CVJ Nr 484, joi, 31 octombrie

16
Ilie Pãducel, vicepreºedinte al PSD Petrila >>> PAGINA A 4-A Curtea de conturi „atacã” Primãria Petroºani >>> PAGINA A 4-A A rãsãrit soarele ºi pentru el Micuþul aruncat la ghena de gunoi a fost dat în plasament bunicii >>> PAGINA A 3-A Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul II Nr. 484 Joi, 31 Octombrie 2013 Adãpost pentru 500 de maidanezi >>> PAGINA A 6-A ªase angajaþi ºi ºase medici în condiþii inumane >>> PAGINA A 13-A VALEA JIULUI, un vis frumos la timpul trecut >>> PAGINA A 15-A Caricatura adusã în public >>> PAGINA A 12-A Amendaþi pentru pâine >>> PAGINA A 7-A Comemorare a victimelor tragediei din 1971 de la Certej >>> PAGINILE 10-11 P oartã costume specifice, dau un jurãmânt ºi degustã multe bãuturi. Este vorba de cavalerii vinului. ORDO EQUESTRIS VINI EUROPAE este o societate cavalereascã de persoane legate printr-un jurãmânt. Toþi membrii ordinului cavaleresc sunt legaþi printr-un jurãmânt pe vin ºi þarã, cu acelaºi statut, ºi se bucurã împreunã de prietenie reciprocã ºi de roadele comune ale operei cavalereºti. >>> >>> PAGINILE 8-9 AGINILE 8-9 Cavaleri în secolul XXI JURÃMINTE ªI RÃDÃCINI SACRE

description

CVJ Nr 484, joi, 31 octombrie

Transcript of CVJ Nr 484, joi, 31 octombrie

Page 1: CVJ Nr 484, joi, 31 octombrie

Ilie Pãducel,vicepreºedinte al

PSD Petrila>>> PAGINA A 4-A

Curtea de conturi„atacã”

Primãria Petroºani>>> PAGINA A 4-A

A rãsãrit soarele ºi pentru el

Micuþul aruncatla ghena de

gunoi a fost datîn plasament

bunicii>>> PAGINA A 3-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 484

Joi, 31 Octombrie 2013

Adãpost pentru500 de maidanezi

>>> PAGINA A 6-A

ªase angajaþi ºiºase medici în

condiþii inumane>>> PAGINA A 13-A

VALEA JIULUI,un vis frumos

la timpul trecut>>> PAGINA A 15-A

Caricatura adusãîn public

>>> PAGINA A 12-A

Amendaþi pentrupâine

>>> PAGINA A 7-A

Comemorare a victimelortragediei din

1971 de la Certej>>> PAGINILE 10-11

P oartã costume specifice, dau un jurãmânt ºi degustã multe bãuturi. Este vorba decavalerii vinului. ORDO EQUESTRIS VINI EUROPAE este o societate cavalereascã

de persoane legate printr-un jurãmânt. Toþi membrii ordinului cavaleresc sunt legaþiprintr-un jurãmânt pe vin ºi þarã, cu acelaºi statut, ºi se bucurã împreunã de prieteniereciprocã ºi de roadele comune ale operei cavalereºti. >>>>>> PPAGINILE 8-9AGINILE 8-9

Cavaleri în secolul XXI

JURÃMINTEªI RÃDÃCINI SACRE

Page 2: CVJ Nr 484, joi, 31 octombrie

Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 Octombrie 20132 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUFotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 66 Haþeg -Baru Mare DN68 Haþeg - Toteºti

DN 68 Toteºti -Zeicani DN 66Haþeg - CãlanDN7 Mintia - Veþel

DN7 Veþel -Leºnic DN7Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia -Gurasada DN7Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-ZamDeva, Calea

Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº -Bejan

Lupeni pe DN66A ºi B-dulNicolae Titulescu.

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Page 3: CVJ Nr 484, joi, 31 octombrie

Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 Octombrie 2013 Actualitate 3

A fost aruncat caun obiect vechi

ºi nefolositor lacoºul de gunoi decea care i-a datviaþã, dar pânã laurmã soarta i-asurâs bebeluºuluidin Petroºani acãrui poveste aimpresionat o þarãîntreagã. O mulþimede familii, printrecare ºi un poliþistdin Hunedoara ºichiar cel ce l-a gãsitîn tomberon, auvrut sã-l adopte, darpânã la urmãmicuþul a ajuns labunica maternã,unde este înconjuratde dragoste ºiafecþiune.

Tânãra care i-a datviaþã iar mai apoi s-adescotorosit de el cade un obiect nefolosi-tor, Cecilia Vormair(21 de ani), este laînchisoare. A primit 6ani cu executare pen-tru cã a încercat sã-ºiucidã cu sânge recebebeluºul nou – nãscut.Micuþul însã s-a luptatpentru viaþa lui, ascâncit cu ultimele pu-teri, iar un angajat dela Serviciul deSalubritate l-a auzit ºi l-a salvat. O perioadãbebeluºul a stat într-uncentru de plasamentdin Hunedoara, iaracum a ajuns la bunicalui acasã, mama femeiicare i-a îngrozit pânãºi pe anchetatorii careau spus cã tânãra arecu adevãrat profilulunei criminale.Reamintim cã la finelelunii mai, muncitorii depe maºina de gunoi,au vrut sã încarcedeºeurile dintr-untomberon din CartierulAeroport – Petroºani,iar unul dintre oamenia auzit un scâncet. S-auitat în ghena de gunoicu gândul cã e uncâine sau o pisicã pecare sã-i salveze, aºacum a fãcut ºi altãdatã, dar a rãmasînmãrmurit: întrepungile de gunoi eraun nou-nãscut.

Copilaºul a fost dus

imediat la spitalul dinPetroºani ºi mediciicare l-au consultat auspus cã e în afaraoricãrui pericol. Maimulte familii ºi-auanunþat intenþia de a-lînfieze, impresionatede drama bebeluºuluiaruncat la gunoi decea care i-a dat viaþã afost gãsitã.

„Bãieþelul care aintrat în atenþia noas-trã dupã ce a fostaruncat într-untomberon de gunoieste cu mãsurã de pro-tecþie în plasament labunica maternã”, adeclarat Ionela Lazãr,purtãtor de cuvânt alDirecþiei Generale deAsistenþã Socialã ºiProtecþie a CopiluluiHunedoara. Aceasta aprecizat cã, legal, acestcopil nu poate aveastatut de adoptabil.Legea spune cã, atuncicând mama estedecãzutã din drepturilepãrinteºti, ori acestedrepturi îi sunt sus-pendate, trebuie cãu-tate rudele pânã lagradul IV. Doar cândse stabileºte cã nupoate fi îngrijit deaceste rude, copilulpoate intra în proce-durã de adopþie. Oraici nu a fost cazul. Pede o parte, mama –deºi la abandonat la

ghenã – a declarat cãnu e de acord camicuþul sã fie adoptatºi are tot dreptul sã sepronunþe în acest sens.Pe de altã parte, buni-ca a dovedit cã doreºteºi poate sã îl creascãcu dragoste. L-a vizitatîn permanenþã înperioada în carecopilul a fost internatîntr-un centru de plasa-ment, a demonstratdorinþa de a se implicaºi de a-l îngriji. IarreprezentanþiiDGASPC Hunedoaraau stabilit cã suntîndeplinite toatecondiþiile pentru a sta-bili ca mãsurã de pro-tecþie a micuþuluiplasamentul la bunicã.„Copilul va fi monito-rizat în permanenþã decãtre noi, în colabo-rare cu PrimãriaPetroºani”, dã asi-gurãri Ionela Lazãr.

A ºteaptã o familie

iubitoarePe de altã parte, alþi

65 de copii din judeþulHunedoara aºteaptã sãfie înfiaþi de o familieiubitoare, care sã ledea ºansa la o viaþãnormalã. Pentru ei,anul acesta instanþa dejudecatã a pronunþatsentinþã de deschiderea procedurilor de

adopþie. ªi tot în acestan, alþi 8 au avut osoartã fericitã. Pentruei magistraþii au încuvi-inþat adopþia. Alþi 5copii sunt în etapa deîncredinþare în vedereaadopþiei, iar sursamenþionatã spune cãaceasta este etapa pre-mergãtoare finalizãriiadopþiei, când încã semai discutã cu familiilecare doresc sã adoptecopilul, se organizeazão serie de întâlniri.

P aºi de urmatpentru

adoptarea unui copil

Pentru a adopta uncopil, trebuie parcurºimai mulþi paºi legalã.Prima etapã constã îndepunerea la DirecþiaGeneralã de AsistenþãSocialã ºi ProtecþiaCopilului din judeþul dedomiciliu a unei cereriscrise pentru obþinereaatestatului. Împreunãcu cererea trebuieanexate o serie deacte. Atestatul estedocumentul care certi-ficã existenþa abi-litãþilor parentale alesolicitantului ºiîndeplinirea condiþiilormateriale necesarecreºterii, educãrii ºidezvoltãrii armonioasea copilului. Atestatul seobþine în urma

aprobãrii acesteicereri, în termen demaximum 120 zile dela depunerea ei, timpîn care se va efectua oanchetã socialã.Valabilitatea atestatuluieste de 1 an.

A doua etapã con-stã în gãsirea copiluluimult dorit. În urmaobþinerii atestatului,solicitantul va intra înbaza de date a insti-tuþiei. Potrivirea esteetapa premergãtoareîncredinþãrii adopþieiprin care se selecteazãcea mai potrivitã per-soanã/familie atestatãca fiind aptã sãadopte, care core-spunde nevoilor copilu-lui. Potrivirea se iniþi-azã de Oficiul RomânPentru Adopþii pentrucopiii aflaþi în evidenþasa, prin identificarea ºiselectarea din Registrulnaþional pentru adopþiia persoanelor/famili-ilor atestate care core-spund în cea mai maremãsurã nevoilor copiilor.

Cea de a treia etapãeste reprezentatã deîncredinþarea copiluluiîn vederea adopþiei,pentru o perioadã de90 de zile, astfel încâtinstanþa sã poatã apre-cia asupra relaþiilor defamilie care s-ar stabilidacã adopþia ar fi încu-viinþatã.

La instanþã sedepune cerere deîncredinþare în vedereaadopþiei ºi prinhotãrâre judecãtore-ascã favorabilã seobþine încredinþarea

copilului în vedereaadopþiei. Judecareacererilor de încre-dinþare se face cucitarea direcþiei dinraza de domiciliu acopilului, a direcþiei dinraza de domiciliu aadoptatorului ºi cucitarea la domiciliu aadoptatorului.

În urma încredinþãriicopilului, direcþia pen-tru protecþia copiluluiurmãreºte evoluþiaacestuia, face vizite ladomiciliul familieiadoptatoare ºiîntocmeºte rapoartebilunare plus raportul final.

Etapa a patra, încu-viinþarea propriu-zisã aadopþiei, se realizeazãpe calea instanþeijudecãtoreºti, în urmacererii de încuviinþarea adopþiei, introdusãde cãtre adoptator saude cãtre direcþia dinraza de domiciliu aadoptatorului, lasfârºitul perioadei deîncredinþare în vedereaadopþiei.

Cererea de încuvi-inþare a adopþiei esteînsoþitã de o serie deacte însoþite derapoartele finale aledirecþiei cu privire laperioada de încre-dinþare.

Dacã pe baza pro-belor administrate(acte, înscrisuri,rapoarte) instanþa îºiformeazã convingereacã adopþia este îninteresul superior alcopilului, ea va admitecererea de încuviinþarea adopþiei. În termende 5 zile de la datarãmânerii irevocabile ahotãrârii judecãtoreºti,vor începe demersurilepentru eliberarea docu-mentelor de identitateale copilului.

CarCarmenmenCOSMANCOSMAN

A rãsãrit soarele ºi pentru el

Micuþul aruncat la ghena de gunoia fost dat în plasament bunicii

Page 4: CVJ Nr 484, joi, 31 octombrie

Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 Octombrie 20134 Actualitate

DianaMITRACHE

Angajaþii dinPrimãria Petroºani arputea fi obligaþi sãreturneze sporul dedispozitiv. Asta a decisinstanþa judecãtore-ascã ºi fiecarefuncþionar va da unsfert din salariu pe doiani, înapoi la stat.„Dupã cum se ºtie,am avut un litigiu cuCurtea de Conturi,

care a fost pierdut defuncþionarii publici ºipersonalul contractualdin cadrul instituþieinoastre. Am atacat cucontestaþie în anulare,care ni s-a respins ºiaºteptãm sã vinãsentinþa”, a precizat jr.Adrian Neagoe, secre-tar la PrimãriaPetroºani.

Singura speranþã aangajaþilor ar fi o por-tiþã în lege, dar încãnimic nu e sigur.

Singurii care ar puteascãpa sunt poliþiºtiicomunitari, cãci ei arfi putut sã beneficiezede sporul de dispozi-tiv, iar restul sebazeazã pe modificãrilegislative. „Cert estecã am putea scãpa deplatã, dacã demer-surile sindicatului sepun în practicã, iaraici mã refer la Legea

Amnistiei, care e înstadiul de proiect delege ºi din câte mi-aspus liderul nostru desindicat pe þarã, carea fost la noi acumdouã sãptãmâni,aceasta a trecut ºi afost avizatã favorabilde cãtre Comisia deBuget - Finanþe aParlamentului. Dar,dacã toate aceste

demersurise vor soldacu un eºec,atunci se vaimpunerestituireape anii2011 ºi2012 aacestui spor”, a maiprecizat Neagoe.

Mai mult, în acestezile, Curtea de Conturi

a revenit la Petroºaniºi vrerificã mai multecontracte. „Curtea deConturi efectuaezã uncontrol tematic, ce seefectueazã în maimulte primãrii dinHunedoara. Se veri-ficã un singur lucru ºianume lucrãrile deinvestiþii. Aºa cum se

ºtie am avut asfaltareastrãzilor, domeniulschiabil ºi altele”, aconchis Neagoe.

Curtea de conturi „atacã” Primãria Petroºani

Carmen COSMAN

Exclus recent din PDLpentru cã ar fi jucat ladouã capete, primarulPetrilei, Ilie Pãducel, afost de voie – de nevoiecirca douã luni apolitic.Acesta a aºteptat deciziade excludere din PDL casã treacã la partidul încare se spunea de multãvreme cã vrea sã–seînregimenteze, adicãPSD, pentru cã nu aravea spirjin. Iar recentacest lucru s-a ºi material-izat. Ilie Pãducel a semnatadeziunea de intrare înpartid, în OrganizaþiaPetrila, care a fost anal-izatã ºi aprobatã deBiroul Politic Orãºenesc.ªi, cum nu putea fi unsimplu membru, þinândcont de faptul cã facepoliticã de zeci de ani,primarul Petrilei a primitºi funcþia devicepreºedinte alOrganizaþiei PSD Petrila.

Ilie Pãducel este cel

mai longeviv primar dinValea Jiului, el având laactiv cinci mandate. IliePãducel, a fost exclus dinPDL la începutul luniiseptembrie la finelesãptãmânii trecute,ca urmare a uneidecizii a Consiliuluide Coordonare alorganizaþiei judeþenea partidului. " Înorice partid trebuiesã existe o coeziuneîntre membrii sãi.Noi nu am anunþatvreo coabitare cu

PSD sau PNL ºi atuncierau nejustificate toatediscuþiile publice care nevizau pe noi cã partid ºipe el ca om ºi carefãceau referire lanegocieri de trecere într-unul dintre partidele aflatela guvernare ", declara lamomentul respectiv DorinGligor, preºedinte al PDLHunedoara.

Pensionarii minieri îi cerdrepturile ºi indexarea punc-tului de pensie. Aceºtia i-auprezentat ministrului toateproblemele cu care se con-fruntã foºtii ortaci din ValeaJiului, însã demnitarul nu agãsit nicio soluþie învederea rezolvãriiacestora.

Aceastã solicitarevine în urma întreved-erilor pe care pension-arii le-au avut acumaproximativ o lunã dezile la Deva unde afost prezentã ºiMariana Câmpeanu,ministrul muncii.

Pensionarii mineri din ValeaJiului au mai încercat sã seîntâlneascã ºi la Bucureºti cuministrul Muncii, dar defiecare datã au fost opriþi.

Monika BACIUMonika BACIU

Scrisoare cãtre Ponta

S -au sãturat de promisiuni. Este vorba de pen-sionarii de la Liga Sindicatelor Pensionarilor

Minieri din Valea Jiului care au prezentat miercuriîn cadrul ºedinþei o scrisoare adresatã primuluiministru, Victor Ponta, prin care cer demisiaMinistrului Muncii, Familiei ºi Protecþie Sociale,Mariana Câmpeanu.

Ilie Pãducel, vicepreºedinte al PSD Petrila

I lie Pãducel este proaspãtulvicepreºedinte al PSD Petrila. A sem-

nat deja adeziunea la acest partid, dupãce a fost exclus din PDL ºi a primit chiarºi o funcþie, drept rãsplatã politicã.

A ngajaþii Primãriei Petroºani vorda înapoi sporul de dispozitiv.

Mãsura a fost dictatã de instanþã,dupã ce Curtea de Conturi a consi-derat cã este ilegalã atribuirea banilor. În plus, în aceste zile Curteade Conturi continuã verificãrileinvestiþiilor la aceastã instituþie.

Page 5: CVJ Nr 484, joi, 31 octombrie

CarmenCOSMAN

Ori era o femeiefoarte puternicã, orieste þap ispãºitor pen-tru un întreg grup dehoþi, raportat la canti-tatea de cãrbunedespre care poliþiºtiispun cã a vrut sã osustragã. Camelia C.,de 49 de ani, dinAninoasa, a fost prin-sã în flagrant depoliþiºtii Postului de

Poliþie T.F. Livezeni întimp ce sustrãgea can-titatea de 300 kilo-grame de cãrbune din

vagoanele de marfãgarate în Staþia CFRIscroni, cu intenþia dea o valorifica. „În

cauzã s-a întocmitdosar penal pentrutentativã la infracþi-unea de furt calificat”,a declarat BogdanNiþu, purtãtor decuvânt al IPJHunedoara.

Monika BACIU

Condiþiile însã suntstricte, cei care aplicãpentru posturile dinafara graniþelor trebuiesã stãpâneascã olimbã strãinã, dar sãaibã ºi experienþã îndomeniu.

”În fiecare vinerinoi primim o listã alocurilor de muncã

vacante din UniuneaEuropeanã, ultima afost afiºatã la bursã,iar ca ºi modificãrisunt foarte puþine, pelângã cele foarte multelocuri de muncã dinsistemul sanitar amavut câteva locuri demuncã în transporturi,ca ºi ºoferi”, a declaratIudith Babþan, ºefALOFM Petroºani.

Singurulinconvenientprivind locurilede muncã dinstrãinãtateeste faptul cãacestea suntraportate lanivelul întregiiUniuni, astfel,numãrul pos-turilor disponi-bile se împarte

la toþi cetãþeniiEuropei.

”Aceste locuri demuncã sunt valabile lanivelul întregii UniuniEuropene, deci oricecetãþean poate sã ben-eficieze de acestelocuri de muncã. Dinpãcate nu pot sã vãrãspund pentru cã per-

soanele interesate tre-buie sã îºi trimitã CV-ul la angajator ºi nu nevine niciun rãspuns,deci nu gestionãmaceste locuri demuncã. Sunt relativpuþine ºi unde pre-tenþiile angajatorilorsunt relativ cam mari”,a mai precizat sursacitatã.

Cele mai mari veni-turi peste hotare sepot obþine din sistemulmedical, unde unmedic poate câºtigachiar ºi 60 de mii deeuro pe an sau inginerîn diferite specializãrial cãrui venit poate fide 55 de mii de europe an.

Monika BACIU

”Cu prilejul par-ticipãrii în China lacea de-a treiaConferinþã de ªtiinþeAplicate organizatã în

luna octombrie decãtre AcademiaEconomicã Militarã ºide Universitatea dinWuhan, am constatatcã þara noatrã esteprivitã de cãtre oficialii

chinezi ca cea maibunã poartã de accescãtre piaþa europeanã.Existã disponibilitateadinspre partea chinezãde dezvoltare a relaþi-ilor bilaterale, chiarambasadorulRepublicii Chineze laBucureºti a cerutautoritãþilor locale dela Râmnicu Vâlcea omapã de prezentare acombinatului Oltchimpentru a fi prezentatinvestitorilor dinaceastã þarã. Pe de

altã parte, aºa cumam constatat din întâl-nirile pe care le-amavut cu prilejul viziteiexistã ºi nedumerireprivind ritmul prealent de dezvoltare arelaþiilor dintreRomânia ºi China ºi arelaþiilor economice depe piaþa europeanã.În acest context, vãrog respectuos sã pre-cizaþi care este politicaoficialã a UniuniiEuropene faþã deinteresul crescut al

Chinei pe piaþa euro-peanã, pentru a iden-tifica argumentele proºi contra care potconsolida ºi dezvoltarelaþiile economicebilaterale dintre þãrilenostre”, la aceastãîntrebare va trebui sãrãspundã TitusCorlãþean, ministrulAfacerilor Externe.

Relaþiile româno-chineze dateazã de lajumãtatea secoluluiXX, când au fost sta-bilite primele relaþiidiplomatice la rang deambasadã în anul1949. Relaþiile

României cu chineziiau fost fructuoasepânã în anul 1989.Tradiþia post-decem-bristã a afectat ºirelaþiile româno-chineze, mai ales înplan economic bilater-al. China este primulpartener comercial alRomâniei în Asia ºiocupã locul 16 printreinvestitorii strãini înþara noastrã.

Chinezii ºi-au arãtatdisponibilitatea de ainvesti ºi în judeþulHunedoara, laComplexul Energetic.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 Octombrie 2013 Actualitate 5

Prinsã cu 300 de kilograme de huilã „în spate”

O femeie din Aninoasa s-a transformat într-unHercule modern. Asta dacã þinem cont de canti-

tatea de cãrbune pe care se pregãtea sã o fure când afost prinsã de poliþiºti.

Strategii româno-chinezeR elaþiile dintre România ºiChina s-au rãcit dupã

Revoluþie, iar acest lucru este înatenþia parlamentarilor hunedoreni.Carmen Hãrãu, deputat PNL dinjudeþul Hunedoara vrea sã afle careeste strategia MinisteruluiAfacerilor Externe vizavi de relaþiilede colaborare dintre România ºiRepublica Popularã Chinezã.

Salarii de 60.000 de euro, pe an

U niunea Europeanã este un spaþiu destinat tututorcetãþenilor. ªi românii care sunt în cãutarea unui

trai mai bun pot opta pentru locurile de muncã dinafara graniþelor, unde salariile pot atinge sume de 60 demii de euro pe an, adicã undeva la 5000 de euro lunar.Este vorba în special de medici ºi de ingineri care potcâºtiga sume de peste 5000 de euro lunar.

Page 6: CVJ Nr 484, joi, 31 octombrie

Monika BACIU

”Pentru a mai salvaîncã aproape 200 decâini. Sunt încã 200de locuri, se începlucrãrile de astãzi,montãm încã 200 decuºti ºi aducem câinide la adãpostulprimãriei. În adãpostulvechi la ora actualãavem în jur de 300 decâini”, a declaratViorel Stoica, direc-torul Adãpostului LoveAnimals din Petroºani.

În ceea ce priveºteeutanasierea maid-anezilor, reprezentanþiiadãpostului spun cã

nu au primit nimic înacest sens. Oricum,aceºtia spun cã nu voreutanasia maidanezii,ci îi vor trata pe ceibolnavi ºi bãtrâni.

”În momentul defaþã noi nu am primitnimic, nici scris ºi niciverbal. Dacã se aplicã

sau nu se aplicã noinu ºtim nimic. Îitratãm, ºi acum euplec cu doi câini bol-

navi la doctorulFaltinscki. Toþi câiniise trateazã, primescmedicamente, absolut

tot ce le trebuie. Maiprimim fonduri, don-aþii, doamna doctor sedescurcã cum poate”,a mai spus sursacitatã.

În cursul acestei luni10 cãþei de la adãpos-tul Love Animals din

Colonia Petroºani vorajunge în mai multeþãri europene. Toþi aunume ºi toþi vor aveao ”familie” adoptivã.Reprezentanþii adã-postului au însã o

problemã. Nu au per-sonal ºi au nevoie devoluntari, astfeliubitorii de animalecare pot ajuta centrulpot lua legãtura curesponsabilii de acolo.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 Octombrie 20136 Actualitate

Acesta va emite avertis-mente în timp real atunci cândapar nereguli în timpul proce-durilor de achiziþii publicefinanþate cu fonduri europene,potrivit Mediafax

Într-o primã fazã, toate per-soanele implicate în proceselede achiziþii publice finanþate cufonduri europene vor fi moni-torizate în timp real ºi sistemul,

denumit Prevent, va emiteavertismente atunci când întimpul derulãrii procedurilor delicitaþie sunt semnalate rude degradul I ºi II care au legãturã cupersoanele implicate în acestproces. Ulterior, monitorizarease va extinde pentru toate lici-taþiile publicate în SEAP", adeclarat preºedintele ANI,Horia Georgescu. Cu o valoareestimatã la 7 milioane de euro,proiectul va fi finanþat din fon-duri europene, a mai spusGeorgescu.

În luna martie, Georgescu aanunþat cã sistemul Prevent vafuncþiona printr-o platformã cuo bazã de date care va fi inte-

gratã atât la nivelul RegistruluiComerþului, cât ºi la nivelulinstituþiilor fiscale, astfel încâtsã se facã relaþionarea cu per-soanele conducãtoare de insti-tuþii publice sau implicate înproceduri de achiziþie publicã.

În urma unui studiu ANIefectuat în 2012, la care auparticipat peste 80 de entitãþireprezentate de consiliilelocale, municipale ºi reºedinþede judeþ, au fost identificate 78de persoane, aleºi locali, careau încasat bani publici prinprocedura achiziþiilor publice,prejudiciul estimat fiind deaproximativ opt milioane deeuro.

Mircea NISTOR

“Am primit ºi con-servele de carne, înnumãr de 12.340 decutii, care vor fi repar-tizate, în numãr de 3

fiecãrui beneficiar.Cantitatea în posesiacãreia am intrat ierine va ajunge pentru a-i servi pe toþi cei caresunt trecuþi pe liste”, aprecizat Loredana Piþ,

ºef serviciu ServiciulPublic Local deAsistenþã SocialãPetroºani. În ceea cepriveºte mierea dealbine, aceasta arputea reveni, îndepozitele ServiciuluiLocal de AsistenþãSocialã. “Dupã cemierea consideratãdrept falsificatã a fostretrasã ni s-a promiscã vom primi un nou

transport. Când se vaîntâmpla acest lucrurãmâne de vãzut”, amai spus LoredanaPiþ.

Cu începere de joi,programul de dis-tribuire a alimenteloreuropene va suferi omicã modificare.Astfel, acestea vor firepartizate între orele9 ºi 14, în loc de8:30 – 16:00.

ANI va descoperi rapid neregulile la licitaþiile publice

Adãpost pentru 500 de maidaneziA dãpostul ”Love Animals” din

Petroºani se mãreºte.Reprezentanþii adãpostului lucreazãla extinderea spaþiului în care vor fidepozitaþi maidanezii. 200 de noilocuri vor fi create în imediataapropiere a adãpostului existent.Reprezentanþii centrului motiveazãalegerea fãcutã...

A genþia Naþionalãde Integritate

(ANI) va aveafuncþional, pânã îniunie 2014, un sisteminformatic.

A venit ºi carneaÎ n Petroºani a ajuns, ieri, ºiultimul sortiment din ali-

mentele oferite ca ajutor de cãtreComunitatea Europeanã. Este vorbadespre conservele de carne, maiexact 12.340 de bucãþi, ce le vor firepartizate unui numãr de aproxi-mativ 3.500 de beneficiari.

Page 7: CVJ Nr 484, joi, 31 octombrie

Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 Octombrie 2013 Actualitate 7

Pâinea cea de toatezilele nu e chiar unprodus în regulã. Astaspun acum inspectoriisanitar-veterinari, careau constatat cã lucrurilestau destul de rãu launii producãtori.

Astfel, mai multe

unitãþi de producþie dinValea Jiului au primitamenzi usturãtoarepentru cã nu aveauetichetate produselescoase la consum, iarcel mai grav este cãacestea produceaupâine în condiþii

insalubre. „În urma controa-

lelor efectuate, am aplicat 3 sancþiuni con-stând în avertismente ºi3 amenzi, douã de câte600 de lei ºi una de2.000 de lei. La panifi-caþie am gãsit o seriede nereguli, precumneidentificarea lotului,a termenului de valabi-litate ºi condiþii igienicenecorespunzãtoare.

Nu întotdeauna suntpãstrate corespunzãtorprodusele de panifi-caþie. Comercianþii ºiproducãtorii nu auputut face dovadacurãþeniei ºi a dezin-

fecþiei în unitãþile pecare le administreazã”,a spus dr. GheorgheCristea, ºeful CSVSAVulcan.

Producãtorii depâine au obligaþia cape etichete sã treacãlotul din care provinepâinea, dar ºi sã-ºipãstreze unitãþile încondiþii igienice.Inspectorii spun cã ceamai mare amendã,respectiv 2.000 de leiau aplicat-o la un pro-ducãtor din Vulcan,unde igiena lãsa multde dorit.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

DSP pune preþpe viaþã

V or putea ajunge sã nascã la timpindiferent de vremea de afarã.

Aceste veºti bune sînt pentru femeileînsãrcinate din judeþul Hunedoaracare locuiesc în zone izolate sau greuaccesibile mai ales pe timpul iernii.

Mãsurã a fost luatã de Direcþia de SãnãtatePublica Hunedoara pentru a veni în sprijinulfemeilor însãrcinate din zonele izolate. Mediciide familie din mediul rural sau din zonelegreu accesibile vor face o evidenþã cu femeileînsãrcinate care locuiesc în zone grele pentruambulante în timpul iernii. Aceºtia pot trim-ite la Direcþia de Sãnãtate Publicã lista cuaceste persoane pînã în 14 noiembrie.

Pentru a evita ca aceste persoane sãrãmînã înzãpezite, în imposibilitatea de a

primi asistenta medicalã, medicii le voranunþa pe gravide cã pot solicita internareadin timp pentru perioadele cu ninsori abun-dente.

Astfel toate aceste mãsuri ar trebui sã leajute pe viitoarele mãmici indiferent de zonadin care provin acestea pentru cã pînã laurma trãim în secolul XXI, secol în care nuiarna nu ar trebui sã creeze astfel de prob-leme, mai ales cã încercam sã devenim o þarãfoarte modernã ºi civilizatã în care pe primulloc se afla omul ºi doar dupã aceea intereseleunora. (Monika BACIU)(Monika BACIU)

Viaþa peprimul loc

S tres, alcool, tunun ºio viaþã dezechili-

bratã. Aceºti factori puºila un loc pot afecta ireme-diabil inima.

Atunci când se vorbeºtedespre bolile de inimã oameniise gândesc mereu la atacul decord. Însã sunt foarte multe elemente care submineazã abilitatea inimii de a-ºi îndeplini rolul, printre acesteanumãrându-se boala artereicoronariene, cardiopatia sauaritmia. Bolile de inimãnetratate duc la infarct.

Pe plan mondial þara noastrãocupa locul trei la mortalitateadin cauze cardiovasculare, în

condiþiile în care, conformdatelor statistice, douã decesedin trei sunt provocate deafecþiuni ale inimii ºi ale vaselorde sânge.

Infarctul este o întreruperebruscã a alimentãrii muºchiuluiinimii cu sânge. Cauza acestuifenomen este blocarea arterelor coronariene, vaseleresponsabile cu alimentareainimii cu sânge.

În cazul în care bolnavulprimeºte ajutor imediat poate fisalvat de la moarte. Semneleprincipale ale atacului de cordsunt durere, presiune în piept.

Medici specialiºti îi sfãtuiescpe oameni ca la primele astfelde simptome sã se prezinte câtmai urgent la spital pentru unconsult ºi un tratament amã-nunþit ºi de specialitate.

Monika BACIUMonika BACIU

S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºanianunþã restricþii în furnizarea apei potabile,pentru joi 31 octombrie 2013, în oraºele:- Petroºani 9:00 - 15:00. Zona afec-tatã: Blocurile turn de pe str. 1 Decembrie1918 (M1-M4,101-109,95-99,120-124) ºi depe str. Avram Iancu (3-13,8-12). Motivulrestricþiei: Cuplarea reþelelor de alimentarecu apã a str. Slatinioara ºi Rovinei la reþeauapublicã de distribuþie apã potabilã.- Uricani 8:00 - 16:00. Zona afectatã:Cartier Bucura. Motivul restricþiei: Montarevana regulatoare presiune str. Brazilor zonabl.3A.

RESTRICÞII LA APÃ!

Amendaþi pentru pâine

I nspectorii sanitari au dat avertismenteºi sancþiuni comenrcianþilor de pâine.

Motivul: lipsa igienei ºi a condiþiilor deetichetare pentru produsele de panificaþiescoase la consum în Valea Jiului .

Page 8: CVJ Nr 484, joi, 31 octombrie

P oartã costumespecifice, dau un

jurãmânt ºi degustãmulte bãuturi. Este vorba de cavaleriivinului. ORDOEQUESTRIS VINIEUROPAE este o societate cavalereascãde persoane legateprintr-un jurãmânt.Toþi membrii ordinuluicavaleresc sunt legaþiprintr-un jurãmânt pevin ºi þarã, cu acelaºistatut, ºi se bucurãîmpreunã de prieteniereciprocã ºi de roadelecomune ale operei cavalereºti.

Cavaleria îºi arerãdãcinile profane ºisacrale în biblie. Ea are deîngrijit un bun cultural demilenii, care nu numai cãeste mult mai vechi decâtcreºtinãtatea ci a ºi cizelatcultura ºi a fost o premisãpentru civilizaþia urbanã aomenirii. ORDOEQUESTRIS VINIEUROPAE are o tradiþiede ordin cavaleresc.Ordinul cavaleresc se fun-damenteazã pe tradiþia

ordinului cavaleresc Sf.Gheorghe din 1273respectiv 1308, 1468 ºi ocontinuã pe aceasta. Aºacum în termenii cavaleralvinului sunt legate într-ounitate trãsãturile caracte-ristice ale cavalerului ºi alevinului nobil, ceea ce esteechivalentul unei noicreaþii, aºa sunt conþinuteîn termenii ½cavalerimeavinului½ atât trãsãturile caracteristice ale cavalerimiicât ºi celeale vinului nobil.Din acest punct de vedere,½cavalerimea europeanã avinului½ este un unicat dinpunctul de vedere al cava-lerimii vinului, care nupoate fi confundat nici cuun ordin bisericesc ºi nicicu un ordin cavalerescsuveran ºi care nici nudoreºte sã fie confundat.

Vinul este parte integrantã a identitãþiieuropene, iar obiectivulOrdinului CavalerilorVinului European este de amenþine acest patrimoniu

cultural comun în toatãdiversitatea lui ºi de a pãstra aceastã moºtenireculturalã pentru generaþiileviitoare.

În Europa este OrdinulEuropean al CavalerilorVinului, iar din acest ordinface parte ºi consilierul

local de la Lupeni, DavidBenedekfi, care în urmã cu4 ani a fost desemnat ca-valer al vinului. Persoaneledin rândul cavalerilor, destatut egal, legate printr-unjurãmânt – hospes/hospi-ta, consiliarius/dame,iudex/weindame ºieques/ordensdame – slu-jesc prin mãrturisirea lor deaderenþa la cavalerie, prinatribuþii concrete ºi activitãþi în domeniul privatºi profesional,la realizareatelurilor nobile ale ordinului.

Senatul cavalerescreprezintã comitetul deconducere a întregii caste acavalerilor ºi îºi are sediulla locul de înfiinþare alordinului, în oraºul liberEisenstadt, Austria.

Cum a ajuns DavidBenedekfi cavaler al vinuluine explicã chiar el.

”Acum câþiva ani am

cunoscut un cetãþean dinKecel, localitatea cu careLupeniul este înfrãþit. Înacel moment ne-am gânditce ar fi dacã am duce pânã

la capãt acest eveniment,sã înfrãþim localitatea Kecelcare are 11 mii de locuitoricu localitatea Lupeni dinValea Jiului. Asta este ohotãrâre de a noastrã camde 23 de ani, cam de cândsuntem în libertate.Ajungând acolo am gãsiturechi deschise, oamenideschiºi, l-am adus aici pedomnul primar de acolo.Am semnat ºi un contractcu fostul liceu Minier dinLupeni, având în vedere cãei au secþia de bucãtarospãtar ºi turism local.Acea ºcoalã din Ungariafuncþioneazã cam la fel,numai cã se schimbã situa-þia. Copiii, 80% din timpfac practicã ºi 20% teorie.Acea ºcoalã are ºi cavaleriai vinului, domnul directorde acolo m-a propus ca sã

devin cavaler al vinurilorceea ce înseamnã un curs,un respect faþã de otradiþie a vinului, un pic decunoaºtere. Acum 3 ani dezile am devenit cavaler aivinului. Apoi am propusîncã doi cetãþeni din judeþulHunedoara, ºi a devni cavaler al vinurilor domnulviceprimar Lungan ºi domnul primar Ile. Suntemtrei cavaleri ai vinurilor dinzonã. Asta înseamnã sã aiun medalion, o hainã, ocãciulã, minimã cunoºtinþãa acestei situaþii ºi se dã unjurãmânt. În fiecare an teîntorci în locul unde aidevenit cavaler al vinurilor,ceea ce se va întâmpla îndata de 29 noiembrie ºi voifi acolo cu câþiva oameni,sper cã vor onora cel puþincei care au ajuns cavaleri ai vinurilor”, a spus David Benedekfi.

Cavalerii vinului potspune dacã strugurii folosiþila vin au avut ciorchine saunu. Ei cunosc multeaspecte ale acestei taine încare nu ajunge oricine.

”Doi ani de zile deguºtipãlincã, un an de ziledeguºti numai din pãlincãceea ce nu trebuie sã fieier, acei oameni care auterminat acest curs pot sãspunã dacã s-au alesprunele de jos, adicã dacãau fost stricate sau via dacãs-a cules dacã lasã cior-

chine, dacã a fost puszahãr în vin, pentru cã lanoi se zice cã vinul estebun doar dacã a fost puszahãr în el, dar este foartedãunãtor inimii ºi sãnãtãþii.Acest curs mai spune cãun om care este bolnav deinimã, neapãrat, zilnic artrebui sã foloseascã celmult 100 de grame de vinroºu, dacã se poate acelvin sã fie foarte, foartetare, pentru cã inima arenevoie de acest vin”, a maispus cavalerul vinului.

Cavalerii vinului au ºisecrete ale acestor licoriasupra organismului. Dinordin fac parte medici ºipersoane de rang înalt carede-a lungul anilor au dez-voltat anumite conceptelegate de aceste bãuturi.

”Am devenit cavaler alvinurilor cu un doctor careface operaþii pe inimã ºi azis cã dupã operaþie, adoua zi, fiecare om trebuiesã foloseascã câteva gramede vin roºu având învedere cã favorizeazã circu-laþia sângelui. E foarteinteresant ºi tradiþia lor,tradiþia strãveche înseamnãcã oamenii lor au trãit maimult cã au bãut vin ºi nualtceva. Un om care e laþarã mãnâncãslãninã, bea vinºi trãieºte 80-90 de ani, aºacã sunt mândrucã sunt cavaleral vinurilor. Înfiecare an mãîntorc înapoi”,a mai spusDavidBenedekfi.

Dezvoltareanoilor structuriunionaleeuropene auimpus înfi-inþarea de orga-nizaþii neguver-namentale, prin

care sã asigure legãturilesocio-culturale intracomu-nitare.

În acelaºi timp, trans-miterea tradiþiilor vini-viti-cole multimilenare ca ele-ment cultural component

al identitãþii europene constituie o datorie ce trebuie onoratã.

Acestea sunt elementelecare, alãturi de pro-movarea valorilor funda-mentale europene – dem-nitatea umanã, libertatea,democraþia, egalitatea,pacea, prietenia – au constituit premiseleapariþiei Ordo EquestrisVini Europae (OEVE).

OEVE este o organizaþieinternaþionalã de drept pri-

vat, prezenta în 27 de þãri,care numãra peste 5.000de membri, personalitãþiale vieþii culturale, econo-mice ºi sociale europene.

Sediul central al OEVEeste în oraºul liberEisenstadt din Austria, iarcoordonarea activitãþiiordinului este realizatã decãtre Senat, condus de doi consuli.

Structurile naþionale suntorganizate în consulate,conduse de proconsuli, ºiavând ca subdiviziuni

legatele ºi scaunele cavalereºti.

Frãþia îºi revendicãtradiþia din ordinele cavalereºti medievale, înspecial din cea a OrdinuluiSf. Gheorghe de la 1273

respectiv 1308 ºi 1468,preluând de la acesteaprincipiile de bazã ale cavalerismului, respectivcinstea, onoarea, demni-tatea ºi moralã creºtinã.

Ordo Equestris ViniEuropae nu neglijeazã nicioperele caritabile sau mece-natul în domeniulartelor,cãlãuzindu-se în activi-tatea sa dupã conceptul:

“Abia dupã ce ai învinsinvidia ºi începi sã teimplicit pentru alþii, devi cu

adevãrat un om nobil”.David Benedekfi

va participa în data de 25noiembrie la reuniuneacavalerilor vinului, undevava exista ºi concurs de frumuseþe a sticlelor atât la vin cât ºi la palincã,unde participa atât arbitriinaþional ºi internaþional.Anul acesta sunt peste 150 de arbitri ºi arbitrajulva avea loc pe data de 25 noiembrie.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 Octombrie 20138 Actualitate Actualitate 9

Cavaleri în secolul XXI

Jurãminte ºi rãdãcini sacre

Page 9: CVJ Nr 484, joi, 31 octombrie

P oartã costumespecifice, dau un

jurãmânt ºi degustãmulte bãuturi. Este vorba de cavaleriivinului. ORDOEQUESTRIS VINIEUROPAE este o societate cavalereascãde persoane legateprintr-un jurãmânt.Toþi membrii ordinuluicavaleresc sunt legaþiprintr-un jurãmânt pevin ºi þarã, cu acelaºistatut, ºi se bucurãîmpreunã de prieteniereciprocã ºi de roadelecomune ale operei cavalereºti.

Cavaleria îºi arerãdãcinile profane ºisacrale în biblie. Ea are deîngrijit un bun cultural demilenii, care nu numai cãeste mult mai vechi decâtcreºtinãtatea ci a ºi cizelatcultura ºi a fost o premisãpentru civilizaþia urbanã aomenirii. ORDOEQUESTRIS VINIEUROPAE are o tradiþiede ordin cavaleresc.Ordinul cavaleresc se fun-damenteazã pe tradiþia

ordinului cavaleresc Sf.Gheorghe din 1273respectiv 1308, 1468 ºi ocontinuã pe aceasta. Aºacum în termenii cavaleralvinului sunt legate într-ounitate trãsãturile caracte-ristice ale cavalerului ºi alevinului nobil, ceea ce esteechivalentul unei noicreaþii, aºa sunt conþinuteîn termenii ½cavalerimeavinului½ atât trãsãturile caracteristice ale cavalerimiicât ºi celeale vinului nobil.Din acest punct de vedere,½cavalerimea europeanã avinului½ este un unicat dinpunctul de vedere al cava-lerimii vinului, care nupoate fi confundat nici cuun ordin bisericesc ºi nicicu un ordin cavalerescsuveran ºi care nici nudoreºte sã fie confundat.

Vinul este parte integrantã a identitãþiieuropene, iar obiectivulOrdinului CavalerilorVinului European este de amenþine acest patrimoniu

cultural comun în toatãdiversitatea lui ºi de a pãstra aceastã moºtenireculturalã pentru generaþiileviitoare.

În Europa este OrdinulEuropean al CavalerilorVinului, iar din acest ordinface parte ºi consilierul

local de la Lupeni, DavidBenedekfi, care în urmã cu4 ani a fost desemnat ca-valer al vinului. Persoaneledin rândul cavalerilor, destatut egal, legate printr-unjurãmânt – hospes/hospi-ta, consiliarius/dame,iudex/weindame ºieques/ordensdame – slu-jesc prin mãrturisirea lor deaderenþa la cavalerie, prinatribuþii concrete ºi activitãþi în domeniul privatºi profesional,la realizareatelurilor nobile ale ordinului.

Senatul cavalerescreprezintã comitetul deconducere a întregii caste acavalerilor ºi îºi are sediulla locul de înfiinþare alordinului, în oraºul liberEisenstadt, Austria.

Cum a ajuns DavidBenedekfi cavaler al vinuluine explicã chiar el.

”Acum câþiva ani am

cunoscut un cetãþean dinKecel, localitatea cu careLupeniul este înfrãþit. Înacel moment ne-am gânditce ar fi dacã am duce pânã

la capãt acest eveniment,sã înfrãþim localitatea Kecelcare are 11 mii de locuitoricu localitatea Lupeni dinValea Jiului. Asta este ohotãrâre de a noastrã camde 23 de ani, cam de cândsuntem în libertate.Ajungând acolo am gãsiturechi deschise, oamenideschiºi, l-am adus aici pedomnul primar de acolo.Am semnat ºi un contractcu fostul liceu Minier dinLupeni, având în vedere cãei au secþia de bucãtarospãtar ºi turism local.Acea ºcoalã din Ungariafuncþioneazã cam la fel,numai cã se schimbã situa-þia. Copiii, 80% din timpfac practicã ºi 20% teorie.Acea ºcoalã are ºi cavaleriai vinului, domnul directorde acolo m-a propus ca sã

devin cavaler al vinurilorceea ce înseamnã un curs,un respect faþã de otradiþie a vinului, un pic decunoaºtere. Acum 3 ani dezile am devenit cavaler aivinului. Apoi am propusîncã doi cetãþeni din judeþulHunedoara, ºi a devni cavaler al vinurilor domnulviceprimar Lungan ºi domnul primar Ile. Suntemtrei cavaleri ai vinurilor dinzonã. Asta înseamnã sã aiun medalion, o hainã, ocãciulã, minimã cunoºtinþãa acestei situaþii ºi se dã unjurãmânt. În fiecare an teîntorci în locul unde aidevenit cavaler al vinurilor,ceea ce se va întâmpla îndata de 29 noiembrie ºi voifi acolo cu câþiva oameni,sper cã vor onora cel puþincei care au ajuns cavaleri ai vinurilor”, a spus David Benedekfi.

Cavalerii vinului potspune dacã strugurii folosiþila vin au avut ciorchine saunu. Ei cunosc multeaspecte ale acestei taine încare nu ajunge oricine.

”Doi ani de zile deguºtipãlincã, un an de ziledeguºti numai din pãlincãceea ce nu trebuie sã fieier, acei oameni care auterminat acest curs pot sãspunã dacã s-au alesprunele de jos, adicã dacãau fost stricate sau via dacãs-a cules dacã lasã cior-

chine, dacã a fost puszahãr în vin, pentru cã lanoi se zice cã vinul estebun doar dacã a fost puszahãr în el, dar este foartedãunãtor inimii ºi sãnãtãþii.Acest curs mai spune cãun om care este bolnav deinimã, neapãrat, zilnic artrebui sã foloseascã celmult 100 de grame de vinroºu, dacã se poate acelvin sã fie foarte, foartetare, pentru cã inima arenevoie de acest vin”, a maispus cavalerul vinului.

Cavalerii vinului au ºisecrete ale acestor licoriasupra organismului. Dinordin fac parte medici ºipersoane de rang înalt carede-a lungul anilor au dez-voltat anumite conceptelegate de aceste bãuturi.

”Am devenit cavaler alvinurilor cu un doctor careface operaþii pe inimã ºi azis cã dupã operaþie, adoua zi, fiecare om trebuiesã foloseascã câteva gramede vin roºu având învedere cã favorizeazã circu-laþia sângelui. E foarteinteresant ºi tradiþia lor,tradiþia strãveche înseamnãcã oamenii lor au trãit maimult cã au bãut vin ºi nualtceva. Un om care e laþarã mãnâncãslãninã, bea vinºi trãieºte 80-90 de ani, aºacã sunt mândrucã sunt cavaleral vinurilor. Înfiecare an mãîntorc înapoi”,a mai spusDavidBenedekfi.

Dezvoltareanoilor structuriunionaleeuropene auimpus înfi-inþarea de orga-nizaþii neguver-namentale, prin

care sã asigure legãturilesocio-culturale intracomu-nitare.

În acelaºi timp, trans-miterea tradiþiilor vini-viti-cole multimilenare ca ele-ment cultural component

al identitãþii europene constituie o datorie ce trebuie onoratã.

Acestea sunt elementelecare, alãturi de pro-movarea valorilor funda-mentale europene – dem-nitatea umanã, libertatea,democraþia, egalitatea,pacea, prietenia – au constituit premiseleapariþiei Ordo EquestrisVini Europae (OEVE).

OEVE este o organizaþieinternaþionalã de drept pri-

vat, prezenta în 27 de þãri,care numãra peste 5.000de membri, personalitãþiale vieþii culturale, econo-mice ºi sociale europene.

Sediul central al OEVEeste în oraºul liberEisenstadt din Austria, iarcoordonarea activitãþiiordinului este realizatã decãtre Senat, condus de doi consuli.

Structurile naþionale suntorganizate în consulate,conduse de proconsuli, ºiavând ca subdiviziuni

legatele ºi scaunele cavalereºti.

Frãþia îºi revendicãtradiþia din ordinele cavalereºti medievale, înspecial din cea a OrdinuluiSf. Gheorghe de la 1273

respectiv 1308 ºi 1468,preluând de la acesteaprincipiile de bazã ale cavalerismului, respectivcinstea, onoarea, demni-tatea ºi moralã creºtinã.

Ordo Equestris ViniEuropae nu neglijeazã nicioperele caritabile sau mece-natul în domeniulartelor,cãlãuzindu-se în activi-tatea sa dupã conceptul:

“Abia dupã ce ai învinsinvidia ºi începi sã teimplicit pentru alþii, devi cu

adevãrat un om nobil”.David Benedekfi

va participa în data de 25noiembrie la reuniuneacavalerilor vinului, undevava exista ºi concurs de frumuseþe a sticlelor atât la vin cât ºi la palincã,unde participa atât arbitriinaþional ºi internaþional.Anul acesta sunt peste 150 de arbitri ºi arbitrajulva avea loc pe data de 25 noiembrie.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 Octombrie 20138 Actualitate Actualitate 9

Cavaleri în secolul XXI

Jurãminte ºi rãdãcini sacre

Page 10: CVJ Nr 484, joi, 31 octombrie

Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 Octombrie 201310 Actualitate

Î n 30 octombrie1971, în comu-

na Certeju de Susdin judeþulHunedoara, avealoc cea mai maretragedie produsã în Româniapânã atunci. Nu mai puþin de 89 de persoane,mineri, localnici dar ºi salvatoriaveau sã-ºi piardãviaþa dupã rupereaunui baraj al iazului de decantare ce aparþineaexploatãrii miniere.Oamenii au fostînghiþiþi de valul demâl ucigaº în timpce dormeau. Totulse întâmpla la ºasezile dupã festi-vitãþile comunistedatorate împlinirii a 225 de ani pe care-i împlineamina din Certej.

Miercuri, încã de laora fatidicã au fostdemarate în faþaMinisterului Mediuluimai multe manifestãride comemorare a vic-timelor tragediei din1971 de la Certej.Organizatorii eveni-mentului promovat pereþelele de socializareau depus, ieri, în faþaministerului la ora4:55, prima lumânareîn memoria celorseceraþi de valul desteril, iar pe tot par-cursul zilei acþiunea acontinuat cu depuneri

de flori. Acþiunea nu aimpresionat cu nimicîn Certej, iar rudelecelor dispãruþi în *71au mers la bisericãpentru a-i pomeni pecei dispãruþi atunci,cum cere obiceiul ºicum fac an de an dela tragedie încoace.Mai mult, localniciiîmpreunã cu primaruldin Certejul de Sus s-au întrebat de ce n-aufost comemorate vic-timele ºi în anii trecuþi,dar brusc toatã lumeaîºi aminteºte acum deeveniment. „S-au gân-dit sã þinã ºi ei ocomemorare, e unlucru bun. Este primadatã când aud ºi eu deo comemorare, dintr-odatã au devenit toþiinteresaþi. Cu totrespectul pentrumemoria celor au

murit atunci,Dumnezeu sã-iOdihneascã! Însã suntdezamãgit de faptul cãdoar acum ºi-au adusaminte ºi într-un anu-mit context, semn cãnimic nu-i întâmplãtorîn þara aceasta”, adeclarat, ieri, primarullocalitãþii Certeju deSus.

„Aveam senza-þia cã un

batalion de tancurivine peste noi”

În data de 30octombrie 1971, laora 4:55, digul iazuluide decantare de laminã avea sã se rupã,iar munþii de steril sãalunece peste aºezare.Digul s-a rupt pe olãþime de 80 de metriºi din iaz s-au prãvãlit

peste sat, în câtevaminute, 300.000 demetri cubi de steril. Îndoar un sfert de orãvalul a ras de pe faþapãmântului ºaseblocuri de locuinþe cu

25 de apartamentefiecare, un cãmin cu30 de camere, ºaptelocuinþe individuale ºi24 de gospodãrii.Dezastrul a provocat89 de morþi ºi peste80 de rãniþi, aratãactele vremii, iarautoritãþile comunisteau anunþat oficial doar

48 de morþi pentru anu fi nevoite sãdeclare doliu naþional.Securitatea a trecut încertificatul de deces lapeste 40 de victime„asfixie mecanicã cunãmol” iar la restul alecauze de deces. Înacest fel s-a muºama-lizat numãrul real alvictimelor produse deviitura ucigaºã ºi nu s-a declarat doliunaþional.

Martorii tragediei îºiamintesc clipã de clipãtot ce s-a întâmplat îndimineaþa fatidicã.Printre ei este ºi actu-alul primar al localitãþiicare a scãpat cu viaþã.Se pregãtea sãmeargã la ºcoalã cânds-a auzit cã vine viitu-ra. „S-a auzit un zgo-

mot infernal, dãdeasenzaþia cã vine unbatalion de tancuri. S-a întrerupt energiaelectricã ºi apoi se maiauzeau niºte gemetede animale care sezbãteau în mâl. Erasemiîntuneric ºi foartemultã ceaþã, am ieºit

din casã, dar nu ºtiamcât se mai ridicãnivelul mâlului careintra în locuinþã. Casaa fost trainicã ºi arãmas în picioare,restul anexelor au fostrase de val. La noinivelul mâlului avea unmetru”, îºi aminteºtePetru Cîmpian, pri-marul comunei Certej.

S alvatoriînghiþiþi de vii

Imediat localnicii auînceput operaþiunilede salvare a celor careerau prinºi de viiturã ºistrigau dupã ajutor.Pânã sã ajungã mili-tarii ºi echipele de sal-vare, mai mulþioameni au fost scoºidin capcana ceameninþa sã-i omoare.Operaþiunile de sal-vare aveau sã facã ºialte victime pentru cãmilitarii în termen,studenþii ºi voluntariinu ºtiau zona, iar înîncercarea de a ajungela cei prinºi, au cãzutîn fântânile satuluiacoperite de mâl.Nimeni ºi nimic nu i-amai putut ajuta, aumurit înecaþi. În docu-mentele de stare civilãºi evidenþã a popu-laþiei au fost identifi-caþi 83 de morþi dinCertej, restul pânã la89 se presupune cãsunt militari în termencare ºi-au pierdut viaþaîn operaþiunile de sal-vare. „Se improvizaseo platformã cu 5-6 eli-coptere utilitare careparticipau la scoatereavictimelor din mâl. Înzona centralã a local-itãþii erau ambulanþe ºicamioane care trans-portau victimele la spi-tal, la Deva, iarcadavrele au foststrânse ºi identificatela cãminul cultural dinlocalitate.

CASA DE CULTURà “ION DULÃMIÞÔ PETROªANIOFERà SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

Comemorare a victimelortragediei din 1971 de la Certej

Page 11: CVJ Nr 484, joi, 31 octombrie

Îmi aduc aminte cãau fost familii întregicare au dispãrut.

Cum a fost noroculpentru cã hazardul adeterminat decesulunor ºi supravieþuireaaltora. ªi primarul deatunci a murit, locuiaîn apropierea clãdiriiadministrative aminei”, îºi maiaminteºte PetruCîmpian.

Zeci de victime aufost descoperite înlocuri în care nuaveau ce cãuta, lasute de metri de case-le lor, semn al imen-sei forþe pe care aavut-o viitura ucigaºã.Dupã un an decercetãri ºi audieri,ancheta comuniºtilora decis cã nu suntvinovaþi pentru cãtragedia este urmareaunor împrejurãri cenu puteau fi pre-vãzute.

ª i-au învãþatlecþia!

Comuniºtii ºi-auînvãþat imediat lecþia,au mai construit laCertej încã douã baraje,însã mãsurile de sigu-ranþã depãºeau cu multnormele vremii. Unul afost fãcut la un an dis-tanþã de tragedia din*71 ºi celãlalt în 1979-1980. Ambele au fostproiectate pentru arezista la un cutremurde peste 8 grade pescara Richter, iar înzona Certej cele maimari cutremure con-semnate abia dacã potajunge la 4 grade, datfiind faptul cã aºezareaeste protejatã de munþivulcanici foarte stabili.Primarul de astãzi allocalitãþii spune cã oastfel de tragedie nu s-ar mai putea întâmpla.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 Octombrie 2013 Actualitate 11

Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

MaximilianGÂNJU

Intrarea în insol-venþã a firmei a fãcutca operatorul de apãºi canal din ValeaJiului sã caute osoluþie pentru reabilitarea unuiobiectiv important alsocietãþii.Administratorul judi-ciar al TermogazCompany a anunþatApa Serv Valea Jiuluicã nu-ºi mai poateonora obligaþiile con-form contractuluicâºtigat prin licitaþie

publicã. „Am fost anunþaþi

cã din cauza insol-venþei, Termogaz-ul

nu mai poate facelucrãrile la StaþiaValea de Peºti. Înaceste condiþii a tre-buit sã gãsim alt con-structor, urmãtorul depe listã fiindHidroconstrucþia”, aprecizat directorulgeneral al SC ApaServ Valea Jiului,Costel Avram.

Valoarea contractu-lui pentru lucrãrile lastaþia din Uricani seridicã la 13.367.607lei, iar cu aceastãsumã se face atâtreabilitarea staþiei detratare a apei Valeade Pesti cât ºi a cap-tãrii Lazãru, ValeaJiului, iar banii provindin fonduri europene.

Marius MITRACHE

“Frumuseþea, tandreþea,delicateþea, sensibilitatea ºiesteticul sunt valori universalecare definesc “femininul”. Darpentru ca valorile acestea sãse dezvolte este nevoie unspaþiu în care feminitatea sãse simtã în largul ei.

Un înþelept indian spunea“Femininul e sinonim cu viaþaînsãºi. Dacã femininul ar con-duce planeta, nu am mai aveaprobleme ecologice pentru cãlupta masculinã de a cucerimereu ceva ar dispãrea ºi arrãmâne doar dorinþa de a trãi

viaþa, pur ºi simplu”. Poate cãe momentul ca femininul sã îºiregãseascã locul ºi valoarea pecare le meritã în societate.Clubul este deschis tuturorfemeilor din muncipiulPetroºani care doresc sã se

alãture, în timpul liber, pentrua participa la activitãþi educa-tiv-recreative, care sã aibã cafinalitate întrajutorarea, valori-ficarea potenþialului uman”,spune preºedintele OFSDPetroºani, Margarea Burduf.

Femeile din PSD inaugureazã Clubulfemeilor social democrate

F emeile din cadrul OFSD Petroºani inaugureazã astãzi ClubulFemeilor Social Democrate Petroºani. Potrivit preºedintelui OFSD

Petroºani, Margareta Burduf, iniþiativa înfiinþãri acestui club vine din dorinþa de a oferi un loc în care femeile sã comunice între ele, sã dezbatãprobleme ºi soluþii, sã se ajute reciproc sau sã ofere ajutor membrilor înnevoie ai comunitãþii.

Au renunþat la contract din cauza insolvenþei

A dministratorul judiciar alTermogaz Compnay a anunþat

cã nu mai poate derula contractulprivind reabilitarea staþiei detratare a apei Valea de Peºti.

Page 12: CVJ Nr 484, joi, 31 octombrie

Ediþii extra-mega-giga-tera speciale ºibreaking news-uri pefundal galben, de maiai puþin ºi dai înhepatitã. Ai o reþineresã deschizi ºi o con-servã, de fricã sã nu-þisarã... megastarul(anonim pânã la unmoment dat...) plânspe micile ecrane dinea.

Sã nu mai vorbimdespre meltenismulzilelor de dupãnefericitul eveniment,când toþi jurnaliºtii (!)care se se respectã

relateazã de la faþalocului, cãlcându-se pe

gât pentru niºte cadrecât mai superbe cu...

mortul zilei.De ce suntem atât

de ipocriþi? Când o sãînvãþãm sã apreciemvalorile astea chiar întimpul vieþii lor?Pentru cã la urmaurmei, cu ce-i maiajutã o distincþie post-mortem?...

ªi uite-aºa... îºi maischimbã numele ostradã, un parc sau...apare vreo zi sfântã încalendar. Cã doar sun-tem campioni la zilelibere. Aºtept „ZiuaFluturelui cu AripiRoºii”. Nu de alta,da`-mi place roºu`, ºi-ar fi pãcat sã fie lãsataºa... de izbeliºte.

H erjeu.Radu

Herjeu.Nu se întâmplã des

ca la premiera unuispectacol, alãturi depersonajele create, sãfie prezent chiarautorul.

Radu Herjeu, scri-itorul textului

„Autorul”, ce se vamonta sâmbãtã, 2noiembrie, ora 18:00,pe scena TeatruluiDramatic „Ion D.Sîrbu”, ne-a confirmatprezenþa sa laPetroºani. Regia estesemnatã de BorisMelinti, iarscenografia deAlexandru Radu.

„Sunt în fiecare

cuvânt pe care-l ros-tesc sau îl scriu, înfiecare gând pe care-lam ºi-l împãrtãºesc, înfiecare gest, în fiecareimagine pe care opãstrez, în fiecaretrãire pe care oam…” Radu Herjeu.

Oana Tuþu,secretar literar laTeatrul Dramatic

„Ion D. Sîrbu”

Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 Octombrie 201312 Actualitate

DianaMITRACHE

Nu e pentru primadatã când artistulRobert Hummel ne

cheamã la un vernisajde caricaturi într-ocafenea. Evenimentula avut loc la Petroºaniîntr-un loc public, toc-

mai pentru a fi înmijlocul oamenilor ºi,dacã aceºtia nu îºi factimp sã viziteze ogalerie de artã, atuncivine galeria la ei.

„Este o expoziþieorganizatã de Casa deCulturã a Studenþilordin Petroºani ºi eu i-am spus, neoficial,

„de la Mircea Andraºla Traian Bãsescu”,sau „de la Andraº laObama”, pentru cã nusunt numai oamenipolitici, sunt ºi per-sonaje din show bizz,dar ºi unul-doi dinzona noastrã”, a spusRobert Hummel, artistplastic expozant.

Galeria din bar varãmâne permanentã ºioricine ajunge înCentrul Civic ºi bea o

cafea, o poate vizita.Mai mult, Hummelspune cã o va com-pleta ºi cu caricaturi

ale ziarisºtilordin zonã, ca sãîi ºtie lumeamai bine.„Doresc ca îniarnã sã ocompletez. Nuvom mai da joscaricaturile, civom completacu altele, pânãce pereþii sevor umple, ast-fel încât sãcreãm o salã deexpoziþii, aici înmijlocul piublicului.Dacã publicul vine maigreu în sãlile deexpoziþii, atunciducemsãlile deexpoziþii înpublic, sauexpoziþiacu totul înmijloculpublicului.Aºa e bine,ca lumea sãvinã ºi sãvadã cã semiºcã cevaºi înPetroºani”,a mai adãu-gat Robert

Hummel.Pe simeze sunt

expuse în cafenea car-icaturi ale unoroameni politici, dar ºia celebrului MihaiGãinuºã sau a lui

Mircea Andraº, celcare a scris mereucatrene la caricaturileexpuse de RobertHummel, dar care atrecut în nefiinþã.

„Autorul” cu... autorul. În salã.

Aprecieri în lipsãA vem obiceiul (prost, ce-i drept!) sã ridicãm statui,

sã aducem elogii ºi recunoºtinþe abia dupãdispariþia vreunei valori. Cum pleacã... pe Marte sãzicem, vreun mare actor, doctor, sportiv, profesor, aca-demician, scriitor, regizor sau politician (mã rog...), cumne dãm seama, brusc ºi dintr-o datã, cât era de senza-þional ºi profesionist. Vedem tone de filme sau piese –dupã caz – cu respectivul/respectiva.

Caricatura adusã în public

C aricatura ºi arta împletitã cuumorul au fost aduse în pub-

lic. Este un proiect realizat de Casade Culturã Studenþeascã dinPetroºani, la iniþiativa unui artistplsatic care nu e la prima încercarede acest fel.

Page 13: CVJ Nr 484, joi, 31 octombrie

Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 Octombrie 2013 Actualitate 13

Tocmai de aceea,consilierii locali cer caazi (n.r joi 30octombrie 2013), sãfie abrogatã hotãrâreade consiliu prin careprimarul DãnuþBuhãescu se obliga sãfacã demersurile nece-sare pentru revigo-rarea unitãþii medicalede acolo ºi sã o trans-forme în spital social.„Am cerut în urmã cuceva timp, constituireaunei comisii de analizãa activitãþii desfãºuratãla acea unitate medico-socialã. Ea nu aredeloc activitate, deºiare un numãr de 6angajaþi, sau poate aumai rãmas 4. dar faptul cã 6 oameni aulucrat o perioadãîndelungatã, fãrã sãaibã obiect de activi-tate, este un semn deîntrebare. Am cerut ºi

un raport al cheltu-ielilor, dar am fosttrimis de la unii la alþii.(...) Am spus cã tre-buie sã gãsim soluþii ca din 2014 sãfuncþioneze aceastãunitate ºi am fãcut ºicalculele necesare. (...)În rãspunsul primit,însã, mi s-a spus cã nus-a putut face nimic ºi cã, din discuþiile purtate cu CsekeAttila, ministrulSãnãtãþii, acesta i-acomunicat cã GuvernulBoc are program deînchidere a spitalelordin România ºi nici nuse pune problema înfiinþãrii unei unitãþinoi. Chiar joi, 30octombrie, avemºedinþã de consiliu ºiam fãcut o propunere,un proiect de hotãrâre,prin care cer anulareaHCL nr. 4 din 2010,

care îl împuternicea pe primar sã efectuezedemersuri sã trans-forme unitatea medi-calã în spital social,chiar dacã aceastãdenumire nu existã ºidin start hotãrârea eciudatã”, a declaratDaniel Moraru, consilier local.

Situaþia e fãrãprecedent ºi numaianul trecut, cu perso-nalul de acolo primãriaa cheltuit aproape100.000 de lei, întimp ce bolnavii cer

echipajul SMURD dela Lupeni. Colacpeste pupãzã,Dãnuþ Buhãescu aºi cerut reziliereacontractului cuSalvital, pe motivcã instituþia nu maiare sediul în oraºulsãu. „Eu nu ºtiu de ceprimarul e pornitîmpotriva acestei insti-tuþii sanitare, care araduce beneficii oame-nilor ce ar putea primiaici îngrijiri medicale,dar ar aduce un bene-ficiu ºi localitãþii, pen-

trucã acolo ar putea lucra16 sau chiar mai mulþioameni, care ar aducevenituri la bugetullocal”, a mai adãugatDaniel Moraru, consili-er PRM din Uricani.

Moraru a fãcut ºi uncalcul ºi, dacã unitateamedicalã ar aveanevoie de 100.000 de

lei ºi nu se gãsesc înbuget, primarul arebani pentru alte acti-vitãþi.

„Vreau sã vã spuncã dãm din bugetullocal în jur de 2 mili-arde (n.r lei vechi), laClubul Sportiv – ogaurã neagrã, fãrã performanþe ºi altedouã miliarde de leivechi merg cãtre bisericã – lucru lãuda-bil, dar eu cred cãreducând resursele, amputea gãsi bani pentru unitatea medicalã, dar nu se doreºte”, a precizat Moraru.

Unitatea medi-calã de la Uricania fost contruitã înanii comunismu-lui, dar cei careau venit dupã au

considerat cã esteprost dimensionatã

ºi circuitele suntnefuncþionale. Acum,spun cei din Uricani,medicii de familie îºidesfãºoarã activitateaîn cabinete neîncãlzite,în fosta spãlãtorie ºicei 6 angajaþi auxiliarinu au activitate, darsunt plãtiþi dela bugetullocal.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

ªase angajaþi ºi ºase medici în condiþii inumaneª ase medici de familie vor îndura ºi

în aceastã iarnã, în spãlãtoriaunitãþii medicale din Uricani, tempera-turi nu mai mari de 12 C. În plus, alþiºase oameni stau ºi nu fac mai nimic,pentru cã sunt angajaþi la centrul medical ce nu mai funcþioneazã.

R ecentele scandaluricare l-au adus în

prim plan pe ºeful PRM-ului, Vadim Tudor, dar ºipe auto-proclamatul ºef alPRM, Gheorghe Funar, i-au adus pe membrii par-tidului din Hunedoara înipostaza de a alege.

Mihai Gabriel Irimie,preºedintele PRM Hunedoara,sosit în vizitã la organizaþia dinPetroºani, a declarat cã ei îlsusþin pe Vadim. „Nici nu sepune altfel problema. Suntemuna dintre primele 4 organiza-þii PRM din þarã, care are putere în acest moment ºi amdecis sã îl sprijinim pe CorneliuVadim Tudor”, a spus Irimie,primarul comunei ªoimuº.

Mai mult, PRM Hunedoarase pregãteºte dealegerileeuroparlamentare ºi nu excludepentru asta alianþe. „Ne-amgândit la PNL ca o eventualãalianþã, dar avem variante ºi decandidaþi chiar din judeþul nos-

tru”, a mai adãugat Irimie. PRMs-a destrãmat în ultima

vreme, însã cei care conducaceastã formaþiune nu excludnici sã posibilitatea de a primiîn rândurile lor aomeni care auplecat. Asta pentru cã mulþi audezertat atunci când partidulnu a mai fost pe val. Un numevehiculat în Valea Jiului, estecel allui Dorel ªchiopu, fostulpreºedinte al PRM Vulcan ºi

fost vicepreºedinte al PRMHunedoara, care e aºteptat sãrevinã, dacã va dori. Acesta,însã, a refuzat oferta. „eu amplecat dupã 16 ani de muncãsilnicã în PRM. Decizia nu afost una de moment, aºa cã nu mai revin. Le mulþumescpentru ofertã”, a fost opinialui Dorel ªchiopu.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

PRM Hunedoara, de partea lui Vadim

Page 14: CVJ Nr 484, joi, 31 octombrie

Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 Octombrie 201314 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Zi bunã, în care totul vã mergedin plin. Sunt favorizate activ-itãþile noi ºi relaþiile cu parteneriide afaceri. Puteþi investi, pentrucã este o perioadã în care puteþirezolva orice problemã financia-rã. Spre searã, primiþi musafiridin altã localitate.

Dimineaþa intervin evenimenteneprevãzute ºi nu vã puteþirespecta programul. Nu vã îngri-joraþi, pentru cã schimbãrile suntfavorabile! Faceþi cunoºtinþã cuo persoanã mai în vârstã, carevã ajutã sã demaraþi o activitateextraprofesionalã. Evitaþi specu-laþiile financiare.

Zi favorabilã studiului, cãlãtoriilorîn interes personal ºi comunicãrii.Optimismul ºi ambiþia vã ajutã sãtreceþi mai uºor peste o deziluziesentimentalã. Sunteþi activ însocietate ºi simþiþi cã prietenii vãsunt aproape. Nu neglijaþi odihna.

Aveþi noroc ºi reuºiþi sã treceþipeste orice obstacol. Puteþi sãterminaþi cu bine aproape oricevã propuneþi. Este o zi bunãpentru studii aprofundate, exam-ene, lucrãri ºi proiecte. Relaþiilesentimentale sunt foarte bune.

Vã puteþi îmbunãtãþi considerabilsituaþia financiarã. Aveþi ocaziasã obþineþi cu uºurinþã micicâºtiguri, atât de la serviciu, cât ºide pe urma unei afaceri. Suntºanse sã faceþi o investiþie pe ter-men lung ºi planuri legate depregãtirea profesionalã.

Dimineaþa vi se oferã ocazia sãdemaraþi o afacere. Nu vãgrãbiþi, ca sã nu luaþi o hotãrâregreºitã. Pe plan sentimental,relaþiile cu persoana iubitã suntfoarte bune. Aveþi ocazia sãpetreceþi împreunã o searãromanticã.

Dacã vã aflaþi în faþa unei dilemecu privire la o micã afacere, nuezitaþi. Aveþi ocazia sã câºtigaþi osumã importantã. Nu neglijaþiproblemele de serviciu, pentru cãriscaþi o penalizare! Este reco-mandabil sã fiþi cumpãtat.

Dimineaþa vã preocupã anumiteprobleme juridice legate de afac-eri. Sunteþi nevoit sã alergaþipuþin, dar rezultatele sunt pemãsurã. Dacã trebuie sã faceþicheltuieli mari, nu vã faceþi griji!

Astãzi aveþi noroc la examene.Puteþi sã luaþi decizii importante,cu bãtaie lungã în viitor.Dimineaþa aflaþi cã veþi pleca într-o delegaþie. Aveþi rãbdare ºi pãs-traþi-vã optimismul!

Schimbãrile de la serviciu vãoferã ocazia sã vã asumaþi noiresponsabilitãþi. ªefii ºi colegii vãapreciazã iniþiativele. Spresearã, s-ar putea sã primiþi veºtibune de la o rudã îndepãrtatã.

Vã puteþi ocupa de afaceri ºiaveþi ocazia sã finalizaþi lucrãriîncepute mai demult. Sunteþibine dispus ºi aveþi capacitateasã luaþi decizii corecte cu privirela problemele financiare. Este ozi favorabilã comunicãrii.

Sunteþi optimist, ceea ce vã ajutãsã depãºiþi mai uºor grijile de zicu zi. Dupã-amiazã faceþi planuride cãlãtorie împreunã cu întreagafamilie. Nu vã bazaþi decât pebanii pe care-i aveþi în casã!

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:00 Parteneri de week-end (r)10:30 Viaþa dublã a lui EddieMcDowd 11:00 Viaþa dublã a lui EddieMcDowd 11:30 Viaþa dublã a lui EddieMcDowd 12:00 Cãlãtor pe viaþã12:30 Tribuna partidelor parla-mentare 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncescîn România 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:50 Lozul cel mare 17:45 Dispãruþi fãrã urmã (r)18:15 Maºini, teste ºi verdicte (r)18:45 Clubul celor care muncescîn România

7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Mama l-a pupat peMoº Crãciun (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Dragoste la a douavedere17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Fotbal Cupa României:Rapid - ACS Petrolul22:30 ªtirile Pro TV

10:30 Cireaºa de pe tort (r)11:30 Teleshopping 12:00 Poveºti din jurul lumii 12:30 Teleshopping 13:00 Dragostea trece prinstomac 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r)15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r)16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Fii pe fazã! 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort20:30 Eraser

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 212:00 Destinul regelui13:15 Pastila Vouã (r)13:45 Mica mireasã (r)14:45 Sã v-amintiþiDuminica... (r)15:30 Copii contra pãrinþi (r)17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Suflete pereche21:15 Conspiraþia iataganelor

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reg-uli16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Roata norocului22:15 WOWbiz0:30 ªtirile Kanal D (r)

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii

10:45 Maricruz (r)11:45 Teleshopping 12:00 Iubiri vinovate (r)13:00 Teleshopping 13:30 Îngeri pierduþi (r)14:30 Triumful dragostei15:30 Suflet de gheaþã16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Diamantul nopþii18:30 Maricruz19:30 Iubiri vinovate20:30 Îngeri pierduþi21:30 Furtunadin adâncuri22:30Poveºtiri denoapte23:00Cancan.ro23:30Friendzone0:00 Îngeri

9:45 Gimnastica de dimineaþã10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special11:45 Digi Sport Show12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Milan - Lazio13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Milan - Lazio14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European15:00 ªtirile Digi Sport15:15 Rezumat EuropaLeague16:00 Fotbal Club 16:30 Fotbal: Oþelul Galaþi -Corona Braºov 17:15 Fotbal Club 17:30 Fotbal: Oþelul Galaþi -Corona Braºov 18:15 Fotbal Club

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Next Star 23:00 Un show pãcãtos

Page 15: CVJ Nr 484, joi, 31 octombrie

Î mi aduc aminte cucât entuziasm eu

ºi colegii mei dinminerit am întâm-pinat anul 1990. Am crezut cu toþii cãValea Jiului vacunoaºte o etapã deplinã dezvoltare, cãmineritul va fi moder-nizat ºi cã siguranþaminerilor în subterannu va mai fi pusã subsemnul întrebãrii.

Încet-încet realitateatranziþiei ºi a aºa ziseieconomii de piaþã aînceput sã muºte din speranþele noastre. A venit apoi luna septem-brie a anului blestemat1997 când politicul ahotãrât peste capeteleoamenilor din Vale, ºi cuajutorul unor complicitãþimai mult sau mai puþinevidente din lumea sindi-calã ºi a administraþieiminelor, care va fi viitorulnostru, al celor de aici.Am spus blestemat cãcitot ce s-a întâmplat dupã1997 a fost în defavoareaVãii Jiului, prin:

- reducerea numãruluide angajaþi din sistemulminier de la aproape 50

de mii la un pic peste 5mii;

- eliminarea angajãrilorîn sistemul minier, lãsândpe drumuri mii de absol-venþi ai învãþãmântuluitehnic;

- scãderea producþieipe fondul îmbãtrâniriiforþei de muncã, a ieºirilorla pensie ºi a lipseiretehnologizãrii ;

- pierderea pieþelortradiþionale de desfacere acãrbunelui, în judeþ ºi nunumai;

- depopularea VãiiJiului, de la peste 170 demii de locuitori la un picpeste 131 de mii;

- îmbãtrânireaacceleratã a popu-laþiei pe fondulsporului naturalnegativ, a scãderiinumãrului de cãsã-torii ºi a plecãriitinerilor în alteoraºe ºi chiar înstrãinãtate;

- creºtereainimaginabilã anumãrului celorfãrã loc de muncã,ce a condus lascãderea puteriide cumpãrare, la

scãderea consumului, elemente determinante în slãbirea mediului deafaceri;

- degradarea mediuluisocio-educaþional princreºterea actelor antiso-ciale, prin creºterea abandonului ºcolar;

- degradarea stãrii desãnãtate prin imposibili-tatea încheierii asigurãrilor sociale ºimedicale;

Aº putea sã continui,dar cred cã este suficientpentru oricine de bunãcredinþã sã înþeleagã cãsoarta Vãii Jiului este unadificilã, problematicã, cereclamã acþiuni rapide,hotãrâte. Aceeaºi reali-tate la care m-am raportateste reflectatã ºi în ziarulAdevãrul din data de28.10.2013, sub titlul „Valea Jiului intrã în fali-ment odatã cu mineri-tul”(http://adevarul.ro/stiri-econamice/valea-jiului-intra-faliment-odata-mineritul-1_526d46abc7b855ff568778ee/index.html). Amfãcut apel ºi la acest articol pentru a demontatirada unui inginer miner,

lider de sindicat ºi dinsearã în searã moderatortv. care vede realitateaVãii Jiului printr-o opticãuºor diferitã, oarecum înlumina unor indicaþii departid...probabil din careface parte.

Nu cumva acest liderde sindicat, care se vrea ºiformator de opinie, esteasemãnãtor celor care aucontribuit la distrugereamineritului odatã cu1977, prin modificareaadevãrului, vânzând iluziicã va fi bine? Ceurmãreºte acest lider desindicat, nu cumva repetãacelaºi bine ca ºi cei din1997? Am vãzut cât de„bine” a fost, ºi simþimcât de „bine” e! Oameniis-au mai trezit ºi auînceput sã-ºi dea seamacã „piesa este veche, doaractorii sunt noi”. Dinpãcate nu este un caz singular, toþi acesti lideride sindicat fragmenteazãmiºcarea sindicalã, fãcândjocul mediului politic îninteres personal.

Peste un an-doi vomvedea cine a avut drep-tate!

PetrPetre e LUNGOCI LUNGOCI

Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 Octombrie 2013 Actualitate 15

NATALIA ARENEVOIE DE

NOI!Ar fi vrut sã fie în banca de la

ºcoala din Petrila, dar acum e la spi-tal. Natalia e un copil de 11 ani, dinPetrila, premiantã, dar care trãieºteo dramã ce o þine imobilizatã într-ocapcanã. Copilãria ei depinde de8.000 de euro, pe care familia sanu îi are. Totul s-a întâmplat într-ozi fatidicã, atunci când era împreunãcu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferulunui TIR i-a izbit în plin. A stat sãp-tãmâni în spital, iar acum arenevoie de o protezã, ca sã poatã fidin nou copilul premiant, de carepãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma aci-dentului, un diagnostic complicat: politraumatismcranio-cerebral, dar ºi un traumatismtoraco-abdominal. Abia luase premi-ul I la un concurs denumit “Centuramea de siguranþã” ºi s-a trezit imobi-lizatã la pat. Tragicul sãu destin arputea fi remodelat, dacã o ajutãm.Natalia are nevoie de o protezã cese fabricã doar în Elveþia ºi în acestezile e la un spital din Bucureºti, undeaºteaptã ca pãrinþii sãi sã facãimposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!Nr. Cont

5675710247959RON01 BANCPOSTTitular cont: Bãran Mariana

VÂNZÃRIVând teren intravilan,

zona Valea Ungurului -Vulcan, în suprafaþã de2600 mp. Acces auto,aproape de DN66, cu util-itãþi. Preþ, 8 euro/mp,negociabil. Contact0722448428.

Vând teren intravilan însuprafaþã de 800 mp în zonaparc Brãdet. Contact0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zonaPoarta 2 Gerom la stradã.Relaþii la 0734.543.820 Vînd teren ºi casa P+1 în

Târgu-Jiu, str. George CoºbucNr. 2A, realizatã ºi finisatã în2000 cu toate utilitãþile: apã,gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.Suprafaþã de teren 800 mp.Anexe: beci suprafaþã de 30mp, garaj dublu pentru 2 auto-turisme. Preþ negociabil.Telefon: 0727/874 449

OFER MEDITAÞII la matematicã, orice

nivel, pentru recuperareamateriei, însuºirea

cunoºtiinþelor de bazã,pregãtire pentru teze,

testãri, examene.

Relaþii la telefon0254. 513.705 sau

0761.603.160

VALEA JIULUI, un vis frumos la timpul trecut

Page 16: CVJ Nr 484, joi, 31 octombrie

Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 Octombrie 201316 Actualitate

LuizaANDRONACHE

În Sala Senatului,la ora 14.30, con-ducerea UniversitãþiiPetroºani împreunãcu toþi membriiConsiliului deAdministraþie alClubului ªtiinþa, auînmânat cupa ºimedaliile venite dela Feranþia Românãde Rugby, astadupã ce bãieþii de laªtiinþa au câºtigatlocul 3 în campi-onatul naþional.

“ Sunt bucuros

cã pot sã particip laacest eveniment.ªtiu cã bãieþii dinechipã au dat tot ce

au avut mai bun înacest campionat ºinoi toþi suntemmândri de ei ”, ne-adeclarat DacianCiodaru,preºedintelesecþiei de Rugbydin cadrulClubului ªtiinþa.De-a lungul ultim-ilor ani, echipa

de Rugby ªtiinþa aadus multe medaliiºi titluri Universitãþiide la Petroºani.

MariusMITRACHE

Pentru cei carepreferã sã dea jos dinkilogramele în exces,sã îºi defineascãmuºchii, sau pur ºisimplu sã se întreþinã,ofertele sunt dinbelºug. La Casa deCulturã Ion Dulãmiþãfuncþioneazã cea maiinteresantã ºi binedotatã salã de sportdin Valea Jiului, “Body-Zone”, iar aici laorice orã existã clienþi.Pe lângã aparatelecardio de ultimã gen-eraþie, aici ai parte de

o gamã variate deaparate, toate pentruca la sfârºitul unuiantrenament sã obþiun corp frumos ºisãnãtos. “ Vin înfiecare zi de dimineaþã

pentru cã aºa m-amobiºnuit. Mã intere-seazã în primul rândsã fac miºcare, sã mãsimt bine, iar aici amtoate aparatele decare am nevoie”,

spune Dan. Cei maiconºtiincioºi sunt însãpersoanele trecute dea doua tinereþe, caresunt un exemplu pen-tru toþi. Printre ei senumãrã ºi “Bunicul”,un pensionarcare a reuºit operformanþãdemnã deinvidiat deoricine. Îndoar douãsãptãmâni adat josaproape 8kilograme, cuantrenamentºi un regimalimentarrecomandatde unnutriþionist. “Am pus pariucu bunicul cãnu ajunge la90 de kilo-grame, avea96 de kilo-grame, îndouã sãp-tãmâni. Dupã

douã sãptãmâni nunumai cã nu a ajuns la90 de kilograme, bamai mult, a scãzut la88 de kilograme.

O performanþãdemnã de menþionat

pentru o persoanã depeste 60 de kilo-grame”, spune Marius.De menþionat cãpreþurile sunt accept-abile, iar administratorii sãlii“Body-Zone” promitpromoþii ºi oferteextrem de atractiveastfel încât oricinedoreºte sã facã puþinãmiºcare sã aibã acces.

Copiii, invitaþi la teatru

C âteva sute de copii din Petroºani au fost invitaþi ieri la teatru.

Micuþii spectatori au avut ocazia de aurmãri piesa “Scufiþa Roºie” precum ºi un mixaj de alte poveºti.

„Consider cã astfel de manifestãri sunt extrem de utile.Cu atât mai mult cu cât cei mici au ocazia de a se întâlni cu personajele lor favorite din basme: aºteptãmcu nerãbdare urmãtoarea acþiune de acest gen”, adeclarat Elena Gîrjob, profesor învãþãmânt primar.La acþiune au participat (activ) elevii de grãdiniþã ºi ceidin clasele 1-4 de la douã unitãþi ºcolare din Petroºani.

Mircea NISTOR

Nebunie curatã!Un pensionar a slãbit aproape 8 kilograme în douã

sãptãmâni la sala de forþã

F ie cã preferã sã alerge în aer liber, sau sã facãsport într-o salã specializatã, tot mai mulþi

locuitori din Petroºani aleg sã se menþinã în formã ºisunt tot mai interesaþi de modul în care aratã. Vorbimde tineri, dar ºi de persoane care au trecut de a douatinereþe “ bunicii” din sãlile de forþã. Iar administratoriisãlilor de forþã susþin cã în ultima vreme tot mai multepersoane ºi-au dat seama cã au nevoie de miºcare ºi celpuþin o orã pe zi vin la salã.

Rugbyºtii de la ªtiinþa, medaliaþi

M embrii formaþiunii derugby din Dealul

Institutului, ªtiinþa Petroºani, aufost premiaþi ieri, într-un cadrufestiv de conducerea Universitãþiiºi a Clubului Sportiv.