CVJ, Nr. 321, Joi, 7 martie 2013

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 321

Joi, 7 Martie 2013

AmbasadorulCanadei sperã caproiectul minierde la Certej sãiasã din impas

P rezent în Valea Jiului,într-o vizitã mai mult

informalã, ambasadorulCanadei al Bucureºti,Philippe Beaulne, ºi-aexprimat speranþa caproiectele privindredeschiderea minerituluiaurifer la Certej ºi RoºiaMontanã vor depãºi impasul în care se aflã.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 5-A5-A

Unde sunteþi,moldovenii mei?!

Î ntr-un cadru festiv, la Petroºani, s-a

lansat ideea instituirii”Zilei momârlanului” pen-tru a transforma în sãrbã-toare portul ºi tradiþiileVãii Jiului.

>>> P>>> PAGINILE 6-7AGINILE 6-7

DeputatulMonica IacobRidzi solicitãParlamentului

servicii medicalegratuite pentrugravide ºi un

ajutor financiarde 500 de leipentru fiecare

nou nãscut>>> P>>> PAGINILE 8-9AGINILE 8-9

Câinii comunitari adunãedilii hunedoreni

P rea mulþi câinivagabonzi pe

stradã!>>> P>>> PAGINAAGINA 1111

Alertã alimentarãSute de kilograme de macrou

infestat, vândute în Valea Jiului

Î n cel puþin 12 magazine alimentare din Valea Jiului s-a comercializat macrou congelat infestat cuun parazit. Macroul congelat a fost importat din Insulele Feroe ºi conþine un parazit foarte periculos

pentru sãnãtatea omului. Viermele poate provoca probleme de sãnãtate consumatorilor chiar ºi mort.>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 Martie 20132 Utile

Vrei ca afacereata sã fie cunoscutã?

Vrei sã tedezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi deafaceri?

Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN, MonikaIoan DAN BÃLAN, MonikaBACIUBACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

VVrreemmeeaa îînn VVaalleeaa JJiiuulluuii

LLuuppeennii

VVuullccaann

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPeettrrooººaannii

PPeettrr ii llaaÎncepând cu 1 noiembrie2012 auloc audienþe lasediul societãþii dinPetroºani, str. Cuza Vodãnr. 23 dupã urmãtorulprogram:Miercuri, 13:00 - 15:00· ªef Dep. economic -Mariana Matrica· ªef Dep. Producþie –

Cristian IonicãJoi, 10:00 - 12:00 · Director General - CostelAvram · ªef Dep. Exploatare -Florin Donisa· ªef Birou Juridic –Adriana Dãian

Director General,Costel AVRAM

AAAAppppaaaaSSSSeeeerrrrvvvv IIIInnnnffffoooorrrrmmmmeeeeaaaazzzzãããã

Casa de Culturã,

Str. 1 Decembrie

1918, nr. 100

Petroºani

Telefon

0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:45 Suflete pereche (r)10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 Teleshopping 12:15 Vouã (r)12:30 Aventurile lui Sinbad 13:30 Vânãtorii de sclavi 15:00 Teleshopping 15:15 Copii contra pãrinþi (r)16:40 Aventurile lui Sinbad 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereches

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 11:00 În gura presei 11:50 Mireasã pentru fiulmeu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiulmeu16:00 Observator

17:00 Acces Direct19:00 Observator20:00 Observator special 20:30 Adâncul albastru 22:45 Un Show Pãcãtos1:00 Observator (r)

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Mai multe versiuniale mele (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Dragoste de tatã 17:00 ªtirile Pro TV17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:00 Fotbal EuropaLeague: Steaua - Chelsea22:00 ªtirile Pro TV22:30 Febra roºie

10:30 Medium 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci13:00 Teleshopping 13:30 Iubiri secrete (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Galileo 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r)17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18

19:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Ajutor!

9:45 Legendele palatului:negustorul Lim Sang-ok 10:30 Ora de business (r)11:20 Pe scurt despreorice11:30 Cu drag, de Mãrþiºor12:30 Oameni care auschimbat Lumea12:40 Zeul rãzboiului (r)13:20 Zeul rãzboiului (r)14:00 Telejurnal 14:45 Interes general 15:15 Teleshopping 15:30 Akzente 16:45 Lozul cel mare 17:40 Zeul rãzboiului 18:20 Zeul rãzboiului 19:00 Ora de business 19:45 Sport20:00 Telejurnal 21:00 Prim plan 22:10 Ultima ºansã 0:50 Ora de business (r)

Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 martie 2013 Actualitate 3

Carmen COSMANMaximilian GÂNJU

În cel puþin 12 maga-zine alimentare din ValeaJiului s-a comercializatmacrou congelat infestatcu un parazit. Deja aufost descoperite nereguliîn mai multe judeþe aleþãrii, printre care ºi înHunedoara, unde auajuns 320 de kilogramede peºte importat dininsulele Feroe de cãtre ofirmã din Bucureºti.

“O parte din cantitateade peste 60 de tone aajuns la un depozit dinBihor ºi de aici în maimulte judeþe, printre careHunedoara, Timiº, Arad,Sãlaj, Maramureº, Dolj,

Cluj. În judeþulHunedoara a ajuns ocantitate de 320 de kilo-grame de peºte, care s-avândut deja în 12 maga-zine din Valea Jiului.Cantitãþile fiind mici, s-audat imediat ºi probabildeja au fost consumate”,a declarat ºeful DirecþieiSanitar-Veterinare ºi pen-tru Siguranþa Alimentelor(DSVSA) Hunedoara,Ioan Dumbravã.

Acesta a precizat cãoamenii nu au de ce sãse teamã. ParazitulAnisakis, cu care se pre-supune cã este infestatpeºtele, este unul evisce-ral, adicã se localizeazãîn intestine ºi nu a fostdescoperit ºi în muscu-

laturã. Prin urmare, reprezen-

tanþii DSVSA spun cãoamenii nu au fost infec-taþi, iar pânã acum nu aufost înregistrate cazuri depersoane care sã sesimtã rãu în urma con-sumului peºtelui din acestlot.

M acrou periculos

retras din galantareledin Valea Jiului

Mai bine de 160 dekilograme de peºte a fostretras din mai multeunitãþi alimentare dinValea Jiului în urma aler-ta alimentarã declanºatãla nivelul judeþuluiHunedoara. Cele 160 dekilograme de peºte con-gelat suspectat deinfestare cu parazitulANISAKIS au fost retrasedin mai multe unitãþi dealimentaþie publicã dinvestul Vãii Jiului, dinlocalitãþi ca Vulcan sau

Lupeni. Peºtele oceanic a fost

livrat de cãtre un furnizordin Bihor în mai multezone ale þãrii, iar dupãdeclanºarea

alerteialimentare îndata de 4 martie, pelângã inspectorii sanitar-veterinar ºi firma ºi-aretras o cantitate depeºte distribuit.

„Este o cantitate multmai mare la nivel dejudeþ, acþiunea este încãîn derulare ºi cantitateaar putea creºte. Seacþioneazã nu numai înHunedoara ci în toatejudeþele pentru cã firmacare a distribuit este din

Bihor ºieste osocietatemare.

(…) Dindata de 4

martie amînceput acþiunile

de control ºi cumdescoperim prin acestecantitãþi de peºte de lavânzare”, a declarat dr.Gheorghe Cristea, ºefulCSVSA Vulcan. Peºteleinfestat cu parazitulANISAKIS este periculospentru consumatori maiexplicã medicul Cristea,chiar dacã viermele estemort în urma procesuluide congelare a peºtelui.„Consumat de cãtre omgenereazã Anisakidoza,boalã parazitarã manifes-

tatã prin tulburãri gastro-intestinale, constipaþiealternatã cu diaree.

Dacã este o cantitateprea mare de viermipoate produce obstrucþie,dar numai dacã viermeleeste viu. Dacã peºtele secongeleazã la -35 degrade Celsiuls, iar nor-mativul impune conge-larea la -45 de gradeCelsius, viermele moare.

Numai cã, deºi dacãmoare, produsele vier-melui mort determinãstare de alergie.Determinã reacþiicutanate, înroºireaochilor, eczeme. Estepericulos chiar ºi mort”,a mai precizat ºefulSCVSA Vulcan, dr.Gheorghe Cristea.

Maximilian GÂNJU

Inspectorii sanitar–veterinariîmpreunã cu vânãtorii dinjudeþul Hunedoara au efectuato singurã campanie de vac-cinare antirabicã la vulpi ºi nudouã cum se proceda pânãanul trecut. Acum reprezen-

tanþii DSVSA Hunedoara vorsã vadã dacã vaccinarea a fosteficientã ºi s-a reuºit comba-terea rabiei.

„La noi s-a fãcut vaccinareaîn octombrie ºi noiembrie anultrecut ºi acum se pare cã varãmâne o singurã campanieanualã. Aºa sunt ultimele

instrucþiuni, iarîn cazul în carese va modificaceva vã infor-mãm.

Pentru vac-

cinarea antirabicã la vulpi afost fãcutã doar repartiþie ma-nualã a vaccinului la vizuinã,fãrã distribuþia aerianã cum s-amai fãcut. Au fost circa 2500de doze de vaccin distribuite.

Noi trebuia sã recoltãmîmpreunã cu vânãtorii cevavulpi pentru stabilirea eficienþei

vaccinului dar s-a sistat ºi acestlucru. Sunt ceva probleme lanivel central.

Precizez însã cã, deocam-datã, nu am avut nici un cazde rabie semnalat”, a declaratdirectorul Direcþiei SanitarVeterinare ºi pentru SiguranþaAlimentelor Hunedoara, dr.Ioan Dumbravã.

T este amãnunþite lalaboratorul veterinar

de referinþã

Inspectorii sanitarveterinari din judeþulHunedoara au reuºitînsã sã preleveze maimulte probe de la vulpichiar dacã nu în urmaunei vânãtori, iarmostrele vor fi trimiseastãzi-joi 7 martie cãtreLaboratorul Naþional deReferinþã al ANSVApentru a se stabili dacã

animalele au rabie.„Acum avem zece probe

luate din judeþul nostru dar ºi

Timiº ºi Arad pentru cã suntarondate tot la noi.

Mâine (n.r. joi) pleacãmaºina la Bucureºti pentru aduce probele pentru confir-marea diagnosticului, dar ºipentru alte metode de deter-minare a rabiei. Aceasta esteprocedura ºi se poate facedoar la laboratorul de referinþãal ANSVSA”, explicã direc-torul DSVSA Hunedoara.

Acþiunea de vaccinare avulpilor împotriva turbãrii seînscrie în cadrul unui progra-mului strategic derulat la nivelnaþional.

Pe întreg teritoriul þãrii aufost distribuite aproximativ59.000 de doze de vaccinantirabic, sub formã de momelivaccinale pentru vulpi, iar înparalel s-a desfãºurat ºi o cam-panie de informare a popu-laþiei cu privire la realizareaacþiunilor de vaccinareantirabicã a vulpilor.

Î n cel puþin 12 magazine alimentaredin Valea Jiului s-a comercializat

macrou congelat infestat cu un parazit.Macroul congelat a fost importat dinInsulele Feroe ºi conþine un parazitfoarte periculos pentru sãnãtatea omu-lui. Viermele poate provoca probleme desãnãtate consumatorilor chiar ºi mort.

AA ll ee rr tt ãã aa ll ii mm ee nn tt aa rr ãã

SSSSuuuu tttt eeee ddddeeee kkkk iiii llll oooogggg rrrraaaammmmeeee ddddeeee mmmmaaaacccc rrrroooouuuu iiii nnnn ffff eeee ssss tttt aaaa tttt ,,,, vvvvâââânnnndddduuuu tttt eeee îîîî nnnn VVVVaaaa llll eeeeaaaa JJJJ iiii uuuu llll uuuu iiii

Probe trimise pentru depistarea vulpilor turbate

D irecþia Sanitar Veterinarã ºi pentruSiguranþa Alimentelor Hunedoara a trimis

la laboratoarele din Bucureºti zece probe prele-vate de la vulpile din fondul cinegetic care vor fisupuse unor analize amãnunþite. Inspectorii vorsã se asigure dupã vaccinarea vulpilor cã nuexistã un potenþial focar de rabie în judeþ.

Mircea NISTOR

Celelalte aºteaptã sã fieînchiriate, dar, amatorii camlipsesc. “Boxele de la etajau înregistrat, în ultimaperioadã, o regresie în ceeace priveºte solicitãrile pen-

tru închirierea acestora. Nude alta dar, dupã cum amobservat, urcarea celorcâteva trepte reprezintã unimpediment pentru eventu-alii cumpãrãtori iar comer-cianþii nu mai doresc sãînchirieze, din lipsã de

cumpãrãtori, respectivelespaþii. Scãdereavânzãrilor i-a îndemnatpe mulþi dintre comer-cianþi sã-ºi încetezeactivitatea. Numai anultrecut i-am pierdut pe 6dintre aceºtia iar boxeleau rãmas goale”, a precizatIoan Pristavu, administra-torul Pieþelor din Petroºani.

Chiar dacã au mai fostînchiriate, din când în când,boxele de la etaj nu s-aubucurat de un asalt al celorinteresaþi sã cumpere pro-duse sau sã serveascã o

cafeasau un

sendvici. Mãrturie în acestsens stã un restaurantchinezesc care a rezistatdoar 3 luni de zile, dupãcare patronul acestuia afost nevoit sã tragãobloanele.

Etajul halei, o afacere proastã

S paþiile amplasate la etaj, în incinta haleiPieþei Agroalimentare Centrale din Petroºani,

sunt ocolite atât de cãtre comercianþi cât ºi decãtre eventualii cumpãrãtori. În prezent, dintrecele 12 boxe disponibile, doar 4 sunt ocupate.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 martie 20134 Actualitate

Mircea NISTOR

Câteva mii dintrelocuitorii Vãii Jiului trãiesc ºi muncesc astãzi,în special, în Italia ºiSpania. Cu toþii au plecatiniþial, pentru doar câtevaluni de zile, dar între timp ºi-au adus ºi familiile alã-turi de ei. „La început mi-a fost foarte greu ºiam vrut de câteva ori sãrevin acasã. Între timpînsã, mi-am gãsit de lucruca ºofer ºi acum câºtigbiniºor, oricum mult maibine decât în Valea Jiului.Mi-am adus ºi soþia ºicopiii în Spania. De atun-ci au trecut câþiva ani ºicei doi copii au începutºcoala în limba spaniolã.Acum au 11, respectiv

12 ani ºi vorbesc maibine spaniola decât româ-na. Nici eu, nici ei, numai dorim sã neîntoarcem acasã, decât învacanþe”, a spus VasileMihãilescu, plecat „afarã”în urmã cu 8 ani, dupãce s-a disponibilizat de lao minã din Petroºani.Cornelia, soþia acestuia,spune cã încã îi este dorde Valea Jiului, dar nu s-ar mai întoarce nicio-datã acasã. „Ne lipseºtepânã ºi aerul din Vale,dar nu vom mai revenidecât în vacanþe. Lucrezca menajerã la douãfamilii ºi câºtig bine.Acasã, dupã ce am termi-nat liceul, nu am reuºit sãmã angajez nicãieri. Estefoarte greu printre strãini,

dar acum suntem maimulþi români ºi ne simþimaproape ca acasã”, a pre-cizat Cornelia Mihãilescu.

Alþi tineri plecaþi dinValea Jiului au ajuns pânãpe malul Atlanticului, înPortugalia. „Inima meatot pentru România batedar, în Petroºani, nu mãmai întorc. Am plecat înPortugalia în anul 2002,pentru cã nu gãseamnimic de lucru acasã. M-am însurat aici, înLisabona, cu o româncãdin Turda ºi mai venim înþarã doar de Paºte sauCrãciun. Singurul lucrucare mã mai leagã deValea Jiului este faptul cãdoresc sã le asigurpãrinþilor mei rãmaºiacasã, un trai cât de câtnormal”, a precizatCosmin Marcu, plecat înexil la vârsta de 21 deani.

Încet-încet, Valea Jiuluipare a se transforma într-un fel de salã deaºteptare. Cei mai mulþidintre cei rãmaºi acasãsunt copiii ºi vârstnicii. Întimp ce primii abiaaºteaptã ºi ei sã pleceprin lume dupã pãrinþi,ceilalþi, ajunºi aproape degara de destinaþie, sperã

ca mãcarurmaºii lor sãprindã o zi maibunã. Dinpãcate, aceastãzi pare a fi totmai îndepãrtatãºi nici nu maipoate fi „prin-sã” în România,ci în exil, printre strãini.Acolo unde, pelângã adversi-tateabãºtinaºilor,românii ajunºi pemeleaguri strãine suntprost plãtiþi (în compara-þie cu autohtonii) ºi înplus, trebuie sã îndure ºiura acestora, care nu-ivãd cu ochi buni pe ceiveniþi de aiurea ºi care lesuflã locurile de muncã.„Într-adevãr, suntem prostplãtiþi dar, câºtigãm de 10ori mai bine caacasã. În doarcinci ani,lucrând împre-unã cu soþia,am reuºit sã necumpãrãm ogarsonierã.Dacãrãmâneamacasã ºi acumane cãutam casãºi loc demuncã. ÎnRomânia nuconteazã cineconduce þara.

Se schimbã la patru aniPSD-ul cu PDL-ul, sauPNL-ul, dar politicieniirãmân aceiaºi. O mânã ospalã pe alta, iar noitinerii, nu mai avem loc.O sã revin acasã când vorfi locuri de muncã bineplãtite ºi pentru noi,adicã niciodatã”, a spusNicu Bulgaru, care decâþiva ani trãieºte ºi

munceºte în Dublin,Irlanda. În acest timp, înþarã, numãrul românilor ascãzut cu câteva milioane.Situaþia este valabilã ºipentru Valea Jiului unde,în prezent, mai locuiescdoar aproximativ100.000 de persoane,comparativ cu aproape150.000, în urmã cu 20de ani.

Au plecat ºi nu se mai întorc

D e câþiva ani, pentru milioane deromâni, „acasã” înseamnã Spania,

Italia, Portugalia, Franþa, Germania,Irlanda sau Marea Britanie. Chiar dacãaproape toþi au spus la plecarea dinRomânia cã se vor întoarce acasã, dupãce vor face un ban pe afarã, foarte puþi-ni au revenit în locurile de baºtinã. Deºipâinea printre strãini este ceva mai„neagrã”, se pare cã tot mai bine esteprin Europa de Vest...

Diana MITRACHE

„La întîlnirea pecare am avut-o, ampurtat discuþii legate dePetroºani, de alternati-va la minerit, fie cã eturism, fiealceva ºiam punc-tat diverseposibilitãþide colabo-rare cudiferiþiinvestitori,dacã va fiinterespentru zona noastrã”,a declarat TiberiuIacob Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani.

AmbasadorulCanadei este pentru

primadatã înPetroºani,dar arecunos-cut cã einteresat

de studiile pe care lefac specialiºtii de aiciîn domeniul exploatãriiresurselor mineraleutile. În plus, a gãsit oserie de similitudini

între aceastã zonã ºicele industriale dinCanada. „E o plãceresã vin aici. Sunt pentruprima datã aici, undeam descoperit un oraºistoric, bazat pe mine-rit, asemãnãtor cumulte oraºe canadiene.Aici aveþi ºi o universi-

tate specializatã peminerit, unde amprezentat o lucrarepe tema minerituluiresponsabil.Petroºaniul, la fel caºi multe alte oraºedin lume, ca ºi multedin Canada, e în fazade diversificare aactivitãþii ºi acestaspect l-am discutatcu primarul dinPetroºani. Am discu-

tat despre posibilitãþilelegate de turism, deiarnã ºi chiar pentrucelelalte anotimpuri ºidespre activitãþi”, adeclarat, la Petroºani,Philippe Beaulne.,ambasadorul Canadeiîn România.

Ambasadorul a vor-bit ºi despre investitoriicanadieni care auinvestit în Hunedoaraîn exploatarearesurselor minerale ºi afost ºi la Universitateadin Petroºani, unde asusþinut o lucrare cutema:„Responsabilitateasocialã corporativã îndomeniul exploatãriiresurselor naturale ºiasigurarea dezvoltãriidurabile”.

Ambasadorul Canadei avenit la Petroºani

Diana MITRACHE

„Situaþia e grea, dar nudiferã cu nimic faþã decea de acum 23 deani. Mereu amspus cã situaþiaminerilor e grea,dar cei care aucondus þara i-auignorat pemineri. Acum eun moment defoarte mari aºtep-tãri ºi unul de coti-turã. Valea Jiului poate

sã salveze mii de locuri demuncã ºiaici mã refer la acestComplex Energetic”, a

declarat CristianResmeriþã, deputat de

Valea Jiului.Resmeriþã a mai

susþinut la Petroºanicã, important, pen-tru minerit, va fipreþul huilei ºifuncþionalitatea

ComplexuluiEnergetic. „Patru

unitãþi miniere au fostºterse de datorii. Se pre-

conizeazã intrarea pe piaþã agigantului numit ComplexEnergetic, dar important e sãgãsim un cadru legal pentru aobþine acel preþ al cãrbunelui.Trebuie sã facem în aºa fel încâtacest Complex sã funcþioneze,pentru cã altfel, toatã muncanoastrã va fi în zadar”, a maiadãugat Cristian Resmeriþã.

Lupta pentru minerit e în toiºi, pentru toþi, important a ajunssã fie preþul Giga Caloriei, însã,negocierile sunt încã în plinãdesfãºurare.

A mbasadorul Canadei, PhilippeBeaulne s-a întâlnit la

Petroºani cu primarul Tiberiu IacobRidzi ºi cu conducerea Universitãþiidin localitate. Prima vizitã a fost unbun prilej pe care cei doil-au folositpentru a se informacu privire la pla-nurile care ar putea fi comune.

E bine cã se cade la învoialã

P oliticul, administrativul ºi sindicatele începsã vorbeascã aceeaºi limbã, când vine vorba

despre mineritul de huilã. Asta spune acum depu-tatul Cristian Resmeriþã, care considerã cã e tim-pul sã facã toþi factorii decizionali un front comun.

”Sãptãmâna trecutã avem aprobatreferatul de cãtre domnul ministruEugen Nicolaescu vis a cis deredeschiderea spitalului Petrila saumai exact redeschiderea unei secþiide boli cronice cu 50 de paturi, 20de pãturi pentru cronici, 15 pentrurecuperãri ºi 15 pentru îngrijiri bal-neative. În acest sens vom discuta cucei de la DSP ºi cu cei de la Casa deAsigurãri ºi la Ministerul Sãnãtãþii sãvedem de unde vom primi cele 50de paturi, din planul judeþean sauvom solicita ministerului sã neaprobe din planul naþional pentru aputea pune în funcþie secþia de bolicronice de la Petrila”, a declaratVasile Jurca, viceprimarul oraºuluiPetrila.

Edilii sperã ca dupã ce vor primitoate aprobãrile de la Direcþia deSãnãtate Publicã aici sã înceapãfuncþionarea efectivã a secþiei.

”Dupã ce vom primi aprobareapentru paturi vã fi foarte rapid pen-tru cã el oricum se afla în subordineaSpitalului de Urgenþã din Petroºani ºi

atunci nu trebuie personal adminis-trativ, contabil, doar vor fi transferaþimedici ºefi de secþie, asistenþi medi-cali, îngrijitori. Logisticã existã doartrebuie aduºi oameni care sã punã înaplicare actul medical”, a maideclarat sursa citatã.

P rima secþie de îngrijiripaleative din judeþ

Prin realizarea acestei secþii exte-rioare se are în vedere organizareaunitarã a activitãþii medicale sptital-iceºti ºi realizarea unei structuri caresã rãspundã cererii de servicii med-icale pentru bolnavi cronici, pentruîngrijiri paleative ºi recuperare neuro-locomotorie. Compartimentul pentruîngrijiri paleative propus pentru înfi-inþare ar fi primul din judeþ ºi poateprelua bolnavi în stadiu terminal ºi dealte unitãþi sanitare din judeþulHunedoara pe lângã bolnavii trans-feraþi de la Petroºani.

Spitalul de Boli Cronice din Petrilaa fost pânã în anul 2011 o unitatesanitarã cu 70 de paturi pentru care

managementul a fost transferat cãtreadministraþia publicã localã care seregãseºte pe lista unitãþilor sanitarecu paturi care nu au mai încheiatcontract cu Casa de Asigurãri deSãnãtate, adicã au fost desfiinþate.Prin o hotãtâre a Consiliului Local afost reorganizat centrul multifuncþio-nal cu 10 paturi în care spitalizarease realizeazã doar pe timpul zilei,fãrã personalitate juridicã aflat înstructura Spitalului de Urgenþã dinPetroºani.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 martie 2013 Actualitate 5

P rezent în ValeaJiului, într-o vizitã

mai mult informalã,ambasadorul Canadei alBucureºti, PhilippeBeaulne, ºi-a exprimatsperanþa ca proiecteleprivind redeschidereamineritului aurifer laCertej ºi Roºia Montanãvor depãºi impasul încare se aflã.

Ambasadorul Candei laBucureºti, E.S. PhilippeBeaulne a recunoscut cãurmãreºte îndeaproape ce seîntâmplã cu cele douãproiecte derulate de o com-panie canadianã ºi cã i s-acerut sprijinul. „Este unproiect pe care îl urmãrescîndeaproape ºi cunosc faptulcã, în general proiecteleminiere au o duratã de imple-mentare lungã ºi o duratã deviaþã lungã ºi, de asemenea,implicã o mobilizare foartemare de investiþii. Deciziile înacest caz trebuie luate întimp”, a declarat PhilippBeaulne, referindu-se laproiectul de la RoºiaMontanã. Iar excelenþa sa arecunoscut cã sunt în perma-nent contact cu investitorii deal Roºia Montanã – judeþulAlba ºi Certej – judeþul

Hunedoara. „Suntem în per-manent contact cu investitorii.Sper ca acest moment, acestimpas sã fie rezolvat în viitorulapropiat”, a subliniatambasadorul Canadei înRomânia.

I nvestiþie blocatã

Mult mai puþin vizibil decâtcelebrul scandal de la RoºiaMontanã, proiectul de laCertej este, de asemenea, blo-cat la ora actualã de un pro-ces aflat pe rolul TribunaluluiBucureºti. Agenþia Naþionalãde Protecþie a Mediului acerut instanþei, la solicitareaMinisterului Mediului, anulareaavizului de mediu acordat pen-

tru proiectul aurifer de laCertej de Agenþia Regionalãde Protecþie a MediuluiTimiºoara, cu beneficiar directsocietatea Deva Gold,chematã, de asemenea, înfaþa magistraþilor. MinisterulMediului ºi Pãdurilor a solicitatanularea avizului, pe care min-istrul Rovana Plumb l-a considerat drept „ilegal ºi iresponsabil”.

Aceasta a precizat cã, înurma verificãrilor efectuate înperioada 4-12 septembrie2012 s-a constatat faptul cãacordul de mediu în cazulproiectului de la Certej esteilegal, oficialii susþinând cãîncalcã atât legislaþiaromâneascã, dar ºi pe cea

europeanã. Ministrul RovanaPlumb a mai precizat cã obligaþiile de mediu dedinainte privatizãrii nu au fosttransferate în acordul demediu, cum prevede legea, iarARPM Timiºoara nu eraîndreptãþitã sã iniþieze aceastãprocedurã, competenþa înacest caz fiind a ANPM.

Pe de altã parte, oficialiibeneficiarului acestui acord demediu - Deva Gold, spun cãau depus absolut toate actelesau documentaþiile care le-aufost solicitate pe parcursulcelor cinci ani cât a durat procedura de avizare.

Emiterea acordului demediu pentru viitoareaexploatare auriferã de laCertej – o investiºie estimatãla 200 de milioane de euro -astârnit un imens scandal, dupãce douã organizaþii de mediuau protestat împotriva acestu-ia, din cauzã cã, spun ei, pro-cedura se bazeazã pe cianuri.Ministrul Mediului a anunþatcã emiterea acordului va fiverificatã în regim de urgenþã,ceea ce s-a ºi întâmplat.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Ambasadorul Canadei sperã ca proiectulminier de la Certej sã iasã din impas

Termen amânatîn cazul ºefului

de la OficiulJudeþean de

Poºtã

O luptã câºtigatã, dar mairãmâne rãzboiul, care

pare din ce în ce mai greu.Instanþa de la Curtea de ApelAlba, care trebuia sã judecerecursul în cazul deciziei derepunere pe funcþia de ºef alOficiului Judeþean de Poºtã, aamânat cauza.

“Urmãtorul termen a fost stabilitîn data de 22 martie. Motivareainstanþei este aceea cã eu am fãcuto întâmpinare, pe care au primit-odoar în ziua când a avut loc proce-sul. S-a cerut amânare pentru a ostudia”, a declarat Dana Damian.Dana Damian, fostul director alOficiului Judeþean PoºtalHunedoara, a câºtigat repunerea peo funcþie superioarã în cadrul insti-tuþiei, printr-o sentinþã judecãtore-ascã datã de Tribunalul Hunedoara.Decizia este una cu titlu executoriu,însã nu definitivã, pentru cã a fostatacatã la Curtea de Apel AlbaIulia. “Am decizie, sunt ºefulOficiului Judeþean de Poºtã. Drepteste cã mi-au luat secretara, iaracum nu mai am, drept este cã ambiroul într-o magazie, dar, dacã aºase doreºte ºi aºa cred dânºii cã esterespectul pentru un ºef de oficiujudeþean, atunci asta e ”, a maispus Dana Damian. În prezent, eaeste membru al organizaþiei PD-LPetroºani ºi consilier judeþean dinpartea aceleiaºi formaþiuni politice.

Luiza Luiza ANDRONACHE ANDRONACHE

Secþie externã a SUP, la Petrila

Prima secþie de boli incurabile din judeþ

E oficial, fostul spital de boli cronice din Petrila devine secþieexternã a Spitalului de Urgenþã Petroºani. În cursul sãptãmâ-

nii trecute, reprezentanþii administraþiei locale din Petrila au primitavizul din partea ministrului Sãnãtãþii privind înfiinþarea unei secþiide boli cronice, ca aripã externã a spitalului din Petroºani.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 Martie 2013 Actualitate 76 Actualitate

Î ntr-un cadru festiv, la

Petroºani, s-a lansatideea instituirii”Zilei momârlanului”pentru a transformaîn sãrbãtoare portulºi tradiþiile VãiiJiului. La auzulacestei iniþiative,mai în glumã mai înserios, Costel Avram,directorul Apa ServPetroºani, în acelaºicadru, a spus cã artrebui sã existe ºi”Ziua moldoveanu-lui”, pentru cã dacãle trece prin capmoldovenilor sãplece, Valea Jiului s-ar goli…

Specializat în mono-grafii, scriitorul IoanVelica spunea - printrealte multe idei de evi-denþiere a celor care auavut contribuþii majoreîn dezvoltarea Vãii Jiului– cã o importanþãmajorã pentru noi,locuitorii dintre Jiuri, auavut-o etniile care autrãit ºi au muncit înVale, respectiv evrei,italieni, maghiari,polonezi, romi etc. Pelângã cã au dezvoltatmasiv comerþul, iarmicile afaceri - de familie- aveau o pondereimportantã, au existatinventatori, ingineri,arhitecþi, artiºti derenume, scriitori ºi

meseriaºi care se apropi-au de artã prin mãiestrialor etc. Velica a precizatcã parte dintre aceºtia artrebui fãcuþi cetãþeni deonoare ºi am mai ºtergeîn acest fel din derizoriulîn care a alunecat acesttitlu. S-a gândit ºi la unstudiu prin care sãrãmânã ºi urmaºilornoºtri ºi aceastã parte aistoriei locurilor.

F oametea ºisârma

Plecând de la spuselescriitorului, o importanþãmajorã pentru ValeaJiului au ºi românii dinspaþiul etnografic careau devenit cu timpullocalnici, precum oltenii,bãnãþenii, moldovenii,moroºeni, dobrogeni,moþi, mocani, saºi,secui, ceangãi etc.

Conform statisticilor,moldovenii sunt un seg-ment important al struc-turii populaþiei din ValeaJiului. Din cei circa120.000 de locuitoricâþi au mai rãmas înValea Jiului, dupã ultimulrecensãmânt, moldoveniiºi cei nãscuþi, în local-itãþile Vãii, din pãrinþimoldoveni, reprezintãîntre 38 ºi 42 la sutã.Primele migrãri majoreale moldovenilor ºi spreValea Jiului au fost ime-diat dupã al doilearãzboi mondial, cândseceta, în câþiva ani suc-cesivi, a pustiit Moldova.

Copiii erau aduºi depãrinþii lor în zonelecare ofereau hranã.Apoi au fost acþiunilepentru mâna de lucrudin minele Vãii Jiului –Acþiunea 3000, 5000,

7000, prilej cu carefoarte mulþi moldoveniau fost dislocaþi dinzonele lor ºi aduºi aici.Mulþi au plecat, dar mulþiau rãmas… Alþii, tineriau venit la studii, laInstututul de mine.

Au rãmas ºi foartemulte bancuri, în folclorul urban, cumoldoveni…

Vestitele trenuri alefoamei de pe rutaTimiºoara-Iaºi erauarhipline, încâtmoldovenii veneau ºi pevagoane. Când seapropia un stâlp cucablurile aferente, ceicare stãteau în faþã stri-gau la ceilaþi pentru a seferi de vreun accident:sârmaaaaa! De atunci,când vrei sã superi unmoldovean pronunþicuvântul magic – sârmã.

Z iua momâr-lanului, dar ºi

Ziua moldoveanu-lui

O întâmplare veselãpetrecutã la Gala premi-ilor Exclusiv 2013, de laPetroºani, a amintit publicului cum e cumoldovenii de pe la noi.Dupã ce scriitoruluiDumitru Gãlãþan, dinJieþ, i s-a conferit titlulde cel mai bun scriitor alanului 2012, subliniindu-se contribuþia sa la pãs-trarea ºi promovareatradiþiilor, apoi PetruGãlãþan pentru cea mai

bunã investiþie privatã –Muzeul Momârlanuluidin Petroºani, s-a spuscã nu ar fi rãu sã existe”Ziua momârlanului”, ziîn care portul ºi obi-ceiurile momârlanilor sãfie prilej de sãrbãtoare.

A venit ºi rândul unuimoldovean sã fie premi-at pentru cel mai bunmanager al unei societãþide utilitate publicã -Costel Avram, directorgeneral Apa Serv ValeaJiului. Pe linia antevor-bitorilor sãi, Avram aspus mai în glumã, maiîn serios cã ar trebui sãexiste ºi ”Ziua moldove-nilor”, pentru cã dacã le-ar trece prin cap sãplece, Valea Jiului s-ar

cam goli. Anton, Robu,Balan, Gherasim,Costaº, Zmãu, Holban,Donisã, Cioban,Adochiþei, Moraru,Atodiresei, Huþan,Antohi… sunt doar câþi-va moldoveni care aubãut apã din Jiu ºi aurãmas pentru totdeauna.Ei sau pãrinþii lor.

Dar vorba unuimoldovean, salariat alApa Serv: dacã îºi iauconcediu toþimoldovenii, deodatã,Apa Serv ar intra încolaps! Deci directorulAvram poate striga câtde des poate: unde sunteþi moldovenii mei!

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

L a Petroºani, bãrbaþii dinadministraþia localã vor fi

nevoiþi sã se descurce singurivineri, 8 martie. Asta datoritãfaptului cã reprezentantele sexului feminin vor beneficia de ozi liberã, cu ocazia ZileiInternaþionale a Femeii.

”Le-am pregãtit o surpizã bãneascãpentru fiecare angajtã a primãriei astfelîncât sã se bucure de sãrbãtoarea de 8martie, iar în ziua de vineri vor filibere”, a declarat viceprimarul municipiului Petroºani, Dorina Niþã.

ªi la Petrila, administraþia localã leinvitã pe toate doamnele ºidomniºoarele sã ia parte la un specta-col muzical ce va avea loc astãzi (joi-n.r.) la Casa de Culturã din localitate. “Este un spectacol dedicat ZileiInternaþionale a Femeii ºi fac o invitaþiedin suflet cãtre toate doamnele ºi

domniºoarele din Oraºul Petrila, sã par-ticipe în numãr cât mai mare, pentru cãintrarea este gratuitã. În cadrul progra-mului, printre alþii, va evolua formaþia

de muzicã popularã ºi dansuri a Caseide Culturã din Petrila, iar ca invitat special pentru a încheia seara, îl avempe Robert Târnãveanu ”, a declarat IliePãducel, primarul Oraºului Petrila.

Spectacolul începe la ora 16:00 iarintrarea este liberã pentru toatã lumea,deoarece administraþia localã va suporta toate cheltuielile.

Doar primãria Petrila ºi cea de la Petroºani le oferã prime reprezentantelor sexului feminin dinadministraþia localã.


Z iua de 8 martie este o zispecialã pentru toate

doamnele ºi domniºoarele dinþara noastrã ºi nu numai. Este ozi în care acestea trebuie tratateexact ca pe o floare, cu multãdragoste ºi gingãºie.

În Occident, ziua de 8 martie esteperceputã ca ziua femeii ce a luptatpentru drepturi ºi egalitate. În schimb, în Europa de Est, în fostele state comuniste femeia este vãzutã ca o“moºtenire” a comunismului.

Ziua Internaþionalã a Femeii a fostsãrbãtoritã pentru prima datã pe 8Martie 1975 de cãtre AdunareaGeneralã O.N.U. S-a pus serios proble-ma eliminãrii discriminãrii femeii ºi asigurarea de condiþii depline de egali-tate în viaþa socialã. Mai târziu s-au mul-tiplicat iniþiativele de acest gen, 8 martiedevenind o sãrbãtoare politicã ºi socialã.

Ca în fiecare an vânzãtorii de flori dinpieþele de la noi dar ºi cei ambulanþi dela colþ de stradã ºi mai mult decât atâtflorãriile, au refãcut aprovizionãrile pen-tru frumoasã zi de 8 martie zi în care ne

sãrbãtorim soþiile, mamele, prieteneleîntr-un cuvânt tot ceea ce înseamnã

sexul frumos.Chiar dacã nu a trecut aºa mult timp

de la prima sãrbãtoare din aceastãlunã,mai exact ziua de 1 martie, mulþidintre aceºti comercianþi au decis sãrefacã aproape în totalitate stocul deflori care mai de care mai viu colorate ºimai frumos mirositoare tocmai pentru aatrage cât mai mulþi potenþiali clienþi ºipentru a avea o gamã diversificatã deflori.

Nu doar florile sunt la mare cãutarepentru aceastã zi. Magazineleaºteaptã cumpãrãtori,cei mai mulþidintre aceºtia fiind bãrbaþi deaceastã datã, pentru a cumpãra uncadou special persoanei iubite ºinu numai. Ofertele sunt foartediversificate de la lucruri simpletradiþionale pânã la bijuteriiscumpe pe care din pãcate nu lepoate cumpãra oricine.

Indiferent de cadoul pe careurmeazã sã-l primeascã, chiar dacãeste unul foarte scump sau unulsimbolic, doamnele ºidomniºoarele trebuie sã-l apreciezepentru cã este din suflet.


Tudor Gheorgherevine la PetroºaniÎ n cursul acestei luni, la Casa de Culturã

din Petroºani au loc mai multe spectacolede excepþie. Unul dintre acesta va fi susþinutde marele artist Tudor Gheorghe.

Domnii din Primãria Petroºani,”abandonaþi” pentru o ziUnde sunteþi, moldovenii mei?!

Tudor Gheorge revine pescena de la Petroºani. Dupãce la sfârºitul anului trecut,acesta a susþinut un specta-col de excepþie la Casa deCulturã a Sindicatelor IonDulãmiþã, în cursul lunii mar-tie, el va reveni în ValeaJiului. “În data de 27 martie,începând cu ora 19:00,avem deosebita plãcere sã-lavem din nou pe TudorGheorghe pe scena Casei deCulturã, într-un spectacolnou, pe versuri de MarinSorescu, intitulat Ce-am avut

ºi ce-am pierdut! Cred cã vafi un spectacol reuºit, la felcum a fost ºi primul, iaroamenii vor veni, pentru cãºi data trecutã am avut peste500 de locuri rezervate ”,ne-a declarat Mia Albescu,director Casa de Culturã aSindicatelor Ion DulãmiþãPetroºani.

Biletele s-au pus în vân-zare, iar cei care îºi dorescsã-l revadã pe marele artist,ºi-au achiziþionat deja unul.Preþul este de 60 de lei.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

8 martie, o zi cu mai multe semnificaþii

pentru femei

”M -au impresionat

cazurile relatate, cucopii chinuiþi de sistem, în care uniise pierd nu datoritãlor, ci a celor carele-au dat viaþã ºi acelor care decid pentru ei”.

Cazuri ºi necazuri cucopiii care abandoneazãºcoala din cauza sãrãciei,a lipsei de responsabilitatea pãrinþilor, dar ºi dincauza politicului – a fosttema care a încinsspiritele la acþiunea dincadrul manifestãrilorSãptãmâna Femeii, iniþiatã de Organizaþia defemei PSD Petroºani.

Invitaþii au fost MarianaDavid, director adjunct alColegiului ”CarmenSylva” Petroºani ºi RobertHummel, director ColegiulTehnic ”DimitrieLeonida”, Petroºani, invitaþi care au avut cespune, despre problemelecu care se confruntã copiiiºi cauzele acestora.

”Pentru a combate

abandonul ºcolar, cadreledidactice apeleazã, încãdin faza de chiul a elevilor,la Poliþia de proximitate,care bate la uºa pãrinþilorpentru a-ºi trimite copiii laºcoalã. Invitaþii au precizatcã acest procedeu parecel mai eficient, pentru cãacea penalizare a tãieriialocaþiei pentru copil, încazul în care are un anu-mit numãr de absenþe, nupare sã-i sensibilizeze pe

pãrinþi. Noi am întrebatcum ºi ce putem face pen-tru a da o mânã de ajutorîn acest sens. De aici s-audeclanºat discuþii ampleextrem de constructive,care ne-au dat idei ºi nouãºi probabil ºi invitaþilor.Relaþia pãrinte-ºcoalã esteesenþialã”- a declaratMargareta Burduf,preºedinte OF PSDPetroºani.

”M-au impresionat

cazurile relatate, cu copiichinuiþi de sistem, în careunii se pierd nu datoritãlor, ci a celor care le-audat viaþã ºi a celor caredecid pentru ei. Doamnadirectoare Mariana Davida prezentat un caz al uneifetiþe ai cãrei pãrinþi suntla muncã în strãinãtate.Copila a fost aruncatã,pasatã când la mamã,când aici la bunicã, fiecaretrimiþând-o la cealaltã ºi a

avut o cãdere psihicã.Credea cã nimeni nu maiare nevoie de ea, cã nueste doritã… Dar acum,datoritã ºcolii, fata benefi-ciazã de consiliere psiho-logicã ºi se poate facebine. Un alt caz, maivechi ne-a arãtat cât degreu este pentru un profe-sor, un diriginte sau undirector de ºcoalã sã iadecizii pentru a nu sepierde un copil bun. Aufost vreo trei situaþii, de-alungul carierei domnuluiprofesor Hummel, în caretrei fete au rãmas însãrci-nate. Greu, foarte greu sãiei decizii ºi sã salvezi ºiºcoala ºi copiii, sãdepãºeºti cu binemomente care implicãatât de multe…” – a spus

Mariana Popa,vicepreºedinte PSDPetroºani.

În România rata aban-donului ºcolar este de19,2 la sutã, iar politicul aavut o mare contribuþie,indirectã ce-i drept, daresenþialã. Deciziile politiceau dus la degradarea edu-caþiei în ºcoli prin tãierilemasive de fonduri ºirestructurãri de personal,care au încãrcat într-atâtdascãlii încât nu au maiavut nici timp, nici forþanecesarã de a se aplecacu mai multã atenþieasupra comportamentuluielevilor, asupra simþirilorlor ºi a problemelor care-ifrãmântã…

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 Martie 2013 Actualitate 98 Actualitate

D eputatul MonicaIacob-Ridzi a depus

miercuri la Parlament unpachet de propuneri legislative pentrususþinerea de cãtre stat agravidelor ºi a tinerelormame care sã contribuie lacreºterea natalitãþii înRomânia.

Acest pachet legislativ este, înopinia deputatului Monica Iacob-Ridzi, extrem de important,având în vedere cã scãdereanatalitãþii la doar 195.000 decopii nãscuþi într-un an reprezin-tã un minim istoric al Românieimoderne, dar ºi o mare pro-blemã legatã de perspectivademograficã ºi socialã din þaranoastrã.

“În acest ritm, în 15-20 deani va fi pusã în dificultate atâtpiaþa muncii, care riscã sãajungã fãrã salariaþi, cât ºibugetele naþionale pentru sãnã-

tate ºi pensii, care vor aveanevoie de un sprijin tot maimare de la bugetul de stat.Cred cã este oportun sã facemun mic efort financiar acum,susþinând creºterea natalitãþii,

decât sã ajungem, peste câþivaani în situaþia de a nu maiputea acoperi nici pensiile per-soanelor în vârstã, nici serviciimedicale corepunzãtoare pen-tru cetãþenii României”, adeclarat Monica Iacob-Ridzi.

Un prim act normativ în acestsens, întocmit de Monica Iacob-Ridzi, prevede ca gravidele sãbeneficieze de gratuitate pentrutoate consultaþiile, investigaþiile ºitratamentele necesare în timpulperioadei de sarcinã.

,,Am iniþiat acest proiect delege pornind de la realitatea cã,în prezent, este foarte costisitorsã aduci pe lume un copil sãnã-tos în România. Calculele aratãcã doar în primele cinci sãp-tãmâni de sarcinã, o gravidãare nevoie pentru consultaþii ºiinvestigaþii specifice de aproxi-mativ 1.235 de lei, iar pânã lafinalul primului trimestru, maiare nevoie de încã 440 de lei.Dupã ce a cheltuit în primultrimestru 1.675 de lei, urmeazãcheltuieli ºi mai mari, de circa

2.815 de lei, în trimestrul aldoilea. Trimestrul al treilea pre-supune costuri ceva mai mici,dar tot se ajunge la 815 lei. Uncalcul aritmetic simplu aratã cãpentru a supraveghea aºa cumtrebuie o sarcinã care sã asigurenaºterea unui copil sãnãtos,mama respectivã ar trebui sãaibã la dispoziþie resurse finan-ciare de circa 5.300 lei, adicãundeva peste ºapte salarii min-ime pe economie. Asta în afaraserviciilor medicale pe care statul le deconteazã în pachetulminimal de asistenþã medicalã

pentru gravide”, explicã depu-tatul Monica Iacob-Ridzi.

Pornind de la acest aspect,deputatul Monica Iacob-Ridzipropune adoptarea unei legi caresã prevadã asigurarea de gratui-tate pentru toate consultaþiile,investigaþiile ºi tratamente nece-sare unei evoluþii normale asarcinii, pentru toate gravidele.

Deputatul considerã cã acestproiect legislativ va avea un dubluimpact pozitiv. Unul favorabilasupra evoluþiei natalitãþii ºi un aldoilea asupra stãrii generale desãnãtate a populaþiei, prin redu-

cerea numãrului de cazuri denaºteri premature sau naºteri cumalformaþii congenitale.

A cordarea unui ajutorde 500 de lei pentru

fiecare nou-nãscut

Cel de-al doilea act normativdepus de deputatul MonicaIacob-Ridzi la Parlament astãzivizeazã asigurarea unui cadrulegal pentru susþinerea tinerelormame, dupã momentul naºterii,prin acordarea unui ajutor finan-ciar pentru fiecare naºtere.

“Am iniþiat acest proiect deact normativ pornind de la oaltã tristã realitate din þaranoastrã, ºi anume aceea cã rataabandonului copiilor nou nãs-cuþi, în spitale sau imediatdupã externare, continuã sãrãmânã extrem de ridicatã,comparativ cu situaþia dinrestul þãrilor din UniuneaEuropeanã. Cred cã o posibilãexplicaþie este ºi frica faþã demultitudinea de cheltuieli ine-rente care urmeazã odatã cusosirea unui nou nãscut în familie, pusã în balanþã cu ve-niturile medii ale unei familiisau, într-o situaþie ºi mai grea,veniturile unei mame singure”,aratã Monica Iacob-Ridzi.

Proiectul legislativ iniþiat, în

acest sens, de deputatul MonicaIacob-Ridzi prevede alocarea uneisume de 500 de lei neimpozabili,acordatã o singurã datã mamei,la naºterea unui copil, o datã cueliberarea certificatului denaºtere.

“Cred cã acest lucrureprezintã ºi o reparaþie materi-alã ºi moralã, datoratã, în prin-cipal, tinerelor devenite mameîn perioada 2010-2013, avândîn vedere cã o lege cu efecteeconomice ºi sociale similare afost abrogatã în 2010, pe fon-dul reducerii masive de cheltu-ieli promovatã de Guvernul dinaceea perioadã. Scopul acesteipropuneri legislative este de aîncuraja tinerele mame aflate laînceput de drum ºi de a le oferiposibilitatea de a achiziþiona unminim de produse strict nece-sare unui nou nãscut. În plus,raportatã la totalul cheltuielilorpe care le implicã creºterea ºiîngrijirea unui copil nou nãscut,suma de 500 de lei propusã caajutor este una simbolicã.Consider însã, cã este foarteimportant pentru tinerelemame sã simtã cã nu suntabandonate, în acele momenteunice în viaþã, ºi cã Statul leîncurajeazã în drumul pe care îlurmeazã”, a declarat deputatulMonica Iacob-Ridzi.

Deputatul Monica Iacob Ridzi solicitã Parlamentului serviciimedicale gratuite pentru gravide ºi un ajutor financiar de 500de lei pentru fiecare nou nãscut

E uroServ Cleandin Vâlcea,

societatea care seocupã de curãþeniadin birourile su-cursalelor SNH ºiSNÎMVJ, ºi-aadjudecat un noucontract de ”serviciide curãþenie birouri,holuri, bãi, vestiare,grupuri sanitare”.

Contractul a fostatribuit de SocietateaNaþionalã a HuileiPetroºani la suma de215.912 RON, fãrã TVA.Contractul a fost atribuit soci-etãþii fãrã o negociere prealabilãdatoritã unei situaþii ”de urgenþãextremã survenitã în urma unorevenimente care nu puteau fiprevãzute de autoritatea contrac-tantã, în conformitate cu condiþi-

ile stricte stabilite în directivã”.

A ngajaþi neplãtiþi

În cursul lunii trecute, angajaþiifirmei de curãþenie s-au revoltat dincauzã cã nu ºi-au primit salariiledin luna decembrie, iar condiþiile

de lucru sunt inumane. Oameniispun cã nu au nici materiale cu cesã lucreze. Angajaþii societãþii s-aumai plâns de condiþiile de muncã ºiîn anul 2011 când au întreruptactivitatea tocmai pe acest consi-derent, adicã al neplãþii salariilor.


Afaceri în cercînchis

A ctive financiare de 90de mii de euro. Noul

director al ComplexuluiEnergetic Hunedoara,Daniel Andronache, are unvenit modest în comparaþiecu salariile altor directori.

Acesta câºtigã anual suma de34.392 de lei de la MINVESTDeva, însã are depozite finan-ciare în suma de 90 de mii deeuro. Noul director al CEH îºimai rotunjeºte veniturile din divi-dendele de la MINPROD 2005.De aici, acesta mai încaseazãanual suma de 93.021 lei, astaînseamnã undeva la 7750 de leilunar. Daniel Andronache deþineun autoturism de fabricaþie ger-manã, un Mercedes, achiziþionatîn aul 2007. Totodatã acestamai posedã un apartament ºi ungaraj în municipiul Deva.

A sociat la MINPROD

Noul director al complexuluiEnergetic Hunedoara este asociat la MINPROD 2005,societate care are ca obiect deactivitate productia plumbului,zincului si cositorului. Domeniulde activitate a societãþii la careAndronache este asociat estesimilar cu cel la care el a fostdirector, adicã MINVEST. La Minprod deþine acþiuni ºipreºedintele PSD Hunedoara,Laurenþiu Nistor.


D upã aproape un anîn care a condus

Complexul EnergetciHunedoara, Costel Alic afost revocat din funcþie.Locul sãu urmeazã a filuat, conform unor infor-maþii oficiale, de directorulMinvest Deva, DanielAndronache.

Costel Alic, care este mem-bru al PSD, a fost numit iniþial,în mai 2012, director alElectrocentrale Deva. Ulterior,

dupã fuziunea dintreTermnocentralele Mintia ºiParoºeni, în luna noiembrie2012, prin ordin de ministru,Alic a fost numit în frunteaComplexului EnergeticHunedoara, ordinul de numirefiind adus la cunoºtinþa AGA ºiCA. Schimbarea lui din funcþievine la numai o zi dupã ceMinisterul Economiei a anunþatcã pentru CEH se cautã man-ager profesionist, la fel ca ºipentru Electrica ºiTranselectrica , iar Costel Alic aanunþat cã îºi va depune candi-

datura pentru acest post.Costel Alic este unul dintre

cei mai controversaþi politicienihunedoreni, de numele sãufiind legatã strâns afacerea cucuarþ din cariera de al ªiglãu –Uricani. A intrat în politicã îndecembrie 1989, când a partic-ipat la organizarea primuluicomitet revoluþionar. Din 1990ºi pânã în ianuarie 1997,Costel Alic a devenit pe rândsubprefect, prefect, preºedinteal Consiliului JudeþeanHunedoara ºi, apoi, iar prefect.O perioadã a fost într-un conde umbrã, dar a revenit înatenþie odatã cu numirea lui înfuncþia de directorul alElectrocentrale Deva.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Costel Alic, rreevvooccaatt ddiinn ffuunnccþþiiee

EuroServ Clean curãþã sediul SNH

Poliþia de proximitate ºi drameale copiilor din ºcoli

Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 martie 201310 Diverse

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

DN 7 Deva - Sântuhalm –Simeria * DJ 687Cristur – Hunedoara * DJ 687 Hunedoara –Hãºdat * DN 66 Cãlan – Bãcia * DN7 Mintia– Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic –Sãcãmaº * DN7 Ilia – Gurasada * DN7Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam *Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76Cãinelul de Jos – Bejan * Vulcan pe DN 66Aºi B-dul Mihai Viteazu

RRRRaaaaddddaaaarrrreeee 7777....00003333....2222000011113333Luni 10:00 - 16:00Marþi 14:00 - 19:00

Miercuri 10:00 - 16:00

Joi - Audienþe de la 11:00Preºedinte CJ

Vineri 10:00 - 14:00

Consiliul Judeþean Hunedoara Program Petroºani

H O R O S C O P

Este o zi favorabilã realizãrilordeosebite pe plan social ºi finan-ciar. Profitaþi de acest contextfavorabil! S-ar putea ivi ocaziasã plecaþi într-o cãlãtorie. Nurefuzaþi, pentru cã poate fibeneficã pe plan profesional.

Dimineaþa puteþi rezolva prob-lemele financiare de care nu aþiavut timp în cursul sãptãmânii.Dupã-amiazã s-ar putea sã vi sepropunã o colaborarea într-oafacere profitabilã. Acceptaþi,pentru cã vã puteþi redresafinanciar.

Parcurgeþi o perioadã favorabilãdin toate punctele de vedere ºivã simþiþi în formã. Aveþi ocaziasã obþineþi câºtiguri financiarenesperate ºi sã vã afirmaþi însocietate. Relaþiile cu partenerulde viaþã sunt armonioase, ceeace vã asigurã confortul psihic.

Este momentul sã vã concentraþiasupra treburilor casnice, chiardacã aþi prefera o ieºire cu pri-etenii. Intuiþia vã ajutã sãrezolvaþi probleme dificile, darþineþi cont ºi de sfaturilepartenerului de viaþã. Spre searã,un prieten vã cere ajutorul.

Sunteþi în formã ºi vã adaptaþi cuuºurinþã la situaþiile noi. Aveþiocazia sã rezolvaþi probleme ceþin de viaþa particularã. Mai mult,reuºiþi sã îi ajutaþi ºi pe cei dinjur. Este o zi bunã pentru dis-cuþii cu prietenii ºi familia. Aveþigrijã sã nu deveniþi pisãlog!

Puteþi sã începeþi o afacere sausã vã faceþi planuri cu privire lao investiþie pe termen lung.Prietenii ºi partenerul de viaþãvã susþin. Evitaþi speculaþiile.Aveþi rãbdare! Satisfacþiile vorapãrea curând.

Dimineaþa, persoana iubitã vãadmirã pentru ideile dumneav-oastrã originale. Aveþi un randa-ment foarte bun ºi puteþi sã ter-minaþi tot ce aþi început. S-arputea sã întâmpinaþi mici prob-leme financiare.

Zi bunã pentru a începe activitãþinoi, mai ales în casã. Este reco-mandabil sã teminaþi mai întâi ceaþi început. Capacitatea de comu-nicare este excelenta ºi vã ajutã sãlegaþi cu uºurinþã noi prieteni. Nu luaþi decizii importante de unulsingur.

Aveþi un simþ practic la înãlþimeºi puteþi sã demaraþi o afacereprofitabilã. S-ar putea ca un pri-eten sã vã propunã o colaborarepe termen lung. Gândiþi-vãserios, chiar dacã propunereaeste foarte tentantã. Nu vãgrãbiþi sã luaþi hotãrâri de bani.

Zi favorabilã schimbãrilor impor-tante. Aveþi ºansa sã vã afirmaþipe plan social. De asemenea,sunt favorizate studiile ºi cãlãtori-ile. Exprimaþi-vã clar faþã departenerul de viaþã, ca sã nu vãînþeleagã greºit.

Zi bunã pentru a începe activitãþinoi, mai ales în casã. Este reco-mandabil sã teminaþi mai întâi ceaþi început. Capacitatea decomunicare este excelenta ºi vãajutã sã legaþi cu uºurinþã noi pri-eteni. Nu luaþi decizii impor-tante de unul singur.

Sunteþi într-o excelentã formãintelectualã. Relaþiile cu cei dinjur sunt foarte bune. Sunteþi dis-pus sã le ascultaþi problemele ºisã le daþi sfaturi. Nu faceþipromisiuni pe care nu sunteþisigur cã le puteþi respecta!

PetroºaniCasa de Culturã“Ion Dulãmiþã”Luni, 25 martie

19:00

AnunþEfectuez

lucrãri de ame-najãri inte-rioare. Rigips,gresie, faianþã,parchet.

Preþ avantajos.

Contact073558077

AnunþInstitutul Naþional de

Cercetare – Dezvoltarepentru SecuritateaMinierã ºi ProtecþieiAntiexplozivã – INSEMEX Petroºani, cusediul în localitateaPetroºani, str. Gral. VasileMilea, nr. 32 – 34, cod332047, jud. Hunedoara,organizeazã concurs pen-tru ocuparea unui post

vacant de asistent director(studii superioare eco-nomice), pe duratã nede-terminatã, în activitateaadministrativã.

Data limitã pentrudepunerea dosarelor deconcurs la secretariatulinstitutului este21.03.2013, ora 15:30.

Concursul se vadesfãºura în data de25.03.2013, ora 10:30la sediul institutului.

Criteriile minime obli-gatorii, probele de con-curs, informaþii supli-mentare privind eligibili-tatea candidaþilor ºiconþinutul dosarelor deconcurs, precum ºi temat-ica ºi bibliografia de con-curs se pot obþine de lasediul institutului – Comp. Resurse Umane,ing. Olga Miclea, tel. 0254/541621 –541622 int. 192.

Monika BACIU

În topul primilor100 de datornici aijudeþului Hunedoara seaflã ºi un rstaurantcare se vrea a fi detalie internaþionalã.

Corviniana este execu-tatã silit de DGFPHunedoara pentrusuma de 155.719 delei.

RestaurantulCorviniana, este situatfoarte aproape de

muzeul‘’CastelulCorvinilor”,pe malul râu-lui Cernafiind o oazãde liniºte înambientdeosebit cu izmedieval,personalulrestaurantuluiface parte din aceacategorie de “experþiîn industria ospita-

litãþii”, meniul esteunul desãvârºit pentrutoate gusturile.

Restaurant, executat silit de DGFP Hunedoara

U n restaurant internaþional înjudeþul Hunedoara este

executat silit de Direcþia Generalã a Finanþelor Publice Hunedoara.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 Martie 2013 Actualitate 11

Petre LUNGOCI

Aceastã nedreptatepersista din septembrie1997 când s-a procedatla desfacerea a zeci decontracte de muncã alesalariaþilor din mineritulVãii Jiului care urmau a fidisponibilizaþi. Dupã cemulþi disponibilizaþi auterminat perioada deºomaj, fãrã a mai fiîncadraþi în vreo muncã,în urma examinãrii

dosarelor de pensionareºi îndeplinind condiþiile devechime în muncã ºi limi-ta de vârstã, au devenitpensionari. Pentru o maibunã clarificare a situaþiei,menþionez faptul cãîndeplinirea condiþiilor depensionare nu s-a datoratperioadei de ºomaj, civechimii în munca acu-mulatã pânã la momentuldisponibilizãrilor.

Este bine cunoscutfaptul cã reducerile de

personal, ca urmare adisponibilizãrilor, au fostrealizate de cãtre adminis-traþiile unitãþilor miniereºi a Sindicatelor MiniereValea Jiului,printr-ostrategie, pot spune devicleºug, prin a determinazeci de mii de angajaþi sãsolicite desfacerea con-tractelor de muncã prinsemnarea unor cererigata completate, momentîn care se direcþionaatenþia spre “avantajele”salariilor compensatoriiconferite prin Ordonanþede Guvern. Nu s-a fãcutnicio referire în acelecereri despre pierderea,în urmãtoarea perioadã aunor drepturi a celor careurmau a se pensiona prinîndeplinirea condiþiilor depensionare.

Aºadar, este evident cãdesfacerea contractelor

de muncã s-au realizat nudin vina angajaþilor ciprin inducere în eroarede cãtre cei care audeterminat acest fapt, câtºi prin a nu prezenta în

totalitate adevãrul,urmãrindu-ºi scopul pecare l-au ºi realizat în sen-sul de a desface cât maimulte contracte de muncãºi asta nu oricum, decâtîn urma semnãrii acelorcereri, pricinuind ulteriorpagube materiale ºimorale celor care aurãmas fãrã loc de muncã.Este necinstit ºi nedrept

cã prin diferite inter-pretãri netemeinice sã seajungã la situaþii discrimi-natorii asupra pensiona-rilor proveniþi din mineri-tul Vãii Jiului.

Potrivit unor Hotãrâride Guvern din anul 1990“drepturile de care bene-ficiazã personalul unitãþi-ilor miniere din cadrulCMVJ respectiv platã cutarif redus a consumuluila energia electricã, înmod gratuit, se acordaacestui personal ºi dupãpensionare. Nu existãnicio condiþie sau vreunalt act normativ ulterior

emis, prin care sã se sis-teze aceste drepturi dupãpensionare a personaluluidisponibilizat ci dim-potrivã, existã acte nor-mative ºi chiar o Deciziea Uniunii Europene undese prevede cã de acestedrepturi, de gratuitãþi,facilitãþi,beneficiazã ºipersoanele disponibilizatecare ºi-au pierdut locul demuncã, ºi celor îndrep-tãþiþi sã primeascã astfelde drepturi, cantitativºi/sau echivalent în bani.

Oare cine ar trebui,dacã totuºi suntem unstat de drept, sãcorecteze aceastã nedreptate socialã creatãprin acte discriminatoriisau prin interpretãri netemeinice care auîmpãrþit pensionariimineri ai Vãii Jiului îndouã categorii deºiambele categorii auîndeplinit aceleaºi condiþii pentru a devenipensionari???

Încã o nedreptate socialãS ituaþia de nedreptate socialã creatã

prin acte discriminatorii a împãrþitpensionarii, proveniþi din mineritul VãiiJiului, în douã categorii, una cu drepturi referitoare la alocaþiile de cãrbune ºi tarif preferenþial la energiaelectricã pentru consumul casnic, iar cealaltã categorie fiind exclusã de la aceste drepturi.

Luiza ANDRONACHE

O femeie din Petroºani afost mult timp filatã depoliþiºtii de la Petrila pânãcând a fost prinsã. Ea areuºit sã comitã mai multefurturi în doar câteva luni. „Am identifi-cat o per-soanã învârstã de 33de ani, desex feminindinPetroºani,zona

Colonie, care, în urmacercetãrilor, am stabilit cãeste autoarea a 11 fapte denaturã penalã, respectiv fur-turi din locuinþã, prin dis-tragerea atenþiei proprieta-rilor”, a declarat OvidiuZaharia, ºef Poliþia Petrila.

Femeia, hoaþã cu vechiºtate de platã în meserie,avea un mod de operarespecial.

“Prin solicitare de obucatã de pâine sau unpahar de apã, cum per-soana la care apela era sin-gurã, se deplasa înbucãtãrie sau altã încãpere,iar autoarea profita de acestfapt ºi sustrãgea sume debani. A acþionat în perioadanoiembrie 2012- martie2013. A comis 6 fapte înPetrila, 4 în Petroºani ºi 1în Vulcan ”, a mai spusOvidiu Zaharia.

Ea a fost propusã judecã-torilor cu mãsura dearestare preventivã pentru29 de zile, iar cerereaprocurorilor a fost admisã.

În prezent, ea este încarceratã.

Hoaþã prinsã de poliþiºtii de la Petrila

A dat lovitura de multe ori, însã pânã laurmã oamenii legii i-au venit de hac.

Este vorba de o femeie care a comis maimulte furturi în toatã Valea Jiului, pro-fitând de bunãvoinþa sau naivitatea oame-nilor pe care îi alegea drept victime.

Diana MITRACHE

Primarii din ValeaJiului ºi responsabilii de

la Consiliul JudeþeanHunedoara au purtatdiscuþii legate de pro-blema câinilor comu-nitari. Totul, pentrucã în aceste zile sefac demersuri aºaîncât toate forþele sãconveargã spre acelaºirezultat. „Noi suntem înplin proces de organi-zare a acestui serviciu.Am pus la bãtaie re-zerve bãneºti, cam 29

de miliarde pentruacest an, care pre-supune dotãri, maºini,iar eu cred cã din varã

sevorvedea rezultatele. E o

problemã complexã ºicare necesitã abordãrila fel de complexe,pentru cã nu putem sãîi omorâm, dar ei vor fisterilizaþi, vor mai fi pestradã o verme, dar dinvarã vom vedea rezul-tatele”, a declaratTiberiu Balint,vicepreºedintele CJ

Hunedoara.Câinii comuni-

tari au invadatValea Jiului, iarsoluþiile trebuiesã îi vizeze petoþi hunedorenii.

Asta pentru cãpatrupedele

migreazã ºi seînmulþesc necontrolat,iar mãsurile nu pot fidecât la nivel judeþean.

Monika BACIU

În aceastã categorie intrãºi persoanele care au primitpânã acum alimente de laUniunea Europeanã.

”Au rãmas alimente dinPEAD care nu au venit sãle ridice cei care erau îndrept. Alimentele rãmasesunt redistribuite celor careau solicitat pentru a nu

rãmâne înstoc sãexpire sausã learuncãm”,a declaratviceprimaruloraºuluiPetrila, VasileJurca.

La Petrila aproximativ2500 de persoane benefici-

azã de alimente de laUniunea Europeanã.Produsele rãmase în depo-zit vor fi redistribuite dinluna martie, în limita stocu-lui, aceloraºi categoriisociale care au fost ºi pe lis-

tele iniþiale. Înceea ce

priveºtecantitateacare varevenibenefi-

ciarilor,aceasta va

fi mai micãdecât cea iniþialã,

astfel încât sã beneficiezede produse un numãr câtmai mare de nevoiºi.

Câinii comunitari adunã edilii hunedoreni

P rea mulþi câini vagabonzi pestradã!. Asta o ºtie toatã lumea,

dar în aceastã varã am putea sãscãpãm de ei, sau mãcar sã îi þinemsub control.

A început redistribuirea alimentelor UE la Petrila

A limentele de la Uniunea Europeanã suntredistribuite la Petrila. Beneficiarii ali-

mentelor europene care nu le-au ridicat pânãacum vor rãmâne fãrã acestea. Asta pentru cãcei de la Serviciul Public Local de AsistenþãSocialã de pe raza localitãþii au început redis-tribuirea produselor.

Diana MITRACHE

Mina Petrila e pe listade închidere, dar suntoameni care vorsãnuolase sã moarã ºi sã otransforme în muzeu.Vor rãmâne în picioaremai multe clãdiri ce potfi transformate în sãli,iar directorul actual alminei, Constantin Jujanne explicã cum se vaface asta. „Calendarulacestor evenimente vacuprinde, într-o primãetapã, o întâlnire laUniversitatea dinPetroºani, unde în afara

proiectului, vom iniþiadiscuþii legate de inven-tarierea clãdirilor carepot fi reabilitate ºi trans-formate în muzeu. Noi

avem deja creionatproiectul”, a declaratConstantin Jujan, direc-torul E M Petrila.

Unul dintre obiectivelepe care ni le-a dezvãluitactualul director esteacela legat deamplasarea în curtea

minei a unui tren cetransportã cãrbunii la

suprafaþã, dar în loc dehuilã, în vagoneþi vor fiflori. În plus, ºi studenþiistrãini vor reveni ºi uniichiar cu planuri con-crete. „Au ºi creionat unplan pentru acest muzeuîn aer liber ºoi integrarealui. Ei au fãcut unstudiu.Îi aºteptãmsãrevinã în varã un grupomai restrâns, care voraduce soluþii legate deacest obiectiv”, a maiadãugat Jujan.

Mina Petrila esteinclusã pe lista celorcare vor închide ºi nu arfi primul proiect de acestfel din Valea Jiului. Unproiect similar a fostgândit ºi pentru minaAninoasa, care a fostînchisã în urmã cu maimulþiani, dar actualii edilil-au abandonat.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 Martie 201312 Actualitate

Diana MITRACHE

„E o primã întâlnire cugrupul de proiectanþi pentrua realiza un obiectiv pe carenoi îl considerãm foarteimportant: linia de transportîntre Petroºani – Petrila ºiPetroºani -Aninoasa –

Vulcan – Lupeni – uricani.E o întâlnire preliminarã, iar‚ în curând, vom îneperealizarea proiectuluitehnic”, a declarat TiberiuBalint, vicepreºedintele CJ

Hunedoara.Deocamdatã nu se ºtie

care vor fi costurile unui ast-fel de proiect, darproiectanþii fac acum unulestimativ. Se vor face studi-ile de fezabilitate ºi prin2014 va fi gata proiectul.Asta pentru a putea fi

finanþat pe fondurieuropene ºi se sperã cã vafi o prioritate, având învedere cã e vorba de ener-gia regenerabilã.

Marius MITRACHE

Sportivii au concuratîmpãrþiþi pe 4 grupe înfuncþie de anul naºterii.În cadrul fiecãrei grupeau fost câte 2 subgrupe:femei ºi bãrbaþi.

La start s-au prezentatun numãr total de 57 deconcurenþi. Au fost acor-date cupe, medalii ºi pre-mii importante câºtigãto-

rilor. O menþi-une speciala:domnulCrãciun Paul acâºtigatmedalia deargint la cate-goria “peste55 de ani” ºitotodataDiplomaSenior, pentrucã schiazã de

70 de ani!Pentru cã de la un

asemenea eveniment nuputea sã lipseascã parteade entertainment, în timpce secretariatul concursu-lui stabilea clasamentele,

în funcþie de timpii real-izaþi de participanþii laconcursul de ski, în zonaApreski-ului, la baza

intermediara, cota de alti-tudine 1830 s-a organi-zat un alt concurs intitu-lat: “Frumosu’ Lotrului”,prezentat de actorulCosmin Seleºi.

Petrecerea s-a incheiatcu un minunat concertsusþinut de Alin Vaduva.

Organizatorul acestuieveniment a fost SCQuasar Industries SRLPetroºani.

Este vorba despre concursulde pescuit – CupaPrimãverii “ENER-GOFISH”, organizat demagazinul de articole depescuit FISHMASTERdin Petrosani, cu sprijin-ul ENERGOFISH.

Au fost prezenti 28de pescari, dotati cuundite diversificate simomeli pentru crapi, sturi-oni si caras, iar pentru a-ºiface curaj înainte de concurs,pescarii ºi-au fãcut încãlzirea cumici, bere ºi þuicã fiartã.

Tot concursul s-a desfasurat con-form programului si a regulamen-tului propus de organizatori. Mai

exact o manºãde 8 ore, iar

fiecare par-ticipant apututfolosidouaundite.

Vremea

afost ideala

desfasurarii com-petitiei, cu soare ºiun pic de vânt,temperatura fiind

de 10 grade. Participantii au primitdiplome, articole de pescuit si demontura din partea organizatorilor.Valoarea premiilor oferite de orga-nizatori a fost de 1.400 de lei.

Cea mai mare captura a fostcastigata in uma concursului deRomi Miclea – un crap romanescde 3,62 kg.

Locul I – Kreisz Tibi – 40 kgpeste

Locul II – Mihai Dulhaniuc –19,71 kg peste

Locul III – Toma Gâlea – 19,53kg peste

În total, participanþii au prinspeste 315 kg de peºte, care a fostînsã eliberat mai apoi în baltã.

Pescarii s-au întrecut la pescuit laCupa Primãverii “ENERGOFISH”

A proape 30 de pescari s-au întrecut în cadrul uneiadintre cele mai asteptate competitii de pescuit din

zona ce s-a desfasurat la sfarsitul acestei saptamani,pe balta BEN din satul Strei.

Demersuri pentru Mina - muzeu PetrilaP rimãria, Universitatea Petroºani

ºi responsabilii de la MinaPetrila, precum ºi studenþi strãini punbazele unui muzeu în cadrul mineiPetrila. Toþi sunt interesaþi ca acestloc sã nu ajungã la fel cum s-a întâm-plat cu unitãþile deja închise.

V om avea troleibuz în Valea Jiului. Astaau pus la cale miercuri edilii locali ºi

cei veniþi de la judeþ. Pentru prima datã înistoria locului ,un astfel de mijloc de trans-port ar putea, însã, sã circule dupã 2014.

Spectacol de vis pe pârtieS ki Resort Transalpina a organizat

la sfârºitul sãptãmânii cea de-adoua ediþie a “Cupei Transalpina” la ski,competiþie dedicatã de aceasta datã,adulþilor cu varste de peste 18 ani.

Troleibuzul Vãii Jiului, unvis aproape de realitate

CVJ, Nr. 321, Joi, 7 martie 2013

Documents

Transcript of CVJ, Nr. 321, Joi, 7 martie 2013