CVJ NR. 519, JOI 19 DECEMNRIE 2013

Pericol în Valea Jiului!

Focarul dehepatitã s-ar

putea transformaîntr-o epidemie

>>> PAGINA A 3-A

Mina Petrila,muzeu

sau teren viran?>>> PAGINA A 4-A

Troc de Crãciun:Porc contra

iPhone sau tabletã>>> PAGINA A 12-A

ApaServ la ora bilanþuluiInvestiþii

importante dinsurse proprii ºi

încasãri mai mariîn anul 2013

>>> PAGINILE 10-11

”La voi e veselie, la noi

se plânge”>>> PAGINA A 5-A

Fabrica moºuluifabricã darurile>>> PAGINA A 16-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 519

Joi, 19 Decembrie 2013

C el puþin nu la început de an, chiar dacã toate celelalte utilitãþi se vorscumpi, dã asigurãri directorul general al SC Apa Serv Valea Jiului.

Acesta ºi-a þinut promisiunea ca în anul 2013 preþul serviciilor de apã ºi canalsã nu creascã. Conducerea operatorului de apã ºi canal din Valea Jiului ºi-afãcut bilanþul pe anul 2013, iar în mare mãsurã a reuºit sã-ºi îndeplineascã obiectivele propuse la început de an. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 111-A1-A

Adãpostul decâini de la

Uricani a fostfinalizat

>>> PAGINA A 5-A

Patru tone de aurºi 20 de argint

de la Certej>>> PAGINA A 7-A

Apa nu se va scumpiîn Valea Jiului

Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 Decembrie 20132 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUFotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 66 Haþeg -Baru Mare DN68 Haþeg - Toteºti

DN 68 Toteºti -Zeicani DN 66Haþeg - CãlanDN7 Mintia - Veþel

DN7 Veþel -Leºnic DN7Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia -Gurasada DN7Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-ZamDeva, Calea

Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº -Bejan

Lupeni pe DN66A ºi B-dulNicolae Titulescu.

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

LuizaANDRONACHE

Aºa se face cãfirmele de curieratdin Valea Jiului ºinu numai, au sutede comenzi de ono-rat zilnic în acestezile. Oamenii pun înpachete câte ºi maicâte, de la slãninã,cârnaþi pânã lahaine, electronice ºijucãrii. Pachetele

ajung atât în þarã,cât ºi în strãinãtate,la românii plecaþi întoatã Europa. “ Celmai des în aceste

zile avem de duspachete în þãri pre-cum Italia, Spaniasau Franþa.Bineînþeles, avemde onorat comenzipentru toatãEuropa, dar în aces-tea trei, solicitarilesunt mai multe. Nestrãduim sã lelivrãm pe toate latimp”, ne-a declarat

reprezentantul zonalal unei firme decurierat. Dar, suntºi români carepreferã metoda cla-sicã de a trimitecolete, adicã prinpoºtã. In oficiilepoºtale din ValeaJiulu , în ultimelezile încep sã seînregistreze cozi totmai mari, pentru cãoameni vin fie pen-tru a pune pachete,fie pentru a le ridi-ca. Totuºi,au existatºi ani în care desti-natarii nu au venitla timp pentru aridica pachetele, aºacã sarmalele saujumãriile din interiors-au stricat. Fluxulmaxim al tranzituluide colete se înreg-isteazã sãptãmânaaceasta.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 Decembrie 2013 Actualitate 3

MaximilianGÂNJU

Copii ºi adulþi auajuns la spitalul dinVulcan, la Secþia deBoli Infecþioase, dincauza bolii mâinilormurdare, iar acesta ar

putea fi doarînceputul. Boalapoate fi transmisãuºurinþã iar „cãrãuºii”sunt chiar vânzãtoriidin magazinele ali-mentare ori de panifi-caþie. Aproape fãrãexcepþie, aceºtia au

uitat cã legea îi obligãsã poarte mãnuºi deunicã folosinþã cândumblã cu alimenteleiar dacã le este atrasãatenþia de cãtrecumpãrãtori se aratãextrem de iritaþi.

Un singur vânzãtor

bolnav ar putea larândul lui sã bage înspital zeci de per-soane, însã acestlucru nu pare sã-iconºtientizeze de peri-col. Nici amenzile ºiavertismentele inspec-torilor CSVSAPetroºani nu-i preasperie.

„În momentul încare sunt prinºi cã

manevreazã alimente,produsele de panifi-caþie etc, fãrã a purtamãnuºile de unicãfolosinþã, suntsancþionaþi cu amendãde 600 de lei. Atâteste prevãzut pentruaceastã abatere.

Din punctul meu devedere sancþiunea nuare rolul de a-i corec-ta, este prea micã.

Noi Facem controalerepetate pe aceastãlinie”, a explicat ºefulCircumscripþieiSanitar Veterinare ºipentru SiguranþaAlimentelor Petroºani,dr. Octavian Popescu.

Deja focarul dehepatitã din Petrilapare cã a ajuns ºi înPetroºani dupã ce unnou caz de îmbol-nãvire a fostdescoperit la bãieþelde opt ani.

LuizaANDRONACHE

“În cadrul S.U.P.,activitatea este per-manantã pe liniile degardã. Astfel, totuleste asigurat, iargãrzile sunt comple-tate cu cine anumeeste de servici pânãinclusiv în data de 3ianuarie. Deci, perioa-da este acoperitã din

punct de vedere alpermanenþei” , audeclarat reprezentantiiSpitalului de UrgenþãPetroºani.

M ãnâncãliniºtit!

Spitalul estedeschis

Dacã situaþia o vaimpune, numãrul demedici ºi de asistente

se va suplimenta. Cese va întâmpla în zilelede sãrbãtoarea esteprevizibil. Cazuisticaeste aceeaºi an de ani,respectiv toxiinfecþiialimentare din cauzaabuzului de mâncare,care vin cu zecile dealtfel, come alcoolicesau agresiuni în urmabãtãilor de stradã saua scandalurilor conju-gale.

LuizaANDRONACHE

„In principal,incendiile in sezonulrece sunt cauzate deaceste instalaþiidefecte sauimprovizate. Si, o a

doua cauza este sinecurãþarea corespun-zãtoare a coºurilor defum”, a afirmatAnemona Doda,reprezentant massmedia ISUHunedoara.

Reprezentanþii

Inspectoratului pentru Situaþii deUrgenþã spun cãoamenii trebuie sãþinã cont de o seriede mãsuri de pre-venþie, pentru a nu seajunge la o situaþienefericitã.

Sute de pachete cu cârnaþi ºijumãri iau calea Europei zilnic

P erioada sãrbãtorilor deiarnã înseamnã nu doar

bucurie ºi prilej de a petrece, ci gândurile se îndreaptã mai ales spre cei dragi, care sunt departe.

Pericol în Valea Jiului!

Focarul de hepatitã s-ar putea transforma într-o epidemie

N u mai puþin de 14 cazuri de hepatita A au fostdescoperite în decurs de o lunã de zile, aproape

toate fiind localizate într-un bloc de la marginea Petrilei.Boala se poate rãspândi însã în toatã Valea Jiului dincauza vânzãtorilor care nu respectã normele de igienã.

Incendii din cauza instalaþiilor improvizate

C ele mai multe incendii în sezonul rece sunt provo-cate de neatenþia oamenilor, dar mai ales de

folosirea instalaþiilor improvizate, fie cele electrice, fiecele de încãlzire. În judeþul Hunedoara, pânã acum,pompierii au avut multe intervenþii de acest fel.

Permanenþã la Spitalul de Urgenþã Petroºani

U n lucru este cert. De sãrbãtori, ca în fiecare an dealtfel, Spitalul de la Petroºani va funcþiona la

capacitate maximã, cu toate cadrele medicale disponi-bile, asta pentru a face faþã valului mare de adresãri înServiciul de Urgenþã.

MinaPetrila,muzeusau terenviran?A r trebui demolatã

din temelii ºi apoilocul sãdit cu gazon. Aºa prevede proiectul deînchidere al MineiPetrila, dar responsabiliisectorului Închideri deMine sperã sã o trans-forme în muzeu, iar oparte a clãdirilor sã de-vinã utile altor scopuri.

Primele clãdiri au fostdeja demolate, printr-unexerciþiu, care a adunat laPetrila zeci de curioºi, dar ºipresa. Acum acest fenomens-ar vrea stopat, mineriisunt lãsaþi sã scoatã cãr-bune, iar clãdirile de lasuprafaþa Minei Petrila artrebui recuperate. Asta spunºi responsabilii sectorului deînchideri mine din Valea

Jiului, însã, proiectulprevede altceva.

„Suntem în relaþii foartebune cu primãria Petrila.Am menþinut legãtura, iaredilii urmau sã constituie ocomisie la nivelul ConsiliuluiLocal al oraºului Petrila, cucare sã meargã la MinisterulEconomiei pentru a demaradiscuþiile în vederearãmânerii unor clãdiri pen-tru mult-discutatul muzeu,sau niºte clãdiri istorice,care sã rãmânã în picioare.Deocamdatã suntem la nivelde discuþii, iar lucrãrile deînchidere pe care le avempreconizate pentru 2014 nuvor afecta aceste clãdiri decare vorbim, aºa încât sãmai dãm un termen de discuþii la nivel de primãrie,societate ºi chiar ministerelede resort”, a precizat Aurel

Anghel, directorul general al Societãþii Naþionale de Închideri de Mine Valea Jiului.

La Petrila au venit ºitineri studenþi la arhitecturã,ori la arte ºi au creionat un

proiect care ar putea devenirealitate. Deocamdatã, însã,cei care rãspund de minã,recunosc cã în plan estedoar demolarea. „Deci, înplanul de închidere, da, suntcuprinse toate clãdirile.Toate clãdirile care suntaferente minei Petrila, trebuie demolate”, a conchis Aurel Anghel.

Minele care se închid,respectiv Petrila, Paroºeni ºiUricani, mai au activi 1.941de mineri, dintre care 4 vorpleca cu actualul val dedisponibilizare, iar în anul2014, de la aceaste 3 minepleacã alþi 261 de ortaci.

Ion Barbu, renumitul omde culturã, a gândit, împre-unã cu studenþii care auelaborat o strategie pentruPetrila, un plan de revi-talizare a spaþiului careacum aparþine unitãþiiminiere aflatã pe ultimasutã de metri.

Totuºi, dacã ideea va filuatã în calcul, în clãdirile dela suprafaþã ale minei vaputea fi mutat întreg centruladministrativ al oraºului, cuprimãria, poliþia localã ºichiar un muzeu al minei.

Acum, atât primãria, câtºi poliþia sunt la celãlaltcapãt al oraºului, în clãdirivechi ºi prea mici, iaroamenii au de parcursoraºul de la un capãt laaltul, dacã au treaburiadministrative de rezolvat.

Diana MITRACHEDiana MITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 Decembrie 20134 Actualitate

Monika BACIU

”ApaServ a produs înanul 2013 din punct devedere energetic cu 20%mai mult decât în anul2012. Au fost mai multeconjuncturi care au dus laaceastã creºtere ºi încheiempe plus, valoric vorbind amprodus cu un leu mai multdecât am consumat. A fostun an bun ºi pentru 2014ne propunem puþin maimult”, a declarat FlorinDonisã, director tehnic SCApaServ Valea Jiului.

Preþul la care ApaServ avândut energia produsã a

fost de peste 200 de lei.Pentru anul ce urmeazãsocietatea de apã are dejaun contract, însã la un preþ

mai mic faþã de cel de anulacesta.

”În primele trei luni con-tractul bilateral s-a încheiatpe un preþ de 230 de lei, lavremea respectivã era pestemedie, iar urmãtoarele lunipânã la sfârºitul anului amavut un contract de 200 delei. De asemenea a fost

peste medie. Deja a fostîncheiat contractul pe plat-forma OPCOM la licitaþiela care au participat treisocietãþi ºi preþul pentruanul 2014 este de 170,3lei. Tendinþa de scãdere apreþului la energie este lanivel naþional ºi oricum încondiþiile date media estemai micã decât am tranza-cþionat”, a mai precizat

sursa citatã. Apa Serv Valea Jiului

are douã microhidrocen-trale care produc energieelectricã. Astfel, în anul2012, societatea a fostprima din þarã care a fostindependentã din punct devedere energetic.

Energia produsã de ApaServ, contract pentru 2014

20de procente în plus faþã de anul 2012.Aceasta este cifra energiei produse de

ApaServ anul acesta. Societatea de apã dinValea Jiului a produs energie electricã princele douã microhidrocentrale, iar aceasta afost vândutã.


Carmen COSMAN

Un adãpost modern, ceîntruneºte toate cerinþeleeuropene din domeniu vafi inaugurat la Uricani deoficialii ConsiliuluiJudeþean Hunedoara, însubordinea cãruiafuncþioneazã Serviciuljudeþean pentru ocrotireaanimalelor fãrã stãpân.Adãpostul pentru câinieste situat pe un teren cea aparþinut fostei MineValea de Brazi, acumdezafectatã, în zonaPuþului 8, departe de case-le localnicilor.

Pentru amenajarea adã-postului, aleºii locali dinUricani au dat în folosinþãgratuitã, cãtre Serviciuljudeþean pentru ocrotireaanimalelor fãrã stãpân, peo perioada de 25 de ani,un teren în suprafaþã de1500 mp, situat în incintafostei Mine Valea deBrazi.

„Adãpostul este la stan-dardele cerute de legislaþiaîn domeniu ºi este maimult decât necesar pentrucã în Vestul Vãii Jiului nu

avem niciunul.. Acesta va deservi

Lupeniul, Uricaniul ºi,parþial, municipiulVulcan”, a declaratvicepreºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara,Tiberiu Balint. Adãpostulare o capacitate de 90câini, în 22 de padocuri.Aici vor fi aduºi maid-anezii, vor fi deparazitaþi,sterilizaþi ºi crotaliaþi. Asta,însã, doar pentru momentpentru cã oficialiiConsiliului JudeþeanHunedoara vor sã dublezecapacitatea adãpostului dela Uricani.

Au obþinut deja încã unteren în aceeaºi zonã de laPrimãria Uricani, iar pebugetul de anul viitor va fiprinsã ºi investiþia în extin-derea acestuia, a mai spusTiberiu Balint.

În judeþul Hunedoarafuncþioneazã 8 adãposturiale Serviciului judeþeanpentru ocrotirea ani-malelor fãrã stãpân, care pentru acets an aavut un buget de 17 milioane de lei.

Ileana FIRÞULESCU

O parte din salariaþii ApaServ Petroºani s-au arãtatsupãraþi cã prima de sfârºitde an acordatã de societateeste micã ºi cã directorulCostel Avram cheltuie baniiorganizându-le petreceri.

Ca urmare, în 17decembrie, când jocul, cân-tul de calitate, mâncarea,vinul fiert, þuica, ceiul aufost oferite salariaþilor,mulþi, foarte mulþi au lipsitde la manifestarea organi-zatã în cinstea lor, ca semn

de apreciere ºi consideraþie,pe buzunarul ºi spon-sorizãrile obþinute de direc-torul Avram. Zicerea unorsalariaþi cã ”mai bine nedãdea banii ãia de petre-cere, sã-i fi adãugat laprimã”, nu stã în picioarepentru cã nu existã cadrulegal pentru aºa ceva.

Râsetele ºi voia bunã dincurtea SC Apa Serv inun-dau spaþiul societãþilorvecine. La o întreprinderealãturatã se împãrþiserã”plicuri cu trimiterea înºomaj”. Tristeþea unei

asemenea veºti în prag desãrbãtori a fost profundã,iar prin colþuri de încãperise auzeau plânsete…

”Ce vreþi mãi? Voi nuapreciaþi ce aveþi. Preþuiþi-vã directorul, nu-ol maiînjuraþi, indiferent de ceculoare politicã e, pentru cãse gândeºte ºi la voi. V-ascos din datorii, v-aþi luatsalariile, nu v-a disponibi-lizat, acum vã dã ºi prime ºipetreceri care vã unesc…La voi e veselie, pe când lanoi se plânge pentru cã seimpart plicurile de ºomaj. Etristeþe ºi plâns”- a dojenitun salariat al CONSMIN peunul dintre cârcotaºii ApaServ.

Se spune cã atunci cândnu vrei sã pierzi ce ai, estebine sã te uiþi ºi în sus, lacei cu situaþii bune, dar ºi înjos la cei care sunt sãracilipiþi pentru cã ”nu le-aieºit” în viaþã, nu pentru cãsunt mai slabi ca noi.

Adãpostul de câini de la Uricania fost finalizat

N u mai puþin de 90 de câini fãrã stãpânvor putea fi adãpostiþi în adãpostul de

la Uricani ce va fi inaugurat astãzi. Un adã-post mai mult decât necesar, dupã cumexplicã vicepreºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara, Tiberiu Balint.

”La voi e veselie, la noi se plânge”

Î n timp ce SC Apa Serv Petroºani ofereapetrecerea în cinstea angajaþilor, la o

întreprindere de alãturi se înmânau ”pli-curile cu ºomajul”. Cârcotaºii veºnicnemulþumiþi, trataþi cu atenþii de invidiat,au fost puºi la punct de un concediat alCONSMIN: ”Voi nu apreciaþi ce aveþi. Lavoi e veselie, pe când la noi se plânge, pen-tru cã se impart plicurile de ºomaj”.

IleanaFIRÞULESCU

Anul Nou la daciera sãrbãtorit timp deºapte zile, intervalconsiderat necesarpentru înnoirea timpu-lui ºi pentru trecerearitualicã de la unmoment la altul. Cuprilejul solstiþului deiarnã, pe 21 decem-brie, preoþii daci ofici-au ritualuri religioase,dat fiind faptul cãsoarele guverna calen-darul dacic, deºi astrulzilei nu avea rang dedivinitate. În sanctu-arele circulare dintemplele dacice,comunitãþile seadunau pentru a par-ticipa la diversele ritu-aluri menite sã asiguretrecerea linã ºi fãrãnecazuri de la un an laaltul, de la un momentsolar la altul, conformsincaveche.ro. Nu seºtie cu certitudinemodalitatea de oficierea ritualurilor de cãtrepreoþii daci, daristoricii au putut stabili

cã se sacrificau totfelul de animale, cuexcepþia lupului (ani-mal sacru în mitologiadacã).

În grota de la ªincaVeche, unde se pre-supune cã a existat un

templu dacic în tim-purile din vechime,preoþi daci vor fi ofici-at simultan în sanctu-arele de la Racoº,ªinca Veche sauSarmisegetuza, pentruîntâmpinarea AnuluiNou, ºi pentru tranz-iþia de la întuneric la

luminã. Se pare cã jocul

urºilor cu prilejulAnului Nou, atât derãspândit pe totcuprinsul Românieieste moºtenit de lastrãmoºii daci. Ursul

era considerat animalsacru, ca ºi lupul, iardansul ritualic cu ros-togolirea animalelor,bãtutul, moarea lor,urcatul pe toiag ºiînvierea miraculoasã,oferã o reprezentaremetaforicã a succesiu-nii anotimpurilor.

Existã douã inter-pretãri ale înnoiriianului la daci. Unaconform cãruia anulnou era sãrbãtorit la

sfârºitul toamnei ºiînceputul iernii, cuprincipalele momentela 30 noiembrie ºi 6decembrie.

Pe de altã parte,atât pentru daci cât ºipentru romani, anulcalendaristic începeala 1 martie, nu aºa

cum îl sãrbãtorim noiastãzi la 1 ianuarie.Numele lunilor core-spundea de faptnumãrului aferentfiecãreia. Septembrieera clar luna a ºaptea,octombrie a opta,noiembrie a noua, iardecembrie a zecea.

În cadrul obi-ceiurilor de Anul Nou,moºtenite de la daci,se remarcã ºi colindulsau jocul cerbului.Urmând un modelasemãnãtor cu cel alcaprei, jocul cerbuluieste unul ce impre-sioneazã prin fastuozi-tatea cu care esteîmpodobit personajul.Pentru vechii daci,cerbul era simbol al

soarelui, iar în mitolo-gia româneascã,reprezintã puritatea ºidreptatea, scrie sin-caveche.ro.

Tot de la daci aurãmas obieceiurilecetelor de tineri ºi ceaa piþãrãilor…

Multe dintre cred-inþele pãstrate pânãastãzi prin colþuri deRomânie îºi au orig-inea în ritualuri practi-cate de strãmoºii daci,înainte de trecerea lacreºtinism. Odatã cucreºtinarea, multe dinobiceiuri s-au transfor-mat sau au primit ºi osemnificaþie creºtinãsporind astfel în com-plexitate, altere aurãmas nealterate.


CarmenCOSMAN

Potrivit calendaruluiaprobat de MinisterulEducaþiei Naþionale,vacanþa de iarnã este

programatã de sâm-bãtã, 21 decembrie2013 pânã duminicã,5 ianuarie 2014.Cursurile reîncep luni,6 ianuarie 2014 ºicontinuã pânã vineri,

31 ianuarie 2014,când se intrã din nouîn pauzã. Vacanþaintersemestrialã este

de sâmbãtã, 1 febru-arie 2014 pânãduminicã, 9 februarie2014.

Dacii ne-au lãsat moºtenire tradiþiile sãrbãtorilor de iarnã

M ulte dintre credinþele ºi obiceiurile ce se practicãºi astãzi de Crãciun ºi Anul Nou îºi au originea

în ritualuri practicate de strãmoºii daci, înainte de tre-cerea la creºtinism. Astfel, cu prilejul solstiþului deiarnã, pe 21 decembrie, preoþii daci oficiau ritualurireligioase, dat fiind faptul cã soarele guverna calen-darul dacic. În sanctuarele circulare din templele daci-ce, comunitãþile se adunau pentru a participa ladiversele ritualuri menite sã asigure trecerea linã ºifãrã necazuri de la un an la altul.

Vine vacanþa!

D e vineri, dupã terminareacursurilor, elevii intrã în

vacanþã ºi asta pânã în data de 6ianuarie, când se reîntorc în bãnci.De vacanþa de iarnã beneficiazãcirca 55.000 de elevi hunedoreni.

În perioada ianuarie -octombrie, numãrul total deposturi ocupate în adminis-traþie s-a redus cu 5.429,de la 1.188.833 - în ian-uarie 2013, la 1.183.404 -zece luni mai târziu.

În administraþia centralã,în octombrie 2013,numãrul de posturi ocupatea fost mai mic cu 20 faþãde luna precedentã ºi cu4.071 faþã de începutulanului. Astfel, numãrul de

bugetari din administraþiacentralã a ajuns la

512.586, conform datelorpublicate pe site-ul guverna-mental.

În cadrul instituþiilorfinanþate integral de labugetul de stat, numãrulposturilor ocupate a scãzutcu 65 în octombrie, faþã deluna anterioarã, însã a cres-cut cu 9.213 din ianuariepânã în octombrie, pânã la

un total de 328.661.Numãrul de posturi ocu-

pate în octombrie a crescutcel mai mult la MinisterulApãrãrii Naþionale, cu 358,iar cea mai mare reducerea avut loc la MinisterulAdministraþiei ºi Internelor,unde acesta s-a redus cu188 în aceeaºi lunã.

În adminstraþia publicãlocalã, numãrul de posturi

ocupate a scãzut înoctombrie cu 184, de la671.002 - în septembrie la670.818 - o lunã mai târz-iu.

Raportat la începutulanului, numãrul de posturiocupate s-a redus cu1.358, de la 672.176 - înianuarie 2013, la 670.818- în octombrie 2013.

AGERPRES


Monika BACIU

Exploatarea auriferãse va face pe bazã decianurã, conformpesurse.ro, iar canadi-enii de la EldoradoGold Corporation arurma sã extragã anualpatru tone de aur ºipeste 20 de tone deargint.

ReprezentanþiiEldorado GoldCorporation anunþaula începutul lunii sep-tembrie cã în primaparte a trimestrului alpatrulea vor începeexplorareazãcãmintelor Brad,Deva ºi Muncel dinjudeþul Hunedoara.Tot atunci canadieniiau anunþat cã aufinalizat lucrãrile de

foraj la exploatarea dela Certej.

Acordul de mediupentru exploatareaaurului obþinut în anul2012 de la AgenþiaRegionalã pentruProtecþia MediuluiTimiºoara a fost con-testat în instanþã chiarde Ministerul Mediului.Între timp, companias-a conformat ºi areuºit sã dovedeascãfaptul cã s-a aliniatstandardelor de mediu

P roteste ºipentru

aurul de laCertej

Compania canadi-anã va extrage aurul ºiaurgintul pe bazã decianuri, iar cum la

nivel naþional jumã-tatea anului 2013 afost caracterizatã prinample protesteîmpotriva acestormetode de exploatarenici proiectul de laCertej nu a trecutneobservat.

Activiºtii pentruprotecþia mediului aureacþionat imediat ºispun cã proiectul pre-supune folosirea apeste 1.600 de tonede cianuri de sodiu, iarexploatarea, care seva face pe o suprafaþãde 450 de hectare, s-ar suprapune peste unsit natural protejat,Natura 2000.

Bugetarii mai puþini cu vreo 5.400

N umãrul total de posturi ocupate în sis-temul bugetar a scãzut cu 204 în

octombrie 2013, comparativ cu luna ante-rioarã, pânã la 1.183.404, ºi cu peste 5.400 dela începutul anului, potrivit datelor publicatepe site-ul Departamentului pentru Buget.

Potrivit datelorcentralizate deAgenþia Naþionalãpentru OcupareaForþei de Muncã(ANOFM), în 11 luniale anului au fostînregistrate 619.841

de persoane nouintrate în sistemul deºomaj, ceea ceînseamnã cã numãrulacestora va depãºi620.000 pânã lasfârºitul anului. Celemai multe persoane

nou înregistrate caºomeri au fost înlunile iulie - 83.836,octombrie - 72.285 ºiianuarie - 61.132. Înce priveºte numãrulde ºomeri înregistratîn fiecare lunã, ceimai mulþi au fost înianuarie - 513.349,februarie - 510.409,noiembrie - 507.607ºi martie - 492.427.

Lunile cu cei maipuþini ºomeri au fostseptembrie -428.866, iunie -438.110 ºi august -443.610.

Din numãrul totalde ºomeri nou înreg-istraþi în acest an,85.972 au fost absol-venþi, cei mai mulþisolicitând acest statutîn lunile iulie(39.091), august(14.989), septembrie(13.640) ºi octombrie(6.095). Dintre absol-venþii care au intrat însistemul de ºomaj,67.568 au finalizat oformã de învãþãmântliceal ºi 15.989 oformã de învãþãmântuniversitar, a precizatANOF.

Patru tone de aur ºi 20 de argint de la Certej

Canadienii vor începe exploatãrile auriferede la Mina Certej

E ldorado Gold Corporation vademara, în curând,

exploatãrile aurului de la Certej.Canadienii au primit avizul demediu pentru exploatarea aurului,iar acum aceºtia mai au nevoie doarde autorizaþia de construcþie.Aceasta este necesarã pentruredeschiderea Minei Certej.

Zeci de mii de tineri încheie anul ºomeri

P este 620.000 de persoane, din-tre care aproape 86.000 de

absolvenþi, au intrat în ºomaj înanul 2013, cei mai mulþi fiindînregistraþi în lunile iulie - 83.836ºi octombrie - 72.285, informeazãAgenþia Naþionalã pentruOcuparea Forþei de Muncã(ANOFM), citatã de Mediafax.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 Decembrie 20138 Actualitate Actualitate 9

Deºi multã lumespune cã nu existãcozonac mai bun caacela fãcut acasã, pro-ducãtorii din domeniunu se plâng de vânzareacozonacilor în aceastãperioadã premergãtoaresãrbãtorilor de iarnã.Avalanºa de acþiuni deajutorare ºi oferirea de

cadouri salariaþilor aufãcut ca vânzãrile sãcreascã, spun reprezen-tanþi a patru între-prinderi de profil careau dorit sã-ºi pãstrezeanonimatul.

Am adunat vânzãrile”en gros”declarate deaceºtia ºi a rezultat9.200 de cozonaci vân-

duþi de la începutul lunii.”Am vândut chiar ºi200 de cozonaci uneisingure persoane, pentru salariaþii uneisocietãþi. Apoi sunt ceicare ajutã familii maisãrace. Merge relativbine. Sigur este loc ºi demai bine, dar perioadade vârf va fi sfârºitulacestei sãptãmâni ºiînceputul celei carevine”- a declaratpatronul unei societãþide panificaþie.

La nivelul þãrii, conform zf.ro româniivor cumpãra în aceastãperioadã a Crãciunului

circa 8 milioane decozonaci. ªi strãinã-

tatea a început sã apreciaze produsulromânesc.

Se vor exportaaproximativ douã mili-oane de cozonaci înperioada Crãciunului,în þãri precumSpania, Italia sau

SUA, iar valoareaîncasãrilor esteestimatã la circaopt milioane deeuro, a declaratpentruMediafax AurelPopescu,preºedintele

asociaþiei din domeniulpanificaþiei Rompan.

"Cozonacul românesceste privit în lume pre-cum Dacia. Este ieftin ºibun", a spus Popescu.

Preþul mediu deexport al unui cozonaceste de patru euro.Reprezentantul patrona-tului din panificaþieestimeazã cã firmeleromâneºti vor exporta înperioada Crãciunuluiaproximativ opt milioanede cozonaci.

"Exportãm în þãri cucomunitãþi de români,precum Spania sauItalia, dar ºi în state precum SUA, Canada,Germania sau Belgia.Au început sã meargãfoarte bine ºi exporturileîn Republica Moldova",a adãugat Popescu.

În mod obiºnuit, într-o lunã se produc înRomânia cam 800.000de cozonaci.

De Paºte, în schimb,vânzãrile se apropie deopt milioane, deci lamivelul unui anvânzãrile vor depãºi 24de milioane de bucãþi,respectiv puþin mai multde un cozonac de persoanã pe an.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

In piata centralã dinPetroºani, nucile incoaja se vându cupreþuri cuprinse între 8ºi 15 lei kilogramul, înschimb cele curãþate aupreþuri între 25 ºi 30 de lei.

Comercianþii spun cãpreþurile sunt la fel cacele de anul trecut, însãnici aºa cumpãrãtoriinu se înghesuie.

”Am pãstrat aceleaºi preþuri.Avem nuci ºi încoajã, dar ºicurãþate. Normal cãalea curãþate sunt maiscumpe pentru cã emult de lucru la ele,pânã le spargi, pânãscoþi miezul care trebuiesã fie intact. E greu.

Oamenii nu prea vin sãcumpere ºi cei care viniau câte jumãtate saucâte un sfert de kilo-gram. Sunt care lecumpãrã gata curãþatepentru cã e mai avanta-jos, dar mulþi

cumpãrã în coajã,chiar dacã la urmãrãmân cu o cantitatemai micã”, spune uncomerciant din piaþa

centralã din Petroºani.Gospodinele cumpãrã

nuci pentru cozonaci,fãrã de care Crãciunulnu are are aceaºimireasmã. În casã, înAjunul Crãciunului trebuie sã fie miros desarmale ºi de cozonaci.

”Am cumpãrat jumãtate de kilogram

de nuci mãcinatepentru cã ies mai

bine, chiar dacãsunt maiscumpe. Celenecurãþate

sunt mai ief-tine, dar dupã ce

le sparg nu preamai rãmân cu

mare lucru. Am luatjumãtate de kilogram casã fie pentru cozonac”,spune o gospodinã.

Alte gospodine suntînsã mai norocoase. Au

nuci în curte, iar astfelnu sunt nevoite sã lecumpere de la piaþã.

”Noi avem nuci încurte deci nu mai dãmbanii pe ele la piaþã. Aºamereu ne facem stoculºi peste an în zilele maireci spargem nuci, lecurãþãm ºi le depozitãmîn loc rece ºi uscat ºiavem peste iarnã. Noi suntem o familienumeroasã ºi facemmulþi cozonaci ºi prãjituri cu nucã”, spune o gospodinã.

În prag de srãbãtorinucile au preþuri maimari decât kilogramul decarne, însã pentrugospodinele carepregãtesc cozonaciiacasã, nucile sunt ingredientele care facprodusul mai gustos.

Monika BACIUMonika BACIU

"În ceea ce priveºteCrãciunul au ales desti-naþii din România, iarcei pretenþioºi care vorsã le ofere copiilor loro experienþã de neuitatau ales Tara lui MoºCrãciun, Laponia undesunt organizate ºiexcursiile zonei speci-fice unde pot fi traºi pesanie de niºte câini

husky sau excursii cupapucii speciali deiarnã. Sunt alte vacanþedecît cele din Româniaîn timp ce chiar dacãsîntem într-o zonã demunte oamenii consid-era cã trebuie sã iasãdin monotonia acastaau ales Maramureºul,Bãile Felix pentru frumuseþea locurilor

respective în perioadaaceasta", a declaratGabriela ªipoº,reprezentant agenþie de turism.

Sunt petroºãnenicare au cumpãrat astfelde vacante pentru ei,dar în primul rînd pen-tru copii. Spectacolulfeeric ºi straniu alAurorei Boreale, pes-

cuitul la copcã sau pîrtiile nesfîrºite de schireprezintã cîteva dinmotivele pentru careLaponia este destinaþiaidealã pentru sãrbãto-rile de Crãciun.

”Sînt cîþivapetroºãneni care vorpleca în Laponia ºi suntfoarte entuziasmaþi, îiaºteptam pe toþi sã vinãsã ne caute, sã leprezentãm destinaþia cãpoate aºa vor fi maideschiºi la aceastã cãlã-torie. Magia sãrbãtoriloreste alta cu MoºCrãciun alãturi de tine”,a mai spus reprezentan-tul agenþiei de turism.

Pachete pentruexcursiile din Laponiasunt, în principal, pentru cei care dispunde resurse financiare.Preþurile pleacã de la1399 de euro/per-

soana ºi cuprind transportul cu avionul,cinã festivã de Crãciun,cazare în hoteluri depatru stele, 15 pîrtii deschi care dispun denocturnã.

M agie ºi distracþie

Pachete spreLaponia include oexcursie ”În cãutarea luiMoº Crãciun” ºi o”Întîlnire cu MoºCrãciun ºi familia sa”.Cei mici vor fi fascinaþide mãiestria elfilor laFabrica de Jucãrii ºi îivor putea decora sin-guri prãjiturele în patis-eria doamnei Crãciun.

Arcadele comercialedin satul Moºului sîntpline de suveniruri cuspecific finlandez, iarpe lista facilitaþilor nulipsesc spa-urile, trata-mentele wellness oricluburile de bowling.Peisajele fascinante aleLaponiei pot fi vãzutedin sania trasã dehusky, iar cei care vor

petrece în Þara lui MoºCrãciun vor învãþa cumsã struneascã cîinii pentru cã le place sã fierãsfãþaþi. la fermã vorputea sã înveþe sãmînuiascã o sanie trasãde reni pentru ca apoisã poatã conduce atelajul aproximativ doikilometri. Mai multdecît atît, vor putea sãpiloteze snow-mobilulprin pãdurile încovoiatede zãpadã ori pestelacurile îngheþate pentru o amintire deneuitat despre naturaminunatã a Laponiei.Amatorii de pescuitcare aleg o aventurã cusnow-mobilul în jurulstaþiunii Levi vor aveaocazia de a spargegheaþa unui lac pentrua încerca sã prindãpeºte la copcã. Toateaceste ingrediente ducla vacanþa pefectã pen-tru petrecerea sãrbãto-rilor de Crãciun, chiaracasã la Moº Crãciun.

Monika BACIUMonika BACIU

De Crãciun, cozonacul românesc - opt milioane înþarã, douã milioane în strãinãtate

Î ntreprinderi de panificaþie din ValeaJiului au vândut pânã acum peste

9000 de cozonaci asociaþiilor, întreprinder-ilor, partidelor politice, care au organizatacþiuni de ajutorare sau cadouri pentrusalariþii proprii. În strãitatate, ”cozonaculromânesc este privit în lume precumDacia, este ieftin ºi bun”, dupã spuselepreºedintelui Rompan.

Nucile mai scumpedecât kilogramul

de carneN ucile din pieþe, scumpe înainte

de sãrbãtori. Comercianþii profitãde faptul cã se apropie sãrbãtorile ºiîncearcã pe cât posibil sã îºi mãreascãprofitul. E vremea nucilor, iar prãjiturile sau cozonacii au acest ingredient care le face mai savuroase.

Crãciun, acasã la Moº Crãciun

Mai mulþi petroºãneni vor petrece Crãciunul în LaponiaC rãciun în Laponia. Ce poate fi mai

special decît petrecerea sãrbãtorilorde iarnã alãturi de Moº Crãciun, sau pesania trasã de reni, sau în fabrica lui MoºCrãciun alãturi de elfi. Agenþiile de turismdin Petroºani oferã sejururi în þara luiMoº Crãciun, în Laponia, adicã o cãlãtorieîn timp la Cercul Polar pentru a retrãiclipele minunate ale copilãriei.

Carmen COSMAN

Una peste alta, vorbimdespre un an prolific, încare ApaServ a reuºit sãrecupereze din creanþe, afãcut numeroase investiþiiinclusiv din resurse propriiºi, în plus, a reuºit sã dev-inã independentã din punctde vedere energetic.Potrivit directorului generalal societãþii, Costel Avram,important este cã s-au fãcutpaºi importanþi pentruapropierea de cetãþeni.Reclamaþiile au fostsoluþionate cu mult maimultã operativitate ºi astaîn condiþiile în care vorbimdespre mii de intervenþii lareþelele de apã ºicanalizare. “Timpul desoluþionare s-a redus cupeste 30%. S-a intervenitprompt pe sistemele de ali-mentare cu apã ºi cele deapã uzatã. Pierderile de apãau scãzut. În anul 2013 s-aintervenit de 1.650 de ori,iar lucrãrile de intervenþii lareþelele de apã au fost învaloare de aproape1.100.000 de lei. Lareþelele de canalizare aufost 1.600 de intervenþii peValea Jiului, în valoare depeste 730.000 de lei”, adeclarat Costel Avram.

De asemenea, au fostvizate lucrãrile de reabilitarea reþelelor de apã ºi

canalizare. În anul 2013prin investiþii proprii aleApaServ s-a intervenit lareþelele de apã ºi canalizareºi au fost reabilitaþi 14,2kilometri de reþea. În 2012lungimea a fost de13,8 kilometri, iarîn 2011 – de 7,8km. Astfel, înPetrila vorbimdespre 2,7 kilo-metri de reþeareabilitaþi, înPetroºani – 3,8km, Aninoasa -1,1 km, Vulcan –2,4 km, Lupeni –2,7 km, iar laUricani – 1,1 km.

I ndepen-denþã

energeticã

Unul dintre ser-viciile cu rezultateextrem de bune afost cel Mecano –Energetic. Mai pre-cis, este vorba despre servi-ciul care a reuºit sã vândãpe bursã energie la preþuricompetitive. Iar astfel s-aasigurat, e drept dublat deinvestiþiile în microhodro-centrale, independenþaenergeticã a societãþii deapã. “Din cantitatea deenergie produsã, o parte seutilizeazã la locul de pro-

ducere, respectiv Staþiile detratare Valea de Peºti ºiZãnoaga, iar diferenþa selivreazã în sistemul ener-getic naþional ºi se valori-ficã pe piaþa de energie.

Societatea noastrã esteindependentã energetic,adicã producem mai multãenergie decât consumãm.Pe piaþa OPCOM, am vân-dut în primele 3 luni cu230 MW, plus certificateleverzi, iar de la 1 aprilieavem contract cu 200 delei, în condiþiile în acreacum este 140 de lei

megawatt - ul.Pentru anul 2014,societatea noastrã afost deja la Bucureºtiºi am vândut pe tot

anul cu 170,3, în condiþiileîn care la ora aceasta sevinde cu 120 – 130 de leiMW. Preþul a scãzut, sigur,dar stãm foarte bine”, amai arãtat directorul gener-al al SC ApaServ ValeaJiului SA. Iar veºtile suntîmbucurãtoare pe maideparte: se construieºte altreilea MHC, la Vulcan, dinfonduri proprii ale soci-etãþii. La ritmul actual deconstrucþie, cel mai târziu

la începutul lunii februarieºi aceasta va produceenergie. ªi tot la investiþiirealizate este inclus noulLaborator Metrologic, cefuncþiona în condiþii impro-prii.

Þ apinarii daumari bãtãi

de cap

În paralel cu investiþiilerealizate s-a urmãrit reduc-erea costurilor. Dina cestmotiv, maºinile din parcul

auto al societãþii sunt strictmonitorizate prin GPS. Deasemenea, au fost achiz-iþionate douã autospeciale,aºa încât fiecare localitateîn parte este deservit decãtre o autospecialã ceeace duce la reducerea cos-turilor de deplasare la loculintervenþiei, dar ºi a timpu-lui de rãspuns la solicitãrileclienþilor. Probleme au fost,însã, la staþiile de tratare aapei, iar aici bãtãi de caple-au dat cei careexploateazã lemnul pe razalocalitãþii Petrila. Astfel, laValea de Peºti s-a funcþion-at fãrã oprire ºi fãrã reac-tivi. La fel ºi la Braia, undestaþia a fost opritã fix 60 de

ore. La Zãnoaga, înschimb, staþia a funcþionatcu reactivi – acre sã asigurepotabilitatea apei – 866 deore ºi a fost opritã 328 deore. La Jieþ, reactivi s-aufolosit 268 de ore, iaropritã a fost 80 de ore. LaTaia 818 ore s-a funcþionatcu reactivi ºi a fost opritã440 de ore. „ªi la Jieþ, ºi laTaia ºi la Zãnoaga, datoritãexploatãrilor de lemnevedeþi ce s-a întâmplat. Atrebuit sã cheltuim bani.Sunt costuri foarte mari”, aexplicat Costel Avram.


CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANIOFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

ApaServ la ora bilanþului

Investiþii importante din surse proprii ºiîncasãri mai mari în anul 2013

S ocietatea de apã ºi canal din Valea Jiului, ApaServ ValeaJiului SA, încheie anul 2013 cu rezultate nesperat de bune.

Directorul general Costel Avram a fãcut un bilanþ al acestui an ºi avorbit despre investiþiile realizate, dar ºi despre problemele pe carele-a întâmpinat în activitate.


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

D atornicii,acþionaþi în

judecatã

La ora actualã, SCApaServ Valea Jiului SAnu înregistreazã nicio dato-rie restantã la bugetul destat, nu are nici un leucredit, chiar dacã trãieºtedin încasãri. Iar de recu-perat are destul, chiar dacãgradul deîncasare afacturilor acrescutsimþitor.Soldul cre-anþelor ascãzut în2013 cu16 mil-ioane delei, adicãun procentde aproape10%.Gradul deîncasare lafacturilecurenteeste înprocentmediu de70%, faþãde 54%anul trecut.Dar banimai sunt suficient deîncasat de la consumatori.„Avem 162 de miliarde delei, faþã de 185 de mil-iarde, cât era valoarea cre-anþelor când am preluatconducerea societãþii.Numai Spitalul dinpetroºani are de achitat unmiliard de lei. Ce sã fac, sãopresc apa la spital?!Societãþile de termoficarede la Vulcan ºi Lupeni aude platã 50 de miliarde delei vechi. Sunt în faliment,ne-am înscris la masacredalã, dar ºansele suntzero sã recuperãm sumele.La asociaþiile de propri-etari avem creanþe de 25de miliarde, la abonaþiicasnici – 84 de miliarde delei”, a detaliat Avramsumele pe care ApaServ leare de încasat. Iar împotri-

va datornicilor s-au luatmãsuri ferme. Suntaproape 16.000 desomaþii de platã întocmitepentru debite restante, aufost debranºate de la reþea162 de scãri de bloc, dincare 103 au fostrebranºate dupã platamãcar a unei pãrþi dinsuma datoratã. În plus, s-aajuns la acþiuni în instanþãîmpotriva rãu – platnicilor.

Sunt 1927 de dosare noiîn 2013, din care 1600sunt acþiuni promovateîmpotriva debitorilor pen-tru creanþe de 25 de mil-iarde de lei, dar ºi 312plângeri penale pentru furtde apã. În plus, în peste1000 de cazuri s-au for-mulat cereri de executare,iar la aceastã orã, în total,la executorii judecãtoreºtisunt 2812 dosare.

Sã nu uitãm, însã, cãanul 2013 a adus facilitãþipentru abonaþi, aºa încâtplata facturilor sã poatã fifãcutã mai simplu ºi sã fieeliminate cozile de la cen-trele de încasare. Iar dacã2013 aduce un bilanþ pozi-tiv, anul viitor vor continuainvestiþiile ºi sunt prevãzute8 miliarde de lei vechidoar din resurse proprii.

MaximilianGÂNJU

Conducereaoperatorului de apãºi canal din ValeaJiului ºi-a fãcutbilanþul pe anul2013, iar în maremãsurã a reuºit sã-ºi îndeplineascãobiectivele propusela început de an.Unul principalasumat de direc-torul general CostelAvram, a fost acelaca regia sãfuncþioneze fãrã ascumpi apa, chiardacã la jumãtateaanului majoritateasocietãþilor similaredin þarã au operatmajorãri.

„Nu a fost delocuºor sã funcþionãmînsã ne-am þinutpromisiunea fãcutãcãtre oamenii dinValea Jiului ºi nuam mãrit preþul laapã ºi canal. ªiînceputul anului2014 ne va gãsi cuacelaºi preþ, însã nupot face o promisi-une pentru restulanului. Vom face oanalizã în ianuarieºi apoi vom puteavorbi concret ºidupã ce vom discu-ta cu primãriile ºiConsiliul Judeþean.Cert este cã anul vaîncepe fãrã scum-pirea apei”, adeclarat Costel

Avram, directorgeneral SC ApaServ Valea Jiului. Oaltã realizare aactualei conducerieste reducerea într-un singur an a cre-anþei pe care o

avea de încasatregia cu peste 2milioane de lei, însãcel mai importanteste cã a funcþionatcu banii din veni-turile proprii fãrã aavea nevoie deîmprumuturi.

„Apa Serv nuare nici un leu dato-rie la bugetul destat, nu a primitbani de la acþionariºi a funcþionat doardin banii încasaþi peceea ce a produs.În plus am reuºit sãreducem datoriilepe care trebuie sãle încasãm de laconsumatori de lacirca 180 de mil-iarde de lei vechi la160 de miliarde.

Într-un an de zileeste destul debine”, a precizatdirectorul societãþii.

L egestrâmbã

Costel Avramspune cã s-a maireuºit prin politicade debranºare adatornicilor ºi recu-perarea unorrestanþe impor-tante, dar mai aleso creºtere a laachitarea facturilorcurente. Totuºi,chiar dacã a fost

nevoit sã-idebranºeze pedatornici, în unelecazuri Avram con-siderã cã actualelereglementãri legalecu privire la recu-perarea creanþelornu sunt tocmai per-fecte.

„Legea esteproastã ºi vã dau ºiun caz concret. Avenit la mine unpensionar cu odatorie de 200 delei la apã. A ajunsîn instanþã pentruexecutare silitã,pentru cã aºa cerelegea. Eu nu potface nimic pentrucã vine Curtea deConturi ºi-mi spune

cã de ce nu amrecuperat datoria.Omul a ajuns laexecutor judecã-toresc ºi i s-a puspoprire pe pensie. Is-a reþinut 1200 delei din pensie pen-tru o datorie de200 de lei, difer-enþa a mers laexecutor. Omul avenit cu cuponul depensie la mine, nuare din ce sãplãteascã. Am ºioprit executarea sil-itã, o sã plãtesc dela mine pentru cãnu e drept ca omul

sã achite 1200 delei pentru o datoriede 200. Noi practicnu aveam ce face,aºa este legea”, amai explicat Avram.Apa Serv ValeaJiului ºi-a pregãtitpentru anul 2014mai multe proiectede investiþii cu fon-duri proprii în val-oare de peste 800de mii de lei, iar înparalel deruleazã unproiect de 40 demilioane de euro,fonduri europene.Un al doilea proiectde 89 de milioanede euro va fi imple-mentat tot din2014 dupã ce afost aprobat.

Apa nu se va scumpi în Valea Jiului

C el puþin nu la început dean, chiar dacã toate cele-

lalte utilitãþi se vor scumpi, dãasigurãri directorul general alSC Apa Serv Valea Jiului.Acesta ºi-a þinut promisiuneaca în anul 2013 preþul serviciilor de apã ºi canal sã nu creascã.


CarmenCOSMAN

Porcul de Crãciunnu se mai cumpãrãdin piaþã, ci direct depe Internet. Site-urilede profil sunt pline deanunþuri, preþurile suntavantajoase ºi toþicomercianþii ar puteasã jure cã porcii dincoteþe au fost crescuþica la carte, numai cu

hranã sãnãtoasã.“Vând în perioada sãr-bãtorilor de iarnãporci crescuþi cucereale, cu greutateade 70- 120 de kg.Preþul pe kg viu estede: - 11 lei la ceipeste 100 kg ºi 12 leila cei între 70- 100kg; Pentru cinedoreºte se poate faceºi examenul trichinelo-scopic al cãrnii gratu-

it”, spune unul dintrevânzãtori. Un altul,din Haþeg, vinde pen-tru 1.600 de lei unporc din rasa Marelealb, în vârstã de 11luni, „crescut cuporumb ºi cartofi”. LaCãlan, porcul de 60de kilograme se vindecu „550 lei fix, fãrãnegocieri”. ªi suntdoar câteva exemple,dar porcul de Crãciun

e atât de preþuit lunaaceasta, încât unii arrenunþa la gadgeturipentru un grasul pemasa de Crãciun ºi au

reînviat trocul. Uniicumpãrãtori oferã laschimb o centralã ter-micã la mâna a doua,un televizor full HD,

un laptop sau otabletã. Iar inul dintrecei care au pusanunþuri pe net estegata sã renunþe lascuter pentru un porc.

Dar nici vânzãtoriinu se lasã mai prejosºi nu vor neapãratbani pentru porciiscoºi la vânzare penet.

Acceptã ºi unschimb avantajos deambele pãrþi. ªi înfuncþie de greutate,crescãtorul care faceoferta vrea aparaturãperformantã ºi, maiales, iPhon. Astfel,pentru un iPhone 5S,de exemplu, se poatelua la schimb un porcde 180-200 de kilo-grame.

Luiza ANDRONACHE

Cu toate acestea, printr-o ordonanta de urgenta,Guvernul Ponta consfin-teste ilegalitatile, adicaamana, pana in 2015,demolarea panourilor pub-licitare nelegale si cu prob-leme.

Reºedinþa de judeþ estepouatã vizual din cauza

panourilor pubicitare, iarmajoritatea acestora ar tre-bui desfiinþate. Declaraþiaeste oficialã ºi a fost fãcutãde arhitectul ºef AngelaKalauz, în cadrul dezbateriipublice organizate dePrimãria Deva pe tema sta-bilirii regulamentului ºi acadrului juridic pentrumodul în care se poate facepublicitate în acest oraº.

Dezbaterea publicã a avutloc într-o salã aproapegoalã, devenii nefiindinteresaþi de acest subiect,chiar dacã la primãrieplouã cu reclamaþii laadresa panourilor pubic-itare care obstrucþioneazãvizibiltatea semafoarelor,atât din partea cetãþenilorcât ºi a conducãtorilor auto.In Valea Jiulu, aceasta

industrie nu s-a dezvoltatatât de bine in ultimii asacum s-a intamplat in alteorase, iar previziunile laacest moment nu arataimbucurator pentru cei careinvestesc in activitati demarketing de acest tip.

Potrivit regulamentuluilocal privind amplasarea ºiautorizarea mijloacelor depublicitate , sunt instituitemai multe tipuri de zone încare pot fi popularizateaceste materiale. Astfel,existã zone de publicitatelãrgitã, restrânsã, dar ºizone în care amplasareamaterialelor publicitare estestrict interzistã. „În temeilegal în Deva existã treizone naturale în care

amplasarea materialelorpublicitare este interzisã,respectiv Pãdurea Bejan,situl Natura 2000 ºi DealulCetãþii. La acestea se maiadaugã ºi zonele istorice:Bulevardul 1 Decembrie1918, Piaþa Unirii ºi oporþiune din strada MihaiEminescu în zonaMãnãstirii Franciscane. Pede altã parte, strada AvramIancu este consideratã ozonã de protecþie a zoneiprotejate de publicitate ºinici aici nu vor fi amplasatematerialele comerciale”,susþine arhitectul-ºef alPrimãriei Deva, AngelaKalauz. În conformitate cuacest regulament, panourisau bannere publicitare nuvor putea fi amplasate niciîn zone intersecþiilorsemaforizate.

Deva are prea multe panouri publicitare

P anourile publicitare au ajuns o problemã în judeþ, pentru cã înpartea de nord, cel puþin, sunt deja prea multe. În Valea

Jiului încã nu ne confruntãm cu aceastã. La Deva, însã majoritateapanourilor publicitare trebuie desfiintate pentru ca ori suntamplasate in locuri care pun in pericol traficul rutier, ori incalcaflagrant normele de construire, in acest caz punand in pericol siviata pietonilor.

Troc de Crãciun: Porc contra iPhone sau tabletã

C e nu face românul pentru un porc numai bun depregãtit pentru masa de Crãciun? Unii îºi golesc

puºculiþa, aºa încât masa tradiþionalã sã fie cât maiîmbelºugatã. Alþii, în schimb, renunþã la autoturisme,televizoare, centrale de mâna a doua, tablete sau chiariPhon pentru „Ghiþã”.


DianaMITRACHE

Roxa este o tânãrãdin Vulcan, care a stu-diat o serie de tehnicide împletire, metodeinedite ºi acum real-izezã adevãrate operede artã. Agãþate lamânã, dau un aspectîngrijit ºiconferã o ele-ganþã aparte, dartehnica nu a inventat-o ea. A gãsit-o întratate de specialitatepe Internet ºi totul apornit din plãcerea de

a crea ceva fru-mos, dar ºi pentrucã o astfel deîndeletnicire „tescoate din aletale”. „Totul apornit acum vreo3 ani, când amfãcut câteva astfelde creaþii, dar atuncimergeam mai mult pebijuterii din pietresemipreþioase. Apoiam studiat pe net maimulte tehnici deîmpletire ºi am gãsitchiar la un secondhand o brãþarã, credcã de pe afarã adusã.

Am stat ºi amdescifrat modul deîmpletire al ºnurului ºiaºa am reuºit sã facnoi ºi noi modele.Sunt chiar tehnici carepeste ocean, înAmerica sunt abordatede designeri celebri îndomeniu ºi pe caream încercat sã le

adaptez aici”, spuneRoxa, tânãra cre-atoare din Vulcan,care mãrturiseºte cãiniþial a creat doarpentru a se relaxa.

Tehnicile i-audevenit comune, aînvâþat lucruri noi, adescoperit tehnici noi,a cumpãrat de peinternet piese, pietre,bucãþi de material ºiacum are chiarcomenzi. „Nu e mult,dar sunt tinere intere-sate de ceea ce faceu. ªi, trebuie sã mãr-turisesc, am cãutatmereu sã aleg piesecare sã simbolizezeceva. Nu e oricumaleasã brãþara ºi ceicare ºtiu simbolisticaunei bufniþe, ori aunui infinit, aleg încunoºtinþã de cauzã.La noi abia acumîncep tinerii sãdeprindã acest lucru ºicreez astfel de exem-plare pentru oricinedoreºte”, a mai adãu-gat tânãra, care s-aautoeducat ºi a fostpropiul sãu dascãl ºirecunoaºte cãrealizarea acestorbrãþãri îi dau confortul

psihic de care arenevoie.

Roxa a adoptattehnica Shambala, otehnicã tibetanã budis-tã pe care a gãsit-o ºia studiat-o mult, iaracum toate creaþiile eiau ceva din acestmodel. Are sute decreaþii ºi fiecare aresimbolul ei, pe care,aºa cum spune ea,dacã îl alegi în

cunoºtinþã de cauzã,efectul asupra psihicu-lui e cu totul altul.

Pe Roxa o gãsiþi lao adresã simplã defacebook ºi tot acoloprimeºte ºi comenzilede la pasionaþi, contraunor sume modice, laadresahttps://www.face-book.com/roxa.biju-terii/photos?ref=ts.

Monika BACIU

P etroºani,apartament

la 7000 de euro

Printre aparta-mentele scoase lavânzare de adminis-traþiile financiare senumãrã ºi un aparta-ment din municipiulPetroºani. mai exact,acesta este cap delistã, fiind cel maiieftin imobil scos lalicitaþie. Apartamentulde 38 de metri pãtraþi

se vinde cu 7537 deeuro. Pe aceeaºi listãapar mai multeapartamente ºi gar-soniere, cele din urmã

fiind evaluate undevala 28 de mii de euroîn capitala þãrii.

La nivelul municipi-ului Petroºani aparta-

mentele cu douãcamere se vând cupreþuri cuprinse între15.000-30 de mii deeuro în funcþie dezone ºi dotãri.

O ferte speciale

Sunt ºi proprietaricare au nevoie urgen-tã de bani, iar dinaceste motive ei vândurgent imbolul. Suboferta ultimelor sãp-tãmâni proprietariioferã apartamente ºila preþuri de sub7000 de euro însãzona în care acesteasunt amplasate nueste centralã.

În ultima lunãpreþurile imobilelordin capitala Vãii Jiuluiau crescut cu câtevaprocente.

În Legea Apiculturiivotatã de deputaþi seprevede cã doarapicultorii care vorprezenta un carnet destupinã avizat de asoci-aþia din care trebuie sãfacã parte vor putea sãîºi desfãºoare activi-tatea legal. Or,Constituþia prevede cã"cetãþenii se pot asocialiber în partidepolitice, în sindicate,în patronate ºi în alteforme de asociere".

"În acest context, opersoanã fizicã sau

juridicã care practicãsau va dori sã practiceactivitatea de apicul-turã va avea obligaþia,împotriva voinþei saleºi a dreptului la liberaasociere garantat deConstituþia României,sã se asocieze!", susþinapicultorii, într-oscrisoare transmisãpreºedintelui Românie,Traian Bãsescu, princare îi cer acestuia sãnu promulge legea înforma adoptatã dedeputaþi. (evz.ro)7000 de euro, apartament executat de fisc

C hilipiruri înainte de Crãciun. Administraþiilefinanciare din þarã îi executã silit pe rãu-platnici.

Fiscul ºi bãncile scot la licitaþie apartamente, maºini ºimulte alte obiecte ce au fost recuperate de la datornici.Printre oferte se numãrã un apartament de douãcamere cu puþin peste 7000 de euro ºi un autoturismAudi A6 Quattro cu nici mãcar 500 de euro.

Moda brãþãrilor cu simbol - creaþii unice, hand made

C u toþii am admirat multitudinea brãþãrilor de pemâna vedetelor autohtone, ori de peste Ocean.

Toate VIP-urile, femei sau bãrbaþi, au una, douã, orimai multe astfel de creaþii pe mânã, fiecare cu simbolis-tica lor. O astfel de modã a prins ºi la oamenii de rândºi nu puþini sunt cei care acum comandã aºa ceva.

Deputaþii scot apicultoriiîn afara legii

C amera Deputaþilor a adoptatLegea Apiculturii, însã aceasta

conþine prevederi care încalcãConstituþia. În acest context, apicul-torii îi cer preºedintelui TraianBãsescu sã nu promulge legea.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 Decembrie 201314 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Zi favorabilã studiului, cãlãtoriilorîn interes profesional ºi comuni-caãii cu persoane importante.Starea de spirit este bunã ºi vãajutã sã depãºiþi cu uºurinþã odeziluzie sentimentalã. Sunteþifoarte activ pe plan social.

Se pare cã aveþi îndoieli în priv-inþa unei afaceri. Intuiþia vã esteun aliat de nãdejde. Puteþiobþine o sumã importantã debani de la o rudã apropiatã. Nutrataþi cu superficialitate prob-lemele de la locul de muncã!

În prima parte a zilei, alergaþidupã documentele necesare pen-tru o tranzacþie imobiliara.Întâmpinaþi mici obstacole, darreuºiþi sã vã descurcaþi. Se parecã sunteþi nevoit sã faceþi cheltu-ieli mari, care vã cam afecteazãbugetul.

Dacã aveþi de susþinut un exam-en, nu vã faceþi griji! ºansa estede partea dumneavoastrã. Deasemenea, sunt favorizate cãlã-toriile ºi deciziile importante.Dupaãamiazã, în urma unei dis-cuþii, hotãrâþi sã plecaþi într-ocãlãtorie.

Reuºiþi sã vã redresaþi bugetul cuajutorul unei sume considerabile,pe care o primiþi la serviciu.Puteþi sã vã faceþi planuri pentruo cãlãtorie în interes propriu ºiplanuri de investiþii pe termenlung. Dupã-amiazã este posibilsã fiþi invitat la prieteni.

Vã cumpãraþi un obiect de val-oare, cu ajutorul unei rudeapropiate. La serviciu, ºefii vãapreciazã rezultatele, mai alesdupã ce reuºiþi sã rezolvaþi oproblemã delicatã. Evitaþi specu-laþiile financiare.

Sunteþi foarte hotãrât ºi reuºiþi sãterminaþi cu bine o activitateimportantã, începutã zilele tre-cute. Este momentul sã culegeþiroadele muncii depuse în ultimavreme. Nu este exclus sã obþineþiavantaje materiale.

Sunteþi ambiþios, iar asta sesimte atât în activitatea profe-sionalã, cât ºi în relaþiile partene-riale. Aveþi posibilitatea sãrezolvaþi uºor problemele de ser-viciu ºi de acasã. Daþi dovadãde mult tact ºi aveþi rãbdare.

Aveþi succes în afaceri ºi puteþi sãfinalizaþi lucrãri începute cu maimult timp în urmã. Intuiþia vãajutã sã rezolvaþi o problemãfinanciarã. Este o zi favorabilãcomunicãrii cu persoana iubitã.

Optimismul cu care începeþi ziuavã ajutã sã suportaþi mai uºorgrijile cotidiene, mai ales celelegate de lipsa banilor. În parteaa doua a zilei, vã pregãtiþi pentruo cãlãtorie lungã.

Sunt favorizate relaþiile cupartenerii de afaceri. Activitãþileîncepute astãzi au mari ºanse dereuºitã. Este o perioadã favora-bilã afacerilor ºi investiþiilor. Aveþiposibilitatea sã rezolvaþi prob-leme financiare dificile.

Sunteþi nevoit sã vã schimbaþiprogramul, dar nu este cazul sãvã îngrijoraþi, pentru cã schim-bãrile vã avantajeazã. Faceþicunoºtinþã cu o persoanã impor-tantã, care vã va ajuta sã începeþio activitate extraprofesionalã.Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:30 Dosar România (r)11:30 Dispãruþi fãrã urmã (r)12:00 Europa mea (r)12:30 Tribuna partidelor par-lamentare 13:00 De joi pânã joi 13:55 Ia-mã acasã deCrãciun! 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:50 Lozul cel mare 17:45 Dispãruþi fãrã urmã (r)18:15 Maºini, teste ºi verdicte 18:45 Clubul celor caremuncesc în România18:50 Ora de business 19:45 Sport20:00 Telejurnal

7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Ce n-a vãzut Parisul!(r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Secrete din trecut17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 New York Taxi22:15 Tanti Florica23:15 Castelul bântuit

10:30 Cireaºa de pe tort (r)11:30 Teleshopping 12:00 Poveºti din jurul lumii 12:30 Teleshopping 13:00 Iubirea, bat-o vina 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r)15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r)16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Trãsniþii (r)18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort20:30 Catwoman22:15 Trãsniþii

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 212:00 Profetul13:15 Pastila Vouã (r)13:45 Mica mireasã (r)14:45 Sã v-amintiþiDuminica... (r)15:30 Copii contra pãrinþi (r)17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Suflete pereche21:15 Fãrã bãrbaþi...sau nu!

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reg-uli16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Îmi place sã-þimulþumesc20:15 David

10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii

10:45 Teleshopping 11:00 Maricruz (r)12:00 Viaþã de împrumut (r)13:00 Teleshopping 13:30 Viaþã de împrumut (r)14:30 Triumful dragostei15:30 Suflet de gheaþã16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Diamantul nopþii18:30 Maricruz19:30 Viaþã de împrumut21:30 Furtuna din adâncuri22:30Poveºtiri denoapte23:00Cancan.ro23:30Friendzone0:00 Poveºtiriadevãrate (r)

9:45 Gimnastica de dimineaþã10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Digi Sport Special13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Digi Sport Special13:30 UCL Magazin14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Campionii Digi Sport 15:15 ªtirile Digi Sport15:30 Fotbal Club 16:00 Fotbal: SãgeataNãvodari - Braºov 16:45 ªtirile Digi Sport 17:00 Fotbal: SãgeataNãvodari - Braºov 17:45 Flash interviu 18:00 Fotbal: UniversitateaCluj - Oþelul

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiulmeu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiulmeu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special

Carmen COSMAN

S-au gãtat problemeleþãrii, iar Guvernul a pusochii pe autostopiºti, carevor fi nevoiþi sã steaacasã sau sã meargã pejos dacã nu au bani sãcircule cu mijloacele detransport în comun. Înesenþã, la mijloc ar fi dor-inþa guvernanþilor de astârpi transportul alnegru, numai cã proiectul

de ordonanþã de urgenþãlansat în dezbatere pub-licã de MinisterulTransporturilor loveºte încategoriile sociale sãrace,pentru care autostopuleste de multe ori singuraºansã de a ajunge la des-tinaþia doritã.

Potrivit proiectului leg-islativ, persoanele fizicesau cele juridice nu vormai putea realiza trans-port public de persoane

cu un autoturismdacã nu respectãprevederilor Legiinr.38/2003privind trans-portul în regimde taxi ºi înregim deînchiriere. IarMinisterulTransporturilor alansat în dez-batere publicã unproiect de ordo-nanþã de urgenþãtocmai pentrumodificarea Legiinr 38/2003.Potrivit iniþiato-rilor acestuirpoiect, actualalegislaþie „nuprevede dispoziþiipentrusancþionarearespectivelorfapte care sã des-curajeze acestepractici ilicite înactivitãtile de

transport rutierde persoane;þinând seamade faptul cãmenþinereaacestei stãri defapt prin per-petuarea practi-cilor iliciteafecteazã pro-fund activitateaîntreprinderilorautorizate ºimediul concurenþial,având un impact negativinclusiv asupra bugetuluide stat prin diminuareaveniturilor încasate caurmare a neplãþii taxelorºi impozitelor aferenteactivitãþilor de transportrutier de persoane neau-torizate desfãºurate decãtre persoane fizice ºijuridice; situaþia actualãreclamã o intervenþieimediatã pentru: -întãrirea ºi perfecþionareainstrumentelor legale decombatere a activitãþilorde transport rutier depersoane neautorizate,inclusiv prin stabilireaunei sancþiuni contra-venþionale având un put-ernic caracter disuasiv, denaturã a face intervenþiaorganelor abilitate maieficientã; - eliminareaacelor practici în trans-portul rutier de persoaneprin utilizarea autoturis-melor, care afecteazã sig-uranþa circulaþiei rutiere;

- garantarea unui

mediu concurenþial corectpe piaþa transportuluirutier de persoane”.

Aºa cã, guvernanþiipun biciul pe cei care iauautostopiºtii de pe mar-ginea drumului, fie cãvorbim despre persoanefizice sau juridice.

A menzi sub-stanþiale

ªoferii care sunt prinºica iau cãlãtori la ocazieriscã amenzi substanþiale.Astfel, constituie contra-venþii ºi se sancþioneazãcu amendã de la 1.000lei la 5.000 lei "efectu-area de transport publicde persoane cu autotur-ism de cãtre persoanelefizice sau juridice fãrãrespectarea prevederilorart. 7 (din Legea38/2013). Articolul 7 dinaceeaºi lege spune cã"Transportul în regim detaxi sau transportul înregim de închiriere sepoate executa numai detransportatori autorizaþi".


VÂNZÃRIVând teren intravilan,

zona Valea Ungurului -Vulcan, în suprafaþã de2600 mp. Acces auto,aproape de DN66, cu util-itãþi. Preþ, 8 euro/mp, nego-ciabil. Contact0722448428.

Vând teren intravilan însuprafaþã de 800 mp în zona parcBrãdet. Contact 0727150264.Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zonaPoarta 2 Gerom la stradã. Relaþiila 0734.543.820 Vînd teren ºi casa P+1 în

Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr.2A, realizatã ºi finisatã în 2000cu toate utilitãþile: apã, gaze,canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.Suprafaþã de teren 800 mp.Anexe: beci suprafaþã de 30 mp,garaj dublu pentru 2 autoturisme.Preþ negociabil. Telefon:0727/874 449

NATALIA ARENEVOIE DE

NOI!Ar fi vrut sã fie în banca de la

ºcoala din Petrila, dar acum e la spi-tal. Natalia e un copil de 11 ani, dinPetrila, premiantã, dar care trãieºteo dramã ce o þine imobilizatã într-ocapcanã. Copilãria ei depinde de8.000 de euro, pe care familia sanu îi are. Totul s-a întâmplat într-ozi fatidicã, atunci când era împreunãcu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferulunui TIR i-a izbit în plin. A stat sãp-tãmâni în spital, iar acum arenevoie de o protezã, ca sã poatã fidin nou copilul premiant, de carepãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat:politraumatism cranio-cerebral, darºi un traumatism toraco-abdominal.Abia luase premiul I la un concursdenumit “Centura mea de siguranþã”ºi s-a trezit imobilizatã la pat.Tragicul sãu destin ar putea firemodelat, dacã o ajutãm. Nataliaare nevoie de o protezã ce se fab-ricã doar în Elveþia ºi în aceste zile ela un spital din Bucureºti, undeaºteaptã ca pãrinþii sãi sã facãimposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!Nr. Cont

5675710247959RON01 BANCPOSTTitular cont: Bãran Mariana

Haideþi sã oajutãm pe Andreea

sã trãiascã!Andreea Matei, are 14 ani ºi

învaþã la ªcoala Gimnazialãnumãrul 7 din Petroºani. Recentdoctorii au diagnosticat-o culeucemie acutã limfoblasticã. Înprezent fetiþa este internatã însecþia de Oncopediatrie aSpitalului Louis Þurcanu dinTimiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca,Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament estepeste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-iofere o ºansã la viaþã Andreeipot dona în contul:4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

Colegii din aparatul propriu alConsiliului Judeþean Hunedoara deplîngmoartea prematurã a celui care a fostun minunat coleg ºi prieten,

TITEL NISTORºi transmit sincere condoleanþe familiei îndo-

liate, în aceste momente deosebit de grele.

Incredibil: Autostopul interzis prin lege!

M ãsurã incredibilã pe careGuvernul Ponta se grãbeºte sã o

adopte, care va afecta mii de români.Cãlãtoria cu autostopul – sau cum sespune popular „Ia-mã nene”! Va fiinterzisã prin lege. ªoferii sunt pasibilide amenzi dacã nu se conformeazã.

IleanaFIRÞULESCU

Tatuajul nu este oconsecinþã a mo-dernismului. Dacii,conform scriitorului,moralistului ºi filosofu-lui antic Plutarh, setatuau pentru cã tatua-jul reprezenta unsemn de nobleþe ºi erapracticat de nobilime.

Prof. MirelaLãscoiu a adunat, înDacia Magazin, refeririale istoricilor antici cuprivire la obiceiuri alepoporului geto-dac,printre care este ºitatujul, controversat în

zilele noastre ºi con-siderat ca o nebunie avremurilor civilizate.Se pare cã nu estenimic nou sub soarepentru cã aceastãpracticã este veche demii de ani pe acestemeleaguri.

Câteva referiri aleautorilor antici au ridi-cat o problemã ºianume: practicau saunu practicau geto-daciitatuajul. Relatarea luiClearh din Soloi, carea fost elevul luiAristotel, ne spune:“nevestele sciþilor autatuat trupurilefemeilor trace - ale

acelor traci care locui-esc în vecinãtate laVest ºi Nord - fãcândun desen cu ace. Deaceea, dupã mulþi ani,femeile care fuseserãbatjocorite au ºtersurma nenorocirii lorîntr-un fel special,gravând desene ºi perestul pielii, pentru casemnul insultei ºi alruºinii ce se afla peele, fiind socotit cãintrã în desenul orna-mental, sã ºteargãocara prin calificativulde podoabã.”

Tracii care locuiescîn vecinãtatea de norda sciþilor sunt geto-

dacii, ºtiut fiind faptulcã autorii greci maivechi care se referã lastrãmoºii noºtri îinumeau cu apelativulgeneric de traci. Dinrelatarea discipoluluilui Aristotel aflãm cãfemeile sunt cele carese tatueazã ºi cã mod-elele ornamentale,socotite podoabe, serealizeazã cu ace. Pede altã parte, de laAristofan aflãm cã ºibãrbaþii se tatuau, maicu seamã fruntaºiiacestora.

Relatând despredatinile tracilor,Herodot nespune:”Tatuajul estesocotit semnul neamu-

lui ales, cel netatuatfiind considerat om derând”. Strabo vorbinddespre locuitorii delângã Marea Adriaticãne relateazã cã ei “setatueazã întocmai ca ºitoate neamurile iliriceºi trace.” De la DionChrysostomos aflãmcã în Tracia existã“femei libere pline desemne fãcute cu fierulroºu ºi care cu cât aumai multe semne ºimai variate cu atât searatã a fi mai nobile ºidin pãrinþi mai deispravã.” Marele retordin Prusia spune cãtatuajul se realiza cufierul roºu, pe cândClearh din Soloi scriecã el se fãcea cu ace.Se pare însã cã estevorba de aceeaºitehnicã folositã ºi înzilele noastre de

împunsãturi fãcute cuac înroºit în foc ºiînmuiat în diverºi col-oranþi.

Plutarh, vorbinddespre traci, ne spunecã aceºtia “pânã astãziîºi tatueazã femeile.”Deci obiceiul femeilortrace de a se tatua seva menþine pânã înveacul al doilea, vremeîn care a trãit autorulcelebrelor ”Vieþi para-lele”.

Pe baza textelorscrise se poate spunecã tatuajul reprezentaun semn de nobleþe ºicã era practicat doarde nobilime. În con-cluzie ºi la geto-daci setatuau unii dintreoamenii de seamã,bãrbaþi, femei saucopii, tatuajul consti-tuind o podoabã ºi unsemn de nobleþe.


DianaMITRACHE

Acþiunea din ParculCentralº CarolSchreter s-a încheiat,iar fabrica lucreazãacum la capacitateamaximã.

Câteva ajutoare denãdejde sorteazã hãin-uþele, împacheteazãdulciurile, alimenteleºi jucãriile, care maiapoi ajung la copiii ºifamiliile sãrmane dinPetroºani.

Cei implicaþi înacest proiect sperã sãaducã sãrbãtoarea încasele a cel puþin 300de oameni. „Nu potspune azi un bilaþ pre-

cis al acþiunii decolectare.

Vinerea trecutã amterminat colectãrile,dar oamenii au maivenit ºi în aceastãsãptãmânã la primãriecu pachetele. Selucreazã acum lasortarea ºi con-fecþionareapachetelor.

Eu cred cã acel þelpe care ni l-am pro-pus îl atingem ºi vomdãrui cam 300 depachete”, a declaratEduard Wersanski,coordonatorul proiec-tului Fabrica lui MoºCrãciun.

Acesta este cel de

al treilea an consecutiv cândFabrica lui MoºCrãciun vine în spri-jinul familiilornevoiaºe, iar succesulreportat an de an ledã curaj voluntarilorsã repete gestul defiecare datã.

Tatuajul – nebunia modernismului – era practicat de daci ca semn de nobleþeT atuajul, în zilele noastre, a ajuns o adevãratã artã,

dar mamaele din sate ºi commune încã se maiînchinã sau scuipã în sân când vãd câte un tânãr sau otânãrã care a ales sã poarte pe piele desene reprezenta-tive pentru ei. Mulþi dintre cei care nu împãrtãºescideea tatuajului i-au numit pe ceilalþi ”nebunii vre-murilor noi”, care nu mai ºtiu ce sã inventeze pentru aieºi în evidenþã. Greºit!

Fabrica moºului fabricã darurile

F abrica lui Moº Crãciunpregãteºte cadourile. Frumos

ambalate, darurile primite, încadrul acþiunii denumitã Fabricalui Moº Crãciun, vor ajunge pânãla sãrbãtori la oamenii nevoiaºi.Pânã atunci, ajutoarele moºuluisorteazã donaþiile ºi fabricãpachetele.

CVJ NR. 519, JOI 19 DECEMNRIE 2013

Documents

Transcript of CVJ NR. 519, JOI 19 DECEMNRIE 2013