CVJ NR. 421, JOI 1 AUGUST 2013

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 421

Joi, 1 August 2013

Foile de boalã,criteriu pentru

pensionareaangajaþilor SNH

P este 10% din angajaþiiSocietãþii Naþionale a

Huilei Petroºani sunt înfoaie de boalã. Directorulgeneral al SNH, NicolaeDrãgoi a totalizat numãrulfoilor de boalã înregistratezilnic în rândul angajaþilor.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 7-A7-A

Tinerii de lângã noi

”Eram naivã,vroiam

sã fiu un fel de Robin Hoodcare schimbã

lumea”>>> P>>> PAGINILE 8-9AGINILE 8-9

Facturi on-line ºi cu cod de barepentru apã

N u vom mai sta lacasieriile Apa Serv sã

ne plãtim facturile. Vorbimdespre oamenii care locuiescîn Valea Jiului ºi care dejaau primit facturi ce pot fiachitate la bãnci sau la magazine.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 4-A4-A

“Magneþii” s-auîntors pe ruinele

fostelor platforme industriale

H oþii de fier vechi ºi-aufãcut hãrþi cu gropile

în care rebuturile ºi resturilede materiale feroase de lauzinele din Vale erau pur ºisimplu îngropate, iar cuvân-tul „reciclare” nu exista învocabularul diriguitorilor.

>>>>>> PPAGINAAGINA AA 10-A10-A

Complexul EnergeticHunedoara

S-A NÃSCUT ASTÃZI

J oi 1 august este ziua de naºtere efectivã a Complexului Energetic Hunedoara.Responsabilii din Valea Jiului, care rãspund de minele considerate viabile,

spun cã aceasta este cea mai bunã soluþie pentru minerit. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Cronica Vãii Jiului | Joi, 1 August 20132 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 66 Haþeg -Baru Mare DN68 Haþeg - Toteºti

DN 68 Toteºti -Zeicani DN 66Haþeg - CãlanDN7 Mintia - Veþel

DN7 Veþel -Leºnic DN7Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia -Gurasada DN7Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-ZamDeva, Calea

Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº -Bejan

Lupeni pe DN66A ºi B-dulNicolae Titulescu.

Radare în Hunedoara

DianaMITRACHE

Ziua de 1 august vafi consemnatã în isto-ria mineritului, caprima zi defuncþionare aComplexului EnergeticHunedoara. Lucruriles-au aranjat favorabilpentru mineri, iar astao recunosc cei carerãspund acum deminele care vor dacãrbuni în urmãtoriiani în România.„Acest lucru înseamnãcã de la 1 august vomfuncþiona în cadrulComplexului EnergeticHunedoara. SocietateaNaþionalã a Huilei nuva mai fi, ci va fiComplexul Energetic

Hunedoara. Este unlucru benefic pentruValea Jiului.Considerãm cã e unlucru benefic pentrupãstrarea locurilor demuncã din minerituldin Valea Jiului”, adeclarat NicolaeDrãgoi, cel care pânãieri a ocupat loculdirectorului SocietãþiiNaþionale a Huilei dinPetroºani, iar de la 1august va rãspunde deminele viabile.

TribunalulHunedoara a decis, înºedinþa din 5 iulie2013, înfiinþareaComplexului EnergeticHunedoara, dar el apreluat minele viabileabia la 1 august. Astadin vina birocraþiei

deoarece a durat câte-va zile operarea laRegistrul Comerþului,pentru cã afost greu sãfie fãcutesituaþii eco-nomico-financiare ºide personalla jumãtatealunii iulie.

ComplexulEnergeticHunedoara,societatedeþinutã întotalitate destatul român, aabsorbit SocietateaNaþionalã a HuileiPetroºani, companiede stat din domeniulminier. Potrivit direc-torului general alCEH, DanielAndronache procesulde fuziune, început înluna iulie, a fost final-izat, iar din data de 1august ComplexulEnergetic HunedoaraS.A. include termo-centralele Mintia,Paroºeni ºi minele

viabile de cãrbuneVulcan, Lonea,Livezeni ºi Lupeni.De menþionat faptulcã, întreg procesul defuziune a fost asistatde casa de avocaturãZamfirescu Racoþi &Partners (ZRP), una

dintre cele mai impor-tante societãþi de avo-caturã din România.“Complexul EnergeticHunedoara S.A are caobiect principal deactivitate producerea ºifurnizarea energieielectrice ºi termice ºiexploatarea minelorde huilã ºi sper sãfuncþioneze optim, iaracest lucru sã sereflecte în costuri”, ne-a declarat DanielAndronache.

Potrivit directorului

general al CEH,Daniel Andronache,obiectul pe termenscurt al complexuluieste realizarea unorinvestiþii în energeticã,achiziþionarea uneiinstalaþii de desulfurareºi retehnologizare, în

timp ce pe parteaminierã se pregãteºtecaietul de sarcini pen-tru investiþii în unitãþileminiere. Totodatã,Daniel Andronachesusþine cã în ceea ce

priveºte politica depersonal se are învedere o întinerire apersonalului, încondiþiile în care suntfoarte mulþi angajaþicare îndeplinesccondiþiile de pension-are ºi care vor trebuiînlocuiþi.

De acum încolovom putea discutadespre un nou con-tract colectiv demuncã, iar mineriide la Livezeni,Lonea, Vulcan ºiLupeni vor respectapreliminarulîncheiat ºi vor daproducþia pe careau estimat cã o potda.

De acum încolotot ce va conta va fiMegawatt-ul pecare CEH îl va

vinde în sistemul ener-getic naþional. Nu suntexcluse nici disponibi-lizãrile, ori angajãrile,deºi deocamdatã nu s-a vorbit despre unprogram în acest sens.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 1 August 2013 Actualitate 3

Monika BACIU

Executarealucrãrilor de întreþinereºi reparaþii a infra-structurii reprezentatede reþeaua judeþeanãde drumuri ºi podurice se aflã în domeniulpublic al judeþuluiHunedoara,menþinerea acesteiaîn stare tehnicã core-spunzãtoare

desfãºurãrii traficului,constituie o prioritatepentru ConsiliulJudeþean Hunedoara.

”Pentru continuareaunor lucrãri din pro-gram se propunesuplimentarea progra-mului cu suma de225,77 mii lei dincare 200,00 mii leipentru execuþia decovoare bituminoase ºi25,77 mii lei pentru

dirigenþie de ºantier”,se aratã în docu-mentele CJH.

La începutul anului,odatã cu aprobareabugetului ConsiliuluiJudeþean, pentru capi-tolul ”Transporturi”,consilierii judeþeni auaprobat suma68.548,51 mii lei.Chiar ºi în acestecondiþii, preºedinteleConsiliului JudeþeanHunedoara, MirceaIoan Moloþ a specificatcã banii alocaþi pentrucapitolul drumuri suntpuþini.

Complexul Energetic Hunedoara s-a nãscut astãzi

J oi 1 august este ziua de naºtere efectivã aComplexului Energetic Hunedoara. Responsabilii din

Valea Jiului, care rãspund de minele considerate viabile,spun cã aceasta este cea mai bunã soluþie pentru minerit.

CJH a rectificat bugetul pentru întreþinerea drumurilor

B ani mai mulþi pentru întreþinerea drumurilor.Consiliul Judeþean Hunedoara a rectificat bugetul

pentru întreþinerea ºi reparaþiile drumurilor ºipodurilor judeþene. Suma totalã pentru acest capitoleste de 11.325,809 mii lei faþã de 11.100,039 mii de leicât s-a alocat iniþial.

Diana MITRACHE

Conducerea Apa Servvine cu o idee nouã, dardeja implementatã de altesocietãþi la care ne plãtimutilitãþile: factura cu cod debare. Ea deja a fost emisãdin luna iulie ºi directorulApa Serv, Costel Avramsusþine cã acumnegociazã cu maimulte bãnci.

Facturile emise aucod de bare ºioamenii pot plãti lapay point-urile dinmagazine, aºa cumfac la gaz, sauenergie electricã.„Începând cu luna luiiulie, toate fac-turileemise de SCApa Serv, au fostemise cu coduri de

bare. Acum amsemnat con-

tractul cu o bancã ºi, înacelaºi timp, câutãm ºi amgãsit soluþii pentru a puteaplãti factura la bancã sau lapunctele de încasãri, acelepay point-uri ºi spercã,începând cu facturile dinluna august,oamenii sã aibã

ºi posibilitatea de aevita centrul deîncasãri ºi de a plãtioriunde existã acelecititoare de coduri debare.

Chiar dacã pe noine costã ceva, darvenim în sprijinulcetãþenilor care nupot sã meargã lacasieriile noastre. Eun început, pentru cãnegocieri ducem cumai multe bãnci, pen-tru a lãrgi sfera undeoamenii pot sã-ºiplãteascã facturile”, adeclarat Costel Avram, dir.

SC Apa Serv Valea Jiului.Mai mult, în curând,

locuitorii din Valea Jiuluivor putea sã-ºi facã uncont on-line.

Prin intermediul aces-tuia, vor da citirileapometrelor ºi vor primifacturile, aceastafiindîncã o facilitate lacare se lucreazã.Deocamdatã acest lucruva fi valabil pentru ceicu branºamente sepa-rate. „Noi ne gândim,pentru a veni în sprijinulcetãþenilor, sã imple-mentãm un program,

prin care cetãþenii care aubranºamente separate sãpoatã da citirea la SC ApaServ,pe site ºi în acelaºitimp noi sã putem emitefactura ºi sã o trimitem prine-mail. Vrem sã facem înaºa fel încât sã uºurãmrelaþiaîntre noi ºi cetãþeni”,a adãugat Avram.

Conducerea Apa Serv areuºit sã reabiliteze sistemulde încasãri ºi noile sistemevor veni mai mult în sprijin-ul oamenilor. Asta pentrucã nu vor mai fi nevoiþi sãstea la coadã la cesierii.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 1 August 20134 Actualitate

Monika BACIU

”Aceastã nouã organi-grama a venit pe fondulOrdonanþei 77/2013emisã de cãtre GuvernulRomâniei ºi care pre-supunea o serie de modi-ficãri în care în principalsunt menttionate des-fintarea posturilor vacanþe.Ca urmare a intrãri învigoare a acestei ordonanþeprimãria Petroºani a dispusºi reorganizat, care a presu-pus desfintarea a 24 deposturi vacanþe din cadrulprimãriei dar ºi infintareaunui nou post de arhitectºef datoritã necesitãþiicreerii Direcþiei de

Urbanism care va aveadouã componente, serviciulde urbanism ºi cadastrul.Cei de la poliþia localã ºicei de la asistenþa socialãau rãmas în afarã deoarecenu au intrat în aceastãrestructurare pentru cã einu intrau sub incidenþaacestei ordonanþe. Noi amimpus doar desfintarea a24 de posturivacanþe, nicio per-soanã de la primãriaPetroºani nu a tre-buit sã-ºi încheiecontractul de muncãcu noi în urma aces-tei organigrame”, adeclarat viceprimarulmunicipiului

Petroºani, Dorina Niþã.Conform noii organi-

grame serviciul de urbanisma devenit Direcþia deUrbanism.

”Nu aveam direcþie deurbanism ci doar serviciu deurbanism ºi nu aveam acestpost”, a mai spus sursacitatã.

Înfiinþarea de alte posturiîn cadrul administraþiilorlocale se va face cu avizulAgenþiei Naþionale aFuncþionarilor Publici ºi cuaprobarea Guvernului.Pentru înfiinþarea unor pos-turi reprezentanþii adminis-traþiilor locale trebuie sãmotiveze necesitatea anga-jãrii unor persoane.

Facturi on-line ºi cu cod de bare pentru apãN u vom mai sta la casieriile Apa Serv

sã ne plãtim facturile. Vorbim despreoamenii care locuiesc în Valea Jiului ºi caredeja au primit facturi ce pot fi achitate labãnci sau la magazine. În plus, nu mai emult ºi dãm citirea apometrelor on line ºitot aºa vom primi factura.

Primãria Petroºani va avea arhitect ºef

P ost de arhitect ºef la PrimãriaPetroºani. Consilierii locali de la

Petroºani au aprobat în cursul acestei sãptãmâni noua organigramã. Conform noiiordonanþe de urgenþã au fost desfiinþateposturile vacante ºi a fost înfiinþat un postde arhitect ºef.


Plicul, micul ºi gãinacongelatã…ªtiu cã mulþi dintre cei care citesc

aceste rânduri ºi se ºi regãsesc printreele nu au cele mai bune gânduri înceea ce mã priveºte. Mulþam, dar nicinu trebuie. Unii dintre oamenii politi-ci din Valea Jiului îmi sunt “amici deconjuncturã”, atât. Îmi zâmbesc înfaþã, mã înjurã dupã ce întorc spateleºi o fac pe mama sã sughitã mai desdecât ar trebui sã o facã un om lavârsta dânsei. ªi este mai bine aºa,“sã mã suduie”, dacã asta îi rãcoreºteîn dogoarea verii.Nu am fost împre-unã la “beut”, nune-am împãrþitfetele dupã ce s-atras draperia, nuam numãrat împre-unã încasãrile rezul-tate din zeciuialã,deci de ce sã fimmai apropiaþi decâtse cade? Asta, îmidã confortul, tolãnitfiind sub nucul dinograda moºtenitãde la tata sã “cujet”liber, fãrã sã mã întreb dacã deranjezpe cineva. Trag aerul curat deSlãtinioara ºi zac…

Oare dacã alagerile locale/parla-mentare s-ar fi desfãºurat sub altãzodie, într-o altã perioadã, oare dacãmandatele erau adjudicate în urmaunor dezbateri reale, pe proiecte ºiidei, lucrurile ar fi stat la fel cum stauacum? Nu cred. În România alegerilese câºtigã aºa cum se câºtigã. Cum?Cum au câºtigat toþi cei care aucâºtigat, mai ales în ultimii ani.

Oamenii politici din Valea Jiuluiau învãþat ºi ei cum se câºtigãalegerile. ªtiu, ºi nu dau greº.Cum se lasã seara, cumacþioneazã. Plicul, micul, plasa,borcanul cu murãturi, puiul conge-lat lãutarii ºi eºarfa, acestea suntingredientele cu care se câºtigãalegerile. Aºa au fost adjudecatemajoritatea localitãþilor din ValeaJiului. Din pãcate votul unui pro-fesor este acelaºi cu al unui analfa-bet, au aceeaºi valoare în urnã.Acesta din urmã poate fi lãmuritînsã mult mai uºor… Plicul,micul… De cealaltã parte, a omu-

lui care nu este dispus sã “îºi dijmuiascã” viitorul pune întrebãri,este mai greu de convins, vrea soluþiiconcrete… ªi atunci, existã în fiecarelocalitate din Valea Jiului un electoratcare se activeazã din patru în patruani prin programul electoral “Plicul,micul…”. Omul de rând este sãrac.Îºi vinde votul pentru o gãinã congelatã, ºi nu vã grãbiþi sã îl judecaþi. ªi totuºi, parcã prea aleggãinile congelate, plicul, micul ºi“pufoaica” , primarii, în loculromânilor de câþiva ani încoace. Cei care stau “gurguiaþi” în funcþiiºtiu foarte bine care sunt ingredientele unor “succesuri” garantate în an electoral.

Am trãit momente penibile mode-rând emisiuni în perioada electoralã.Au venit în faþa camerelor oameni

care habar nu aveau ce conþine pro-priul lor program electoral, tipãrit însute de mii de pliante. Cã nu i-a aju-tat capul sã îl facã, ºi au cerut sprijinla alþii sã scrie câteva rânduri, pricep,însã sã nu aibe bunul simþ mãcar sã îlciteascã… Nu puþini sunt cei careprocedeazã aºa. ªi atunci? Unul carea fost ales în urma unui raid cu plicul,micul …ce sã facã? Sã pregãteascãurmãtorul TIR, de peste 4 ani…

Ionuþ DRÃGOTESCIonuþ DRÃGOTESC

Z eci de persoane au ajunsla Spitalul de Urgenþã

din Petroºani în ultima sãptãmânã cu afecþiunidigestive din cauza consumu-lui de alimente necorespun-zãtoare. Medicii recomandãprudenþã la orice consumãmîn aceste zile cãlduroase.

Au mâncat alimente care fieaveau termenul de valabilitatedepãºit, fie s-au stricat pentru cãpur ºi simplu nu au fost depozitatecorespunzãtor. Capcanele deacest tip sunt la tot pasul în zilelecaniculare ºi mulþi au ºi cãzut înele. „În ultima sãptãmânã ne-amconfruntat cu o incidenþã crescutãa gastroenterocolitelor alimentare,adicã a intoxicaþiilor prin ingestiealimentarã, asta datoritã igieneiprecarã a alimentelor”, ne-adeclarat Dr. Ioan Ienea (foto),medic UPU-SMURD Petroºani.

În Piaþa Centralã din Petroºani,spre exemplu, alimente uºorperisabile sunt expuse la tot pasul, în condiþii ºi temperaturiimproprii. Medicii ne spun ºi la cesã fim cu bãgare de seamã.

„Sunt multe alimente care auun grad ridicat de perisabilitate ºicare sunt depozitate în neconfor-mitate cu temperaturile de afarã.

Carnea, ouãle, brânza, salamurileºi chiar fructele ºi legumele pot fipericuloase. Bineînþeles, fructele ºilegumele trebuie sã fie binespãlate înainte, pentru cã trebuiesã avem grijã de igiena pre-ali-mentarã. Nu vorbim doar de peri-colul afecþiunilor digestive, dar ºide altele precum hepatitã acutãviralã. Noi, din fericire, nu amavut cazuri, dar existã riscul aces-ta”, a mai spus dr. Ioan Ienea.

ªi, nici produsele de fast-foodnu sunt recomandate în acestezile, pentru cã pot cauza cuuºurinþã tulburãri digestive, maiales din cauza ingredientelor“grele” cum ar fi carnea tocatã,cartofii prãjiþi sau maioneza.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Au ajuns la Spital dincauza mâncãrii


C ând estefoarte cald,

când poluã cutunete ºi fulgere ºivine iarãºi frigul.Varianþiile bruºtede temperaturã înperioade scurte detimp, ne afecteazãpe toþi, iar mediciiurgentiºti au avutmulte solicitãri înultima sãptãmânãdin aceastã cauzã.

S erviciul deUrgenþã de la

Petroºani, plin depacienþi

În ultimele zile,Serviciul de Urgenþã dela Petroºani a fostpractic plin de pacienþicare au avut de suferitatât din cauzacaniculei, cât ºi de peurma variaþiilor de tem-peraturã ulterioare.Trecerea bruscã de la

rece la cald, ºi invers,nu a fãcut decât sãproducã un dezechili-bru la nivel neurovege-tativ ºi hormonal“Sunt întradevãr multepersoane care vin înserviciul nostru cu totfelul de afecþiuni ºi rea-cutizãri ale unor bolimai vechi, datoratevariaþiilor bruºte aletemperaturii.

Avem în specialpacienþi cu o patologieneurologicã, bolnavicronici ºi cu accidentevascular, care în ultimaperioadã sunt printrecei mai afectaþi de vre-mea de afarã. Tranziþiabruscã de temperaturãa corpului în perioadescurte de timp creazãmultã sensibilitate, ast-fel cã oamenii se pre-

zintã cu reacutizãri aleunor boli mai vechi” adeclarat dr. Ioan Ienea,medic UPU –SMURDPetroºani.

M edicul recomandã

O alimentaþiebogatã în vitamine ºimulta miºcare, acesteasunt sfaturile medicilorpentru a depãºi cât

mai usor disconfortulcreat de vreme.

“Cu toþii suntem laun moment datmeteosensibili, iaraceastã tranziþie de larece la cald, neafecteazã ºi pe noi, ceicare suntem sãnãtoºi.Pe fondul acestor salturi meteorologice,putem suferi de stãride disconfort, dar ºi destãri tensionale.

Cu siguranþã avemnevoie de o perioadãde acomodare înainteatranziþiei de la operioadã la alta. Pentru

a depãºi cât mai uºoraceastã problemã, estenevoie în primul rândde un echilibru hidro-electrolitic, consumulmai mare decât de obicei a fructelor ºi alichidelor ºi este reco-mandat în mod specialadministrarea vita-minelor ºi a polivita-minelor” a mai declaratdr. Ioan Ienea.

Cei care s-auprezentet în ultimasãptãmânã în serviciulde Urgenþã de laPetroºani cu stãri lipo-timice, au fost în spe-cial persoane în vârstã.

LuizaLuizaANDRONACHE ANDRONACHE

Vremea ne ameþeºte de cap!

Apã caldã pentru (încã) doar

cîteva zileA pa caldã menjerã va mai curge în

robinetele din Petroºani, Vulcan ºiLupeni, pentru încã doar câteva zile.

Cu începere din luna septembrie va intra învigoare sistarea acesteia. „De la 1 septembrie,se pare, vom opri furnizarea apei calde mena-jere. Mãsura va fi valabilã pânã la începutullunii octombrie. Aceasta este decizia conduceriiTermocentralei Paroºeni care a decis sãefectueze în luna septembrie lucrãrile anuale derevizie ale instalaþiei”, a precizat OvidiuMunteanu, directorul SC Termoficare SAPetroºani.

Reluarea furnizãrii agentului termic pentruacordarea de apã caldã menajerã va avea locîn luna octombrie. În Petroºani, în prezent,circa 2.500 de apartamente mai sunt branºatela reþeaua centralizatã de furnizare a apei caldemenajere. (Mir(Mircea cea NISTOR)NISTOR)

I nvestitorii erau atenþiieri la declaraþiile

care vor urma întâlniriiconducerii RezerveiFederale americane, astfelcã aceºtia ºi-au redusexpunerile pe activeleconsiderate riscante, aºacum sunt monedele dinregiune.

Cursul euro a crescut de la4,3907 la 4,4048 lei, dupã cela finalul sãptãmânii trecuteacesta coborâse la 4,3866 lei.Aversiunea faþã de risc afãcut ca deschiderea pieþeivalutare sã se realizeze la4,3950 - 4,3980 lei, cucirca jumãtate de ban mai suscomparativ cu închiderea demarþi. Presiunea pecumpãrarea de valutã, pe opiaþã cu volume de transferredus, au împins euro pestepragul de 4,40 lei, maximulatins de euro fiind de 4,4060lei. La ora 14:00 cotaþiile dinpiaþã erau de 4,4050 –4,4080 lei.

Cursul dolarului american aurcat de la 3,3081 la 3,3169lei iar cel francului elveþian dela 3,5587 la 3,5778 lei.

Investitorii din piaþa localãnu au fost influenþaþi deanunþul privind încheierea unuinou acord preventiv cu FMI,

careare o valoarede 4 miliarde euro, eianticipând deja aceastã decizie.De asemenea, îmbunãtãþireaprognozei de creºtere econo-micã a României pentru acestan la 2% nu a avut efecteasupra evoluþiei leului.

ªi celelalte monede dinregiune se depreciau ieri înfaþa euro. Cea maghiarã, revenea la pragul de 300 deforinþi, dupã patru sãptãmâniºi jumãtate, iar cea polonezãse tranzacþiona la 4,226 –4,244 zloþi.

Perechea euro/dolar setranzacþiona la 1,3241 – 1,33dolari, acum douã zile fiind

atins un maxim de 1,3302dolari. Aceastã evoluþie avea

loc cu câteva ore înainte dedeclaraþiile oficialilor Fed referitoare la politica

monetarã a bãncii centraleamericane. Astãzi urmeazã sãse desfãºoare întâlnirea con-ducerii Bãncii CentraleEuropene. De asemenea, suntaºteptate publicarea PIB-uluiamerican în al doilea trimestruºi a pieþei forþei de muncã dinSUA. La Sibiu, euro se tranza-cþiona pentru luna viitoare la1,3250 – 1,33, respectiv1,3270 dolari pentru decem-brie, iar uncia de aur cu sca-denþa lunarã la 1.325,4 –1.335,1 dolari.

Sunt folosite date ºiinformaþii disponibile

pânã la ora 14:00

Leul priveºte spre Washington

Monika BACIU

”Referitor la pen-sionare vreau sã vãspun din start cã s-afãcut o analizã a celorcare au condiþii depensionare ºi în exem-plul acestor persoanecare au condiþii depensionare ºi caresunt în foaie de boalã.Aceastã analizã s-acreat de la situaþia ple-catã, avem 10% foi deboalã la nivel deSocietate Naþionalã aHuilei.

În urma acestei situ-aþii apãrute directoriiau fost nevoiþi sã facão analizã la fiecareunitate minierã iar ceicare îndeplinesc con-

ditile de pensionare ºisunt în foaie de boalasã-i întrebãm ce au degând sã facã.

Dacã vor sãmunceascã foarte bineiar dacã vor sã stea înfoaie de boala îi vomîndruma cãtre pen-sionare pentru cãavem nevoie de

oameni tineri în locullor la fronturile delucru”, a declaratNicolae Drãgoi, direc-torul general al SNHPetroºani.

Cele mai multe foide boalã sunt înregis-trate la mina Lonea,urmând îndeaproapeMina Livezeni.

„Momentan laLonea avem peste12%, urmeazãLivezeniul cu 10% ºicelelalte douã dinpartea vesticã Lupeniºi Uricani cu câte 9%.La personalul TESAfiecare director va faceo analizã ºi va discutacu cei care au condiþiide pensionare ºi ceicare îºi fac datoria ºise considerã cã suntbuni pe posturile pecare le ocupã vorrãmâne în contin-uare”, a mai precizatsursa citatã.

La unitãþile miniereviabile din Valea Jiuluinu s-au mai fãcutangajãri de ani de zile.Singura unitateminierã unde s-aîmprospãtat forþa demuncã este MinaLupeni, dar ºi aici cele60 de persoane aufost angajate pe operioadã determinatãde 6 luni.

În ceea ce priveºtepensionãrile, vor fi”salvate” locurile demuncã de la fronturilede lucru.

”Vom face o analizãºi posturile vom încer-ca sã le pãstrãm lanivelul celor 1300 deposturi direct produc-tive care le avemastãzi la nivel de SNH.Teoretic cred cã 440de persoane arîndeplini condiþiile depensionare din cei

5152 de angajaþiastãzi”, a mai precizatdirectorul SNH.

Spre exemplu, luni,29 iulie, numãrulfoilor de boalã de laSNH a fost de 9,5%,iar marþi, 30 iulie, s-au înregistrat 9,6% deconcedii medicale.Potrivit directoruluigeneral, dupã analizacare este în derularese va stabili cine vapãrãsi sistemul.


Monika BACIU

”În ultima perioadã,debranºãri am avut foartepuþine, în schimb având învedere efectul faptului cãîncepând cu luna iulie s-asscumpit gazul avem cereri derebranºare la sistemul de ter-moficare ºi bineînþeles încondiþia în care se ºtie foartebine cã gazul va fi în contin-

uare mai scump, existã chiarun termen lacare urmeazãsã se scum-peascã în bazaînþelegerii cuFMI.

Cred cãlumea pânã laurmã va revenispre sistemulde termofi-

care”, a declarat OvidiuMuntean, director SCTermoficare Petroºani.

Nu doar persoanele fizice serebranºeazã la acest sistem, ciºi instituþiile publice.

Astfel, la începutul anului,Spitalul de Urgenþã dinPetroºani ºi Universitatea ausolicitat branºarea la sistemulde termoficare.

Cereri de rebranºare la TermoficareD e frica scumpirilor, revin la sistemul de ter-

moficare. Tot mai multe persoane aleg sãse rebranºeze la sistemul de termoficare central-izat. Potrivit reprezentanþilor de la societatea deprofil, oamenii sunt speriaþi de scumpireagazelor naturale, lucru care îi determinã sã serebranºeze la acest sistem.

Foile de boalã, criteriu pentru pensionarea angajaþilor SNHP este 10% din angajaþii Societãþii Naþionale a

Huilei Petroºani sunt în foaie de boalã. Directorulgeneral al SNH, Nicolae Drãgoi a totalizat numãrulfoilor de boalã înregistrate zilnic în rândul angajaþilor.Foile de boalã vor fi criteriul decisiv pentru cei careurmeazã sã fie pensionaþi.

A trãit viaþa de pânãacum cu frica înnebuni-toare cã tatãl sãu nu vamai ieºi din minã, aºacum au trãit mulþi copii

de mineri din ValeaJiului. Doar cã intensi-tatea acestei simþiri estediferitã de la individ laindivid. Într-o familieunde copiii au fost cres-

cuþi în spiritul de aparte-nenþã, de susþinerenecondiþionatã, pe prin-cipiul copiii ºi pãrinþi nuni-i alegem, aceºtia ºtiu

cã pãrinþii trebuiepreþuiþi ºi respectaþi, iarpãrinþii simt responsabili-tatea obsedantã de a dasocietãþii Oameni, nurebuturi, drept pentru

care mediul în carecresc, ºtiu cã esteesenþial.

Este cazul celui maitânãr consilier alConsiliului LocalPetroºani, LaviniaGrigoriu, care ne-a atrasatenþia prin câteva afir-maþii care pãreau ale

unui tânãr hotãrât, carear putea face parte dingeneraþia care ar puteaschimba ceva, în bine,lumea nebunã în caretrãim. Înfruntarea decãtre tânãrã, de câtevaori, a ºefilor de partidprin spusele: ”asta estepolitica dv., nu a mea”,sau ”voi renunþa lapoliticã dacã voi simþi cãm-a transformat ºi doarpe o laturã în rãu”, sau”cei care m-au criticatmi-au devenit prieteni”,sau ”sunt tânãrã, amtimp ºi energie ºi vreausã fiu lãsatã de actualiilideri sã fiu de folos soci-etãþii, oamenilor care

mi-au dat votul” etc.,etc., ne-a dat ghes...

Î n cultul familieiºi a oamenilor

sãrmani luaþi desuflet

Vise de om necopt,spun mulþi, uitând cã dinvisele tinerilor se nascmarile realizãri în lume.În marile companii ºibãnci ale lumii, tinerii cumintea deschisã suntangajaþi ºi ajutaþi sã-ºipunã visele în aplicare,de la 18 ani, iar alþiichiar mai tineri.

”Provin dintr-o familiesimplã. Pãrinþii mei auînceput de la lingurã,cum se spune, într-unapartament primit de lastat pe vremea luiCeauºescu. Când amapãrut noi pe lume, euºi fratele meu mai micdecât mine cu doar 11luni, zbaterile pãrinþilormei s-au înteþit, respon-sabilitatea era mare înviziunea lor. Ne-au cres-cut în aºa fel încât ºiacum frica sã nu-i deza-mãgesc este uriaºã. Auun cult pentru familie,care este susþinutã ºi aju-tatã indiferent în ce situ-aþie ne aflãm, ºi vorbescde unchi, mãtuºi, bunici,veri. La fel ºi pentruomul sãrman. Tata arecâþiva oameni luaþi desuflet, cãrora le poartãde grijã. Unii chiar ne-aufurat, dar pãrinþii mei le-au mai dat o ºansãiertându-i, noi ne-amataºat de ei. În ce mã

priveºte, au fost exigenþicu mine, ºi pentru cãeram fatã, veºnicapedeapsã care mi sedãdea, era cititul. La oboacãnã trebuia sã citesco carte pe care ai mei odezbãteau apoi cu mine,sã vadã dacã am înþelesce trebuia. ªi sprenorocul meu, sau ghinionul meu, au fostdestule! La vârsta cândcolegii mei mergeau îndiscoteci, la cluburi, mienu mi s-a permis. Tataavea o vorbã – ”fatamea nu are ce cãutaacolo”. În schimb aveamo atmosferã relaxatãacasã, o familie veselã ºioptimistã, niºte buniciminunaþi ºi unchi ºimãtuºi care nu fac dife-

renþa între copiii lor ºinoi”- povesteste LaviniaGrigoriu.

O Miss UP plân-sã, cu Ionuþ

Drãgotesc care asalvat situaþia

Aceasta a povestit cuhaz despre participareasa la Miss Universitas în2005, în prezentarea luiIonuþ Drãgotesc, actualuldirector al MondoTV/FM, concurs pe carel-a câºtigat, dar care afost un calvar pentru ea.Tatãl sãu a luat foc cânda vãzut cã fata lui a purtat ”haine cu buriculgol”. A fost pentruprima datã cândUniversitatea Petroºani a

participat la MissRomânia prin Lavinia,iar Lavinia a fost fericitãcând a fost una dintrefetele eliminate dintreulimele 10 concurente.”Nu sunt bunã pentruscenã. Pentru asta tre-buie sã ai talent ºi sã-þiplacã. Îmi amintesc, laPetroºani, când a fostanunþatã câºtigãtoarea,am plâns de parcã îmimurise cineva.Consideram cã nu meritºi nu ºtiam ce atitudinesã adopt, ce sã spun...Noroc cu IonuþDrãgotesc, care m-a luatde mânã cã nu veneamîn faþã, nu ºtiu ce mi-aspus, dar el a scos-o lacapãt pe acea scenã, nueu. Pe scena pe care acântat IRIS...” – a pre-cizat tânãra consilierã,amuzându-se de acelmoment.

T atãl a prinstoate acciden-

tele de la minã, laStoeneºti a fost ca ºimort, iar mama s-adat ziaristã...

Adolescentã fiind,Lavinia Grigoriu a trãitdouã drame, douãmomente în care a fostconvinsã cã ºi-a pierdutpãrinþii – întâi mama,apoi tatãl...

”Tata a avut noroculsã prindã toate accidentele de la minaBãrbãteni, unde erainginer ºef la transport.O datã a fost ars fiindprins de explozie în timpce încerca sã punã laadãpost un coleg, altãdatã când un minerdormea în timp ce altãexplozie a avut loc, iartata a vrut sã-l ridice.Atunci a rãmas fãrãdegete.

Medicii l-au declarat ominune pentru cã i-acrescut la loc un deget.

Dar cel mai rãu a fostcând eu aveam 16 ani.Tata a fost cu minerii la

Costeºti, apoi laStoeneºti în 1999...Atunci jandarmii l-aubãtut pânã ºi-a pierdutconºtienþa, i-au crãpatcapul efectiv. A plecatnoaptea de lângã mama,nu putea sã-ºi laseoamenii singuri fãrã sãse solidarizeze cu ei.

La Stoeneºti, la acearepresiune, îi bãgau îndube pe mineri, le luaulucrurile ºi îi bãteau.Mama ºi cu unchiul,fratele mamei, au aflatde represiune de la tele-vizor ºi au plecat spreStoeneºti. S-au dat dreptziariºti pentru a puteaajunge la tata, pentru cã

majoritatea presei erafavorabilã acelei acþiuni.Un jandarm îl lovea sãl-batic ºi îl târa pe tatãlmeu pentru a-l arunca înOlt... Mama s-a aruncatîn braþele jandarmului, aîngenucheat, s-a târât lapicioarele lui implorîndu-l sã-l lase cã are doicopii... L-a lãsat... Întretimp maºina cu care ple-caserã dupã tata a fostspartã de jandarmi, gea-murile au fost sparte cuunchiul înãuntru, darmotorul mergea. L-audus pe tata la primul dis-pensar, unde a fost cusutpe viu, era inconºtient.Au trebuit sã fugã, pen-tru cã jandarmii îi cãutaupe mineri ºi prin dispen-sare pentru a nu rãzbatecãtre public grozãviacare a avut loc acolo.Dar erau patrule ºi peDefileu, deci nu puteauveni cãtre casã. Unchiula întors ºi a luat-o cãtreTg. Jiu.

Primul om care a ieºitpublic, la Antena TV, afost mama, care apovestit cum mineriierau împuºcaþi pe laspate, bãtuþi ºi schingiuþipânã în pragul morþii,apoi aruncaþi în Olt sauduºi cine ºtie unde. Era

atunci o grijã deosebitãca toate acestea sã nuajungã la publicul larg.Dar nu poþi ascunde aºaceva!” – povesteºte, vizibil marcatã ºi acum,consilierul local LaviniaGrigoriu.

R obin Hood dePetroºani adus

cu picioarele pepãmânt

A intrat în politicã la19 ani pentru a facedreptate ºi credea înnaivitatea ei cã va fi unfel de Robin Hood, dara fost adusã cupicioarele pe pãmânt

înþelegând cã lumea numerge cum credea ºi cãpentru dreptate trebuiesã lupþi, uneori sã te sacrifici ºi asta dacãpolitica nu te schimbã,nu te transformã în ceeace se vede cã suntmajoritatea politicienilor.

”Provenind dintr-ofamilie modestã, eramhotãrâtã sã schimblumea, sã fac dreptate,sã fiu aºa, un fel deRobin Hood. Eramnaivã, cu idealuri mãreþeºi chiar mi s-a explicatcã lumea nu este cumcred eu, dar degeaba.Acum vãd asta, dar do-rinþa de dreptate nu credcã o voi pierde vreodatã.Oamenii nu te ascultãatunci când eºti un sim-plu om, fãrã sã ai unstatut câºtigat în soci-etate. Uitaþi-vã cum suntascultaþi cei aflaþi înfuncþii politice, ºi cumceea ce spun intrã îndezbatere publicã indifer-ent dacã este aberaþiesau lucru grav! În postu-ra în care mã aflu acumlucrurile au început sã seschimbe. Oamenii auînceput sã mã caute...

ªi da, eu sunt osocialistã, pentru cã credcã poþi ajunge într-o

funcþie prin forþe proprii,fãrã bani ºi fãrã pile ºirelaþii. ªtie el ce ºtie pri-marul Petroºaniului,Tiberiu Iacob Ridzi, cânda râs ºi m-a numit înglumã Evita Peron, întimp ce mã zbãteam înnu ºtiu ce problemã prinConsiliul Local. Cred cãdacã demostrez cã potsã am grijã de mine,sigur voi putea sã am ºide alþii. O femeie rãz-bate mai greu... la 18ani m-am angajat pentrua avea banul meu, amînvãþat multe de la fostulpreºedinte PSDPetroºani, Vochiþoiu,care m-a muncitcâineºte, dar a meritatpentru cã ºtiu oricecolþiºor de funcþionare aunui partid. Au fostnopþi când munceam labazele de date, încât,noi, tinerii, nu aveamtimp sã mergem acasã ºidormeam pe birouripentru ca dimineaþa sãcontinuãm. Au fost cam-panii în care nu aveamcasã nu aveam masã.Un lucru l-am reþinut dela el, care îmi foloseºteenorm: ”indiferent cespun alþii despre tine, tu urmeazã-þi calea sprece þi-ai propus”.

Ca om, pe actualulpreºedinte al PSDPetroºani, Ioan Rus, îlrespect ºi îi suntrecunoscãtoare pentrucã este mare lucru sã-þiacorde cineva încrederela 18 ani ºi te angajezeatunci când ai marenevoie. El mi-a fãcut ºirecomandarea pentru aintra în PSD, dar nuînainte de a mã întrebadacã sunt sigurã cã astavreau. La primirea înpartid am trecut prin furcile caudine. Era ocomisie formatã din greii PSD Petroºani,care m-au supus unuiadevãrat examen.

Din presã primulcare m-a promovat, înstilul sãu dur, a fostCãtãlin Docea, iar primacare m-a criticat a fostAdriana Pavel, cu careacum mã înþeleg bine ºile mulþumesc pentru cãm-au ajutat sã mãmaturizez. Clar, politicam-a dus cu picioarele pepãmânt” – a declaratcea crescutã în PSD.

A luat 10 la exa-ment pentru cã

l-a criticat pe Ponta

”În postura de consilier local, în loc sãmuncesc pentru a rezol-va probleme ale cetãþe-nilor, ale municipiului,trebuie sã lupt cu totfelul de bariere... Deexemplu, noi, consilieriiai PSD, am depus 25 deproiecte de hotãrâre,soluþii pe care le-ampromis cetãþenilor cã levom aplica, ºi nici mãcarunul nu este luat înseamã. Nu poþi sã tezbaþi doar pentru adebloca. Au râs de mineprimarul ºi secretarulcând am spus ”folosiþi-mã, sunt tânãrã, nu amfuncþii care sã-mi ocupemult timp, deci potrezolva o seamã deprobleme, pot duce câtnu bãnuiþi!” Am fostcrescutã sã mã comportîn respect pentru mine ºipentru cei din jurul meu.Nu voi lãsa politica sãmã transforme într-unom rãu. Dacã va fi aºa,voi renunþa la politicã!”– a precizat consilierulPSD, Lavinia Grigoriu.

Cã vrea ceea cespune, este ultimul examen luat cu nota 10la sociologie, ca studentãla Facultatea de ªtiinþePolitice din Bucureºti.”Profesorul lucreazã ºipentru Guvern. Trebuiasã facem o analizã

politicã în care sã scot în evidenþã lipsuri aleguvernãrii Ponta. Separe cã am fãcut-o bine,argumentat încât m-anotat cu 10” – a spus,râzând de situaþie,Lavinia Grigoriu.

M odelul sãu –fata fugitã de

la þarã pentru aface ºcoli...

Preºedinta tinerilorsocial- democraþi a avutun model în viaþã. Ofemeie, nãscutã în1936, care a fugit dinsatul natal, la 16 ani,pentru a face ºcoli. Afost una dintre cele maielegante ºi respectatefemei, din Lupeni ºiPetroºani, cea carenoaptea freca podele,spãla, apreta ºi cãlcahainele soþului miner lamina Lupeni, gãteadumnezeieºte ºi aveaspiritul tânãr, optimist ºispunea mereu nepoþilorcã pe lume este posibilsã realizezi tot ce îþidoreºti dacã vrei ºi dacãeºti om de valoare. Estevorba de bunica LavinieiGrigoriu. ”Aºa a fostpânã în ultima clipã avieþii sale. Colþul deinimã în care mi-a statpermanent, nu cred cã-lvoi umple vreodatã. Amvenerat-o...”

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 1 August 20138 Actualitate Actualitate 9

Tinerii de lângã noi

”Eram naivã, vroiam sã fiu un fel de Robin Hood care schimbã lumea”

”Un jandarm îl lovea sãlbatic ºi îl târa pe tatãl meu pentru a-l arunca în Olt...

Mama s-a aruncat în braþele jandarmului, aîngenucheat, s-a târât la picioarele luiimplorîndu-l sã-l lase cã are doi copii... L-alãsat... Au trebuit sã fugã, pentru cã jandarmiiîi cãutau pe mineri ºi prin dispensare pentru anu rãzbate cãtre public grozãvia care a avutloc acolo...”- Lavinia Grigoriu, consilier localPSD Petroºani, fiica unui inginer minier, carea crezut cã în politicã va fi un fel de RobinHood. Dar a fost adusã cu picioarele pepãmânt....

MaximilianGÂNJU

Uzinele din ValeaJiului, construite înperioada regimuluicomunist, fãceau risipãde materiale într-operioadã în care oþelulera mai mult decâtsuficient.

Tot ce rãmânea înurma procesului deproducþie, dar ºi com-ponente perfectfuncþionale, în loc sãfie depozitate pentrureciclare, erau pur ºisimplu îngropate.

Mai exista un motivpentru care diriguitoriiuzinelor comunisteapelau la acest tertippentru cã, în fond, era

vorba doar de un ter-tip ºi nicidecum devreo mãsurã econom-icã. Reciclare se fãceaºi în acele vremuri, iarcombinatele de laHunedoara ºi Cãlanabia aºteptau materi-alul devenit pentruunii, astãzi, la fel depreþios ca aurul.Directorii uzinelor dinValea Jiului preferausã arunce materialelepentru a putea raportaîndeplinirea planului,iar la controalelesecuriºtilor puteauarãta depozitele goale.

„Comoara” dedeasupra

Petroºaniului

Fosta uzinã careproducea o mare partedin componentelefolosite în minele decãrbune din Vale esteun exemplu.

Umirom Petroºani,actuala Gerom, aveapânã la Revoluþie maimulte astfel de„depozite”, iar unuldintre ele, în care suntau fost aruncate zecisau poate tone demateriale feroase, estesituat în apropiere depoligonul militar dinPetroºani.

De „comoara”îngropatã au aflat ºi„magneþii” care astãzio dezgroapã pentru a-ºi face rost de bani e

buzunar sau în unelecazuri de pâine.

Aºa se face cã zonarespectivã este brãz-datã de adevãratetranºee sãpate cutrudã pentru o bucatãde metal.

Vara trecutã hoþii auscos toate conductelede la turnul de apã alUMIROM ºi le-aucãrat la fier vechi.„Lucrarea” a durattoatã vara iar mai apoimagneþii sau reorientatspre ale platformeunde fierul se „scoate”mai uºor.

Pe semne cã s-aterminat pentru cã s-au reîntors cu lopeþileºi târnãcoapele la„groapa de gunoi” afostului UMIROM.

A u stricatun drum

„Aici au îngropat

pe timpul luiCeauºescu tot ce nu lemai trebuia ºi dacã auaruncat înseamnã cãpot sã iau cât vreausau cât gãsesc.

Am întrebat dacã epãmântul momâr-lanilor ca sã nu facãscandal cã sap ºi nueste. Pentru o zi desãpat adun, dacã amnoroc ºi dacã bãtrânul(n.r. tatãl lui) îºi aduceaminte bine zona undeeste îngropat fier, ºicâte 50 sau 100 delei.

Este mai bine decâtsã lucrezi la patron. Elte plãteºte puþin ºidacã vrea. Am fost laconstrucþii ºi câºtigamtot atât dar munceamde-mi sãreau ochii ºiera tot timpul cinevaîn spatele meu.Muncesc ºi acum darmãcar ºtiu pentru ce ºiam liniºte”, spune bãr-batul.

Nu are însã liniºtepentru cã la turnul deapã al uzinei s-auîntors mai mulþi mag-neþi decât oricând.Chiar dacã nu ºtiuunde sunt gropile defier vechi, tot reuºescsã scoatã bani debuzunar.

În special de peurma deplasãrii cândse mai „lipesc” de câteo ºinã de cale feratãsau o þeavã puse sãþinã gardurile localni-cilor din zonã. În plusmai au ºi o altã facili-tate a aceluiaºi fostmamut industrial pecare-l dezmembreazãbucatã cu bucatã.Acum a mai rãmasdoar armãtura dinpereþii de beton.Magneþii nu se lasãînsã descurajaþi ºi cubaroasele mãrunþescpereþii pentru unpumn de fier beton.Totuºi, pãgubiþi nuprea existã pentru cãmamuþii industrialisunt falimentari ori audispãrut cu totul,graþie ºi „magneþilor”.Sunt însã ºi pierdericolaterale pentru cã îngoana lor de a dez-gropa metalul, hoþiistricã totul în cale.Exemplu este ºi dru-mul cãtre bazinele deapã ale Petroºaniuluiunde operatorul deapã abia l-a refãcutpentru a putea ducemateriale ºi echipa-mente la secþia dinsubordine ºi pe caremagneþii îl stricã dinnou.


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter0254.560.987 Email: [email protected]

În magazinul VERITAS vã aºteptãm cu promoþii dePÂNÃ LA - 25% la produsele selectate.

În limita stocului disponibil.

“Magneþii” s-au întors pe ruinele fostelor platforme industriale

H oþii de fier vechi ºi-au fãcut hãrþi cu gropile în care rebuturile ºi res-turile de materiale feroase de la uzinele din Vale erau pur ºi simplu

îngropate, iar cuvântul „reciclare” nu exista în vocabularul diriguitorilor.Resturile sunt astãzi, în capitalism, manã cereascã pentru disponibilizaþi,sãraci dar ºi hoþi deopotrivã. În urmã cu un an de zile magneþii au dez-gropat tot ce era la suprafaþã ºi putea fi vândut la fier vechi. Acum, dupã ceau ras fierul din alte locuri, s-au întors la muncã pentru a dezgropa „como-rile” de la adâncime.

Luiza ANDRONACHE

“Sunt anumite programe de studiucare au chiar 100% gradul de ocuparela buget, chiar ºi dupã confirmãri.Dar, sunt programe de studiu carepoate nu ating nici 10% . Deci, înfuncþie de opþiunile candidaþilor”, ne-adeclarat Aron Poantã, rector laUniversitatea Petroºani.

Specializãrii IT sau cele din cadrulFacultãþii de ªtiinþã erau cele mai cãu-tate, dar acum, însã, nici pentru aces-tea nu au optat mulþi absolvenþi. “Surprinzãtor, în aceastã sesiune, spe-cializãrile care întotdeauna îºi fãceaunumãrul de locuri bugetate din primasesiune, au avut un regres formidabil,care a surprins pe toatã lumea”, amai precizat rectorul Aron Poantã.

Pentru a se ocupa mãcar locurilebugetate, reprezentanþii instituþiei deînvãþãmânt superior sperã ca lucrurilesã se regleze dupã sesiunea de

admitere din toamnã. “ Anul trecutcam tot aºa s-a întâmplat, a fostacelaºi procent de ocupare în varã, iarîn toamnã s-au ocupat toate locurilebugetate ºi o parte din locurile cutaxã”, a încheiat Aron Poantã. Printrespecializãrile care anii trecuþi aveaumare trecere în rândul studenþilor, darpentru care acum nu s-a prea optat,sunt Energetica Industrialã, Sociologiaºi Asistenþa Socialã sau Matematica.


Maximilian GÂNJU

Acþiunea a vizatprinderea unor persoane

care au comis mai multefurturi pe raza localitãþii aprecizat comisarul TitelBrãgaru, ºeful PoliþieiPetroºani.

„Este o acþiune îndesfãºurare ºi abia la finalputem oferi mai multedate. Sunt vizate persoanesuspecte de anumiteinfracþiuni.

Dacã am face publice înacest moment mai multeinformaþii, am periclitaancheta. Vã asigur cã lamomentul finalizãri acesteianchete vã vom pune ladispoziþie toate datele”, amai declarat, ieri, ºefulPoliþiei Petroºani.

Unul dintre suspecþi afost ridicat de la domiciliulsãu de pe strada Unirii dinPetroºani ºi condus la sedi-

ul de poliþiepentru audieri.Surse demne deîncredere spuncã anchetatoriivizau cel puþinîncã o persoanãsuspectatã cãare legãturã cucauza instru-mentatã depoliþiºti, însã nua fost gãsitã înurma acþiunii deieri.

Maximilian GÂNJU

„LucrãtoriiPostului de PoliþieT.F.Hunedoara auidentificat 10 per-soane de sex mas-culin, cu vârste

cuprinse între 24 ºi81 de ani, cuprivire la care s-astabilit faptul cã , înperioada anilor2009-2010, au val-orificat la o soci-etate comercialã cuprofil de activitate

colectareadeºeurilor metalicede la populaþie can-titatea de aproxima-tiv 183.500 kgdeºeuri metalice,pentru care auîncasat peste135.000 lei”, adeclarat inspectorulBogdan Niþu, purtã-torul de cuvânt alIPJ Hunedoara.Suspecþii sunt cerc-etaþi acum pentruevaziune fiscalã.

Maximilian GÂNJU

„În data de 31.07.2013,în jurul orei 01:15, a fostdepistat în trafic G.A., de17 ani, din Lupeni, în timpce conducea un autoturismpe strada Viitorului dinLupeni.

În urma cercetãrilor efec-tuate, poliþiºtiiau stabilit cãminorul,folosind cheipotrivite, asustras auto-turismul, pro-prietatea unuibãrbat de 36de ani, dinLupeni, dinparcarea unuibloc situat pe

strada Viitorului”, a declaratinspectorul Bogdan Niþu,purtãtorul de cuvânt al IPJHunedoara.

Tânãrul este cercetat ºipentru furt calificat pelângã dosarul pentru conducerea unui autoturism pe drumurilepublice fãrã a poseda per-mis de conducere.

Descinderi la mai mulþi suspecþi de furturi

P oliþiºtii din Petroºani au descins ieridimineaþã la locuinþele unor suspecþi

de furturi care operau în localitate, în spe-cial în zona limitrofã a municipiului undesunt depozitele unor societãþi comerciale.La acþiunea poliþiºtilor din Petroºani auluat parte ºi ofiþerii din cadrul ServiciuluiAcþiuni Speciale al IPJ Hunedoara, care audescins încã de dimineaþã la mai multeadrese din cartierul Aeroport.

A furat o maºinã pentru a se plimba

U n adolescent din Lupeni a furat autoturismul unui vecin pentru a se

plimba, deºi nu are carnet de conducere.Tânãrul de 17 ani a fost prins de poliþiºti ºis-a ales cu dosar penal.

Universitatea Petroºani ar putearãmâne cu locuri neocupate la buget

T inerii din Valea Jiului nu s-au prea înghesuit sã seînscrie la Universitatea Petroºani, pentru a urma

cursurile unei facultãþi. Aºa se face cã acum, la unele specializãri, gradul de ocupare nu a atins nici pragul de 10 %.

Cercetaþi pentru evaziune fiscalã

P oliþiºtii feroviaricerceteazã în libertate 10

persoane care au vândut unorcentre de colectare a metalelorsute de tone fier fãrã a plãtiimpozit cãtre bugetul statului.

Monika BACIU

Conturile au fostcreate automat,folosind date de identi-ficare reale obþinute,bineînþeles, fãrã permi-siunea acestora.Informaþiile aufost apoi folosite pen-tru a crea profile false,concepute pentru aatrage clienþii.

De asemenea, unelesite-uri de internet dating, matrimoniale

cumpãra frecventdate personale depe “piaþa neagrãdigitalã”, ºi le folos-esc pentru con-turi noi. Acestlucru se facepentru a

stim-ula artificial

numãrul de per-

soane care par sã uti-lizeze serviciile site-ului, contribuind astfella atragerea mai mul-tor clienþi pe site-ulrespectiv.

În acest sens nuputem preciza decâtfaptul cã oamenii caredoresc sã se înscrie

pe aceste site-uritrebuie sã fie

foarte atenþi atun-ci când îºi

dezvãluie date per-sonale. Nu de puþineori s-a întâmplat caunei persoane sã îifie furatã identitatea,nu doar de pe unastfel de site de

matrimoniale cât ºide pe altele desprecare toatã lumea cre-dea cã sunt sigure.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 1 Iulie 201312 Actualitate

Monika BACIU

„Un numãr de 615cadre didactice aususþinut proba scrisãdin cadrul concursuluipentru ocuparea pos-turilor ºi catedrelorvacante/rezervate pen-tru anul ºcolar viitor.56 de dascãli au fostabsenþi, iar 47 s-auretras din timpul examenului”, a pre-cizat Inspector ªcolarGeneral Adjunct al IªJHunedoara, Mariaªtefãnie.

Niciun profesor nu afost eliminat din

examen ºi nici nu s-ausemnalat incidente.Profesorii hunedoreniîºi vor afla notele îndata de 5 august.Înregistrarea contestaþi-ilor se va face lainspectoratul ºcolar înperioada 5 – 6 august,urmând sã se transmitãla centrele de evaluare,iar rezultatele finale vorfi anunþate în 8 august.Pentru anul viitorºcolar au fost scoase laconcurs 689 de posturiºi fracturi de posturi.Dintre acestea, doar83 de posturi sunt titu-larizabile.

Carmen COSMAN

ANPC a desfãºurat, la nivelnaþional, o acþiune de verifi-care a respectãrii prevederilorlegale privind protecþia con-sumatorilor la comercializareaochelarilor de soare. În total,au fost verificaþi 553 operatorieconomici., iar la 416 opera-tori economici s-au depistatabateri de la prevederile legale.Potrivit ANPC, pentru abaterileconstatate operatorilor eco-nomici li s-au aplicat 486sancþiuni, dintre care 258amenzi contravenþionale în valoare de 646.300 lei ºi 228avertismente. De asemenea, s-au oprit temporar de la com-

ercializare 13.702 perechi deochelari în valoare de 527.019

lei

ºidefinitivpentru 200 perechi de ochelariîn valoare de 2.535 lei. Iarjudeþul Hunedoara a fost pelista celor unde s-au descoperitnereguili. Astfel, s-au gãsit lavânzare ochelari de soare carenu aveau menþionat numãrulpentru categoria de filtru ºi niciavertismentul „Neadaptat pen-

tru privireadirectã asoarelui, fãrãnumãrul core-spunzãtorpentru cate-goria de fil-tru, numãrulºi anul stan-dardului euro-pean SR EN1836 ºi nici

avertismentele „Neadaptat pen-tru conducerea autoturismului ºiutilizatorii autostrãzilor” sau cumenþiunile din prospecte cucaractere mici, ilizibile. În altcaz lipsea declaraþia de confor-mitate, care atestã cã produsuleste conform ºi trebuie sã fieconþinutã în dosarul tehnicDeficienþe s-au gãsit ºi în ceea

ce respectarea preved-erilor legii privind combat-

erea practicilor incorecte alecomercianþilor în relaþia cu con-sumatorii. Astfel, la un comer-ciant era afiºat un banner refer-itor la o promoþie, fãrã însã a fiînsã clar precizate preþul saumodul de calcul al preþului .„Pe banner se menþiona „PRO-MOÞIE DE VARÃ LAOCHELARI DE SOARE – 70% pentru a doua perechecumpãratã ºi pânã la – 20 %discount pentru prima perechecumpãratã. Detalii în magazin.Magazinul îºi rezerva dreptul dea modifica oricând condiþiile dedesfãºurare a promoþiei”, cecontravine prevederilor legale,constituind o practicã incorectãa comerciantului în relaþia cuconsumatorii”, au precizatreprezentanþii ANPC.

Aproape 9 pe un loc, în învãþãmântPeste 700 de dascãli s-au luptat

pentru 83 de posturi titularizabile

A u abandonat ”cursa”. Zeci depersoane care au vrut sã devinã

dascãli au renunþat. Peste 720 depersoane s-au înscris la examenul detitularizare, însã doar 660 s-auprezentat. Aproximativ 60 de persoane nu s-au prezentat, iar 47 s-au retras în timpul probei scrise.

Îþi furã privirea dar ºi identitateaF irmele de internet dating ºi site-urile aferente

sunt de cele mai multe ori un miraj pentru aatrage un numãr cât mai mare de utilizatori chiar dacãadministratorii acestor site-uri recurg în nenumarareori la tehnici mai puþin legale. Majoritatea utilizatoriloracestor site-uri sunt... fake, adicã nu existã o persoanãadevãratã în spatele informaþiilor oferite.

Ochelari de soare cu deficienþe gãsiþi deProtecþia Consumatorului în HunedoaraC omercializau ochelari de soare fãrã

respectarea normelor în domeniu, dar aufost sancþionaþi de Autoritatea Naþionalã pentruProtecþia Consumatorilor Hunedoara.

S pectacole, litera-turã, dezbateri,

concerte, filme,fotografie, meºteºuguri:dilemele vor cuceriCetatea Alba Carolinatimp de trei zile.

În trei zile de culturã, dezbateri, poezie, literaturã,film, teatru, muzicã, dans,meºteºuguri ºi expoziþiidesfãºurate între zidurileCetãþii, festivalul oferãlocuitorilor din Transilvania,dar ºi „dilematicilor” de pretutindeni, prilejul unei weekend cultural într-un spaþiu inedit, la careaccesul este liber.

„Spre deosebire de festivalurile «de gen», noioferim o experienþã cultura-lã unicã. Aducem la un locmai multe domenii ale cul-turii ºi artelor, concentratepe parcursul unui sfîrºit desãptãmînã. Poþi oricînd sãvezi un film, un spectacolsau sã asiºti la un concert.Dar numai la FestivalulDilema veche poþi interac-þiona, timp de trei zile, cuscriitorii, artiºtii ºi muzicieniiinvitaþi, în spaþiul unic alCetãþii Alba Carolina, alãturide comunitatea localã”,declarã Mircea Vasilescu,redactor-ºef Dilema veche ºidirectorul Festivalului.

Construitã la începutulsecolului al XVIII-lea, cetateaeste cea mai mare dinRomânia ºi a trecut înultimii ani printr-un intensproces de restaurare ºi reintroducere în patrimoniulcultural. Invitatul de onoareal acestei ediþii este domnulAndrei Pleºu, care vadeschide festivalul prin con-ferinþa „Despre bãtrîneþe:

întrebãri, neliniºti, bucurii”:„Mai toate þãrile lumii aumai multe capitale, în afaraaceleia consacrate adminis-trativ. Capitale istorice, culturale, academice, turis-tice etc. În România, capita-la mea preferatã este AlbaIulia. Am fost acolo, la 1decembrie 1990, cînd s-asãrbãtorit noua Zi Naþionalãa þãrii. ªi mã bucur sã mãîntorc în acest oraº, nu dinsolemne raþiuni istorice, cidoar pentru a omagiafarmecul impozant, dar discret al unei foarte ospita-liere cetãþi autohtone. Mãîntorc la Alba, aºa cum mãîntorc, mereu, la Dilema. Ca la un permanent reînceput, ca la o veche ºitinereascã promisiune.”

Festivalului Dilema vecheare loc în perioada 30august - 1 septembrie, iar înprima searã va avea locspectacolul special realizatpentru Traseul PorþilorCetãþii de cãtre CentrulNaþional al Dansului –Bucureºti, cu participarea luiRãzvan Mazilu, dar ºiproiecþia filmului „Searchingfor Sugar Man”, premiat în2013 cu Oscar pentru celmai bun film documentar.

Programul celei de-a douazile a festivalului include, pelângã ceremonialul deschimbare a gãrzilor Cetãþii,unic în România, dezbaterea„Identitãþi locale, identitateeuropeanã”, cu invitaþi dinpresa româneascã ºi euro-peanã ºi cu participareadomnului Dacian Cioloº,comisarul european pentruagriculturã. Vor avea loc, deasemenea: o dezbatere cunume importante din viaþaculturalã româneascã: RaduParaschivescu, Cãtãlinªtefãnescu ºi LiviuPapadima, un maraton depoezie (Radu Vancu, ClaudiuKomartin, Marin Mãlaicu-Hondrari, Dan Coman,Andrei Bodiu, Aurel Pantea,Adela Greceanu, DomnicaDrumea), trei piese de teatruscurt din proiectul GreenHours „Spaþii!”, ºi proiecþiafilmului „Love Building”,debutul în lungmetraj al regizoarei Iulia Ruginã. Ziuase va încheia cu concerterock, indie ºi jazz, cu LesElephants Bizzares, Kumm,Norzeatic, Maria Rãducanu& contrabasistul ChrisDahlgren ºi Jazzybirds. În ultima zi a festivalului,publicul va putea asista la un

dialog între Horia-RomanPatapievici ºi Dan C.Mihãilescu, se va puteabucura de scurtmetrajeromâneºti ºi de proiecþiadocumentarului “AnulDragonului”, lecturi publicecu Florin Lãzãrescu, MateiFlorian, Filip Florian ºiIoana Pârvulescu, dar ºi detransmisiunea live de ladeschiderea FestivaluluiEnescu.

Sâmbãtã ºi duminicã se

vor desfãºura ºi un mini-târgde carte, târgul demeºteºuguri ºi meseriitradiþionale, ateliere descriere creativã ºi de benzidesenate, expoziþia defotografie cu imagini dinHimalaya ºi spectacolul deteatru-labirint. Festivalul seva încheia cu FanfaraCiocârlia, care împlineºte16 ani de când duce muzicaromâneascã în toatecolþurile lumii.


Festivalul Dilema veche - weekend cultural în Cetatea Alba Iulia

Cronica Vãii Jiului | Joi, 1 August 201314 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Este posibil sã treceþi printr-operioadã mai dificilã pe plan sen-timental. Din fericire, aveþi omare capacitate de comunicare,graþie cãreia reuºiþi sã puneþilucrurile la punct. Nu exageraþiîn privinþa problemelor de carevã loviþi pe plan social.

Dimineaþa s-ar putea sã suferiþi odezamãgire în dragoste.Amânaþi întâlnirile de afaceri,pentru cã sunteþi prea tulburat.Exprimaþi-vã cât mai clar, ca sãnu fiþi înþeles greºit! Încercaþi sãnu mai fiþi atât de orgolios!

Traversaþi o perioadã favorabilã,în care se pare cã vã reuºeºteorice. Totuºi, vorbiþi clar, pentrua nu lãsa loc de neînþelegeri.Aveþi puþinã rãbdare! Banii pecare îi aºteptaþi vor veni încurând.

Dimineaþa aveþi tendinþa sã criti-caþi pe toatã lumea ºi nu vã con-vine nimic. S-ar putea sã vãenervaþi pe un partener de afac-eri sau pe ºeful direct. Pãstraþi-vãcalmul. Evitaþi discuþiile în con-tradictoriu cu colegii ºi cu per-soana iubitã!

Dimineaþa aveþi tendinþa sã criti-caþi pe toatã lumea ºi nu vã con-vine nimic. S-ar putea sã vãenervaþi pe un partener de afac-eri sau pe ºeful direct. Pãstraþi-vãcalmul. Evitaþi discuþiile în con-tradictoriu cu colegii ºi cu per-soana iubitã!

Nu este momentul sã începeþiactivitãþi noi, pentru cã riscaþi sãnu le puteþi duce la capãt.Limitaþi-vã la strictul necesar!Chiar dacã aveþi multe de rezol-vat, nu vã încãpãþânaþi. Ar fibine sã vã concentraþi asupraproblemelor sociale.

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi indis-pus din cauza unor problemefinanciare ºi sentimentale.Acordaþi mai multã atenþie relaþi-ilor sociale ºi cãminului. Dupã-amiazã sunteþi invitat într-o vizitãla prieteni.

Reuºiþi sã rezolvaþi problemelesentimentale. Cu puþinã tan-dreþe, puteþi pune capãt multortensiuni. Pe plan financiar nuprea aveþi motive de satisfacþie.Totuºi, puteþi fi optimist.

Relaþiile sentimentale pot avea desuferit astãzi, din cauza confuzieicare vã marcheazã. Nu exageraþiimportanþa problemelor sociale.Nu vã certaþi cu colegii de servi-ciu!

S-ar putea sã începeþi ziua cu unsentiment de profundã nemulþu-mire, pentru cã nu reuºiþi sã ple-caþi într-o cãlãtorie de afaceri.Încercaþi sã vã controlaþi!

Nu vã ambiþionaþi sã rezolvaþisingur problemele casei! S-arputea sã întâmpinaþi dificultãþiserioase, aºa cã e mai bine sãacceptaþi ajutorul familiei. Unbãrbat mai în vârstã vã dã sfaturivaloroase.

Aveþi tendinþa de a exagera, atâtîn privinþa relaþiilor sentimentale,cât ºi în ceea ce priveºte afacer-ile. Ar fi bine sã vã temperaþi,pentru cã riscaþi sã vã îndepãrtaþiprietenii. Nu fiþi egoist.

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

9:50 Legendele palatului: con-cubina regelui 10:30 Legendele palatului:concubina regelui 11:10 Legendele palatului:doi bãrbaþi pentru o soartã (r)11:50 Legendele palatului:doi bãrbaþi pentru o soartã (r)12:30 Vara pe val (r)13:00 Opre Roma14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 17:00 Vara pe val 17:30 Lumea modei17:40 Legendele palatului:doi bãrbaþi pentru o soartã 18:20 Legendele palatului:doi bãrbaþi pentru o soartã 19:00 Dosarele secolului XX

10:00 În gura presei 11:10 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Te pui cu blondele?22:30 În puii mei0:00 Nikita

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Copilul (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Sfârºitul suferinþei17:00 ªtirile Pro TV17:30 Serviþi, vã rog! (r)19:00 ªtirile Pro TV20:30 Serviþi, vã rog!22:30 ªtirile Pro TV23:00 Þintã umanã0:00 Trãieºte clipa

9:30 Diaconii apãrãrii11:30 Teleshopping 11:45 Danni Lowinski13:00 Teleshopping 13:30 Cireaºa de pe tort (r)14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond16:00 Iubiri secrete (r)17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort

10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii12:00 Destinul regelui13:15 Pastila Vouã (r)13:45 Suflete pereche (r)14:45 Rãzboinicul (r)16:00 Copii contra pãrinþi (r)17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Destine împlinite20:15 Suflete pereche21:15 Rãzboinicul

10:00 Cei 7 ani de acasã (r)11:30 ªatra (r) 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine14:45 Teleshopping 15:30 Dragostepunctro16:45 Dragoste ºi pedeapsã18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D20:00 Asta-i România! (r)21:30 O noapte la McCool’s23:30 ªtirile Kanal D (r)

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 Butonul de panicã 18:30 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Talk B1 23:00 Lumea lui Banciu0:00 ªtirile B1

10:15 Que bonito amor (r)11:10 Doamne de poveste(rep., col., a-n) - Minibiografie11:15 Teleshopping 11:30 Intrigi ºi seducþie (r)12:30 Teleshopping 12:45 Iubiri vinovate (r)13:45 Doamne de poveste(rep., col., a-n) - Minibiografie13:50 Teleshopping 14:15 Dragostea învinge15:15 100 de poveºti celebre 15:30 Eva Luna

9:45 Gimnastica de dimineaþã10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Dinamo Tbilisi -Steaua13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Dinamo Tbilisi -Steaua14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Digi Sport Special15:30 ªtirile Digi Sport16:00 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fanatik Show 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:15 ªtirile Digi Sport22:00 Fotbal European 23:00 ªtirile Digi Sport

Direcþia de SãnãtatePublicã a judeþuluiHunedoara avertizeazã cãatunci când termometrelearatã la umbrã peste 35 degrade Celsius, trebuie sãevitãm pe cât posibil sãieºim afarã. Pe strãzile cuasfalt încins ºi printreblocurile ce radiazã caldura,chiar ºi cel mai sãnãtosorganism poate sã cedeze.

Activitãþile fizice intensepot fi reluate dupã maimulte ore, când canicula s-amai potolit. Este recoman-dat consumul de lichide precum sucuri de fructe naturale sau de bãuturienergizante diluate cu apã.

De asemenea, pentru alimita efectele tempera-turilor ridicate în locuinþe,ferestrele expuse la soarevor fi inchise, fiind trasejaluzelele sau draperii.Ferestrele vor ramâneînchise pe toatã perioadacât temperatura exterioarãeste superioarã celei din

locuinþã ºi vor fi deschiseseara târziu, noaptea ºidimineaþa devreme,provocând curenþi de aer,pe perioada cât temperatu-ra exterioarã este inferioarãcelei din locuinþã.Vestimentaþia în zilele cutemperaturi ridicate trebuiesã fie lejerã ºi amplã, dinfibre naturale, de culorideschise. Pe cap vor fi purtate pãlãrii sau ºepci înculori deschise. O mareatenþie trebuie acordatãcopiilor, vârstnicilor ºi persoanelor cu dizabilitãþi,oferindu-le periodic lichide,chiar dacã nu sunt solici-tate. Parinþii trebuie sã evitesã iasã cu copilul din casã în orele cu temperaturileridicate, mai ales dacã estevorba despre nou-nãscuþi(0-12 luni). În cazul în careeste necesarã deplasarea,atunci copilul va fi îmbrãcatlejer, chiar dacã are pânã la9 luni, iar capul va fiacoperit cu o pãlãrie de

soare. Copilul trebuie lãsatdezvelit atunci cânddoarme. În schimb, nu esterecomandat scãldatul în apãrece deoarece diferenþelemari de temperaturã pot sãdetermine apariþia ºocului.Este bine ca în zilele cutemperaturi ridicate sã fieevitate activitãþile în exteriorcare necesitã un consummare de energie (sport,grãdinãrit, etc). Pe parcursulzilei vor fi fãcute duºuri calduþe, apa fiind lãsatã pe corp. In zilele cu temperaturi ridicate, con-sumul de lichide trebuie sãdepãºeascã doi litri, fãrã aaºtepta sã aparã senzaþia desete. Consumul de alcool(inclusiv bere sau vin) esteinterzis întrucât acestafavorizeazã deshidratarea ºidiminueazã capacitatea deluptã a organismuluiîmpotriva cãldurii. Deasemenea, va fi evitatconsumul bãuturilor cuconþinut ridicat de

cofeinã (cafea, ceai, cola)sau de zahãr (sucuri rãcori-toare carbogazoase)deoarece acestea suntdiuretice. Direcþia deSãnãtate Publicã ajudeþului Hunedoararecomandã consumridicat de fructe ºilegume proaspete(pepene galben,roºu, prune, castarveþi, roºii)deoarece acesteaconþin o mare cantitate de apã. O dozã de iaurt produce aceeaºihidratare ca ºi unpahar de apã. Dacã

avem aer condiþionat,aparatul trebuie reglat astfelîncât temperatura sã fie cu5 grade mai micã decâttemperatura ambientalã.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 1 August 2013

ColectivulSocietãþii

Naþionale deÎnchideri

Mine ValeaJiului - S.A. transmite

sincere condoleanþe ºi estealãturi de domnul

Anghel AURELla durerea pricinuitã

de trecerea în nefiinþãa socrului sãu,

PÎRVAN ION

Dumnezeu sã-l odihneascã în pace!

Actualitate 15

VÂNZÃRI Vând teren

intravilan în suprafaþãde 800 mp în zona parcBrãdet. Contact0727150264. Preþnegociabil.

Vând/închiriezgaraj zona Poarta 2Gerom la stradã.Relaþii la0734.543.820

S.C. Apa Serv ValeaJiului S.A. Petroºanianunþã restricþii în

furnizarea apei potabilepentru joi 1 august

2013 în oraºele:

- Petroºani, întreorele 8,00 - 16,00.Zona afectatã: Colonia

Petroºani. Motivulrestricþiei - deviere reþeade distribuþie F Dn 150

mm, str. George Enescu.

- între orele 9,00 -12,00. Zona afectatã:

str. Prundului ºi Staþia desalvare minierã. Motivulrestricþiei - remediere

pierdere Pasaj complex

Parângul.- Petrila, între orele7,00 - 16,00. Zona

afectatã: ColoniaBrãtianu, Cartier Muncii,

Cimpa, Valea Cimpii.Motivul restricþiei: spãlare

rezervor 2X150 mc,Lonea.

Mulþumim pentru înþelegere.

Cu deosebitã stimã, Director General,

Costel AVRAM

RESTRICÞII APÃ

Avertisment DSP de caniculãT emperaturile ridicate din aceastã perioadã pot sã determine efecte

negative asupra populaþiei din judeþul nostru, mai ales pentru copii,vârstnicii ºi persoanele cu dizabilitãþi sau boli cronice (pot sã aparã lipotimii,probleme cardiace sau respiratorii).Direcþia de Sãnãtate Publicã a judeþuluiHunedoara avertizeazã din nou cã ieºitul din casã la orele prânzului, cândasfaltul frige ºi aerul pare de nerespirat, este imprudenþã curatã.

Carmen COSMAN

Unul dintre locurile cetrebuie mãcar o datã vizitatde orice iubitor al munteluieste Tãul Þapului, un lacGlaciar ascuns de pereþiistâncoºi ai masivuluiretezat, unde liniºtea estestrãpunsã doar de fluieratulmarmotelor care anunþãprezenþa omului în acestcolþ de rai La Tãul Þapuluise poate ajunge de la vestpe traseul Lacul Bucura –vf. Peleaga (2.509 m) – vf.Pãpuºa Mare (2.508) –

Porþile Închise sau urmândun traseu de la nord la vest,respectiv cabana Pietrele –Valea Galeºul – PorþileÎnchise, de la nord CabanaBaleia – urcând pe valepânã în circul glaciar undese aflã tãul. Un alt trtaseucare duce aici pleacã de laEst de la Cabana Buta –Plaiul Mic – Vf. Custura –Vf. Pãpuºa – pe sub PorþileÎnchise. «Sunt trasee obosi-toare pentru turistul neexperimentat, care totuºitrebuie sã aibã la el echipa-ment obligatoriu tehnic

alpin, iar pentru a le par-curge în deplinã siguranþãar fi indicatã închiriereaunui ghid montan»,povesteºte Sorin Sanda,salvamontist ºi montaniardexperimentat. Apa din TãulÞapului îºi croieºte, maitimid sau mai îndrãzneþ,drum cãtre vale, pentru cala un moment dat sã secontopeascã cu pârâul cecurge din Tãurile Custurii,exact pe traseul unuia din-tre marii gheþari care segãseau aici cu milenii înurmã, între vf. Mare,Porþile Închise, PãpuºaMare, Pãpuºa Micã, Vf.Custura ºi Vf. Lãnciþa.Pentru cã zona este retrasãºi nimeni nu le stricãliniºtea, la Tãul Þapului ºi-au fãcut cuib marmotele,proaspãt ieºite dinhibernarea iernii, care sebucurã de cãldura soareluipe crestele montane. Acumîncep un ritual aparte deîmperechere, aºa cã

prezenþa omului nu le estepe plac ºi se fluierã una pealta, pentru a anunþaintruºii.

A u venit înRetezat acum

40 de ani

Specialiºtii spun cã, înanul 1973, în ParculNaþional Retezat o echipãde la ComisiaMonumentelor Naturii dincadrul Academiei Românea introdus 20 de exemplarede marmotã alpinã provenitã din AlpiiAustrieci. Marmotele aufost eliberate în cãldarealacului Gemenele, iar înprezent se pot întâlni întoate vãile ºi cãldãrileglaciare de sub ºauaCusturii, pânã în cãldarealacului Zãnoaga. Acum sesimt acasã ºi în CãldareaBucurei, iar oamenii auîndrãgit micuþele rozãtoare,chiar dacã al început aufost deopotrivã speriaþi ºicontrariaþi, pentru cã numai vãzuserã niciodatã ast-fel de « ºobolani uriaºi”,cum erau numite mar-motele. Marmota aparþine

familiei Sciuride, trãieºte înzonele muntoase din cen-trul ºi sudul Europei, laînãlþimi cuprinse între 800ºi 3200 metri, mai ales înregiunile vestice ºi centraleale Alpilor, precum ºi înCarpaþi. O marmotã alpinãpoate cântãri între 4 ºi 8 kgºi are o lungime cuprinsãîntre 42 ºi 54 cm, dar fãrãcoada care mãsoarã înmedie 13-16 cm.

Blana are culoare brunãsau cenuºiu închis pepartea dorsalã, iar ventraleste galben roºcatã, coada -in ultima ei porþiune - fiindnegricioasã. Acest animaleste adaptat pentru viaþa învizuini, pe care ºi le sapãsingur. Marmota alpinã sehrãneºte cu plante cutulpinã moale, frunzele ºiflorile ierburilor, dar ºi cuinsecte, pãianjeni ºi viermi.Este un animal care iºidesfãºoarã activitatea doarîn timpul zilei. îi place sãstea la soare ore în ºir, deaceea ºi vizuina ºi-o face peversanþii sudici ai munþilor.Pentru a se hrãni, iese dinviziuna sa în dimineþile ºi îndupã amiezele mairãcoroase. La sfârºitul verii,membrii mai bãtrâni aigrupului carã în vizuinã ier-buri uscate pentru a cãptuºiºi a închide cu acesteaintrãrile.pe la sfârºitul luniioctombrie se retrag subpãmânt, pentru a-ºi începesomnul de iarnã. Îºipregãtesc vizuini separate,care sunt de obicei mai micidar mai adânci, unde trans-portã o cantitate mare defân. Dupã începereahibernãrii rãmân în aceastãstare ºase luni. Pentru ele,retezatul este deja o casãconfortabilã, mai ales cã peo bunã bucatã se întindeParcul Naþional, care arereguli clare pentru turiºti,aºa încât liniºtea de aicieste arareori deranjatã.


Tãul Þapului - þara marmotelorM asivul Retezat ascunde comori nebãnu-

ite, dar ele se lasã dezvãluite doarcelor care au curajul sã ia muntele în piept casã le descopere. Cãrãrile abrupte de munteduc înspre locuri binecuvântate deDumnezeu, ascunse în inima Retezatului,unde sãlbãticia se împleteºte cu peisajele de ofrumuseþe rarã, adevãrate minuni ale naturii.

CVJ NR. 421, JOI 1 AUGUST 2013

Documents

Transcript of CVJ NR. 421, JOI 1 AUGUST 2013