CVJ NR. 329, LUNI 18 MARTIE 2013

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 329

Luni, 18 Martie 2013

Direcþia SanitarVeterinarã

Hunedoara taceîn privinþa alertei

la carnea de curcan.

ªi macroul e„tabu”

M âncãm tot mai prost ºide multe ori nici mãcar

nu ºtim ce conþine hrana pecare o cumpãrãm din super-market-uri sau de pe piaþã.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

Mâncaþi, mâncaþi ºi mâncaþi.

Ar fi spus Stalin...

T oate produsele aflate lacomercializare sunt comes-

tibile ºi conforme normelorsanitar – veterinare, dau asigu-rãri cei care au ca obiect deactivitate controlarea acestora.

>>>>>> PPAGINAAGINA 1111

Pârtiile dinStraja, asaltate

de veterani S ute de vârstnici din toate

colþurile þãrii ºi-au datîntâlnire la Straja în judeþulHunedoara, pe pârtia de schi...

>>>>>> PPAGINAAGINA 1212

Alegerile PSDsub zodia

lui MahatmaGandhi

P SD Petroºani ºi-a alesconducerea sâmbãtã,

alegeri care au durat nouã oredatoritã competiþiei acerbe, aatacurilor la persoanã, acuvântãrilor parlamentarilorºi senatorului, a directorilordin cadrul ComplexuluiEnergetic Hunedoara, inclusiva noului director general alacestuia, Daniel Andronache,a duratei votului ºi numãrãriiºi apoi a contestãrii ºi veri-ficãrii rezultatelor.

>>> P>>> PAGINILE 8-9AGINILE 8-9

C redincioºii care s-au obiºnuit sã meargã la Mãnãstirea Colþ s-ar putea trezi cã nu mai auunde sã asiste la slujbe. Din cauza datoriilor, lãcaºul de cult este pus pe lista executãrilor

silite. Egali în faþa lui Dumnezeu ºi a legii. Cam aºa au gândit, probabil, cei de la AgenþiaNaþionalã de Administrare Fiscalã (ANAF), care a început procedura de executare silitã a maimultor biserici cu datorii din þarã. >>> P>>> PAGINAAGINA AA 5-A5-A

Sechestru pe cutia mileila Mãnãstirea Colþ!

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 Martie 20132 Utile

Vrei ca afacereata sã fie cunoscutã?

Vrei sã tedezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi deafaceri?

Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUS,A, Denis RUS,Monika BACIUMonika BACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

VVrreemmeeaa îînn VVaalleeaa JJiiuulluuii

LLuuppeennii

VVuullccaann

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPeettrrooººaannii

PPeettrr ii llaaÎncepând cu 1 noiembrie2012 au loc audienþe lasediul societãþii dinPetroºani, str. Cuza Vodãnr. 23 dupã urmãtorulprogram:Miercuri, 13:00 - 15:00· ªef Dep. economic -Mariana Matrica· ªef Dep. Producþie –

Cristian IonicãJoi, 10:00 - 12:00 · Director General - CostelAvram · ªef Dep. Exploatare -Florin Donisa· ªef Birou Juridic –Adriana Dãian

Director General,Costel AVRAM

AAAAppppaaaaSSSSeeeerrrrvvvv IIIInnnnffffoooorrrrmmmmeeeeaaaazzzzãããã

Casa de Culturã,

Str. 1 Decembrie

1918, nr. 100

Petroºani

Telefon

0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:45 Suflete pereche (r)10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 Pastila Vouã (r)12:15 Baronii (r)12:45 Taxi Driver (r)13:45 Cuscrele (r)14:45 Pastila Vouã (r)15:30 Trei bãrbaþi ºi unîngeraº (r)18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Destine împlinite 20:15 Street Fight: Legendalui Chun-Li

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiulmeu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiulmeu16:00 Observator

17:00 Acces Direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Bean 22:30 Un Show Pãcãtos1:00 Observator (r)

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Domnul Deeds -Moºtenitor fãrã voie (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Eleva - model (r)17:00 ªtirile Pro TV17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:45 Soldatul universal:Întoarcerea22:30 ªtirile Pro TV23:00 CSI New York 0:00 Las fierbinþi (r)

9:30 Soþia perfectã (r)10:30 Medium 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 ªi eu m-am nãscut înRomânia (r)14:30 Teleshopping 15:00 Galileo 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r)

17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 1819:00 Focus Sport

9:40 Legendele palatului:negustorul Lim Sang-ok 10:20 Ora de business (r)11:10 Zeul rãzboiului (r)11:50 Zeul rãzboiului (r)12:30 Zestrea românilor (r)13:00 Germana...la 114:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu17:00 Latitudini 17:30 Lumea modei (r)17:40 Zeul rãzboiului 18:20 Zeul rãzboiului 19:00 Ora de business 19:45 Sport20:00 Telejurnal 21:00 Prim plan 22:10 Dezangajare 0:00 Ora de business (r)0:45 Destine frânte (r)

D upã desfiinþareaDSP-urilor ºi CJAS-

urilor, reprezentanþiiMinisterului Sãnãtãþiianunþã si reorganizareaServiciilor de Ambulanþã.

Pe site-ul MinisteruluiSãnãtãþii a fost publicatã ordo-nanþa de urgenþã privindRestructurarea organizatoricãa unor componente din sis-temul de sãnãtate. În docu-ment se specificã faptul cã ser-viciile de ambulanþã vor ficomasate în 8 regiuni.

În subordinea MinisteruluiSãnãtãþii vor funcþiona 8 serviciiregionale de ambulanþã, 33 deservicii judeþene de ambulanþã,staþii, substaþii ºi puncte delucru. Serviciile regionale deambulanþã vor avea în subor-dine servicii judeþene de ambu-

lanþã, conduse de un medic ºef,un asistent ºef ºi un ºef biroutehnic - miºcare; Serviciilejudeþene de ambulanþã, staþiile,substaþiile ºi punctele de lucrusunt structuri fãrã personalitatejuridicã, nu sunt ordonatori decredite, au în dotarea tehnicã,dispozitive medicale ºi personalde specialitate. Pentru judeþelecare sunt capitalã de regiune,

serviciul regional deambulanþã îndeplineºteºi rolul de serviciujudeþean de ambu-lanþã”, se aratã în documentele MS.

Dacã în urmaregionalizãrii, capitalaregiunii din va fi înjudeþul Hunedoara, serviciul judeþean deambulanþã va trece însubordinea capitaleiviitoarei regiuni.Restructurarea sistemu-lui sanitar este absolutnecesarã. Conformdocumentelor, restruc-turarea din sistemulsanitar trebuie realiza-tã. ”Obiectivul funda-mental al restructurãrii

organizatorice a unor compo-nente din sistemul de sãnãtate îlreprezintã, în principal,întãrirea capacitãþii administra-tive a Ministerului Sãnãtãþii.Prin aceasta se asigurã coerenþainstituþionalã ºi se eficientizeazãprocesul complex de adoptareoperativã a deciziilor, mecanis-mul de control ºi inspecþie ºiimplementarea în timp scurt aStrategiei Naþionale de SãnãtatePublicã, cu scopul declarat de aîmbunãtãþii starea de sãnãtate acetãþenilor, de a creºte calitateaserviciilor medicale acordatepacienþilor ºi, implicit, gradul desatisfacþie al acestora faþã demodul în care funcþioneaza sis-temul de sãnãtate.

Totodatã, experienþa de pânãacum demonstreazã cã bazân-du-ne numai pe metode statis-tice ºi birocratice, reprezentateîn mod evident de reducerileprocentuale, sau numai pemetoda optimizãrii proceselor,pe lângã afectarea gravã afuncþionalitãþii sistemului, nufacem altceva decât sã con-servãm ºi sã dezvoltãm neajun-surile, adaptându-le noilordimensiuni ale problemei. În

acest context, pentru a influenþaevident rezultatele procesului,restructurarea organizatoricãefectuatã pe baza unor principiiclar definite, reprezintã o nece-sitate obiectivã”, se aratã îndocumentele MinisteruluiSãnãtãþii.

8 regiuni, 8 direcþiide sãnãtate

Desfiinþarea direcþiilor desãnãtate ºi realizarea a 8 unitãþide acest gen este în legãturãdirectã cu regionalizarea care va cuprinde 8 regiuni. PotrvitMinisterului Sãnãtãþii, direcþiilepublice de sãnãtate ce se vordesfiinþâa vor fi reoganizate în 8 structuri.

”În subordinea MinisteruluiSãnãtãþii vor funcþiona 8autoritãþi regionale de sãnãtatepublicã. Cele 8 autoritãþiregionale de sãnãtate publicã auîn subordine 34 de Oficiijudeþene de sãnãtate publicã(OJSP)”, se aratã în document.

În acest context, structuriledin teritoriu vor fi reoganizate.Consiliile Judeþene vor fi celecare vor rãspunde de anumteaspecte legislative.

”Se transferã la consiliilejudeþene structura de avize ºiautorizãri pe proprie rãspun-dere a structurilor nemedicale.Se desfiinþeazã cele 9 policlinicicu platã care nu s-au transfor-mat în structuri prevãzute delege, respectiv societãþi civilemedicale. Se desfiinþeazã ºi cele41 de centre judeþene deaparaturã medicalã care aveaurolul de a asigura asistenþatehnicã ºi service-ul pentruaparaturã medicalã”, se maiaratã în document.

În casele de asigurãri desãnãtate ºi în direcþiile de sãnã-tate publicã judeþene lucreazã înprezent aproximativ 8.000de persoane.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 martie 2013 Actualitate 3

M âncãm tot maiprost ºi de multe

ori nici mãcar nu ºtim ceconþine hrana pe care ocumpãrãm din supermar-ket-uri sau de pe piaþã.

Autoritãþile tac sau în celmai bun caz se bâlbâie ºi noiaflãm de a strãni despre nere-gulile de la producãtorii autohtoni. Nemþii, au opritrecent un transport de piept decurcan din România, cu urmede antibiotice. Dacã aceastãcarne a ajuns ºi pe meselenoastre, este greu de spus,pentru cã nimeni nu vorbeºte!

Zilele trecute, nemþii aulansat o alertã rapidã prin careavertizau cã au oprit un transport de piept de curcan,care avea un conþinut mare deresturi de antibiotice.

A fost descoperitã ºi ferma,dar oare noi nu am mâncataceastã carne. Surse bineinformate spun cã, de fapt,alerta este ºi în România,inclusiv în judeþul Hunedoara.De la noi din judeþ s-aurecoltat probe în urmã cu osãptãmânã, iar carnea de curcan a fost trimisã la analizela Bucureºti ºi se aºteaptãrezultatele. Avem sau numotive de îngrijorare? Greu despus, în condiþiile în care IoanDumbravã, ºeful DSVSAHunedoara tace. Pe motiv cãeste vizitat de nu-ºtiu – cecomisie de la AutoritateaNaþionalã acesta a închis pur ºisimplu telefonul fãrã sãrãspundã la întrebare ºi fãrã sãdesemneze vreo altã persoanãcare s-i liniºtesascã eventual pehunedoreni, ori sã ofere dateconcrete despre aceastã posi-bilã alertã. În carnea de curcan

care a ajuns la nemþi s-au gãsiturme de antibiotic, mai exactEnrofloxacin, ceea ce – spunspecialiºtii - înseamnã cã înacea fermã pãsãrile au fostbolnave ºi au avut nevoie deacest tratament. ANSVSA aanunþat cã întreaga cantitate

de carne suspectatã esteretrasã de la vânzare, iar rezul-tatele ar putea veni în 4-7 zile.

A lertã la macrou.ªeful DSV încã tace

ªi la macrou este alertã, iaraici de vinã este un parazit aflatîn intestinele peºtelui, Anisakis.

Alerta a fost datã încã de joi ºivizeazã mai multe judeþe, printrecare ºi Hunedoara. Existãtemerea cã, de la distribuitorulunde s-au constatat problemele,pe piaþa Vãii Jiului ar fi ajunsaproape o tonã de macrou infestat cu Anisakis, dar oficialnimeni nu a oferit informaþii.Acelaºi Ioan Dumbravã – persoana autorizatã sã facãdeclaraþii de presã! - a tãcut ºi încazul macroului posibil infestat,asta deºi distribuitorul a notificatunitãþile alimentare ca peºtele sãfie retras de la comercializare.Anisakis este un parazit cuformã de vierme rotund careprovine din apele marine ºitrece prin mai multe gazde,inclusiv la om, care pot prezentaprobleme alee aparatului digestiv în cazul în care consumã acest peºte.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Zeci de kilograme de macrousechestrate

M edicii veterinaridin Petroºani au

sechestrat sâmbãtã onouã cantitate de macrouinfestat cu Anisakis.Alerta alimentarã este învigoare chiar dacã inspec-torii cred cã nu maiexistã peºte oceanic infes-tat cu acest parazit.

De la declanºarea alerteialimentare în judeþulHunedoara, câteva sute dekilograme de peºte oceaniccongelat au fost sechestratepânã acum în cele ºase local-itãþi ale Vãii Jiului de cãtreinspectorii sanitar-veterinaride la circumscripþiile dinPetroºani ºi Vulcan. Vineri,circa 67 de kilograme demacrou au fost sechestrate decãtre inspectorii din Petroºanidupã ce au fost descoperiteîn mai multe unitãþi de ali-mentaþie. „Am finalizatancheta ºi din zece unitãþicontrolate în patru nu s-agãsit macrou ºi in celelalte aufost descoperite 67 de kg din300 cât au intrat. Cantitateade 67 de kilograme a fostsechestratã ºi aici vorbim delocalitãþile arondate nouã,respectiv Petrila, Petroºani ºiAninoasa”, a declarat dr.Octavian Popescu, ºefulCircumscripþiei SanitarVeterinare ºi pentru SiguranþaAlimentelor Petroºani.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Dupã DSP ºi CJAS,

Serviciile Judeþene de Ambulanþãssee ccoommaasseeaazzãã

Direcþia Sanitar Veterinarã Hunedoara tace în privinþaalertei la carnea de curcan. ªi macroul e „tabu”

Bãrbatul a încercat sãtraverseze un pod pesteJiul de Vest ºi, cel maiprobabil s-a dezechilibrat.Cei care l-au vãzut cãalunecã au sunat la 112 ºiau chemat în ajutor pom-pierii. Aceºtia s-au chinuitore bune sã dea de bãrbat,însã, nu l-au gãsit. „Apelulla 112 a fost primit în jurul

orei 17,40, iar cineva ne-asemnalat cã un bãrbat aalunecat peste pod ºi acãzut în apã. Jiul estefoarte mare din cauza pre-cipitaþiilor din ultimele zile,dar pompierii vor rãmânesã îl caute”, spune plu-tonierul major PavelMati, de laDetaºamentul de

Pompieri din Petroºani. Martorii incidentului

spun cãomul

s-a

dezechilibrat, aalunecat ºi apoi s-ar fiputut lovi de un bolovan.Asta cred ºi cei care îlcautã. „Podeþul era acoper-

it cu zãpadã ºi sunt urmeîn zãpadã din care rezultãcã omul a alunecat ºi acãzut peste balustrada carenu are vreun grilaj de pro-tecþie. Jos este un bolovanmare ºi cel mai probabil s-a lovit la cap în cãdere ºi afost luat de apã”, a maiadãugat Pavel Mati.

Podeþul pe care bãrbatulîncerca sã îl traverseze nueste o cale des utilizatã detrecãtori, dar sunt oameniîn zona CartieruluiBrãbãteni care aleg acesttraseu pentru a scurta dru-mul.

Diana MitracheDiana Mitrache

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 martie 20134 Actualitate

V alea Jiului acunoscut furia

naturii la sfârºitulsãptãmânii trecute.Apele s-au revãrsat ºiau rupt drumul careduce la Schitul de laValea Ungurului dinVulcan. Codurile por-tocaliu de inundaþii ºicel galben de ploi, s-au adeverit întocmai.

Dupã nici douã ore dela intrarea în vigoare acodului portocaliu, naturas-a dezlãnþuit. În ValeaJiului a fost alertã maxi-mã în fiecare oraº, iarcea mai gravã situaþiecare s-ar fi putut întâm-pla, a fost prevenitã, dinfericire. Au lipsit câþivacm ca Jiul de Vest sã iasãdin albie, însã reprezen-tanþii Apelor Româniîmpreunã cu pompieri,au muncit non stop peparcursul nopþii de joispre vineri la îndiguireamalurilor cu saci de nisip.La Vulcan, însã, furianaturii s-a cunoscut întoc-mai, iar muncitorii de laprimãrie au lucrat toatãnoaptea pentru reme-

dierea pagubelor.Primarul Gheorghe Ile astat în teren pânã târziuîn noapte. Drumul spreSchitul de la ValeaUngurului a fost pur ºisimplu luat de viiturã.“Au fost câteva porþiuniunde apa a spãlat drumulºi am reuºit cu utilajele sãredresãm situaþia. Amfãcut canale transversalepeste drum ºi am reuºitsã trecem de pe versantulestic pânã în pârâulmare, ca sã putem ajungela mãnãstire. Am lucratcu cinci utilaje”, a spusGheorghe Ile, primarul

Municipiului Vulcan.La faþa locului, în

noaptea furtunoasã de joispre vineri a fost ºi pre-fectul Sorin Vasilescu. Dealtfel, el s-a deplasat întoatã Valea Jiului pentrua monitoriza situaþia. “Chiar dacã avertizareameteo ne spunea de 20- 25 de litri pe metripãtrat, iar pe alocurichiar ºi 50, am constatatcã în Valea Jiului, în 15ore, precipitaþiile au fostchiar ºi de 72 de litri pemetru pãtrat. Din pãcate,furia naturii ºi-a spuscuvântul”, a declaratSorin Vasilescu, prefectul

judeþului Hunedoara.Muncitorii ºi utilajele

de la primãrie au lucrat ºiîn orele care au urmatpentru a reface drumulspre Schitul SfântulNicolae.

C u viitura îngarajele de la

Vulcan Tot la Vulcan, mai

multe garaje au fost luatede ape de parcã ar fi fostniºte cutii de carton. Unpârâu a ieºit din albie, iarla faþa locului, în sprijinullocalnicilor au venit ºipompierii militari.

În noaptea furtunoasãde joi spre vineri, pârâulde pe Valea Lupºeascã,

din spatele zonei Peco dela intrarea în MunicipiulVulcan, a crescut foartemult în debit ºi a inundatmai multe garaje, iardouã maºini au fostavariate. „A crescut apa ºi mi-aluat garajul, pur ºi simplu.Nu am ºtiut ce sã fac.Când l-am construit aici,pârâul era doar un firicelde apã, nici nu m-amgândit vreodatã cã se vaîntâmpla aºa”, a spusproprietarului unui garajdistrus de ape. “A venit

viitura, a luat garajul unuivecini, l-a dãrâmat pur ºisimplu, iar la mine aintrat apa înãuntru”, aspus proprietarul unui altgaraj.

Pompierii militari auintervenit în sprijinullocalnicilor. Ei au lucratnon stop preþ de câtevaore pentru ca situaþia sãnu se agraveze.

“Am fost anunþaþi cã s-a revãrsat pârâul ValeaLupºeascã ºi cã au fostafectate mai multe garajeºi anexe. Ne-am deplasatcu un camion ºi o moto-pompã remorcabilã, iarde la primãrie au venit cuun buldozer, aºa cã amreuºit sã facem ca apa sã

nu se mai deverseze pestradã ”, a declarat plu-tonier adjutant OvidiuCristea, ºef Gardã deIntervenþie – Detaºamen-tul de PompieriPetroºani.

Reprezentanþiiprimãriei au fost la faþalocului ºi a doua zi pentrua evalua pagubele ºi pen-tru a reface drumurilecare duc spre anexeleoamenilor din zonã.

LuizaLuizaAANDRONACHENDRONACHE

Ape ºi prãpãd în Valea Jiului

Torenþi în Defileul Jiului

Ploile de la sfârºitul sãptãmânii tre-cute au format adevãrate pâraie în

zona Defileului Jiului. Totuºi, noroculcel mare a fost cã vremea s-a rãcit ºiploaia s-a transformat în ninsoare.

A plouat cu peste 70 de litri pe metru pãtrat înanumite zone ale Vãii Jiului, iar de pe versanþi s-auscurs pâraiele formând torenþi pânã pe carosabil. În Defileul Jiului situaþia a fost oarecum sub controlºi doar o minune a fãcut ca drumul naþional sã nuse închidã în noaptea de joi spre vineri. „În defileunu pot spune cã au fost probleme, aºa cum a fost în Vestul Vãii Jiului, asta pentru cã Jiul de Est nu aavut un debit foarte mare. Am ieºit de sub codulportocaliu, dar rãmâne în vigoare cel galben. Dacã ºi Jiul de Est avea debit ca ºi cel de Vest, atunci Defileul putea sã fie închis din cauzã cã s-ar fiinundat drumul naþional DN 66”, a declarat SorinCorici, ºeful Sistemului Hidrotehnic al Vãii Jiului.

Apele s-au scurs de pe versanþi ºi, pe anumiteporþiuni apa ajungea vineri sã bãlteasã pe carosabil.Totuºi, în ultimele ore s-a rãcit ºi a nins, dar nu suntexcluse nici cãderile de pietre, care ar putea generablocaje în trafic,odatã cu încãlzirea vremii prognozatã în aceastã sãptãmânã.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Bãrbat cãutat în apeleJiului, la Lupeni

U n bãrbat a fost cãutat de pompieri totweek/endul care a trecut în apele Jiului

de Vest la Lupeni. Omul nu mai are ºanse sãfie gãsit în viaþã, din cauza apelor învolburate.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 martie 2013 Actualitate 5

Carmen COSMAN

Egali în faþa luiDumnezeu ºi a legii. Camaºa au gândit, probabil,cei de la AgenþiaNaþionalã deAdministrare Fiscalã(ANAF), care a începutprocedura de executaresilitã a mai multor biserici

cu datorii din þarã. Pelista datornicilor se aflã ºiMãnãstirea Colþ dinjudeþul Hunedoara, careare de platã cãtre bugetulde stat peste 6.500 delei, potrivit datelor fãcutepublice de Fisc. Iar dincauza acestor datorii,statul ar putea punesechestru pe cutia milei,

la fel ca ºi pe celelaltebunuri ce pot fi vânduteîn contul sumelorrestante, în timp ceporþile bisericilor s-arputea închide.

O bisericã - mo-nument istoric

Mãnãstirea Colþ estesituatã în comuna Râu deMori, judeþul Hunedoara.Este una dintre primelemãnãstiri atestate pe teri-toriul României, fiindconstruitã la începutulsec. XIV, undeva prin anii1310-1315 de familia

Cândeºtilor. În secolul XVs-a întemeiat aici o sihas-trie, sub influenþaMãnãstirii Prislop.Aceasta a funcþionatpânã în a doua jumãtatea secolului XVII, cândcalvinii i-au izgonit pecãlugãri de aici iar mãnã-stirea a rãmas în paraginãpânã în anul 1989, cândEpiscopia Aradului adecis restabilirea vieþiimonahale aici. În 1995schitul capãtã viaþã prinstabilirea aici a unui grupde cãlugãri.Biserica mãnãstirii estedin piatrã, fãrã temelie,

cu contraforturi, în formãde navã cu altar ºi naos.Are un turn în formãpãtratã, ce era folosit ºipentru apãrare, care aavut în interior treicamere. Scãrile turnuluisunt verticale ºianevoioase. În ultimele

douã încãperi, cele maide sus, locuiau odinioarãcãlugãrii. În interiorul bis-ericii se aflã o picturãfãcutã în jurul anului1350 de acelaºi pictorªtefan, care a pictat ºiBisericile din Ostrov ºiDensuº.

Sechestru pe cutia milei la Mãnãstirea Colþ!

C redincioºii care s-au obiºnuit sãmeargã la Mãnãstirea Colþ s-ar

putea trezi cã nu mai au unde sã asistela slujbe. Din cauza datoriilor, lãcaºul decult este pus pe lista executãrilor silite.

Monika BACIU

Anul acesta, reprezen-tanþii statului au anunþatcã nu se vor mai alocabani pentru închiderea ºiconservarea perimetrelorminiere. În acest context,senatorul de Valea Jiului,Haralambie Vochiþoiu,atrage atenþia mai multorminiºti în legãturã cuacest aspect.

P roblemã sem-nalatã la douã

ministere

În ceea ce îi priveºtepe reprezentanþiiMinisterului Economiei,senatorul are trei aspectelegate de aceastã pro-blemã a conservãriiperimetrelor miniere.

”O primã situaþie seregãseºte în fosteleperimetre miniere unde

s-au dezvoltat depozite dedeºeuri menajere necon-forme, ce reprezintã for-care de infecþie, cum ar ficel din oraºul Lupeni.Acesta a fost cuprins într-un proiect naþional deînchidere derulat de CJHunedoara. Însã,pentruecologizarea zonei adia-cente deponeului trebuiaualocate fonduri dela MinisterulEconomiei.Datoritã tãieriifondurilor, ecolo-gizarea derulatãde ME este opritã,cele douã proiecterãmân necorelate,având ca ºi con-secinþe ultilizareaineficientã a fondurilorpublice, menþinereaefectelor negative asupramediului ºi accentuareastãrii de insatisfacþie apopulaþiei”, subliniazãHaralambie Vochiþoiu,

senator de Valea Jiului.

P ierderealocurilor de

muncã adusã lacunoºtinþa a doiminiºtri

O datã cu sistarea fon-durilor pentru ecolo-gizarea perimetrelorminiere se pierd ºilocurile de muncã. ÎnValea Jiului forþa demuncã a fost restruc-turatã considerabil în ulti-mi ani. Senatorul îiatrage atenþia lui Varujan

Vosganian, ministrulEconomiei, cât ºi RovaneiPlumb, ministrul Mediuluiasupra acestor probleme.În ceea ce-l priveºte peVarujan Vosganian situ-

aþia este prezentatã dinperspectiva concedierilordin Valea Jiului lucru careduce la pierderea locurilorde muncã.

”O altã situaþie, multmai dramaticã, o repre-zintã pierderea unorlocuri de muncã înoraºele din Valea Jiului ºiintrarea în ºomaj a multorsalariaþi datoritã sistãriilucrãrilor de ecologizare.Oficial, motivul invocateste lipsa fondurilor”, semai aratã în interpelare.

În ceea ce o priveºtepe Rovana Plumb, situ-aþia din Valea Jiului esteprezentatã în alt context,însã cu aceeaºi finalitate.Nealocarea de fonduripentru ecologizare ducela pierderea locurilor demuncã.

”Doamnã mi-nistru, blocândfinanþarea programu-lui derulat deMinisterulEconomiei, în loc sãreduceþi, escaladaþiºomajul ºi sãrãcia înValea Jiului. încondiþiile în care maipregãtiþi împreunãcu Guvernul din care

cu onor faceþi parte,disponibilizarea a încã1000 de salariaþi în ValeaJiului (de la SNH,SNÎMVJ ºi CEH),menþinerea acestei acti-

vitãþi rãmâne singuraalternativã concretã ºi si-gurã pentru reangajareaunei pãrþi din personalultrecut în ºomaj ºi creareade noi locuri de muncã”,îi prezintã VochiþoiuRovanei Plumb.

Conform MonitoruluiOficial din anul 2007, inValea Jiului au fostinchise 20 de unitatiminiere. Totul s-a petre-cut in decursul a 65 deani. Mai exact prima uni-tate miniera inchisa a fostMina Rafael din Lupeniin anul 1941. Cea mairecenta inchidere dateaza

din anul 2006. In urmacu 6 ani a fost suspenda-ta activitatea MineiBarbateni din Lupeni.Conform aceluiasi docu-ment, s-au alocat diferitesume pentru inchiderea siconservarea acestorperimetre miniere. Astfel,statul roman a cheltuitpeste 70 de milioane delei pentru inchiderea siconservarea perimetrelorminiere care au fostinchise in decursul timpu-lui. Mai exact au fostcheltuiti 76.032.621 delei pentru inchidereaminelor.

Fonduri sistate pentru ecologizare,

Locuri de muncã pierdute, perimetredevenite gropi de gunoi

F ostele perimetre miniere, depozitede deºeuri. De-a lungul anilor, în

Valea Jiului mai multe perimetreminiere au fost închise. Unele dintreacestea au intrat în program de conservare, iar altele nu.

Luiza ANDRONACHE

Cele 8 sirene de alarmare de laPetrosani au sunat joi, în intervalul16:00-17:00 ºi vineri, între14:00-15:00. Verificarea sistemu-lui de alarmare s-a fãcut la soli-

citarea Inspectoratului pentruSituaþii de Urgenþã, pentru a severifica funcþionalitatea acestuia. Încurând, specialiºtii de la INSEMEXvor face un studiu de audibilitate aîntregului sistem. Alarmarea popu-laþiei în caz de dezastru sau calami-tate este obligatorie prin lege, încele mai multe þãri. Un incendiuîntr-o fabricã, un atentat cu bombãsau un accident chimic sunt situaþiide coºmar care din nefericire potdeveni reale. Pentru a limitaefectele negative, preventiv, sunt

instalate sirene de alarmare apopulaþiei. Acestea avertizeazarapid mase mari de oameni, mini-malizând astfel pierderile ºisalveazã vieþi.

Sistemele de avertizare sunt dedouã tipuri: alarmare civilã ºi alar-mare industrialã. Prima are învedere mobilizarea rapidã a popu-laþiei dintr-o anumitã zonã (sat,comunã, oraº), iar cea de-a douavizeazã sirene instalate preventivîn fabrici, uzine, iar în cazul nostruexploatãri miniere. Acestea aurolul de a alarma rapid personalulangajat ºi populaþia din vecinãtate.

Au sunat sirenele!A utoritãþile locale de laPetroºani, împreunã

cu cei ai Protecþiei Civile,au testat sistemul de alar-mare. Sirenele au sunatpreþ de cîteva minute, înmai multe reprize.

COLÞUL LUI DENIS

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 Martie 2013 Actualitate 76 Actualitate

R eprezentanþii celorcinci obiective

istorice din România,cuprinse în programul„Ruta ÎmpãraþilorRomani” se întâlnesc,în premierã, la Râºnov,împreunã cu oficialiiMinisterului Economiei.

Printre cele cinci obiectiveselectate se numãrã ºi fosta capitalã a Daciei Romane, UlpiaTraiana Sermizegetusa, iarla întâlnire va fiprezentã ºi LilianaÞolaº, directorulMuzeuluiCivilizaþiei Daciceºi Romane Deva.Pe lângã acestimportant sit arhe-ologic, în proiectuleuropean mai suntincluse Adamclisi, Histria,Apulum ºi Roºia Montanã. Laacest program cultural - istoricinedit participã ºi Bulgaria,Croaþia, precum ºi Serbia, iarlider de proiect este „CentrulDunãrean de CompetenþeBelgrad”. Iar anul acesta, celpuþin, accentul MCDR este puspe acest sit arheologic, pe pro-

movarea, restau-rarea ºi recon-strucþia lui.„Consiliul Judeþeanºi noi ca instituþie

ne vom axa în spe-cial pe promovarea ºi

pe obþinerea fondurilorpentru Ulpia Traian

Sarmizegetusa. În luna aprilievoi avea o primã întâlnire cureprezentanþii MinisteruluiEconomiei ºi a celorlalte patrupuncte de interes. O sã fie oîntâlnire la Râºnov, la care voiparticipa, pentru cã scopul estesã atragem fonduri europenepentru restaurare ºi

reconstrucþie”, a declarat LilianaÞolaº, directorul MCDR.

P romovatã la Berlin

În luna martie, fosta capitalã aDaciei Romane a fost prezentãla Târgul de Turism la Berlin,prin intermediul mai multormateriale trimise de oficialiiMuzeului. Acum, împreunã cureprezentanþii celorlalte patrupuncte arheologice se va trece lafaza urmãtoare, respectivatragerea de fonduri europenepentru punerea în valoare aacestor vestigii inestimabile.

Calculele aratã cã pentruacest proiect de restaurare ar finecesarã suma de 1.900.000 delei. Suma ar putea fi obþinutãprin accesarea de fondurieuropene, odatã cu intrarea sitului de la Ulpia Traiana înacest circuit turistic. Pânã acum,a fost înlocuit gardul de protecþieºi vechea poartã de la intrare, s-a recondiþionat ºi chioºcul turistic, iar în grãdina muzeuluivechi se va organiza un loc decampare pentru turiºtii care vincu cortul în vizitã, dupã ce zonava fi igienizatã ºi va fi asiguratãºi o sursã de apã.

Prin proiectul „RutaÎmpãraþilor Romani” seurmãreºte dezvoltarea turismuluiarheologic prin creºterea fluxuluide turiºti, programe turisticecomune, prezenþa la târgurile deturism, dar ºi la evenimenteleturistice internaþionale.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

15 ani de 15 martie. Municipiul

Petroºani din ValeaJiului ºi oraºul înfrãþitVarpalota din Ungariaau marcat, de ZiuaUngariei, 15 ani de colaborare ºi au semnat unprogram comun pentru 2013.

Municipiul Petroºani afost gazda unui evenimentcare a marcat, pe de o parteZiua Maghiarilor, iar pe dealtã parte, 15 ani de înfrãþirecu oraºul Varpalota din Ungaria.La întâlnire a participat primarul Tiberiu Iacob Ridzi, de la Petroºani,secretarul primãriei din Valea Jiului,Adrian Negoe ºi oaspeþii maghiari dinVarpalota, delegaþia fiind condusã desecretarul primãriei din localitateaînfrãþitã, ªandor Tamaº.

Cu acest prilej a fost semnat calendarul manifestãrilor comune ce voravea loc la Petroºani ºi Varpalota.„Suntem la al 15-lea an decolaborarepe aceastã linie. Proiectul pentru anul2013 este unul deosebit, chiar dacã înacest an condiþiile financiare nu suntcele mai bune, nici la noi, nici înUngaria. Spre deosebire de alþi ani,anul acesta vomavea ºi schimburi întrefuncþionarii ºi serviciile din primãrii,pentru a ne îmbunãtãþi activitatea.Continuãm ºi schimbul de copii, pe liniaactivitãþilor sportive ºi culturale. Pânã laurmã e o colaborare foarte bunã în

urma cãreia dezvoltãm legãturi”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani.

Oaspeþii maghiari au declarat laPetroºani cã se simt ca în vizitã la niºteprieteni ºi cã cele mai bune relaþii suntcu comunitatea din Petroºani, chiardacã oraºul Varpalota e înfrãþit cu alte 3localitãþi din Europa. „Dintre cele 4oraºe înfrãþite cu Varpalota, Petroºanieste cel mai important pentru noi ºidorim ca acest lucru sã îl folosim îninteresul nostru comun. An de an aceste colaborãri s-au dezvoltat ºi deja avemplanuri de viitor comune.Noi am prins în bugetul localun capitolseparat destinatcolaborãrii cu municipiulPetroºani ºi, întotdeauna cumare drag îi aºteptãm pe ceidin Petroºani la noi laVarpalota. Pentru mine,însã, venirea la Petroºani e

ca o vizitã la niºte prieteni”, a declaratTamaº Sandor, vice secretar PrimãriaVarpalota.

Primul eveniment la care vor participa membrii celor douã comunitãþieste cel dedicat Zilelor MunicipiuluiPetroºani, care va avea loc la începutulverii. Pânã atunci, însã, de 15 martie,oaspeþii maghiari au participat la evenimentele din Valea Jiului, care aumarcat Ziua maghiarilor de pretutindeni.


Maghiarii – uimiþi de presa

Vãii JiuluiD elegaþia maghiarã care a

vizitat municipiul Petroºani,la finele acestei sãptãmâni, arãmas uimitã de numãrul mare alziariºtilor din Petroºani. Cei dinoraºul înfrãþit Varpalota dinUngaria au un singur ziar sãp-tãmânal ºi o televiziune, ambelefinanþate de primãrie.

Oraºul Varpalota din Ungaria, oraºînfrãþit cu Petroºaniul, are un singurtrust de presã. Magiarii veniþi laPetroºani s-au declarat uimiþi denumãrul mare de ziariºti veniþi la uneveniment româno - maghiar.Delegaþia din Varpalota a spus cãValea Jiului are foarte mulþi jurnaliºti,în comparaþie cu oraºul înfrãþit, careare un singur trust de presã finanþat deprimãrie, iar ungurii s-au simþit stân-jeniþi de ziariºtii veniþi sã marcheze 15

ani de colaborare între cele douã loca-litãþi înfrãþite. „La noi sunt mai puþiniziariºti ca aici, dar anul trecut primãriaoraºului a înfiinþat o societate de tipSRL, media, care aparþine ConsiliuluiLocal al oraºului. În acest SRL esteînglobatã o televiziune, un ziar, practicun trust media, care este proprietateaConsiliului Local Varpalota. Nu preasuntem noi obiºnuiþi cu atât de mulþiziariºti, din acest motiv ºi când aparepresa ne speriem un pic”, a declarat laPetroºani Tamaº ªandor, vice-secretarla Primãria oraºului maghiarVarpalota.

Totuºi, oaspeþii din Ungaria nu s-autemut de presa din Valea Jiului care aimpresionat doar numeric, dar audeclarat cã pe viitor ne-am puteabucura de schimburi ºi pe acest sectoral mass-mediei locale.

În Valea Jiului sunt 3 televiziunilocale, 3 ziare cu caracter cotidian,câteva sãptãmânale, iar primãria dinPetroºani are un ziar propriu.


A doua ºansã ºi pentrucei care nu au profitat

de prima. Este vorba de ele-vii care urmeazã cursuluiprogramului ”A doua ºansã”.

Mai precis este vorba de aceacategorie de persoane care nu ºi-aufinalizat studiile, iar acum se lovescde barierea diplomelor. În Petroºani,la Colegiul Tehnic Dimitrie Leonidase desfãºoarã astfel de cursuri.

”Aceastã ofertã educaþionalã pen-tru a doua ºansã se adreseazã celorcare nu au reuºit sã-ºi complectezestudile, celor care nu au nicio clasãsau cel mult ºapte clase. Condiþia devârstã este sã aibã minim 14 ani. Caºi nivelul ei începem cu ciclul primar,nivelul unu, în care pot sã facã doiani într-un an urmând cã ciclul gim-nazial ºi ciclul inferior al liceului sã-l

facã în fiecare an. Tot ca o oportunitate pentru finalizareaînvãþãmântului la a doua ºansã este aceea cã pot obþine ºi un certificat de calificare, în acestmoment noi avem ca domeniu celmecani ºi de construcþii”, a declaratZina Galeº, directorul ColegiuluiTehnic Dimitrie Leonida dinPetroºani.

Programul este accesat de maimulte persoane. Chiar ºi trecute deprima tinereþe. Dar toþi sunt elevi,fie cã urmeazã cursurile claselor primare, fie cã sunt încadraþi la programul de gimnaziu.

”La acest program avem înscriºicam 76 de elevi. Normal cel maimic are 14 ani pentru cã este minimul vârstei la care vor intra iarcel mai în vârstã are 44 de ani ºieste la nivelul doi”, mai precizeazãsursa citatã.

E lev, de voie de nevoie

Cei care urmeazã cursurile dincadrul programului ”A doua ºansã”au apelat la aceastã modalitate de aobþine o diplomã din cauza nece-sitãþilor birocratice. Deºi cunoscmeserie, ei au nevoie de calificare,iar fãrã o ºcoalã nu pot dovediacest lucru teoretic, iar practicexistã posibilitatea ca angajatorii sãnu le ofere o ºansã.

”Foarte mulþi dintre ei sunt efec-tiv angajaþi ºi au nevoie de acestestudii, atunci ne cautã ºi noi leprimim aceste dosare, îi înscriem ºile oferim aceste ºanse de a-ºi con-tinua studile sau foarte mulþi dintreei doresc sã obþinã permisul de con-ducere ºi normal cã nu au dreptulfãrã sã aibã studii corespunzãtoare”,a declarat Zina Galeº.

Elevii, chiar dacã sunt trecuþi, devârsta la care ar fi trebuit sã urmezeaceste cursuri sunt mult mai sâr-guincioºi decât colegii lor mai tineri.

”Se pare cã din diverse motivepentru care ei nu au reuºit sã îºifacã studile atunci când aveau vârstanecesarã au un comportament bunºi efectiv dorinþa de a învãþa, suntreceptivi la solicitãrile noastre ºisunt mulþumiþi de acest program”, amai precizat directorul unitãþiiºcolare.

Programul ”A doua ºansã” seadreseazã celor care nu au profitatde prima ºansã, de prima ocazie.Fiecare meritã o a doua ºansã, tre-buie doar sã profite de ea.

Monika BACIUMonika BACIU

Activitate la Galeria Iosif TellmannA sociatia culturala ,,Iosif Tellmann” din

Lupeni a gãzduit la sfârºitul sãptãmâniitrecute o ineditã expoziþie de lucrãri realizatede elevii Scolii Gimnaziale Nr. 2 Lupeni.

Mai exact, membrii Cercului de picturã ,,Luminã ºiculoare” condus de prof. Nechita Ana, Pogan Lucia,Babanas Mirela au prezentat pe simezele galerieilucrãri a cãror temã a fost ,,Anotimpurile”, “În lumeabasmelor”, “Salvaþi planeta!”, ,,Jocurile copiilor”.

Toþi participanþii la evenimentul de culturã gãzduitde galeriile Iosif Tellman au fost de acord asupra faptului cã lucrarile copiilor au fost pline de culoare ºitalent, inspirate de lumea copilãriei lor.

De asemenea, copiii de la Cercul de creaþie ,,Mâiniharnice” condus de prof. Haranguº Violeta, Cazacu Maria, Cãtãlin Florica au prezentat în cadrulaceleiaºi gale lucrãri realizate prin diferite tehnici.

Hãrnicia ºi îndemânarea copiilor au surprins plãcutvizitatorii prin lucrãrile deosebite pe care le-au creat.

Toþi meritã a doua ºansã

15 ani de înfrãþire Petroºani – VarpalotaUlpia Traiana Sarmizegetusa, pe „Ruta împãraþilor romani”

Reprezentanþii celor cinci puncte de interes ddddiiiinnnn pppprrrrooooiiiieeeeccccttttuuuullll eeeeuuuurrrrooooppppeeeeaaaannnn sssseeee îîîînnnnttttââââllllnnnneeeesssscccc llllaaaa RRRRââââººººnnnnoooovvvv

Inundaþiile din municipiulVulcan au fost provocate, înmare parte, de cei care au con-struit ilegal pe malul pâraielorcare joi noaptea au ieºit dinmatcã. Vorbim despre coteþe deanimale sau de garajeleamplasate în buza malului sauchiar peste albia pârâului.Inconºtienþa a mers pânã acoloîncât unul dintre proprietariigarajelor ºi-a amplasat con-strucþia peste pârâu, cã tot erasecat în cea mai mare parte aanului. Numai cã ploile abun-dente, care au depãºit 70 de litripe mp, le-a dat peste cap pla-nurile ºi s-au vãzutcu pãsãrile luate depuhoaie sau cugarajele ºi maºinileîn apã. Iar de vinãsunt chiar ei. „Am

fãcut fotografii la faþa locului, afost ºi domnul Prefect, iar lunivin cei de la Protecþia Mediului.Niciuna dintre aceste construcþiinu are autorizaþie. Au pus ºiplasã de sârmã, iar crengileaduse de apã s-au prins în acesteplase ºi au blocat albia”, adeclarat duminicã primarulmunicipiului Vulcan, GheorgheIle. Iar din cauzã cã nu a maiputut sã-ºi urmeze cursul firesc,apele pârâului au ieºit din matcãºi au rupt chiar ºi drumul deacces spre Mãnãstirea Sf.Nicolae de lângã Vulcan.

Carmen COSMAN

Ileana FIRÞULESCU

”Întâi te ignorã, apoi râd detine, apoi se luptã cu tine, apoicâºtigi” pare sã fi fost cel maipotrivit citat pentru Conferinþade alegeri a PSD Petroºani, iarcea care a încurajat candidaþiiprin zicerea lui Mahatma Gandhia fost deputatul de Hunedoara ºivicepreºedinte al PSD filialajudeþeanã, Natalia Intotero. ªiasta dupã ce unul dintre candi-daþi, Francisc Gerschner, invo-case ”Cele 7 pãcate sociale” aleaceluiaºi Gandhi – ”Politica fãrãprincipii, bogãþia fãrã muncã,afaceri fãrã moralitate, plãcereafãrã conºtiinþã, educaþia fãrã car-acter, ºtiinþa fãrã umanism, cred-inþa fãrã sacrificiu personal”-pãcate care ar trebui diminuatepentru a merge mai departe cufolos.

L ume bunã ºi otravã…

La Conferinþa PSD, de laPetroºani, au participatpreºedintele ºi vicepreºedinþi ai

PSD Hunedoara, care sunt ºiparlamentari, deputatul CristianResmeriþã, senatorul CosminNicula, directorii SNH ºi SNÎM,Nicolae Drãgoi, respectiv PetreDrãgoescu, ºi noul director gen-eral al Complexului EnergeticHunedoara, Daniel Andronache.De asemenea au fost prezenþidirectori ai unor instituþii ºidirecþii judeþene.

Conferinþa a fost condusã deLaurenþiu Nistor, preºedintejudeþean PSD ºi deputat deHunedoara. Luãrile de cuvântnu au fost lipsite de atacuri, depuneri la colþ, de apostrofãridirecte, dar civilizate pânã cândcel mai în vârstã membru alPSD, 92 de ani, Cotoþ a”otrãvit” sala cu acuzaþii grave,de vînzãri de funcþii, a jignit îndreapta ºi în stânga dupã care aadormit pe fotoliul ocupat însalã. Cei care i-au urmat lacuvânt, vãdit bulversaþi de dis-cursul nonagenarului, care seºtia cã nu va participa laConferinþã, au redresat lucrurilecu hotãrâre, dar intervenþia afost binefãcãtoare pentru cã a

clarificat situaþii care pânã atuncipãruserã tulburi. Respectiv, de

ce a

candi-dat Ioan Rus

la funcþia de primar dacã nu ºi-adorit, de ce au existat tabere înPSD, de ce Costel Postolache areproºat conducerii judeþenepromisiuni neonorate etc., toateacestea au fost clarificate punc-tual.

Invitaþii au vorbit despreproiectele Vãii Jiului, iar depu-

tatul Cristian Resmeriþã a vorbitdespre unitatea politicã a aleºilorpe probleme locale, unitateapreciatã la Bucureºti în ceprivesc þintele propuse a fiatinse ºi demersuri deja fãcute.

F ocurile competiþiei, con-testaþii ºi un ”cerber”

Alegerea conducerii PSD dela Petroºani li s-a pãrut un lucruimportant, pentru cã este ceamai mare organizaþie din judeþ,iar alegerile nu au fost uºoarepentru cei 273 de delegaþiprezenþi la conferinþã, din totalulde 342 de membri delegaþi.

Cei 44 de candidaþi pentrucele 19 funcþii din partid i-aucam zãpãcit pe alegãtori, dreptpentru care 64 de voturi au fostanulate, pentru cã pe buletinulde vot au lãsat mai mult de 7vicepreºedinþi ºi mai mult de 9membri pentru Biroul executiv.

La aceastã situaþie a con-tribuit involuntar ºi LaurenþiuNistor, care, ºi el mirat denumãrul mare de candidaþi, aafirmat cã ºi dacã pe buletinulde vot sunt mai mulþi de 7 sau 9aleºi, vor fi luaþi în considerare

în ordinea numãrului de voturiobþinute. Doar cã ”cerberul”organizãrii Conferinþei –impecabilã-, Gabriela ªepeþan, aaplicat întocmai legea.

De precizat cã pe 7 posturide vicepreºedinþi au candidat 19persoane, pe cele 9 posturi demembri în Biroul executiv aucandidat 19 membri, iar lafuncþia de preºedinte – doi can-didaþi, Ioan Rus ºi CostelPostolache.

Din urne, nu a ieºit nici unvicepreºedinte reprezentant alzonei de Nord a Petroºaniului ºinici din Colonie, practic o jumã-tate din municipiu nu ºi-a pututimpune oameni în conducere laacest nivel. Ca urmare rezul-tatele au fost contestate, iarnumãrãtoarea a fost reluatã, dardegeaba. Totul a fost corect.

Scorul voturilor pentrupreºedintele organizaþiei, dintreIoan Rus ºi Costel Postolache, afost de 165 la 105. ªi asta fãrãajutorul tinerilor, cã au fost doar27… Vicepreºedinþii PSDPetroºani sunt din organizaþiile”de la Primãrie în jos”.

Cei care au încercat o analizãa rezultatelor, în condiþiile încare au candidat oameni cugreutate din punct de vedereprofesional ºi cu vechi state înPSD care nu au obþinut voturilenecesare, au constatat cã muncaefectivã în partid, contactul

direct cu oamenii, atitudinea,iniþiativa ºi implicarea, comuni-carea ºi într-ajutorarea au fostmotivele care au stat la bazavotului colegilor.

În ce-i priveºte pe FranciscGerschner ºi Alexandru Todea,acestora le-a crescut cotadatoritã discursurilor, lucru cedovedeºte cã oamenii ar trebuisã-ºi asculte colegii pentru a ºticum gândesc ºi ce vor…

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 Martie 2013 Politic 98 Politic

Monika BACIU

Valoarea minima aintervalului reprezintavaloarea estimatapana la 31.12.2013 ”

Valoarea contractu-lui este estimatã lasuma de1.526.750,00 RON,pentru o perioadã de9 luni de la dataatribuirii contractului.Este vorba de un con-tract care prevede

transportul angajaþilorde la minele Petrila,Paroºeni ºi Uricani.

M ii de kilo-metri lunar

Conform caietuluide sarcini,microbuzele vor efec-tua mii de kilometrilunar. Atât în ValeaJiului, cât ºi la niveljudeþean ºi inter-

judeþean. ”Prestaþia maximã

lunarã pentru lotul 1 –microbuze 16 - 22locuri 2 bucãþi pentrumina Petrila va fi de8910 km/luna inregim local ValeaJiului ºi o medie de200 km/lunã în regimjudeþean ºi inter-judeþean. Prestaþiamaximã lunarã pentrulotul 2 – microbuze16-22 locuri 3 bucãþipentru mina Paroºeniva fi de 11540km/luna in regimlocal Valea Jiului inregim local ValeaJiului ºi o medie de200 km/lunã în regimjudeþean ºi inter-judeþean. Prestaþiamaximã lunarã pentrulotul 3 – microbuze16 – 22 locuri 3

bucãþi pentru minaUricani va fi de15792 km/luna inregim local ValeaJiului ºi o medie de200 km/lunã în regimjudeþean ºi inter-judeþean”, se aratã încaietul de sarcini.

Astfel, reprezen-tanþii SocietãþiiNaþionale de Închideri

Mine Valea Jiuluialocã milioane de leipentru transportul anici 3000 de angajaþide la cele trei unitãþiminiere incluse în pro-gramul de închidere.Chiar ºi aºa, majori-tatea angajaþilor mergla sucursalele minierecu propriile autotur-isme.

Transport de peste 1,5 milioane pentru 2500 de mineri

P este 1,5 milioane pentru trans-portul minerilor de la SNÎMVJ.

Societatea Naþionalã de ÎnchideriMine Valea Jiului cautã societãþitransportatoare. Mai exact este vorbade servicii de transport pentru ”trans-portul personalului la si de la locul demunca, in regim de curse regulate, pebaza de grafice de transport, in func-tie de sucursala beneficiara.

Ileana FIRÞULESCU

Aflat în Valea Jiului, sena-torul Cosmin Nicula, a pre-cizat, sâmbãtã, cã reparaþiilecapitate ale Gãrii dinPetroºani vor începe în celmai scurt timp, iar discuþiilepentru continuarea lucrãrilorla drumul Uricani-Herculane,

arhicunoascut sub numele de”drumul lui Bãsescu”, suntavansate ºi cã aceste lucrãrinu vor fi declarate niciodatãînchise definitiv fãrã ca acestdrum sã fie finalizat.

În plus, senatorul de ValeaJiului ºi-a declarat convin-gerea cã noul director alComplexului EnergeticHunedoara, DanielAndronache, este omul carepoate face viabil acest com-plex ºi ca urmare cele patrumine vor rãmâne în viaþãmult ºi bine ºi nu aºa cumspun unii rãu voitori, cãexistã pericolul ca ºi dintre

cele rãmase sã se maiînchidã vreuna.

Mai mult Nicula aprecizat cã se lucreazãla un proiect de lege,pentru care au existatcereri, care sã permitãredeschiderea unormine, precizând cãacest lucru se face înbaza unui programeuropen pentrususþinerea tinerilor.

Pentru a eficientizarezolvarea problemelor dinzonã, senatorul CosminNicula a vorbit despre un”parteneriat pentru Valea

Jiului” pentru ca proiectelesã fie transmise directscurtând astfel timpii derezolvare.

Alegerile PSD sub zodia lui Mahatma GandhiP SD Petroºani ºi-a ales conducerea sâmbãtã,

alegeri care au durat nouã ore datoritã com-petiþiei acerbe, a atacurilor la persoanã, a cuvân-tãrilor parlamentarilor ºi senatorului, a directo-rilor din cadrul Complexului Energetic Hunedoara,inclusiv a noului director general al acestuia,Daniel Andronache, a duratei votului ºi numãrãriiºi apoi a contestãrii ºi verificãrii rezultatelor.

Noua conducere a PSD Petroºani

Preºedinte – Ioan Rus

Vicepreºedinþi – Doru ªepeþan, Francisc Gerschner, SanduDaniel, Mariana Popa, Iulian Codreanu, Alexandru Todea,George Giubalcã.

Membrii - Gheorghe Iloiu, Nicolae Rãdescu, Ilie Constantin,Adrian Opriº, Marian Cârnaru, Ioan Nicolae Popescu, LascuVladislav, Ioan Alb, Mihai Ermoiu.

Secretar executiv – Gabriela ªepeþanTrezorier – Florentina Kallos

Noul director CEH,Daniel Andonache, semutã în Valea Jiului

D in iunie sediul administratival Complexului Energetic

Hunedoara va funcþiona efectiv înValea Jiului.

Numit, vineri, în funcþia de director gener-al al Complexului Energetic Hunedoara, con-form spuselor sale, Daniel Andronache afãcut precizãri de la microfonul ConferinþeiPSD Petroºani, cu referire la sediul CEH.

”De vineri, am fost numit director, amfost ºi eu miner ºi vreau sã îi asigur pe ceidin Valea Jiului cã vom face ca acestComplex sã fie viabil”- a spus DanielAndronache.

Acesta a declarat asigurând auditoriul cãrãmâne cum s-a stabilit: sediul oficial alComplexului este la Paroºeni, iar dupãîncheierea, pânã în luna iunie, a fuzionãriicelor patru mine viabile – cu SNH,Complexul Energetic Hunedoara vafuncþiona efectiv din Valea Jiului, laParoºeni.

Ileana FIRÞULESCU

Vom avea, din nou, Garã ºi drumul lui Bãsescu

S enatorul deValea Jiului,

Cosmin Nicula, areînnoit promisiu-nile ºi a raportatdemersurile iniþiate.

Monika BACIU

Instanþele de jude-catã au dat câºtig decauzã ºoferilor în300.000 de proceseprivind recuperareataxei auto aplicatã în2012. MinistruluiRovana Plumb a sub-liniat cã în luna ianuar-ie, AdministraþiaFondului pentru Mediua încasat 14 milioanede lei, dar a trebuit sã

plãteascã restituri detaxe în valoare de peste19 milioane de lei, înbaza deciziilor irevoca-bile obþinute de ºoferi.

Transportatoriiatenþioneazã Guvernulcã ar trebui sã ia înconsiderare ºi costurilecare trebuie plãtite pen-tru implementarea taxeiauto pe 2013, nu doarsã se gândeascã cum sãcreascã veniturile colec-tate din acest bir.

Uniunea Naþionalã aTransportatorilorRutieri din România aprecizat cã colectareataxei auto prin difer-enþierea impozituluiauto funcþie de nivelulde poluare va conducela reducerea birocraþieiatât pentru firme ºipersoane fizice, care nuvor mai trebui sã facãdrumuri multiple, sãcompleteze formularediferite, cât ºi pentrustatul român, care aravea costuri administra-tive mai reduse sau arputea sã îºi plãteascãmai bine angajaþii exis-tenþi tocmai pentru aîmbunãtãþi relaþia cucontribuabilii.

Nici oamenii nu suntdeloc mulþumiþi de

aceastã nouã taxa maiales cã cei mai mulþidintre ei nu ºtiu nicipânã în prezent ceînseamnã acest timbrude mediu. Mulþi dintreaceºtia au ºi autove-hicule de pe urma cãro-ra vor avea mult depierdut din cauza aces-tei taxe.

” Nu suntem mulþu-miþi deloc de aceastãnouã taxã sau cum senumeºte ea pentru cãnu ºtim cât vom aveade plãtit mai ales cãmaºinile pe care leavem nu au taxaplãtitã. Sunt niºte hoþiºi nu ºtiu ce sã mai facãsã ne mai fure debani”.

Nu ne rãmâne decâtsã aºteptãm sã vedemce va fi de acum înainteºi cât de mult va aveade suferit populaþia înurma acestei taxe.

Inundaþiile din Vulcan, consecinþazecilor de construcþii ilegale!

ª i-au construit coteþele ºi garajele pe malulpâraielor, iar acum, pe lângã paguba în sine,

s-ar putea sã se trezeascã ºi cu amenzi.

Biruri pentru posesorii de autoturisme

ªoferii din Valea Jiului, nemulþumiþide timbrul de mediu

R ecent a intrat în vigoare noultimbru de mediu. Deºi

autoritãþile au lucrat mai bine detrei luni pentru aceastã nouã vari-anta de taxa auto, avocaþii sunt depãrere cã statul va fi “bombardat” încontinuare cu procese, iar ºoferii autoate ºansele sã câºtige.

AnunþEfectuez lucrãri de

amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos. Contact

073558077

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 martie 201310 Diverse

DN 7 Deva -Sântuhalm–Simeria * DJ687 Cristur –Hunedoara * DJ687 Hunedoara– Hãºdat * DN66 Cãlan –Bãcia * DN7

Mintia – Veþel *DN7 Veþel –Leºnic * DN7Leºnic –Sãcãmaº * DN7Ilia – Gurasada* DN7Gurasada –Burjuc * DN7

Burjuc-Zam *Deva, CaleaZarand;Sântuhalm; DN76 Cãinelul deJos – Bejan *Petroºani peDN 66 ºi B-dul1 Decembrie

RRRRaaaaddddaaaarrrreeee 11118888....00003333....2222000011113333

Luni 10:00 - 16:00Marþi 14:00 - 19:00

Miercuri 10:00 - 16:00

Joi - Audienþe de la 11:00Preºedinte CJ

Vineri 10:00 - 14:00

Consiliul Judeþean Hunedoara Program Petroºani

H O R O S C O P

Intuiþia ºi simþul practic vã ajutãsã luati decizii inspirate în afaceri.Dacã vi se propune asociereaîntr-o nouã afacere, nu vã grãbiþisã refuzaþi! Perspectivele suntfoarte promiþãtoare. Evitaþi dis-cuþiile aprinse ºi relaxaþi-vã maimult.

Aveþi succes în activitãþiledesfãºurate în cãmin, dar ºi înafaceri. Partenerii de afaceri vãapreciazã propunerile, dar nuîncepeþi mai multe activitãþisimultan, pentru cã riscaþi sã nufinalizaþi nimic. Este o zi favora-bilã planurilor de viitor.

Vã decideþi sã amânaþi o cãlãto-rie lungã în interesul familiei, dincauza dificultãþilor financiare.Astãzi, însã, aveþi posibilitatea sãrealizaþi proiecte ambiþioase petermen lung ºi sã luaþi o deciziebunã pentru viitor.

Este o zi bunã pentru a luadecizii importante în privinþarelaþiilor sentimentale ºi partene-riale. Chiar dacã situaþia finan-ciarã nu vã satisface pe deplin,nu este cazul sã vã îngrijoraþi.Banii vor apãrea la momentuloportun.

Se contureazã o zi excelentã înafaceri, cu întâlniri fructuoase ºiplanuri de viitor bine concepute.Investiþiile pe termen lung suntfavorizate. Traversaþi o perioadãîn care puteþi rezolva multeprobleme financiare.

Aveþi un succes deosebit înactivitãþile intelectuale ºi în soci-etate. În partea a doua a zilei,încasaþi o sumã importantã debani dintr-o colaborare. Puteþisã faceþi planuri de viitor înlegãturã cu o afacere.

S-ar putea sã întâmpinaþi difi-cultãþi pe plan sentimental ºi sãfiþi nevoit sã luaþi o decizieimportantã. În afaceri, puteþi sãfaceþi proiecte de viitor ºi sã vãpuneþi în aplicare cunoºtinþeleteoretice. Aveþi ºanse sã obþineþibeneficii considerabile.

Zi favorabilã realizãrilor pe plansocial ºi material - dar sã nu vãaºteptaþi ca rezultatele sã aparãimediat! S-ar putea sã plecaþi într-o cãlãtorie neplanificatã. Pare sãfie o deplasare în interes de afac-eri, care vã oferã o ºansã nesper-atã.

Demaraþi cu bine o nouã afacereºi faceþi planuri de viitor în legã-turã cu o investiþie pe termenlung. Partenerul de viaþã vãsusþine. Evitaþi speculaþiile.

Sunteþi într-o formã intelectualãdeosebitã, care vã faciliteazãrelaþiile cu cei din jur. Sunteþicapabil sã ascultaþi cu atenþieproblemele celorlalþi ºi sã le ofer-iþi sfaturi utile. Aveþi grijã sã nufaceþi promisiuni pe care nu leveþi putea respecta!

Sunteþi în formã ºi vã adaptaþi cuuºurinþã la situaþii noi. Reuºiþi sãrezolvaþi câteva probleme alefamiliei ºi chiar sã îi ajutaþi pealþii sã isi rezolve problemele.Este o zi favorabilã comunicãriicu prietenii ºi cu membrii fami-liei.

Intuiþia vã ajutã sã gãsiþi ometodã originalã pentru a faceschimbãri importante în viaþasocialã. Pentru aceasta, va finevoie sã faceþi un compromiscu ceilalþi membri ai familiei, darºi câteva drumuri scurte împre-unã cu un prieten.

PetroºaniCasa de Culturã“Ion Dulãmiþã”Luni, 25 martie

19:00

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter0254.560.987 Email: [email protected]

În magazinul VERITAS PRIMÃVARA 2013, vã aºteaptã cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele

selectate. În limita stocului disponibil.

Diana MITRACHE

Avocatul Poporuluiacordã consultaþii ºi înHunedoara.Reprezentanþii Birouluidin Alba vor fi lunidimineaþã în reºedinþajudeþului Hunedoara, laDeva, pentru a se întâl-ni cu hunedoreniiinteresaþi.

„Vã informãm cãdemersul InstituþieiPrefectului - judeþulHunedoara în vedereaapropierii instituþiilorstatului de cetãþeni,

început încã de la fineleanului 2011, acela de aoferi posibilitateacetãþenilor judeþuluinostru de a se întâlni cureprezentanþi aiBiroului Teritorial Alba

- Iulia a InstituþieiAvocatul Poporului,continuã. Aducem lacunoºþinþa cetãþenilor

judeþului Hunedoara,care doresc asistenþãjuridicã, cã se potprezenta la sediulInstituþiei Prefectuluijudeþul Hunedoara luni,începând cu orele

1030, pentru a puteadiscuta cu reprezen-tanþii Biroului TeritorialAlba - Iulia a InstituþieiAvocatul Poporului”, searatã într-un comunicatremis presei cãtrepurtãtorul de cuvânt alPrefecturii Hunedoara,

Avocatul Poporului vine la Deva

B iroul Teritorial Alba - Iulia alInstituþiei Avocatul Poporului

va acorda audienþe la sediulInstituþiei Prefectului în judeþulHunedoara. Joi, de la 10:30, toþi ceiinteresaþi sã primeascã o consultaþiede specialitate pot veni la Deva.

Mircea NISTOR

Nimic din ce mâncãm nueste bun ºi asta nu de ieri saualaltãieri ci de ani buni de zile.Mai exact, de când am devenitcobaii europei, unite. Iatã camce mâncãm:

C URCAN - plin deanitibiotice

Mai exact, curcanul (ºi înspecial pieptul acestuia) este unfel de carne ocupatã de rezidu-uri de antiobiotic, cel puþin aºasusþin nemþii respectiv cei careau luat contact cu curcanulromânesc... Efectele con-sumãrii unei astfel de cãrni arfi: alergie, ºoc anafilactic sauprãbuºirea sistemului imunitar.

M ACROU – parazi-tat

Macroul congelat, provenit

din Insulele Feroe, a fost dejaconsumat, (inclusiv în pieþeledin Valea Jiului) cu tot cuparazitul Anistakis, cu tot. Înprincipiu, acesta genereazãAnisakidioza, o bolaã parazi-tarã care se manifestã prin tul-burãri gastro-intestinale sauconstipaþii alternate cu dia-ree.

L APTE - infectat

Infectat cu salmonella ºicamphilo bacter. Acesta ducela toxiinfecþii alimentare careau ca simptome: diaree,dureri de cap ºi abdomen,greaþã, vomã ºþi febrã.Oficial, în Valea Jiului, nu afost, încã, descoperit.

P UI – contaminat cubacterii

Aproape 40.000 de pãsãricontaminate cu bacteria sal-monella enteritidis au fostsacrificate. Mai exact, 53 detone de carne de puiuþ aufost distruse dar, nimeni nu adorit sã spunã de unde auprovenit respectivele zburã-toare ºi nici în ce magazineau fost comercializate acestea– pânã au fost distruse.

V ITÃ – alteratã

În pieþele din Capitalã au

fost gãsite ºi retrase de la com-ercializare mai multe kile decarne din acest tip careprezentau noncorfirmãtãþi decomercializare, fiind alterate.

L EGUME ªI FRUCTE –contaminate

Legumele ºi fructele,provenite din unele þãrieuropene, au fost descoperiteca fiind contaminate cu pesti-cide. Aici ar fi vorba despreardeii capia sau perele proven-ite din Turcia. Consumate,

acestea conduc la toxiinfecþiialimentare urmate de greþuri,vãrsãturi, febrã ºi diaree. În celmai fericit caz...

M EZELURI – expi-rate

Mezelurile se aflã ºi ele pelista „alimentelor” incriminatecã ar aduce probleme de sãnã-tate celor care le consumã.Astfel, (unele dintre acestea)sunt (re)compuse din resturilede alimente ieºite din uz saudin cele care au data de expi-rare trecutã.

M ICI – amestec„total”

Cine, oare, mai ºtie cã miciiromâneºti au fost inventaþidupã ce un comerciant de câr-naþi prãjiþi din Bucureºti arãmas fãrã „ambalaj exterior”ºi a fost nevoit sã prãjeascã, lagrãtar, carnea de cârnaþi aºacum era? Pe atunci, micii eraucompuºi din carne de oaie ºiporc, amestecatã. Acum, prinpieþele din Capitalã, au apãrutºi mititeii care au în compoziþieºi carne de cal... Dupã cumspun nutriþioniºtii, carnea decabalinã este mult mai sãnã-toasã decât cea de porc, deexemplu. Prin urmare, miciicare au în compoziþie carne decal ar fi mult mai sãnãtoºi,comparativ cu cei compuºi dincarne de porc, oaie ºi „alteresturi”...

O UÃ – VinePaºtele

Apropiata celebrare aSfintelor Paºti ar putea naºte ºio sãrbãtorire anticipatã aoulãlelor ºi, eventual, odescoperire a faptului cã aces-tea sunt neconforme preveder-ilor reprezentanþilor agenþieisanitar – veterinare hune-dorene.

H ABEMUS PAPAM –(!?)

În acest timp, toate posturileromâneºti de televiziune glãsui-esc cã: „Habemus Papam”.Adicã „Avem Papã”. Întrebare:„cine are papã” ºi (mai ales) cefel de papã?.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 Martie 2013 Actualitate 11

Mircea NISTOR

Unii dintre ei au plecat(de mult) spre centrele derecuperare a fierului vechi(dupã ce au fost dezacti-

vaþi ºi sparþi) iar mulþi din-tre cei care au mai rãmasîn picioare sunt crãpaþi,fisuraþi ºiss bandajaþi,pentru a nu scãpa apa.Concluzie: În cazul

apariþiei unui focar deincendiu, singurul careîi va apãra pe locuitoriiVãii de înregistrareaunor catastrofe va fidoar bunul Dumnezeu.Nu de alta, dar, pom-pierii nu vor avea deunde a se alimenta cuapa necesarã stingeriieventualelor incendii…

NNNN oooo rrrr oooo cccc cccc ãããã aaaa vvvv eeee mmmm hhhh iiii dddd rrrr aaaa nnnn þþþþ iiii (((( !!!! ???? ))))

T oate produsele aflate la comercializare suntcomestibile ºi conforme normelor sanitar –

veterinare, dau asigurãri cei care au ca obiect deactivitate controlarea acestora. În acest timp,românii bagã la maþul gros fel ºi fel de alimente,care îi duc (rapid) la doctor ºi (un pic mai încolo)la groapã.

H idranþii supraterani din Petroºani(la fel ca în întreaga Vale a Jiului)

sunt ºi nu prea sunt utilizabili în cazulproducerii unor incendii.

Ajuns la fier vechiAjuns la fier vechi

Lovit de o ºoferiþãLovit de o ºoferiþãîncepãtoarîncepãtoaree

Bandajat pentru cã aBandajat pentru cã arrevenit frigul (!?)evenit frigul (!?)

Mâncaþi, mâncaþi ºi mâncaþi. Ar fi spus Stalin...

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 Martie 201312 Turism

S ute de vârstnicidin toate

colþurile þãrii ºi-audat întâlnire laStraja în judeþulHunedoara, pe pârtiade schi la a 42-aediþie a CupeiVeteranilor. Printrevenerabilii competi-tori s-a aflat ºi unschior de 84 de anicare nu a ratat nici oediþie a competiþiei.

Vârstnicii au avut partede o vreme cum de multn-a mai fost în staþiuneadin Valea Jiului, cu soare,zãpadã multã ºi pârtiiperfecte.

Circa 200 de schioricu vârsta de peste 40 deani s-au întrecut pe pârtiile de schi dinStaþiunea Straja la Cupa

Veteranilor, o întrecere lafel de veche precum staþiunea în sine.Pensionarii au venit dintoate zonele þãrii, atâtpentru cele douã probeale concursului, cea deschi ºi cea de schi pedoage de butoi, dar maiales pentru petrecerea de dupã concurs. „Esteun mod de a ne revedea,un pretext pentru noi dea ne întâlni ºi a depãnaamintiri. Mulþi dintre noine ºtim de o viaþã, tocmaide aici din Straja. Dintinereþe ne întâlneam pepârtia de schi din staþiunepentru cã pe vremuri,iarna, aici ne petreceamconcediile. Este foartefrumos în fiecare an ºisper sã ne revedem cubine ºi la anul”, spune Ionel (64 de ani),

unul dintre concurenþi.

C ampionulcompetiþiei

Iosif Racoþea (84) este

cel mai vârstnic con-curent de la ediþia dinacest an a concursului.Schiazã de la vârsta de10 ani ºi nu a ratat nicimãcar o singurã ediþie din

cele 42 de când existãCupa Veteranilor Straja.„Dacã se poate eu spersã vin ºi la a 50-a ediþie aCupei Veteranilor. N-am

pierdut nici una pânãacum ºi mã simt extraor-dinar de fiecare datã cândvin la Straja”, a spus veteranul.

O doamnã în vârstã aþinut cu tot dinadinsul sãparticipe la concurs deºiavea mâna în gips. Aschiat mai bine decâtoricând ºi a luat „aurul”la categoria ei de vârstã.„Din dragoste pentru schiam venit ºi la CupaVeteranilor ºi deºi ammâna în ghips am ocupatprimul loc. Doar nu era sã nu concurez, nu schiez cu

mâinile”, a spus SiminaAsandei (57 de ani).

C ãzãtura de pe doage

Atracþia întrecerii afost ºi în acest an momâr-lanul pe doage, unbãºtinaº care în loc deschiuri s-a dat pe pârtiecu doagele de la butoiulcu brânzã. S-a pus la calepentru curajoºi chiar ºi oîntrecere pe doage întreschiorii care au învãþat sã

coboare pârtiile în vre-muri când schiurileînsemnau chiarfoastãnabutoiuluide varzãori debrânzã.

Bucãþile de scândurãnu prea i-au ascultat petemerari, aºa cã între-cerea a fost demnã decascadorii râsului. Rândpe rând mai toþi au cãzutmãcar o datã de pedoaga neascultãtoare ºi afost musai o cãzãturãspectaculoasã.Recompensã au fostaplauzele spectatorilorcare i-au fãcut pe vârst-nici sã uite de durere.„Am avut peste 200 deconcurenþi, mai mulþi caîn anii trecuþi ceea ceeste o bucurie pentru noi.

Au venit pentru a se reîn-tâlni ºi nu pentru premii.

(…) Vor mai urma ºialte competiþii în

perioadaurmãtoarepentru cãvremea þinecu noi.Avemzãpadã de

un metru ºijumãtate în

Straja, ceea ce neface sã prelungim

sezonul”, a declarat EmilPãrãu, administratorStaþiunea Straja. Lafinalul concursului partici-panþilor le-au fost acor-date diplome ºi premii decãtre organizatorul com-petiþiei, dar ºi o petrecerecare s-a anunþat sã þinãpânã dupã miezul nopþii.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

A u venit din maimulte oraºe sã

zboare în Parâng,dar au fost þinuþimai multe zile încabanã. Aerociudaþii– cei care zboarã cuparapanta, costumaþiciudat, au fost opriþidin zbor de vremeaneprielnicã.

Week-end-ul acesta trebuia sã umple cerul în zona MunþilorParâng cu parapanþiºti. Distracþia erauna garantatã sub deviza: „Timpulzboarã, dar noi suntem piloþii!”, iarorganizatorii au dorit sã fie împreunã înaer, dar nu s-a putut.

Petrecerea s-a þinut doar în cabanã,pentru cã, spun organizatorii competiþiei „zilele astea au fost discuþii legate de modificarea datei festivalului deoarece condiþia meteo nue favorabilã pentru zbor... însã, mulþi ºi-au programat liber în data stabilitã ºinu pot schimba asta asa uºor”, motivpentru care s-au distrat costumaþi ciudat ºi s-au întrecut în concursuri la fel de ciudate. Parapantiºtii, temerari ai aerului, au fost puºi sã batãcuie cu gaura de la o þeavã, au mâncatbine ºi au bãut bere în aºteptareavremii de zbor.

Membrii Pro Adrenaline Parâng autot sperat ca vântul sã nu mai sufle atât

de tare, motiv pentru care zburãtorii aufost îndrumaþi spre Parâng.

„Pregatiti-vã temeinic, care cum ºtiþiºi cu ce puteþi pentru CARNAVALULAEROCIUDAÞILOR, cu costume ºialte „dotãri” personale sau chiar„tunaþi-vã” parapanta cât mai aero-ciudat... cele mai reuºite „creaþii ºicreaturi” urmând a fi ridicate în slãvi ºipremiate”, se aratã în comunicatulpostat pe un site desocializare de cãtreorganizatoriiCarnavaluluiAerociudaþilor.

Aerociudaþii suntdeja celebrii înParâng, unde aufãcut sã zboare porcul sau latrina ºimulte altele.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Aerociudaþii þinuþi în cabane, de vânt

Pârtiile din Straja, asaltate de veterani

CVJ NR. 329, LUNI 18 MARTIE 2013

Documents

Transcript of CVJ NR. 329, LUNI 18 MARTIE 2013