CVJ Nr 1014 joi 7 ianuarie

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 1014

Joi, 7 Ianuarie 2016

D rumul spre Parâng, temelia dezvoltãrii turismului.Administraþia localã de la Petroºani a semnat parteneriatul de

asociere cu Consiliul Judeþean Hunedoara pentru modernizarea dru-mului spre staþiunea montanã Parâng. Dupã ani de zile în care s-avorbit despre modernizarea drumului spre staþiunea montanã, a venitmomentul pentru realizarea acestui pas. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 5-A5-A

A doua zi, serviciulde pazã ºi transport a fost în pericol. Cutoate acestea, de azi,serviciile externalizatede care depinde activitatea minerilorvor fi reluate.

”Se va reluafurnizarea mesei calde

de astãzi, celelalte servicii, spãlãtoria,paza ºi transportul nus-au sistat definitiv, aufost doar intenþii aleacestor societãþi”, adeclarat ViorelStancu, director general al ComplexuluiEnergetic Hunedora.

Cauza pentru care societãþile careasigurau aceste servicii ºi-au întreruptactivitatea a fost ceacunoscutã de toþi:datoriile pe care leare CEH faþã deaceºti prestatori.

“Suma pe care odatorãm noi la firmacare ne asigurã masa,de exemplu depãseºte3,5 milioane de lei noi. PentruComplexul EnergeticHunedoara nu este osumã foarte mare,

comparativ cu datoriile pe care leare societatea, darpentru aceste firmemai micuþe, pierdereaunor asemenea sumede bani, poate duce ºi la închiderea socitãþii”, a mai adãugat Viorel Stancu,director general al Complexului

Energetic Hunedora.Sumele, minore

pentru CEH, suntenorme pentru socie-tãþile care asigurãaceste servicii. În celedin urmã s-a reuºit sãse ajungã la un con-sens, iar de mâineminerii vor primi dinnou masa caldã.

AdinaAdinaPPÃDURARUÃDURARU

Bãtãlia politicã se ascuteîn mai toate localitãþile.Fiecare partid face analizeîn aceastã perioadã pentrua-ºi desemna candidatulcare sã strângã cele maimulte voturi. La Lupeni,organizaþia Partidului Social Democrat vrea sãmeargã pe mâna actualuluiedil, Cornel Resmeriþã.

“La Lupeni, candidatulPSD pentru primãrie va fiactualul primar CornelResmeriþã. Are experienþãde 14 ani în fruntea administraþiei locale ºi dacãdoreºte el este candidatulnostru”, a declarat CristianResmeriþã, preºedintelePSD Lupeni.

Cornel Resmeriþã conducePrimãria municipiuluiLupeni de 14 ani. La alegerile din anul 2012,primarul în funcþie de laLupeni, social democratul

Cornel Resmeriþã a primitdin cele 11.136 de voturivalabil exprimate 5695 de voturi, obþinând un procentaj de 48,51 la sutã.Resmeriþã a câºtigat detaºatla toate cele 18 secþii devotare amenajate pe razamunicipiului Lupeni.

Monika BACIUMonika BACIU

Cornel Resmeriþã, candidatulPSD la Primãria Lupeni

C ornel Resmeriþã, candidatul PSD laPrimãria municipiului Lupeni. Anul

acesta locuitorii Vãii Jiului vor trebui sã îºialeagã primarii care sã le reprezinte intereseleîn urmãtorii patru ani.

B ambilici. Asta joacã ComplexulEnergetic Hunedoara cu minerii

care, o zi au masã caldã, spãlãtorie,pazã ºi transport, alta nu. Odatãîntorºi la ºut, dupã Revelion, mineriiau avut parte de o surprizã, iar luni nuau mai primit masa caldã zilnicã, darºi activitatea firmei care asigurãspãlarea salopetelor a fost sistatã.

CEH-ul joacã bambilici pe seama minerilor

Drumul spre Parâng, fundaþia pentru

dezvoltarea turismului

Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 Ianuarie 20162 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARUMaximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Preparaþia veche,puþul centru, coºul defum, compresoarelevechi, puþul cu schip ºiatelierul mecanic suntcele care au fost salvatede la demolare. Decizia,ce bucurã atat ediliipetrileni cât ºi peoameni ca Ion Barbusau arhitecþii din Cluj ºiBucureºti, a venit dinpartea MinisteruluiCulturii.

”E o mare realizarepentru noi faptul cã amreuºit sã obþinem prinordinul MinistruluiCulturii pãstrarea aºapte dintre clãdirile fos-tei Mine Petrila. Le vompune în valoare, pentrua rãmâne ca obiectiv saupunct de reper cã aiciodatã a existat minaPetrila”, a spus VasileJurca, viceprimaruloraºului Petrila.

Planurile adminis-traþiei sunt mãreþe.

Edilii, pe lângã reconsti-tuirea celor ºapte clãdiri,au în plan chiar punerealor în funcþiune. Unadintre initiative este de atransforma puþul centru,într-o cafenea de petre-cere a timpului liber.

”Încã nu ºtim ce sãfacem cu toate clãdirile,dar pot sã vã spun cãanul viitor vom cuprindebani în buget pentru un

studiu de fezabilitate cucare sã identificãm toatefondurile europene carele putem accesa pentruacest gen de clãdiri.Vom încerca sã le dãmo utilitate, în aºa felîncât clãdirile sã poatã fiºi vizitate, dar sã fie ºifuncþionale. O primãidee este de a transfor-ma puþul centru într-ocafenea, mai exact

partea de sus, iar acce-sul ne-am dori sã fie cuajutorul unui lift exterior.Interiorul va cuprindepoze cu etapele mineiPetrila, iar odatã finali-zat, puþul va fi transfor-mat într-un loc inedit”, a mai adãugat viceprimarul petrilean.

Ideile petrilenilor vorfi ºi ele luate în calcul.Tocmai de aceea admi-nistraþia petrileanã vaorganiza o dezbaterepublicã, la care petrileniivor fi chemaþi pentru aveni cu sugestii.

”Am sã încerc sã facºi o dezbatere publicã peaceastã temã pentru aidentifica ºi alte idei alepetrilenilor, iar dacã elevor fi unele bune, cu siguranþã le vom pune în practicã”, a susþinutVasile Jurca.

Administraþia publicãlocalã, Ion Barbu ºimulte alte persoane ºichiar arhitecþi veniþi dinCluj sau Timiºoara s-auluptat pentru a pãstra înpicioare aceste bogãþiirãmase încã vii, dupãînchiderea ExploatãriiMiniere Petrila.

AdinaAdinaPPÃDURARUÃDURARU

93% grad de încasarea taxelor la PetrilaP etrilenii pot plãti taxele ºi

impozitele locale începând cu datade 11 ianuarie. Ghiºeul Serviciului deTaxe ºi Impozite Locale de la Petrila sedeschide sãptãmâna viitoare. Atuncisunt aºteptaþi sã vinã contribuabiliicare vor sã îºi achite dãrile pentru abeneficia de bonificaþia de 10 procente.

“De sãptãmânaviitoare, de lunise pot plãti taxele locale. Înperioada aceas-ta s-au fãcutîncasãri de larestanþieri. LaPetrila nu se vamãri nicio taxã.De când sunteu primar nuam majorattaxele locale.Am majorat doar atunci când ni s-a impusprin decizii de la Bucureºti”, a declarat IliePãducel, primarul oraºului Petrila.

Potrivit edilului, la Petrila, peste 93%dintre contribuabili ºi-au achitat dãrile labugetul local. Primii care sosesc la ghiºeusunt pensionarii care vor sã se asigure cãnu au restanþe ºi în plus beneficiazã dereducerea de 10 procente.


O rganizaþia PNLPetrila refuzã

orice antepronunþarepublicã referitoare ladeja rostogolitul caz"Ilie Pãducel intrã înPNL pe uºa din dos".

Am înþeles, la nivelul organizaþiei susþinute de unstatut asumat prin calitateade membru de partid, sã ne abþinem de la vot înmomentul discutãrii intrãriiîn partid a primaruluioraºului Petrila, Ilie Pãducel.

Motivul? Nevoia uneiinterpretãri statutare ºi regu-lamentare admise ºi asumatede forurile superioare de partid. Înþelegem, ca membri

ai unui partid cu rãdãcinãistoricã, cu rezonanþã europeanã ºi cu orientarespre nevoia unui electoratcare îºi doreºte maturizarea ºi profesionalizarea claseipolitice, sã nu punem interesul personal înainte de interesul colectiv care considerãm cã se suprapunepe interesul naþional.

În acest sens, orice pronunþare in spaþiul publicar leza o analiza corectã ºiobiectivã asupra acestui caz.

PNL a decis, ca formaþiunepoliticã, sã îºi asume prin voto restructurare a liniilor vulnerabile din partid ºi atunci nu vom fi noi cei carefacem rabat de la viziunea ºistrategia prezentatã în întreaga mass-media. ªtim cã

un mãr putred reprezintã unpericol pentru toate fructeledin coº, cum ºtim ºi cã un"mãr pe zi, þine medicul ladistanþã". Aºadar nu aºteptaþide la noi senzaþionalul pentrua vã umple golurile politice.Cereþi-ne însã sã luptãm pentru personalizarea PNL pentru ca astfel sã contribuim la reformarea clasei politice - cea care defacto stabileºte strategia demâine pentru România.

Odatã ce Comisia de arbitraj se va pronunþa pecazul Petrila vom prezentapublic poziþia OrganizaþieiPNL Petrila.

Copreºedinte PNL Petrila,Costel Avram

Celor care, cu onoare, cinste ºi credinþã poartã numele

Ioan sau Ioana le transmit astãzi, înziua în care întreaga lume creºtinãsãrbãtoreºte ziua Sfântului Ioan,

gândurile mele sincere de sãnãtate,bucurii ºi statornicã credinþã în

Dumnezeu.

LA MULÞI ANI, TUTUROR!Director General Apa Serv Valea Jiului

Costel Avram

Puþul Centru al Minei Petrilase va transforma în cafeneaV este bunã pentru petrileni. ªapte din clãdirile aflate pe aria minei

Petrila, care trebuiau dãrâmate, vor rãmâne în picioare. Ele aufost introduse în patrimoniul industrial, de cãtre Ministerul Culturii.

PNL PETRILA: Nu aºteptaþi de la noi senzaþionalul penrtu a vã umple golurile politice

Barba pãrinteluiArsenie Boca, la vânzare peinternet

U n bãrbat din vestulþãrii a postat un anunþ

în urma cãruia urmãrea sãvândã o barbã despre caresusþine cã a fost a pãrinteluiArsenie Boca.

Bãrbatul spune cã este fostcãlugãr la Mãnãstirea Prislop ºi ascos la vânzare barba pentru sumade 200 de lei. Acesta mai susþinecã este din localitatea HunedoaraTimiºanã ºi cã barba i-a fost dãruitã depãrintele ArsenieBoca pe vremea când slujea la bisericaacestuia.

„Fost cãlugar laMãnãstirea Prislopvând o parte dinbarba PãrinteluiArsenie Boca care mi-a fost dãruitã întimp ce slujeam la biserica lui”, estedescrierea fãcutã la

anunt de individ. Slujitorii bisericii cred cã totul

este o înºelãtorie, “pentru cã uncãlugãr n-ar putea recurge la aºaceva”.

M. M. GÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 Ianuarie 2016 Actualitate 3

Mai exact, data de22 octombrie trebuiasã coincidã cu data derambursare a ajutoruluiacordat ComplexuluiEnergetic Hunedoara.Din documenteleComisiei Europenerezultã faptul cã ajutorul de stat trebuiaacordat pentru “sal-varea întreprinderiloraflate în dificultate”,iar valoarea acestuiaera de 167 de milioane de lei.

S tatul român,veºnic întârziat

Statul român aîntârziat nejustificat demult acordarea primeitranºe din ajutorul destat. abia în data de20 iulie a fost acordatãprima tranºã din

împrumut în valoarede 98.476,90 mii lei.

Mai mult decât atât,Comisia Europeanã nua avut nicio obiecþie în

ceea cepriveºte acordarea ajutorului desalvare ComplexuluiEnergetic Hunedoara.

“Comisia a decis sãnu ridice nicio obiecþieîn ceea ce priveºte

acordarea ajutorului,care este compatibil cu articolul 107(3) din Tratatul de

Funcþionare al UniuniEuropene”, se aratãîntr-o notã a ComisieiEuropene privindaprobarea acordãriiajutorului de statComplexului EnergeticHunedoara.

Singura condiþiepusã de ComisiaEuropeanã a fost ca încazul neram-

bursãrii ajutorului desalvare, statul românsã notifice acest lucruºi sã întocmeascã unplan de restructurare.

“Comisiareaminteºte Românieisã întocmeascã unplan de restructurare

pentru CE Hunedoaraîn momentul în careexistã informaþii cãajutorul de salvare nupoate fi rambursat decãtre CE Hunedoara”,mai aratã oficialiiComisiei Europene.

Împrumutul s-aacordat, în condiþii depiaþã, în baza uneianalize economico-financiare efectuate decãtre EximBank -S.A., în vederea stabilirii capacitãþii derambursare, a clasei derisc a societãþii ºi amarjei de dobândãpeste ROBOR, comunicatã de BancaNaþionalã a României,în ultima zi lucrãtoarea lunii anterioareacordãrii împrumutuluirespectiv semnãrii convenþiei de împru-mut ºi rãmâne fixa pe toatã durata dederulare a acestuia.Împrumutul se acordãcu condiþia constituiriiunor garanþii prin instituirea de cãtreorganul fiscal competent al Agenþiei Naþionale de

Administrare Fiscale, aunor sechestre asigura-torii asupra bunurilorimobile libere de oricesarcini, proprietateaSocietãþii.

Garanþiile vor fiinstituite pe baza unuiraport de evaluareîntocmit de un evaluator autorizat princare sã se stabileascãvaloarea de piaþã abunurilor asupra cãrora se constituiegaranþii. Valoareagaranþiilor trebuie sãacopere cel puþin120% din cuantumulîmprumutului. Sumava fi virata de cãtreMinisterul FinanþelorPublice la solicitareaSocietãþii în termenulstipulat în actul normativ într-un contdistinct de disponibilcu afectaþiune specialã,deschis la TrezoreriaStatului, pe numeleSocietãþii.

Societatea întreprinde demersurilenecesare în vedereadeschiderii acestui contla Trezoreria Statului


MagistraþiiJudecãtoriei Petroºanii-au cerut individului sãdepunã la dosarul dejudecatã o declaraþieautentificatã prin caresã precizeze dacã estede acord cu munca înfolosul comunitãþii saunu. Instanþa nu i-a datde ales lui CiprianIedlicicã, autorul accidentului din faþaPrimãriei Petroºani, în care a rãnit douãpersoane ºi a fãcut prafpatru maºini. Dacã nuvrea muncã în folosulcomunitãþii va primi osentinþã cu executare.Pedeapsa încã n-a foststabilitã de magistraþi,soluþia urmând a fi datã în ºedinþa din 25 ianuarie a.c., termen la care individul

va fi dus, din nou, cumandat de aducere.Reamintim cã tânãrulde 25 de ani s-a urcatla volan beat criþã ºifãrã a avea permis, s-adus la plimbare princentrul Petroºaniului.Din cauza bãuturii aacroºat o dubiþã par-catã, dupã care a tam-ponat un autoturismcare circula în faþa sa ºipe care l-a proiectatîntr-un copac.

Autoturismul condus

de tânãr s-a oprit dupãce a mai tamponat altedouã maºini, parcate în zonã. La testareafãcutã de poliþiºti lafaþa locului, bãrbatulavea o alcoolemie de1,49 mg/l, alcool purîn aerul expirat, iarlegiºtii au stabilit cãtânãrul avea în sânge o alcoolemie apropiatãde coma alcoolicã. Afost trimis în judecatãpentru vãtãmare corporalã din culpã,conducere pe drumurilepublice a unui autove-hicul de cãtre o per-soanã care nu posedãpermis de conducere ºiconducere pe drumurilepublice a unui vehicul,deºi se afla sub influ-enþa alcoolului.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Comisia Europeanã s-a executat,România a întârziat… numai 4 LUNIC omisia Europeanã a stabilit date clare pentru acordarea ajutorului de salvare

Complexului Energetic Hunedoara, însã statul român nu a respectat aceste prevederi.Ajutorul de salvare trebuia acordat în regim de urgenþã, iar perioada de derulare a acestuiaa fost stabilitã de Comisia Europeanã pentru perioada 23 aprilie – 22 octombrie 2015.

Condamnat la muncãîn folosul comunitãþii?I nstanþa care-l judecã pe individul ce

a provocat un teribil accident de circulaþie în faþa sediului municipalitãþiiPetroºani, vrea sã afle dacã este dispus sãpresteze muncã în folosul comunitãþii.

“Este un moment important pentru municipiulPetroºani ºi ConsiliulJudeþean pentru cã este unacord de asociere pe care îlsemnãm pentru drumuljudeþean care face legãturaîntre zona Rusu ºi zonaParâng. E primul documentimportant pe acest an pecare îl semnãm”, a declaratTiberiu Iacob Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani.

Preºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara, AdrianDavid, susþine cã de aceastãdatã drumul va fi modernizatºi nu vor fi doar promisiuni.

“Întreaga comunitate dinValea Jiului aºteaptã cunerãbdare ca drumuljudeþean 705F spre Parângsã fie asfaltat ca sã dãm dru-mul viitoarelor investiþii înzonã. Este nevoie de aceastãinvestiþie pentru a veni însprijinul administraþiei localecare se strãduieºte de o bunãperioadã de timp sã revig-oreze masivul Parâng. Astãzireuºim sã semnãm acordulde asociere dupã ce ambeleconsilii ºi-au dat votul în unanimitate pentru a înfãptuiacest lucru. La finalul luniiianuarie vom supune înatenþia consilierilor judeþeni

actualizarea studiului de fezabilitate pentru a puteademara procedura de achizi-þie publicã pentru proiectareºi execuþie a acestui tronsonde drum. E o investiþie pecare o vom face pe un planmultianual, dar dacã vomavea resursa necesarã o vomfinaliza în anul 2016. Dacãnu reuºim, cel târziu în 2017vom finaliza proiectul. Nueste pentru prima datã cândCJH se aventureazã în acesttip de lucrare de moderni-

zare a drumului spre Parâng,dar este ultima datã când seaventureazã pentru cã dedata aceasta o vom ºi face.Nu existã niciun motiv sã nerãzgândim. Cu siguranþã anulacesta vom vedea oamenii lalucru pe drumul spreParâng”, a declarat AdrianDavid, preºedinteleConsiliului JudeþeanHunedoara.

Investitorii din Parângsusþin cã modernizarea dru-

mului înseamnã o intrare înnormalitate.

“Sperãm ca prin acestproiect sã dezvoltãm infra-structura turisticã din municip-iul Petroºani”, a spus AdrianRus, investitor Parâng.

Autoritãþile judeþene apre-ciazã cã modernizarea drumu-lui înseamnã realizarea fun-daþiei pentru dezvoltarea turis-mului

“Nu putem începe o casãconstruind acoperiºul. Îifacem fundaþia, fundaþia dez-voltãrii masivului Parâng afost fãcutã de cãtre comuni-tatea localã prin programulguvernamental care deocam-datã este suspendat ºi venimnoi ºi finalizãm fundaþia cudrumul de acces spre staþi-unea Parâng. De aici încolone concentrãm eforturile pen-tru a dezvolta”, a mai sublini-at Adrian David.

Monika BACIU Monika BACIU

S taþiunile mon-tane din Valea

Jiului nu ar trebuisã fie concurente, cicomplementare.Potenþail existã, daracesta încã nu estevalorificat la capaci-tatea maximã.

În Valea Jiului seîncearcã dezvoltarea atrei staþiuni montane,însã primarul municipiu-lui Petroºani, TiberiuIacob Ridzi considerã cã acestea nu trebuieprivite individual, ci trebuie considerate untot unitar, fiecare cu alteposibilitãþi de petrecerea timpului liber.

“Eu cred cã ar trebuisã înþelegem cã staþiu-nile din Valea Jiului,inclusiv Voineasa, nusunt neaparat staþiuniconcurente, ci suntstaþiuni complementare.Fiecare staþiune are unavantaj competitiv vizavide cealaltã. Voineasaare un avantaj competi-tiv în sensul în care arezãpadã mai mult timpdecât celelalte staþiuni,are ºi un peisaj mai fru-

mos, este lacul de acumulare. Are însã un mare dezavantaj. Edeparte de centru,primul oraº fiindPetroºaniul, nu arespaþii de cazare, caleade acces e destul degreoaie. Petroºaniul arepotenþial foarte mare,încã stãm într-o fazãdestul de incipientã înceea ce înseamnã insta-laþiile, dar asta dinmotive obiective. Avemun mare avantaj competitiv prin faptulcã oraºul este aproape.Existã posibilitãþi depetrecere a timpuluiliber dupã schi sau pen-tru cei care nu fac schiºi vin la munte. Avemcentru comercial, pisci-na care poate fi pusã ladispoziþie, sãli de sport.Straja are un alt avantajºi Consiliul Judeþean adat bani ºi a fãcut drumul de vreo trei oripânã acum, ceea ce adus la o dezvoltarefoarte bunã. Un altavantaj este cã investi-torii din Straja au avutpotenþial mai mare, aufãcut spaþii de cazaremai multe ºi la condiþii

mai bune. Noi nu sun-tem într-o concurenþã,ci suntem într-o complementaritate.

Aici e cheia. Dacã în Parâng sau PasulVâlcan se vor dezvoltaaceste capacitãþi vomavea de câºtigat toþi. ªiatunci va creºte numãrulde turiºti”, a declaratprimarul municipiuluiPetroºani, Tiberiu Iacob Ridzi.

În Straja ºi Parângexistã douã asociaþii decabanieri, însã doar laîn vestul Vãii Jiuluimotoarele acestei asociaþii funcþioneazã.Instituþia judeþeanã vreasã vinã în sprijinulprimãriilor, dar ºi alcabanierilor, însã ºi ceicare deþin structuri decazare trebuie sã deadovadã de interes.

“În cadrul parteneriatelor cu celedouã asociaþii s-a încer-cat depunerea unorproiecte pe fondurieuropene pentrurealizarea fie de traseemontane, fie de adven-ture park, la momentul2013-2014, condiþiilede eligibilitate erau

imposibil de atins. Noine manifestãm publicintenþia de a regeneraacest parteneriat.Manifestarea de voinþãnu trebuie sã vinã dinpartea ConsiliuluiJudeþean, ci din partea celor doresc sãprimeascã ajutor. Aufost discuþii, dar nu cumne aºteptãm sã fie.Intrãm într-o nouã fazãde finanþare europeanãpe programul 2014-2020 ºi cred cã putemdiscuta în alþi termenidintre colaborarea din-tre Consiliul Judeþean,Consiliul Local ºi ceicare sunt proprietari despaþii de cazare înParâng ºi Straja. Nufacem o campanie îndefavoarea staþiuniiStraja. Aceastã zonã arepotenþial care nu a fostatins, ca sã nu zic de

potenþialul neatins dinPasul Vâlcan. Turismuleste o direcþie spre caresã ne aplecãm atenþiacât mai mult”, adeclarat Adrian David,preºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara.

La fel ca primarulRidzi, ºi Adrian Davidvede Valea Jiului ca peun tot unitar, cel puþindin punct de vedere turistic.

“Þinta nu este dezvoltarea domeniuluischiabil Parâng sauStraja, ci dezvoltareadomeniului schiabilValea Jiului. Piaþapotenþialã la care trebuie sã ne raportãmîncã nu îi înþelegemdimensiunea ºi dinamicaindustriei turismului e demanierã sã ne încurajeze”,a conchis David.


4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 Ianuarie 2016 Actualitate 5

Proces pentruo taxã de8.000 de leiP roces pentru o taxã pe

construcþie. Iþele legislative pun probleme atât

autoritãþilor locale cât ºi societãþii deapã din Valea Jiului care a plãtit otaxã pentru o clãdire, însã din cauzaunor reglementãri aceasta ar trebui sãfie scutitã. Pentru a rezolva situaþia ºia nu exista probleme viitoare,ApaServ Valea Jiului ºi Primãriamunicipiului Vulcan cer instanþei de laTribunalul Hunedoara sã facã luminãîn acest caz.

“Este vorba de o taxã pe care ei ne-au perceput-o pentru o clãdire nouã,care a fost realizatã în cadrul proiectu-lui pe fonduri europene. Este vorba deo staþie de clorinare care va intra îndomeniul public al judeþului Hunedoara”,a declarat Adrian Dãian, ºef ServiciuJuridic în cadrul SC ApaServ Valea Jiului.

Potrivit celor de la societatea deapã, taxa în valoare de 8.000 de lei afost deja plãtitã. “În cazul în careinstanþa ne dã câºtig de cauzã,Primãria Vulcan va trebui sã ne deabanii înapoi”, a mai precizat sursacitatã. Potrivit celor de la ape esteprimul caz de acest gen, iar totul sedatoreazã normativelor în vigoare înceea ce priveºte lucrãrile pe fondurieuropene.


Nimeni nu vreasã munceascãla LupeniN ici cu studii superioare, nici

cu studii medii nu suntpretendenþi pentru a ocupa unloc de muncã la Primãria Lupeni.Instituþia din Vestul Vãii Jiuluiscoate la concurs vreo 14 posturi,dar pânã acum numai 4 oameniau vrut sã se prezinte.

Cornel Resmeriþã, primarul oraºului, este stupefiat de acest fapt ºi îiîndeamnã pe tineri sã lase reþelele desocializare ºi sã îºi caute de lucru.

Primãria are nevoie de cel puþin 11muncitori necalificaþi, dar ºi de cel puþin3 angajaþi cu studii superioare.

Angajãrile au fost anunþate de la fineleanului trecut, însã, nu au venit oamenidornici sã se înscrie ºi sã se apuce delucru. „De exemplu pentru lucrãrile ladrumuri, la Palatul Cultural ºi pentrucentrul de informare turisticã trebuia sãangajez 11 oameni, muncitori ºi 2 custudii superioare. Niciunul cu studiisuperioare nu a venit ºi la muncitori,din 11 s-au prezentat 4 ºi au ºi luatconcursul”, a spus Cornel Resmeriþã.

Cei 4 nou-angajaþi vor începe încurând sã lucreze, dar mai este nevoieºi de alþii. Sunt lucrãri la care estenevoie de personal, însã, deocamdatã,nu sunt doritori. ªi asta în condiþiile încare rata ºomajului în Hunedoara trecede 0,8%. Primarul crede cã tinerii preastau pe site-urile de socializare ºi îiîndeamnã sã vinã sã lucreze. „Vom fiobligaþi sã lucrãm cu oameni dinangrenajul primãriei, cã nu avem ce sãfacem. Sunt total anapoda. Spunem cãnu sunt locuri de muncã, dar eu cons-tat, spre surpinderea mea, cã lumea nuvrea. Probabil, ne acapareazã totalreþelele de socializare, cã acolo stau toþioamenii”, a mai adãugat CornelResmeriþã, primarul din Lupeni, careare urgent nevoie de angajaþi pentruCentrul de Informare Turisticã de laStraja. Acolo este un loc pentru unangajat cu studii superioare ºi alte3 pentru personalul de întreþinere,

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

S ute de oameniau participat

ieri la slujba deBoboteazã. A fost unprilej pentru credin-cioºi de a se reculege,de a asculta îndem-nul preotului ºi de alua aghiazmã.

Cozile formate înpreajma amiezii la bis-erici au dat mãsuracredinþei, pentru cãfiecare creºtin s-a opritpuþin din drum sã iaapã sfinþitã în aceastãzi.

A fost forfotã întoate bisericile din þarã,iar credincioºii au venitîn numãr mare sã iaaghiazmã. Cozile s-auformat imediat dupã ceslujbele au fost sãvârºiteîn biserici ºi toatãlumea a venit sã iaaghiazmã. Aceastã apãare calitãþi în carecreºtii cred cu tãrie ºimajoritatea vrea sã îºiia acasã o sticlã cu apãsfinþitã în aceastã zi deBoboteazã. „Esteimportant sã vin în

aceastã zi sã iau apãsfinþitã. E bine cã nu afost chiar gerulBobotezei ºi m-amoprit din drum sã iau osticlã cu apã. E bunã încasã, când nu îs toatebune”, ne-a mãrturisituna dintre femeile carea aºteptat mai bine deo orã la coadã sã iaapã sfinþitã.

În ziua de Boboteazãare loc sfinþirea apei, întimpul slujbei deIordan. Pregãtirea aces-tui moment se face, ºiastãzi, cu multã atenþie,în fiecare comunitate.Pentru acest momentse aduce apã, care sepune în vase mari pecare oamenii bisericii oîmpart dupã slujbãcredincioºilor.

B oboteazã ºi înStraja

Turiºtii care s-au aflatîn staþiunea montanã

Straja au putut sã ia apãsfinþitã ºi sã participe laslujba de Boboteazã, oficiatã, mai aproape deceruri, mai aproape deDumnezeu. La fel ca înfiecare an din 2000încoace, Schitul dinStraja s-a dovedit a fineîncãpãtor pentrucredincioºi care au luatparte la acest evenimentunic în þarã. Încã dedimineaþã, mai mulþi sal-vamontiºti au plecat cuakiile dupã apa pe careau adus-o de la izvoareledin Masivul Vâlcan, situate la peste 1700 demetri altitudine. Apaadusã de salvamontiºti afost sfinþitã de preoþi,iar apoi împãrþitã credincioºilor.

SãrbãtoareaBobotezei este amintitãîn scrierile religioaseîncã din secolul al II lea,la Sfântul ClementAlexandrinul. În primelesecole, Boboteaza erasarbatoritã împreunã cuNaºterea Domnului, pe6 ianuarie, dar începândcu secolul al IV lea, celedouã sãrbãtori au fostdespãrþite.

Monika BACIUMonika BACIUDianaDiana

MITRACHEMITRACHE

Zeci de tineri seaventureazã pe pârtiineechipaþi, nu au schiuri, dar folosescsãnii în zonele interzisepentru acest sport, intrãpe pârtii cotate de difi-cultate crescutã ºi nu þincont de avertizãri, iaraccidentele curg lamunte. Acum câtevazile, un turist a fost cãutat în Parâng pânãla lãsarea serii, cã serãtãcise, dupã ce s-aabãtut din traseul mon-tan marcat, pe ceaþã. În plus, în perioada sãrbãtorilor s-au înmulþitsimþitor accidentelegrave. „În perioada 28 decembrie ºi pânãacum, sunt 30 de accidente, dintre care la19 am cerut sprijinulechipajelor SMURD ºi

de la Ambulanþã.Majoritatea sunt dincauza nerespectãrii noþiunilor elementare decomportament pe zonaschiabilã, ceea ce dinpãcate a dus chiar la ofracturã de coloanã ºi opresupusã fracturã debazin. Sãniile de plasticcreeazã foarte multeprobleme, mai ales cãnu este zãpadã, ci maimultã gheaþã, în afara

zonelor preparate cutunurile de zãpadã ºisituaþia degenereazãmereu”, a spus GeorgeResiga, ºeful ServiciuluiSalvamont din Straja.

Salvamontiºtii spun cã sunt uluiþi sãgãseascã tineri care nuprea ºtiu sã schieze, darcare folosesc pârtiile deîncepãtori pentru amerge cu viteze foartemari.

„Majoitatea se credatotºtiutori pe zonaschiabilã, aleg traseeneadecvate priceperiilor, cât mai ales cãmerg cu viteze foartemari. Mai ales pePlatoul Soarelui, undesunt începãtorii, alþii sedeplaseazã cu vitezefantastice ºi abia stau peschiuri ºi este normal cãastea duc la accidente”,a mai spus GeorgeResiga.

În zilele de 8 ºi 9 ianuarie, la Straja areloc Snow Fest – o manifestare care adunãschiori ºi snowboarderidin toatã lumea, iar salvamontiºtii le recomandã tuturor prudenþã.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Drumul spre Parâng, fundaþia pentru dezvoltarea turismuluiD rumul spre Parâng, temelia dezvoltãrii turismului.

Administraþia localã de la Petroºani a semnatparteneriatul de asociere cu Consiliul JudeþeanHunedoara pentru modernizarea drumului spre staþiuneamontanã Parâng. Dupã ani de zile în care s-a vorbitdespre modernizarea drumului spre staþiunea montanã, avenit momentul pentru realizarea acestui pas.

Turism colectiv, nu individual, înstaþiunile montane din Valea Jiului

Cu credinþã, de Boboteazã, la biserici

Inconºtienþã pe pârtieP rea mulþi accidentaþi pe pârtie! Asta

spun salvamontiºtii din Straja, careacuzã teribilismul tinerilor veniþi la munteºi situaþia este confirmatã de numãrulmare de accidente grave. O fracturã decoloanã ºi una de bazin sunt printre celemai grave, iar salvamontiºtii recomandãmai multã prudenþã ºi respectareanormelor de bune practici în munte.

Î n anul 2016 vor fi organi-zate alegeri locale ºi par-

lamentare dupã noi reguli, cuprimari aleºi într-un singurtur ºi ºefi de CJ aleºi indi-rect, dar ºi cu un Parlamentmai mic, ales pe liste.

Anul 2016 aduce douãmomente electorale importante:alegerile locale ºi cele parla-mentare, ambele scrutine fiindorganizate dupã noi reguli, înurma modificãrii legislaþiei elec-torale în cursul anului trecut.Astfel, alegerile locale urmeazãsã fie organizate în aceastãprimãvarã, cel târziu la finalullunii mai, iar alegerile parla-mentare cel târziu la finalul luniinoiembrie.În privinþa alegerilorlocale, noua legislaþie prevedealegerea primarilor dintr-un sin-gur tur de scrutin, aºa cum s-aîntâmplat ºi în 2012, când legis-laþia a fost modificatã în timpulguvernãrii Boc. În schimb, noualege prevede cã preºedinþii deConsilii Judeþene nu vor mai fialeºi prin vot direct, ci vor fi aleºidin rândul consilierilor judeþeni,prin votul majoritãþii.Pânã înacest moment, principalele par-tide nu ºi-au anunþat listele decandidaþi ºi nici posibilele alianþece ar putea exista, ca de exem-plu colaborarea dintre PSD ºiUNPR. Rezultatul alegerilorlocale ar putea influenþa ºi politi-

ca viitoare de alianþe, în perspec-tiva alegerilor parlamentare, cuatât mai mult cu cât vor avea locnegocieri politice în consiliilejudeþene pentru stabilirea ºefilorde CJ. În ceea ce priveºtealegerile parlamentare, din toam-na acestui an, legislaþia prevederevenirea la scrutinul pe listã,folosit ultima datã la alegerile din2004. Noua legislaþie electoralãprevede o normã de reprezentarepentru deputaþi de 73.000 delocuitori ºi de 168.000 delocuitori pentru senatori, ceea ceva duce la o scãdere a numãruluide parlamentari. Astfel, vor fi aleºi308 deputaþi, plus 18 deputaþi aiminoritãþilor, ºi 134 de senatori.Legislativul va numãra 466 dedeputaþi ºi senatori, faþã de 588,câþi au fost aleºi în 2012.Diaspora va fi reprezentatã în continuare de 4 deputaþi ºi 2 senatori, o premierã constândînsã în introducerea votului princorespondenþã pentru acest tip dealegeri.

18.272.623 - numãrulalegãtorilor din

Registrul electoral Numãrul total de cetãþeni cu

drept de vot înscriºi în Registrulelectoral la data de 4 ianuarieeste de 18.272.623, cu 5.025mai puþini faþã de ultima infor-mare publicã transmisã deAutoritatea Electoralã

Permanentã (AEP), pe 3decembrie 2015, când numãrultotal al alegãtorilor înregistraþiera de 18.282.648. Potrivitunui comunicat remis de AEP,diferenþele apar ca urmare aoperaþiunilor curente efectuatede primari în Registrul electoralaferent unitãþilor administrativ-teritoriale conduse de aceºtia.Registrul electoral este un sistem informatic naþional deînregistrare ºi actualizare adatelor de identificare a cetãþenilor români cu drept devot ºi a informaþiilor privindarondarea acestora la secþiilede votare. Este structurat pe judeþe, municipii, oraºe,comune, pentru cetãþeniiromâni cu domiciliul saureºedinþa în þarã. Persoaneleautorizate sã efectueze opera-þiuni în Registrul electoralcuprinzând cetãþenii români cudomiciliul sau reºedinþa în þarãsunt primarii sau persoaneledesemnate de cãtre primari,prin dispoziþie, conform legii.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 Ianuarie 20166 Actualitate

Serviciul PublicLocal SalvamontLupeni nu are nicimãcar un angajat, fiindunul din puþinele dinþarã care se aflã înaceastã situaþie.Aceasta în condiþiile încare, în Straja, peperioada de iarnã, suntcâteva mii de turiºti.Securitatea acestoraeste asiguratã de omânã de oameni care fac voluntariat,salvatori pregãtiþi ºiatestaþi care ar putea fiîn orice clipã angajaþi.Municipalitatea Lupeni

nu-i poate încadra dincauza blocajului dinadministraþie cu privirela angajãri. Existã osoluþie salvatoare carear rezolva problema ºipe care edilii o potadopta. „Avem treiangajaþi ai ConsiliuluiJudeþean Hunedoaracare sunt la PunctulSalvamont Lupeni. Dinpunct de vedere legisla-tiv ar trebui sã fie ºasesalvatori montani anga-jaþi pe serviciu publiclocal, dar în momentulactual, fiind posturileblocate în sistemul

public, majoritatea serviciilor din þarã auexternalizat cãtre orga-nizaþii nonguvernamen-tale activitatea aceasta.Legislaþia permiteacest lucru ºi este spec-ificat în HG 77- 2003,iar externalizând acesteserviciu, scade sur-plusul de posturi lanivel de administraþiipublice judeþene ºilocale ºi creeazã posi-bilitatea, ca la nivel deONG, sã se creionezeceea ce se cheamãechipe active cu salvatori plãtiþi nu voluntari”, a declarat

vicepreºedinteleAsociaþei Naþionale aSalvatorilor Montani,George Resiga.

Cum în Straja nu s-ar putea asigura nicimãcar permanenþa cucei trei oameni angajaþide CJ Hunedoara, siguranþa turiºtilor cadeîn mâinile salvatorilorcare intervin pe bazãde voluntariat.

„La noi este un cazfericit cã avem o struc-turã foarte bine pusã lapunct. Avem trei per-soane pe punctul delucru al CJH, care nupot acoperi nici mãcar

o turã, dar în schimbavem un volum de 18voluntari activi, atestaþiºi pregãtiþi foarte bine.Pe bazã de progra-mare, cu aceºtia seasigurã permanenti-zarea punctului Strajape perioada de iarnã ºivara pe Retezat.Resursã umanã existãºi s-ar putea rezolva ºicrea o armonie prinexternalizarea serviciu-

lui Public LocalSalvamont Lupenicãtre un ONG pe unbuget foarte binedefinit. Atunci s-arputea rezolva cu angajarea a încã ºasesalvatori montani.Majoritatea serviciilorse confruntã cu aceiaºichestiune, nu potangaja oameni ºi auexternalizat ºi angajatoameni pe fundaþii”, aexplicat Resiga.Situaþia este asemãnã-toare ºi în StaþiuneaParâng, unde tot voluntarii sunt de bazãla acþiunile de salvare,dat fiind faptul cã servi-ciul public nu are sufi-cienþi oameni angajaþi.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Cererea de intrareîn insolvenþã aCEH, dezbãtutã aziP ronunþarea în privinþa cererii de

intrare în insolvenþã a ComplexuluiEnergetic Hunedoara, ce trebuia facutãieri, s-a amânat pentru astãzi.

Motivul principal este cã tot astãzi, magistraþiise vor decide în celelalte 18 dosare prin carediferiþi agenþi economici cer insolvenþa colosuluiindustrial. Decizia nu a surpris administraþia carede altfel, ieri dimineaþã, se aºtepta la acest lucru.

”Cred cã se va decide intrarea în insolvenþã,tocmai de aceea s-a amânat pentru astãzi dez-baterea”, a declarat directorul general alComplexului Energetic Hunedoara, ViorelStancu.

În opinia celor care acum conduc Complexul,intrarea în insolvenþã este cea mai bunã soluþiedeorece odatã insolvent, conturile societãþii vor fideblocate, lucru ce va permite achitarea datori-ilor cãtre marea majoritate a firmelor la careCEH are de dat sume enorme.

Insolvenþa o vedem ca pe o soluþie de salvare,pentru cã oricum ne duceam înspre oprireaactivitãþii. Aºa ne vor fi deblocate conturile, iarastfel ne vom putea plãti toate datoriile pe carele avem cãtre firmele colaboratoare”, a mai spusdirectorul general al Complexului EnergeticHunedoara, Viorel Stancu.

Odatã scãpatã de datorii, administraþia va tre-bui sã gãseascã o soluþie pentru continuareaactivitãþii miniere.

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARU

Salvamontiºtii voluntari, de bazã la Straja ºi ParângS erviciul de salvare montanã din Straja

are doar trei angajaþi în condiþiile încare existã o lege care obligã administraþiasã aibã minim ºase angajaþi. Nici aceºtiatrei nu sunt angajaþi ai municipalitãþii ci aiCJ Hunedoara. Norocul turiºtilor este cãechipa de salvatori din Straja beneficiazãde ajutorul salvamontiºtilor voluntari.

Anul alegerilor locale ºi parlamentarevine cu noi reguli electorale

hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber

exprimat cu unanimitatede voturi

Consiliul local alMunicipiului Lupeni,

Având în vedere Proiectulde hotãrâre nr.130 din16.12.2015, Expunerea demotive nr. 12.249/16.12.2015 a DomnuluiProf. Cornel DamonLungan, Viceprimar alMunicipiului Lupeni princare solicitã aprobareanoului preþ local de referinþãpentru energia termicãfurnizatã populaþieiMunicipiului Lupeni prin sisteme centralizate pentruanul 2016;

Vãzând Raportul nr.12.259/ 16.12.2015 alCompartimentului ServiciiComunitare, utilitãþi publiceºi transport local din cadrulaparatului de specialitate alPrimarului municipiuluiLupeni;

Având în vedere avizulComisiei nr. 1 pentruActivitãþi Economico – financiare, Agriculturã, alComisiei nr. 2 pentru

Amenajarea Teritoriului ºiUrbanism, ProtecþiaMediului ºi Turism, alComisiei nr. 3 pentruÎnvãþãmânt, sãnãtate, fami-lie, activitãþi social-culturale,culte ºi al Comisiei nr. 4Comisia juridicã ºi de disciplinã, muncã ºi protecþiesocialã, protecþie copii;

Þinând cont de: - adresa nr. 11.823/

08.12.2015 a SocietãþiiComplexul EnergeticHunedoara S.A. prin caresolicitã aprobarea nouluipreþ local de referinþã pentruenergia termicã furnizatãpopulaþiei MunicipiuluiLupeni prin sisteme centralizate începând cu anul 2016;

- adresa nr. 11.902/09.12.2015 a S.C. UNI-VERSAL EDIL S.A. princare se comunicã cãîncepând cu data de01.01.2016 se modificãpreþul de vânzare a agentuluitermic de la 154,73 lei/Gcal (exclusiv TVA) la152,02 lei/ Gcal (exclusivTVA) impunându-se modifi-carea preþului la agentul termic furnizat populaþiei ºiagenþilor economici;

- Decizia ANRE 2388/26.11.2015 privind apro-barea bonusului pentru ener-gia electricã produsã încogenerare de înaltã efi-cienþã ºi livratã în SEN ºi apreþurilor reglementate pen-tru energia termicã livratã înanul 2016 din centraleleCTE Mintia grupul 3 ºi CETParoºeni aparþinândComplexului EnergeticHunedoara SA;

În baza prevederilor:- art. 8 alin. (2) lit. „e”,

art. 32 lit. „b”, art. 40 dinLegea serviciului public dealimentare cu energie ter-micã nr. 325/ 2006;

- art. 3 al O.G. nr. 36/2006 privind unele mãsuripentru funcþionarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termicã a populaþiei;

- art. 6 alin. (3) ºi art. 7din Ordinul PreºedinteluiAutoritãþii Naþionale deReglementare pentruServiciile Publice deGospodãrie Comunalã nr.66/ 2007 privind aprobareaMetodologiei de stabilire,ajustare sau modificare apreþurilor ºi tarifelor localepentru serviciile publice de alimentare cu energie termicã produsã centralizat,exclusiv energia termicã produsã în cogenerare

În temeiul art. 36 alin. (2)lit. ”d”, alin. (6) lit. „a” pct.14, alin. (9) precum ºi al art.45 alin. (1) din Legea

administraþiei publice localenr. 215/ 2001, republicatã,cu modificãrile ºi completãrile ulterioare

HOTÃRÃªTE:Art. 1 – Se aprobã noul

preþ local de referinþã alenergiei termice facturatepopulaþiei MunicipiuluiLupeni în sumã de186,52 lei/ Gcal (exclu-siv T.V.A.) pentru popu-laþie ºi 187,55 lei/ Gcal(exclusiv T.V.A.) pentruagenþii economici.

Art.2 – Hotãrâreapoate fi atacatã con-form prevederilor Legiinr. 554/ 2004 a con-tenciosului administrativ,cu modificãrile ºi com-pletãrile ulterioare.

Art. 3 – (1)Hotãrârea se va comunica InstituþieiPrefectului JudeþuluiHunedoara în vedereaexercitãrii controlului cuprivire la legalitate fiindadusã la îndeplinire decãtre Primar, DirectorulDirecþiei Economice,S.C. “UNIVERSALEDIL” S.A. Lupeni iarla cunoºtinþã publicãprin grija SecretaruluiMunicipiului Lupeni.

(2) Hotãrârea se vacomunica de asemeneaurmãtoarelor instituþii:

-A.N.R.E. Bucureºti-A.N.R.S.C.

Bucureºti

Lupeni, 22 decembrie 2015

Preºedinte de ºedinþãIacob Viorel MESAROª

Contrasemneazã– Secretar Jr. Marius

Claudiu BÃLOI

Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 Ianuarie 2016 Administratie 7

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Pulpã porc fãrã os - 13.80 lei- Fleicã porc - 12.00 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 13.80 lei- Cotlet porc fãrã os -17.30 lei- Ceafã porc cu os - 13.80 lei- Ceafã porc fãrã os - 17.30 lei- Costiþã porc cu os - 9.50 lei- Ciolan porc - 5,00 lei- Grãsime pentru topit - 3,90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

hotãrârea a fostaprobatã prin vot

liber exprimat cu 16voturi “Pentru” ºi 2

“Abþineri”

Consiliul Local alMunicipiului Lupeni

Având în vedere sarbatorirea ZilelorMinoritatilor Nationaledin Romania, care inacest an vor fi celebratela sfarsitul lunii decem-

brie 2015 ;Având în vedere

Proiectul de hotãrârenr.133 din26.12.2015, analizândExpunerea de motivenr. 12474 /22.12.2015 aPrimarului municipiuluiLupeni;

Þinând cont deRaportul nr. 12480 /22.12.2015 al doam-nei Paula Dãbãcan,Director Executiv al

Direcþiei Economice dincadrul aparatului despecialitate alPrimarului municipiuluiLupeni;

Având în vedereavizul Comisiei nr. 1pentru ActivitãþiEconomico – financia-re, Agriculturã, alComisiei nr. 2 pentruAmenajarea Teritoriuluiºi Urbanism, ProtecþiaMediului ºi Turism, alComisiei nr. 3 pentruÎnvãþãmânt, sãnãtate,familie, activitãþi social-culturale, culte ºi alComisiei nr. 4 Comisiajuridicã ºi de disciplinã,muncã ºi protecþiesocialã, protecþie copii;

În temeiul art. 36,alin. (1), alin. (2) lit. “b”ºi “d”, alin. (4) lit.“a”,alin. (6) lit. “a” pct. 5 ºi6, alin. (7) lit. “a” pre-

cum ºi ale art. 45 dinLegea administraþieipublice locale nr. 215/2001, republicatã, cumodificãrile ºi com-pletãrile ulterioare

HOTÃRÃªTE:Art. 1 – (1) În ved-

erea participãriiConsiliului Local alMunicipiului Lupeni încalitate de coorganiza-tor la manifestarile dedi-cate Zilelor MinoritatilorNationale din Romaniase alocã din bugetullocal, capitolul 67.02 -„Culturã, recreere ºireligie”, subcapitolul67.02.50 – Alte serviciiin domeniile culturii,recreerii si religiei, art.20.30, alin.20.30.30 -Alte cheltuieli cu bunuriºi servicii suma de4.000 lei.

(2) Suma alocatãpotrivit aliniatului precedent va fi folositãpentru organizareamanifestarilor dedicateZilelor MinoritatilorNationale din Romania,desfãºuratã înMunicipiul Lupeni lasfarsitul lunii decembrie2015.

Art. 2 – ViceprimarulMunicipiului Lupeni vareprezenta Consiliullocal cu ocazia orga-nizãrii acestui evenimentasigurând decontul cheltuielilor în termenullegal ºi informareaConsiliului Local laprima ºedinþã ordinarã.

Art. 3 – Hotãrâreapoate fi atacatã con-form prevederilor Legiinr. 554/ 2004 a con-tenciosului administrativ.

Art. 4 – Hotãrârea

se va comunicaInstituþiei PrefectuluiJudeþului Hunedoara în vederea exercitãriicontrolului cu privire lalegalitate, PrimaruluiMunicipiului Lupeni,ViceprimaruluiMunicipiului Lupeni ºiDirecþiei Economice învederea aducerii laîndeplinire iar lacunoºtinþã publicã pringrija Secretaruluimunicipiului Lupeni.

Lupeni, 22 decembrie 2015

Preºedinte deºedinþã

Iacob ViorelMESAROª

Contrasemneazã–Secretar

Jr. Marius Claudiu BÃLOI

HOTÃRÂREANR.118/2015

privind alocarea sumei de 4.000 lei dinbugetul local, cap. 67.02. „Culturã,

recreere ºi religie” pentru participarea, încalitate de coorganizator, la manifestãrile

dedicate Zilelor Minoritãþilor Naþionale dinRomânia

PRIMÃRIA ªI CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI LUPENI

HOTÃRÂREA nr. 128/2015privind aprobarea noului preþ local de referinþã pentru

energia termicã furnizatã populaþiei ºi agenþilor economici din Municipiului Lupeni prin sisteme

centralizate începând cu anul 2016

P etroºani,tãrãgãneli

de ani de zilePrima garã prin

care ajung turiºtii înValea Jiului este ceadin Petroºani. Imagineaeste deplorabilã. Edificiuîngheþat de timp ºinepãsarea responsa-bililor de la CFR. Anila rândul au încercatedilii de la Petroºani sãmodernizeze gara dinlocalitate, dar fãrã niciun rezultat. Singuraveste bunã pentrucãlãtori este cã acumla garã sala deaºteptare este încãlzitã.

“Dupã 26 de ani de la revoluþie, avemcãldurã în Sala deaºteptare a GãriiPetroºani. DeºiServiciul Medical dincadrul MinisteruluiTransporturilor, prinadresa pe care mi-acomunicat-o în03.11.2015, progra-ma ca lucrãrile pentruasigurarea grupuluisanitar în GaraPetroºani, sã se finalizeze în data de31.12.2015, o datãcu asigurarea sis-temelor de ventilaþie ºiîncãlzire în sala deaºteptare, acestea nus-au finalizat. Toaleteleau rãmas tot cele ecologice ºi denefolosit, dar estetotuºi o victorie. Avemcãldurã în sala deaºteptare a Gãrii

Petroºani”, spuneViorel Pascu, consilierlocal la Petroºani.

Aflatã într-oavansatã stare dedegradare, Staþia CFRPetroºani ar aveanevoie de un programurgent de reabilitare,însã nimeni de la nivelde decizie nu pareinteresat sã finanþeze oastfel de lucrare. Prin2013 MinisterulTransporturilor aanunþat cã nu suntbani.

O intenþie de reabili-tare a gãrii a existat întrecut, dar nu s-a finalizat. A fost fãcutão infuzie serioasã debani în dotarea clãdiriiaflate în ruinã cu gea-muri ºi uºi de tip ter-mopan, dar mai apoinu s-au mai gãsit fon-duri ºi pentrufinalizarea investiþiei.

În cele din urmã,CFR Cãlãtori a decissã renunþe la a maifuncþiona în clãdireafostei staþii, care a fostîncuiatã. La începutulanului 2011 se anunþacã garã va intrã înreparaþii, dar proiectula fost amânat, pemotiv cã este maicostisitor decât se credea iniþial.

MinisterulTransporturilor subliniacã infrastructura fero-viarã din zonele turis-tice va fi modernizatã.

“În perioada 2004-2013, CNCF CFR SA

a derulat o serie deproiecte de moderni-zare a staþiilor de caleferatã cu finanþareexternã, în reºedinþãde judeþ – principalelenoduri feroviare, cedeþin un rol importantîn traficul feroviar depasageri ºi caredeservesc staþiuni sauzone turistice ce potatrage un flux crescutde cãlãtori. Dorim sãvã sigurãm cã CNCFCFR SA – în cadrulproiectelor de reabili-tare ed cale feratã,prevãzute în intervalul2014-2020 – vizeazãinclusiv reabilitareastaþiilor de cale feratãaferente tronsoanelorsupuse reabilitãrii,urmãrind sã se asigureoptimizarea cerinþelorde tranzit în staþiile decãlãtori”, se aratã în documenteleMinisteruluiTransporturilor.

G ara dinVulcan,

ascunsã de ochiiprivitorilor

Gara din Vulcan,amplasatã pe stradaGãrii, este izolatã. Cugreu se poate ajungela staþia de cãlãtori,însã cei care ajung nupot face altceva decâtsã o ia la fugã. Turiºtiicare ajung în gara dinVulcan sunt întâmpi-naþi de un peisaj sum-bru. Ruine industrialese înalþã în zare.

C omerþ, înLupeni

Nici gara din Lupeninu aratã mai bine.Amplasatã chiar la

intrarea în localitate,clãdirea stã sã sedãrâme. Chiar ºi aºa,aici au fost deschidevreo douã magazineunde se vând diferitelucruri. De la lenjeriide pat, la alte articole.La Lupeni ajung ceimai mulþi turiºti. Aicivin în fiecare weekendmii de persoane careurcã în staþiunea montanã Straja.

Majoritatea vin cumaºinile personale,nefiind nevoiþi sã vinãcu trenul. MinisterulTransporturilor precizeazã ºi faptul cã unele gãri pot fidesfiinþate.

“Acolo unde stareatehnicã nu mai permite utilizarea lor,acelea vor fi desfiinþatepentru reducerea cheltuielilor”, mai

susþin oficialii de laTransporturi.

T renurilezãpezii

În aceastã perioadãturiºtii care vor sãajungã în staþiunilemontane din þarã au ladispoziþie trenurilezãpezii. CFR Cãlãtorilanseazã oferta de cãlã-torie „Trenurile Zãpezii2016”, valabilã înperioada 1 ianuarie –29 februarie 2016, cureduceri tarifare atrac-tive la trenurile care auca destinaþie/plecaresau tranziteazã staþiunilemontane de pe ValeaPrahovei, Vatra Dornei,Petroºani (pentru staþiu-nile Straja ºi Parâng) ºiPiatra Neamþ. Deexemplu, pe rutaConstanþa – Petroºanipreþul biletului este de75.75 lei, cu 25.2 leimai puþin faþã de preþulîntreg.


Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 Ianuarie 20168 Turism

Straja se alãturãstaþiunilor montane derenume din þarãS traja, în topul staþiunilor

montane cãutate deturiºti. Din ce în ce mai multepersoane cautã staþiuneamontanã Straja.

Federaþia Patronatelor dinTurismul Românesc claseazã Strajaîn topul preferinþelor turiºtilor atuncicând vine vorba de petrecerea tim-pului liber în sezonul de iarnã. Astfel,staþiunea montanã din vestul VãiiJiului se alãturã staþiunilor de munteconsacrate din þarã.

“Cele mai cãutate zone au fostValea Prahovei, Poiana Braºov,Pãltiniº, Rânca, Strajã, Cãlimãneºti,Felix ºi zonele tradiþionale ruraleBran-Moieciu, Maramureº,Bucovina”, susþin cei de la FederaþiaPatronatelor din Turismul Românesc.

Peste 147.000 de români ºi-aupetrecut Revelionul în staþiunile dinþarã, în scãdere cu 3,5% faþã de anultrecut, cheltuind aproximativ 140milioane de lei, cu 1,5% mai puþincomparativ cu anul precedent. Înstrãinãtate au cãlãtorit, prin inter-mediul agenþiilor de turism, pentrupetrecerea sãrbãtorilor de iarnã, dinacest an, aproape 8200 de turiºti, înscãdere cu 5% faþã de anul 2015.Un consultant în marketing plaseazã

staþiunea montanã Straja într-un toptrei al destinaþiilor de vacanþã pentrufamilii. Acesta le recomandã turiºtilorstaþiunea montanã Straja pentrupreþurile reduse ºi pârtiile mai puþinaglomerate.

Celor care intenþioneazã sã sebucure încã de vacanþã în prima sãptãmânã din ianuarie le recomandsã rezerve din timp ºi sã opteze, pecât posibil, pentru zilele din timpulsãptãmânii când hotelurile, dar ºipârtiile, sunt mai puþin aglomerate.Dacã nu au anumite constrângerilegate de drumul pânã acolo, le-aºrecomanda pãrinþilor sã se orientezeºi asupra pârtiilor mai mici, sau maipuþin cunoscute din România. Înultimii ani din ce în ce mai mulþituriºti aleg sã schieze în staþiuni precum Topliþa, Rânca ºi ªtraja’, aspus potrivit AGERPRESS, RãzvanPascu, consultant marketing.


Turiºtii aºteptaþi de “fantomele” din gãriV alea Jiului, zonã turisticã – gãrile,

zone cu „fantome”. Valea Jiului sedoreºte a fi o zonã turisticã care sã atragãmii de turiºti, însã aceºtia când ajungã îngãrile din zonã par a fi întâmpinaþi de fantome. Mai lipsesc doar nãlucile care sãle ureze turiºtilor “Bun venit” în zonã.

CVJ Nr 1014 joi 7 ianuarie

Documents

Transcript of CVJ Nr 1014 joi 7 ianuarie