încît sã mai vinãºi la bugetul localimpozitul pe salarii”, amai spus edilul.

Mina Aninoasa afost închisã în anul2006. De atunci autrecut opt ani ºi nu s-apus nimic în loc. Fostulperimetru a unitãþiiminiere aratã ca dupãbombardamente. S-aubãgat bani în ecolo-gizarea zonei, banicare nu se regãsescdecât scriptic. În acest

mandat, Duncaîncearcã sã atragãinvestitori care sã sub-stituie pe cât posibillipsa unitãþii miniere.

“Dacã sunt maimulþi, cum este cel cucanapelele cu cele 200de locuri de muncã ºidacã ar mai fi încãzece investitori cuasemenea forþã demuncã atunci eu zic cãs-ar putea substituipentru cã, cu cât ai unnumãr mai mare deangajaþi impozitul la feleste mult mai mare ºivine la primãrie. Îndecurs de 20 de ani dela revoluþie nimeni nua fãcut o încercare dea aduce un investitormai serios sau maimulþi mai mici pentru asuplimenta veniturile

care veneau de lamînã. Nici noi înaceastã perioadã scurtãnu am putut mutamunþii din loc dar ziccã este un început bun.Acum a apãrut ºiOrdonanþa 8 din 2014care prevede la arti-colul XVII posibilitateaajutãrii primãriilor caresunt în dificultate.Primãria Aninoasa nicinu se poate spune cãnu se încadreazã înaceste prevederi pentrucã Guvernul nu aveabazã legalã sã acordedin bugetul de rezervãbani cãtre ordonatoriide credite ai bugetelorlocale. Acum au bazãlegalã, am ºi vorbit cupreºedintele CamereiDeputaþilor, au fãcutadresa ºi cãtre domnulDragnea ºi au spus cã ne încadrãm. Cu siguranþã ne vorsprijini cu plata tuturorarieratelor pentru ascãpa de insolvenþã”,mai spune Dunca.

Dunca este membrual Partidului SocialDemocrat, partid aflatîn prezent laguvernare. Edilul spune

cã ar fi normal ca ceide la centru sã întindão mânã de ajutor ºiînspre aceastã locali-tate, lucru care pânãacum nu s-a întâmplatasta deºi face parte dinpartidul care trebuie.

“În mod normal artrebui sã ajute, nu amsimþit pînã acum unajutor prea mare,numai promisiuni. Dela candidatura mea ºipînã acum am simþitdoar promisiuni pepropria piele. Dacãnici acum, când existãºi temei legal pentru ane sprijini, nu se întâmplã nimic, atuncinu va fi bine”, precizeazã edilul.

Un oraº ruinat. Aºaaratã Aninoasa anului2014. Clãdiri dãrãpã-nate, care stau sã picesub propria lor greutate. Chiar lângãprimãrie este o clãdirefãrã geamuri, scorojitãºi pe punctul de a sedãrâma. Edilul spunecã un investitor ar vreasã facã aici un azil pentru bãtrâni.


LUNI:• Ciorba de vãcuþa/Supa crema depraz cu cartofi• Pui Shanghai cu orez sîrbesc/Ceafade porc la grãtar cu cartofi aurii• Salatã + Desert

MARÞI:• Ciorba de periºoare/Supa crema de þelinã• ªniþel de porc cu legume mexicane/ Caºcaval pane cu sos tartarºi cartofi natur• Salatã + Desert

MIERCURI:• Ciorbã de burtã/ Supa crema de legume• Copanele de pui cu orez sîrbesc/ Ceafa la grãtar cu cartofi pai• Salatã + Desert

JOI:• Ciorbã de pui a la grec/ Supa crema

de ciuperci• ªniþel de porc cu cartofi þãrãneºti/Mazãre galbenã bãtutã• Salatã + Desert

VINERI:• Supa gulaº de viþel (picant)/ Ciorbade fasole• Piept de pui cu susan/ Orez sîrbesccu ciuperci la grãtar• Salatã + Desert

PROMOÞII & OFERTE:• 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis• La fiecare meniu primeºti o sticlã de0,5l apã mineralã/platãPreþul pentru meniul zilei care includeciorbã/supã, felul doi, salatã ºi desert estede 15 lei ºi se poate comanda între orele11.00 – 18.00, de luni pânã vineri!

Comenzi: 0726.669060www.3daqua.ro

LUNA MARTIE

Radiografia unui oraº “fantomã”L a Aninoasa s-a pus crucea.Odatã cu închiderea unitãþii

miniere din localitate, oraºul aînceput sã cunoascã greutãþile.

Lupta pentrureprezentativitatese tranºeazã în 4 aprilie

Î n data de 4 aprilie, mineriidin Valea Jiului vor afla

cine îi reprezintã la negocierilecu patronatul ComplexuluiEnergetic Hunedoara.

Tribunalul Hunedoara a amânat pronunþarea în dosarul în care sindicateledin mineritul Vãii Jiului se luptã pentrureprezentativitate pentrudata de 4 aprilie. Sindicatul„Muntele”, condus de PetreNica, vrea sã obþinã îninstanþã dreptul de a fi unicnegociator cu administraþiadin minerit, însã nu puþinisunt cei care îl contestã.

La Judecãtoria Petroºani,Sindicatul „Muntele”, dezvoltat pe scheletul LigiiSindicatelor Miniere ValeaJiului, a obþinut reprezenta-tivitatea încã din lunaoctombrie a anului trecut,însã decizia a fost atacatã cuapel de Sindicatul Liber

Independent „Electrocentrale” DevaMintia. Iar în acest proces au mai interven-it, în nume propriu alte 6 sindicate dindomeniul mineritului sau energiei. Ladosar au fost depuse mai multe documentesolicitate de instanþã, iar magistraþii aucerut oficialilor Complexului EnergeticHunedara o situaþie a numãrului total desalariaþi, în mod punctual, pentru fiecaredivizie componentã, precum ºi numãrul demembri de sindicat.

Majoritatea întrunitã de sindicatul„Muntele” a fost pusã în pericol dupã celiderul minerilor de la Livezeni, AdrianJurca, s-a retras din structura sindicalãîmpreunã cu vreo 300 de membri desindicat, însã liderii de la „Muntele” aususþinut cã au reuºit sã atragã alþi angajaþiai CEH aºa încât sã-ºi asigure reprezenta-tivitatea la nivelul CEH.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Parcã niciun alt edificiunu a fost monitorizat atât dedes. Hoþii au mai furat înultimele luni de zile cãrãmidaºi fierul din ultimul nivel.Aceastã construcþie trebuiasã devinã bloc de lucuinþesociale, aºa cum s-a întâm-pla ºi cu primul, cel dinapropiere, însã fondurile dela Guvern, deºi au fost

promise de multe ori, nu aumai ajuns. De la primapromisiune de atribuire abanilor de acum circa treiani ºi pânã acum, nu s-a maiauzit nimic. “Se întâmplã lafel cum se întâmplã cu toateclãdirile unde nu reuºim sãasigurãm pazã permanentã.A început sã disparã dinbloc, noi am luat la

cunoºtinþã. Am încercat unprogram de reabilitare peacel bloc în vederea constru-irii de locuinþe sociale, darnu am primit finanþare ”, adeclarat Dorina Niþã, vicepri-marul Primãriei Petroºani.

Cel mai mare pericol estecel de rãnire gravã a hoþilorcare intrã în bloc pentru afura, mai ales cã întreagaclãdire este acum instabilã.ªi, cel mai probabil, atuncicând administraþia localã vaprimi bani de reconstrucþie,posibil sã nu mai aibã cereabilita, pentru cã întregblocul ar putea fi furatbucatã cu bucatã pânã atunci. De menþionat este cãtoate acestea se întâmplãsub ochii jandarmilor, carechiar acolo îºi au sediul.

Adriana PAdriana PAAVEL VEL


“În primul rândîn zona de lângãprimãrie este acestimobil fãrã gea-muri ºi fãrã uºi -fosta cantinãminierã pe caream predat-o unorinvestitori sã facãun centru de sãnã-tate, un fel de azilcu asistenþã med-icalã permanentãºi cazare pentrupersoanele vârst-nice. Un proiecteste gata, finalizat.Se aºteaptã sã sevadã ce proiectede finanþare suntpe acest segment,sã se poatã accesafonduri europene.Noi, primãria îisprijinim cu ceputem. Sã intro-ducem canalizare,curent, apã. Ei sãvinã cu partea deproiect. Drumul, lafel, sã-l refacem.Sã vedem ce pro-grame guverna-mentale vor fi înacest an pentru cã,din fonduri proprii,noi nu vom puteaface nimic celpuþin în acest an”,mai spune Dunca.

Anul trecut, dincauza situaþieifinanciare precare,edilul a dorit sãretrogradeze locali-tatea la rang decomunã. Acum s-arãzgândit.

“M-am gînditanul trecut ºi dinpãcate administra-torul financiar nune-a permis acestlucru pentru cãimpozitele scãdeaucu 50%, iar reduc-erea veniturilor nuse putea face înstare de insol-venþã. Încã mãgândesc la acestaspect, dar sãvedem... Cã a fostun program princare toatecomunele ºi-aurezolvat toateproblemele, dru-muri, canalizãri,asfaltãri... etc Am vãzut cã sepune accentul pePNDL, PlanulNaþional deDezvoltare Localãîn care bani maimulþi vor fi pezonele rurale ºiacum mai aºtept

puþin, ca sã nu facacest pas în contratimp, adicã atuncicând vor fi bani pezonele urbane eusã trec la rural.

Aºtept sã vãdghidurile definanþare, care vorveni în luna aprilieºi dupã ce vom ieºidin insolvenþã,vom decide înacest sens”, maispune primaruloraºului Aninoasa.

Nicolae Duncase aflã la primulmandat de primar.Unul greu, o piatrãde moarã atîrnã degâtul edilului.Chiar ºi aºa,Dunca spune cã înacest mandat vaîncerca sã ducã labun sfîrºitproiectele pe carele-a promis încampania elec-toralã.

“Nu îmi parerãu, pentru cã suntconvins cã voiscãpa oraºul deinsolvenþã ºi voipune în practicãtot ce mi-am pro-pus eu la începutulmandatului. Amun fluturaº cupromisiunile meleºi sper ca pânã lasfîrºitul mandatului,99% din promisiu-ni sã le pot rezol-va. ªi sunt convinscã le voi rezolva”,a conchis edilul.

Salvareaoraºului Aninoasaar fi ºtergereadatoriilor prin alo-carea unor bani dela Guvern. Abiaatunci s-ar puteavorbi de oredresare ºi unnou început pentruaceastã comuni-tate.

În timp ce se aºteaptã fondurile promise

Un bloc din Colonia Petroºani se furãcãrãmidã cu cãrãmidãD espre pavilionul de la fosta garnizoanã a Jandarmeriei din Colonia

Municipiului Petroºani, care a rãmas în paraginã în ultimii ani, s-auscris pagini întregi ºi de fiecare datã se menþiona acelaºi lucru ca semnal dealarmã: clãdirea mai are puþin ºi va fi furatã toatã, cãrãmidã cu cãrãmidã.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 31 Martie 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Nu este o zi bunã pentrusemnarea documentelor oficiale.Se pare cã ideile dumneavoastrãnu sunt apreciate la adevãrata lorvaloare, dar acest lucru nu vãafecteazã optimismul ºi nici dor-inþa de înnoire.

Relaþiile cu anturajul sunt bineaspectate ºi decurg fãrã prob-leme. În cursul dimineþii, vã faceplãcere sã vã întâlniþi cu o vechecunoºtinþã. Este o zi bunã pen-tru a rezolva probleme mai vechiale familiei. Aveþi grija sã þineþiseama ºi de dorinþele celorlalþi!

La locul de muncã, s-ar putea sãîntâmpinaþi dificultãþi care vãindispun. Nu este cazul sã vãîngrijoraþi. Totul se rezolvãrepede, cu ajutorul colegilor.Dupã-amiazã sunteþi decis sãfaceþi schimbãri în cãmin.

Treceþi printr-o perioadã favora-bilã pe plan sentimental, dar ºi alcâºtigurilor materiale. Astãziaveþi succes în tot ce faceþi.Relaþiile cu partenerul de viaþãsunt foarte bune. Pãstraþi-vãrealismul ºi evitaþi speculaþiilefinanciare!

Vã bucuraþi de armonie în famileºi aveþi succes în toate activitãþilelegate de cãmin. Capacitatea decomunicare este excelentã ºi vãajutã sã rezolvaþi mai uºor prob-lemele.

Sunteþi nevoit sã vã schimbaþiprogramul de mai multe ori. Înprima parte a zilei, aveþi de fãcutmai multe drumuri scurte îninteresul partenerului de viaþã ºipentru cãmin. Astãzi puteþi rezo-va mai uºor problemele financia-re.

Vi se oferã noi perspective atâtpe plan social, cât ºi sentimental.La o petrecere cu prietenii, faceþicunoºtinþã cu o persoanã care vãfarmecã din prima clipa. Nu esteexclus sã legaþi o prietenie deduratã.

Ar fi bine sã amânaþi întâlnirilede afaceri planificate pentruastãzi. S-ar putea sã aveþi difi-cultãþi de comunicare. Acordaþimai multã atenþie familiei.Dupã-amiazã vã pregãtiþi pentruo cãlãtorie în interesul familiei.

Aveþi mari ºanse de reuºitã întoate activitãþile legate de cãminºi de afaceri. Partenerii de afac-eri sunt de acord cu schimbãrilepe care le propuneþi, dar ar fibine sã þineþi cont ºi de alþii.

Relaþiile parteneriale sunt foartebune. Pe plan profesional, însã,starea de confuzie ºi atmosferãtensionatã vã predispun lagreºeli. Evitaþi discuþiile în con-tradictoriu.

Intenþionaþi sã faceþi o vizitã larude. Amânaþi-o, pentru cãexistã riscul sã nu decurgã aºacum v-aþi dori. În partea a douaa zilei, vi se propune o colabo-rare. Nu vã pripiþi în luarea uneidecizii!

Astãzi vã sfãtuim sã vã odihniþi,chiar dacã aveþi multe problemede rezolvat. În prima parte a zileisunteþi tentat sã cheltuiþi o sumãmare de bani. Fiþi prudent! Nueste un moment favorabilinvestiþiilor.Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:20 Kile, te omoarã cu zile10:30 Ultima ediþie (r)11:30 Profesioniºtii... (r)12:20 Opinii fiscale12:30 În grãdina Danei (r)13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Zeul rãzboiului17:30 Zeul rãzboiului18:10 Vreau sã fiu sãnãtos 18:45 Dincolo de celebritate18:50 În linia întâi 19:45 Sport20:00 Telejurnal 21:00 Dr. House21:50 Dincolo de celebritate22:00 La birou22:30 Biziday 23:20 Lumea modei

7:00 ªtirile Pro TV10:05 România, te iubesc! (r)11:00 Prietenii copilãriei mele 13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Panicã la HotelMajestic (r)17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:45 Distracþie cu Dick ºiJane

10:30 Cireaºa de pe tort (r)11:30 Ce gândesc femeile (r)12:00 Teleshopping 12:30 Ora 9 a României (r)13:30 Teleshopping 14:00 ªtirile Times NewRoman (r)14:30 Râzi ºi câºtigi (r)15:00 Click! (r)16:00 Trãsniþii (r)16:30 Ce gândesc femeile 17:00 Cireaºa de pe tort18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi 20:00 Trãsniþii20:30 112 - Poliþia în acþiune

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 212:00 Teleshopping 12:15 Baronii (r)12:45 Teleshopping 13:00 Grupul Vouã (r)13:15 Teleshopping 13:45 Mica mireasã (r)14:45 Specialiºti în sãnãtate 15:15 Tãcerea lacrimilor (r)18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Destine împlinite21:15 Visul Regelui22:30 Fosta mea iubire (r)0:15 ªtiri Naþional TV (r)

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine15:00 Teleshopping 15:45 Vacanþã ºi terapie16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Feriha22:15 WOWbiz0:30 ªtirile Kanal D (r)

9:55 Business B1 la zi 10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu0:00 ªtirile B1

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r)12:00 Santa Diabla (r)13:00 Teleshopping 13:30 Doamne de poveste14:30 Doctorul casei (r)15:30 Abisul pasiunii16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Chemarea inimii18:30 Cununa de lacrimi19:30 Santa Diabla20:30 O nouã viaþã21:30 Regina22:30 Poveºtiri de noapte

10:00 ªtirile Digi Sport10:15 Fotbal: Petrolul Ploieºti- Dinamo11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Petrolul Ploieºti- Dinamo12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Napoli -Juventus14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal: Napoli -Juventus15:00 ªtirile Digi Sport15:15 Fotbal Club16:00 Fotbal European 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 18:30 Fotbal: UniversitateaCluj - Gaz Metan Mediaº 19:15 Fotbal Club

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Junior Chef 22:30 Un show pãcãtos23:00 Un show pãcãtos


- Vulcan - între orele 9.00 -15.00. Zona afectatã: PiaþaAgroalimentarã ºi Farmacia Ile.Motivul restricþiei: Montarevanã regulatoare presiune apãîn zona Liceu.

Azi se ia apa!

DianaMITRACHE

Cele mai multelocuri de muncã aufost scoase la agenþiadin Petroºani, undeangajatorii au oferit56 de locuri demuncã, iar potrivit sta-tisticii realizate lafinalul bursei din mar-tie, dupã Petroºani,urmeazã Deva,Orãºtie ºi Hunedoara.Angajaþii agenþiilorlocale spun cã au fostselectate 190 per-soane în vedereaîncadrãrii ºi au fostîncadrate în muncã138 persoane, dintrecare 12 persoane custudii superioare, iaragenþia judeþeanã vamonitoriza dupã uninterval de 30 de zilecâte dintre persoaneleselectate au fostîncadrate în muncã.

Vor sã munceascãºi mai puþin sã con-ducã. Vorbim despreºomerii din Petroºani,care au cãutat la bursãlocuri de muncã pen-tru necalificaþi, iar unangajator care cãutaun ºef de magazin aplecat cam dezamãgit,iar dacã în februarieerau mai mulþi ºomeriºi mai puþini angaja-tori, în martie situaþias-a inversat.

„Am gãsit ceva,dar încã nu am datnici un telefon. Suntmecanic utilaje, saumacaragist. Sã vãddacã sunt locuri demuncã în Hunedoara.Din noiembrie sunt înºomaj, dar aº lucraindiferent în ce judeþ”,a spus un ºomer carevineri studia ziarul des-tinat pieþii muncii.„Am calificare. Suntºofer. Aº vrea sã îmigãsesc ceva ca ºofer,sau ceva necalificat,dar azi am gãsit doaroameni care vor sãangajeze calificaþi”, aspus un alt ºomer.

Angajatorii au venitvineri dimineaþã înnumãr relativ mare ºiprintre ei s-a numãrat

chiar unul care doreasã angajeze un ºef demagazin. Nu prea agãsit, însã, ºomericare sã fie interesaþi ºinici care sã se pliezepe cerinþele sale. „Unsingur client am gãsit.Toatã lumea cautãmuncã brutã, nu vreanimeni sã fie ºef, con-trar aºteptãrilor mele.Nu avem cerinþe spe-ciale. Aºteptãmoameni ºi cu studiimedii, dar nu suntpotriviþi, iar cei maimulþi care vin la bursaaceasta îºi cautãmuncã de ºofer saualtceva ºi noi chiarvrem sã angajãm unºef”, a spus OvidiuSimulescu, angajator.

Cã au venit puþiniºomeri auobservat ºiorganizatoriibursei din lunamartie ºi astaîn condiþiile încare angajatoriau fost ºi chiarau cãutat sãfacã angajãri.

„Am avutdestul de puþiniºomeri care auvenit la bursã.

În schimb, au fost 7angajatori prezenþi, 56de locuri de muncã,iar ca ºi noutãþi avemlocuri de muncã pen-tru turism, în asigurãriºi în comerþ. Am avutangajatori, care aveaulocuri de muncã pen-tru personal calificat,pentru studii supe-rioare, dar din pãcateºomerii au lipsit”, adeclarat JudithBabþan, ºefa ALOFMPetroºani.

A fost cea de adoua bursã din judeþulHunedoara dupã ceadin lunamartie,însã, ceimai mulþiºomeri,pentru cãnu au cali-

ficãri superioare, aucãutat sã se angajezepe ºantiere.

Din pãcate, însã, înacest domeniu nuprea a început activi-tatea ºi cei mai mulþiºomeri s-au reîntors la statutulde oameni fãrã loc demuncã.

Judeþul Hunedoaraeste singurul careorganizeazã la finelefiecãrei luni o bursã alocurilor de muncã,tocmai pentru a cãutasã elimine numãrilmare de ºomeri.

Înmulþirea avertismentelor con-form cãrora BCE va trece la valorinegative dobânda cu care remu-nereazã depozitele pe care leatrage de la bãncile comerciale aprodus o creºtere a plasamentelorîn lei, având în vedere cã dobândade politicã monetarã a BNR a fostmenþinutã la 3,50%.

Sub aceste auspicii favorabilecursul euro a scãzut de la 4,4793,la începutul sãptãmânii, la 4,4514lei, la finalul ei, minim care nu amai fost atins de la începutul luidecembrie trecut. Comparativ cuprima ºedinþã din martie mediaeuro a scãzut cu 6,55 bani.

Piaþa s-a deschis vineri la 4,4650lei, în uºoarã scãdere faþã deînchiderea precedentã. Vânzãrile devalutã, puse de unii dintre dealerii

bancari ºi pe seama Ministerului deFinanþe, care are nevoie de lei, auîmpins euro aproape de 4,45 lei,pentru ca la finalul zilei tranzacþiilesã se realizeze la 4,46 – 4,4630 lei.

La finalul sãptãmânii, BNR adecis sã menþinã dobânda depoliticã monetarã la 3,5% pe andar ºi ratele rezervelor minimeobligatorii în lei la 12%, respectiv18% pentru cele în valutã.

În piaþa la termen de la Sibiu,euro s-a tranzacþionat pentru iuniela 4,5 lei, pentru septembrie la4,491 lei iar pentru finalul anului la4,5189 lei.

Cursul dolarului american a fluctuat între 3,2348 ºi 3,2533 lei,media de vineri fiind stabilitã la3,2419 lei. Francul elveþian ascãzut de la 3,6720 la 3,6509 lei,

mai jos cu 7,45 bani faþã începutulacestei luni. Perechea euro/dolar aavut o tendinþã descendentã, eacoborând de la 1,3846 dolari, laînceputul sãptãmânii, la 1,3703dolari, la finalul ei, pieþele americaneînchizându-se vineri la 1,3755dolari. Reamintim cã în data de 13martie euro a atins un maxim de1,3967 dolari, cotaþie care nu s-amai înregistrat din octombrie 2011.

În piaþa de la Sibiu, euro s-a tran-zacþionat pe iunie la 1,371 –1,3870, pe septembrie la 1,3711 –1,385 iar pe decembrie la 1,3805dolari. Creºterea monedei ameri-cane a produs scãderea preþuluiunciei de aur cu scadenþa aprilie dela 1.327 la 1.288 dolari.

Analiza cuprinde perioada 24 – 28 martie

Nu vor sã fie ºefi

P este 600 de oameni ºi-au cãutat vineri un job în judeþul

Hunedoara, dar din pãcate doar 191ºi-au gãsit ceva pe mãsura calificãrii ºi pregãtirii lor.

De la începutul lunii, euro a scãzut cu 6,55 bani


Dacã vã doriþi un loc demuncã în turism ºi aveþiabilitãþile necesare, acumaveþi ºansa de a lucra înGrecia, Cipru sau MareaBritanie. Peste 2000 delocuri de muncã în dimeniu

sunt disponibile începânddejoi ºi pânã în data de 13aprilie, la Târgul de cariereîn turism, organizat înBucureºti ºi alte 19 oraºedin þarã ªi salariile suntmotivante I pot ajungepânã la 1.500 de lire pelunã. Potrivit informaþiiloroficiale, interviurile de

selecþie spunt programateîn Capitalã ºi în Buzãu,Galaþi, Brãila, Bacãu,Piatra Neamþ, Suceava,Botoºani, Vaslui, Iaºi,Sfântu Gheorghe,Miercurea Ciuc, Alba Iulia,Hunedoara, Tîrgu Mureº,Sibiu, Râmnicu Vâlcea,Târgu Jiu, Târgoviºte ºiPiteºti.

Tinerii selectaþi la târgulde cariere vor putea sãlucreze în hoteluri de 4 ºi 5stele din Grecia, Cipru ºiMarea Britanie, fiinddisponibile posturi entry ºimiddle level, în toatedepartamentele din cadrulunui hotel: de la front

office (recepþioner dehotel, asistent recepþie, bellboy), pânã la housekeeping(cameristã, personal curãþe-nie), food & beverage(restaurant, servire, bar,bucãtãrie), spa, entertain-ment ºi mentenanþã.Tinerii care vor fi angajaþiîn Grecia sau Cipru vorputea câºtiga între 450 ºi600 euro net/lunã, cazareaºi cele trei mese pe zi fiindasigurate gratuit de cãtreangajatori. În MareaBritanie, salariile pornescde la 6,31 lire brut/orã(echivalentul a 7,6euro/orã), ceea ce înseam-nã un câºtig lunar între

1.000 ºi 1.500 de lirebrut/lunã, spun organiza-torii.

Organizatorii Târgului decariere precizeazã cã tineriinu trebuie sã aibã expe-rienþã în domeniul hotelier,în Grecia sau Cipru aceºtiaurmând sã parcurgã unprogram complet de train-ing pentru dezvoltarea pro-fesionalã ºi personalã.

Totul este sp îºi dore-ascã sã înceapã o carierãîn domeniul hotelier, sã fiedornici sã înveþe, sã aibã oatitudine pozitivã ºi sãcunoascã limba englezã cel puþin la nivel conver-saþional.


Mircea NISTOR

Sâmbãtã seara, pe planmondial, a fost celebratã“Ora Pãmântului”. Ediliidin Petroºani au participatla aceastã manifestare cereprezintã un mesaj deresponsabilizare socialãprivind protejarea mediuluiînconjurãtor. Acþiunea aprevãzut ca sâmbãtã, 29martie, între orele 20:30 ºi21:30, sã fie stinseluminile în mai multe local-itãþi. În judeþul Hunedoaras-au raliat acþiunii Deva,

Hunedoara,Brad ºiPetroºani.

OraPãmântuluieste mar-catã înRomâniadin anul2008 iar lanivel inter-naþional din2007.Atunci, oorganizaþie non-guverna-mentalã australianã a orga-nizat prima ediþie a eveni-

mentului, în Sydney.Sãrbãtoarea este marcatã,în prezent, în peste 7.000de oraºe din 152 de þãri.

Concursul a avut loc laªcoala Generalã TeodoraLucaciu din Vulcan, iarcondiþiile de joc au fostdeosebite. Sub îndrumareaprofesoarei Magdalenaªchiopu - reprezentantulºcolii la aceastã mani-festare –în timpul deaºteptare dintre rundele deºah, copiii s-au bucurat deterenul sintetic de sport ºi

de parcul de joacã dincurtea ºcolii. „ConcursulPrimãverii la ªah se înscrieîn seria acþiunilor pe careSecþia de ªah a C.S.Vulcan îºi propune sã leorganizeze periodic pentrupromovarea sportuluiminþii în rândul copiilor ºitinerilor din Valea Jiului.Concurenþii au fostîmpãrþiþi pe 3 secþiuni:juniori, debutanþi ºi boboci.Lupta a fost strânsã latoate categoriile de con-

curs, departajarea câºtigã-torilor fãcându-se, de multeori, pe baza unor criteriisuplimentare urmare aobþinerii aceluiaºi punctajde mai mulþi jucãtori », aspus Dorel ªchiopu,preºedintele secþiei de ºahVulcan.

Reuºita organizatoricã s-a datorat ºi implicãrii celordoi antrenori din

Petroºani: GheorgheScurhan ºi Elvis AlinApostu.

Pentru participarearemarcabilã la acest con-curs de ºah, Clubul SportivVulcan a oferit, tuturorparticipanþilor, diplome ºipremii dulci. Cel maiimportant câºtig al acestuiconcurs a fost, însã, faptulcã toþi ºahiºtii au plecatacasã cu un plus de expe-rienþã în jocul de ºah.

Grecia, Cipru ºi Marea Britanie promit cariere în turism pentru tineri

P este 2000 de locuri de muncã înGrecia, Cipru ºi Marea Britanie pot fi

accesate inclusiv de huneorenii care dorescsã dezvolte o carierã în turism. Locurile demuncã sunt disponibile pânã în data de 13aprilie, iar salariile pot ajunge pânã la1.500 de lire pe lunã.

Ora Pãmântului marcatã la Universitatea Petroºani

C onducerea Universitãþii Petroºani, alãturi de organizaþiilesindicale studenþeºti, au marcat Ora Pãmântului într-un mod

inedit. Timp de o orã, sâmbãtã seara, în campusul universitar s-austins toate luminile, timp în care studenþii ºi-au readus aminte dejocurile copilãriei. La finalul orei dedicate Pãmântului activitatea afost reluatã normal.

Concursul Primãverii la ªah

ª ahiºtii din Vulcan ºi Petroºani ºi-auîmpãrþit premiile cu mare luptã, dar

cu sportivitate. Un numãr de 70 de ºahiºti(49 din Vulcan, 16 din Petroºani ºi 5 dinLupeni) au rãspuns sâmbãtã, 29 martie2014, chemãrii la o întrecere sportivãlansatã de Secþia de ªah a C.S. Vulcan.

CVJ nr 583, luni, 31 martie

Documents

Transcript of CVJ nr 583, luni, 31 martie