Modulul: Obiective si tehnici in kinetoterapieSaptamanile: 9.02 19.06CURS Kinetoterapie

I. RELAXAREA

Are dublu sens, fiind reprezentat de inversul activittii musculare i inversul strii de tensiune nervoas. Este un proces prin care un sistem scos din starea initial revine la aceasta sau la o alt stare.Este un proces psihosomatic terapeutic foarte important. Se indic n tensiunea muscular crescut, dari n starea psihic tensionat. Este un proces autonom prin care se realizeaz o reglare tonico-emotional optimal.n kinetoterapie se poate face o relaxare general sau partial ( pentru un segment/grup muscular/muchi ). Relaxarea partial se face prin ncercri de decontracturare, prin scuturare saubalansare, prin pozitionare n pendul. Micrile sunt ample, lente, ritmate de respiratie.Relaxarea general se face din exterior iar subiectul este pasiv. Uneori se face cu aparate (fotoliu, mas vibratorie). Alteori se apeleaz la masajul miorelaxant nsotit sau nu de medicatia miorelaxant ( sedative, miorelaxante, neuroleptice ), sau la cldur sau electroterapie.

Relaxarea poate fi extrinsec, cnd pacientul devine dependent de aceste mijloace, sau intrinsec, cnd pacientul i induce singur, activ, relaxarea. Exist trei curente metodologice :oCurentul oriental utilizat n scop profilacticoCurentul fiziologicoCurentul psihologic

Curentul fiziologic a fost introdus de Jacobson. Const n relaxarea progresiv prin identificarea kinestezic a strii de tensiune ( contractie ) muscular n antitez cu lipsa de contractie (relaxarea ). Relaxarea se realizeaz din decubit dorsal.Din acest curent s-au desprins mai multe variante :-Tehnica Jacobson inversat faza de contractie este izometric-Tehnica pentru membre relaxare pendular ( membrul superior din eznd, membrul inferior din decubit dorsal )-Metoda Jareau-Klotz, varianta separat de relaxare micri pendulare ale segmentelor/corpului ntreg. Este indicat n paratonia musculaturii striate voluntare (nu i viscerale ). Din pcate, este o metod periferic, deci impactul muchi-psihic este redus.-Metoda Gindler-Stolze se fac micri absolut libere, din diverse pozitii ( dezordinede micri mai mult sau mai putin brute ). Scopul este contientizarea muscular i aposturii.

-Metoda Parow n decubit dorsal nemicat complet timp de 20 de minute ( concentrarepe ritmul respirator liber, nefortat, cu expir uiertor )-Metoda Maccagno n decubit dorsal, bolnavul se ntinde la maxim, se relaxeaz, din nou se ntinde.-Metoda Winterbert ( pentru copii i marii traumatizati ) se execut micri pasive,pentru cte un segment, rapid, apoi mai lent.-Bio-feed-back se pun electrozi pe musculatur, conectati la un electromiograf i se vizualizeaz sau se obtine un semnal acustic. Pacientul i induce treptat relaxarea. ncordarea psihic este controlat similar pe un ecran EEG. Primii care au indus aceast metod au fost Marinacci i Horande. Indicatiile sunt reprezentate de tonifierea musculaturii slbite, sub control volitional i sub control EMG.Curentul psihologic determin o relaxare de tip central. Autocontrolul mental imaginativ determin relaxareaperiferic. Este influentat i paratonia visceral. Cel mai util este autotraining-ul Schultz. Alte terapii apartin terapiei comportamentale.

Promovarea relaxarii:

reducerea durerii, prin relaxare la nivelul SNC

reducerea durerii, prin relaxare la nivel local

reducerea contracturilor musculare (si prevenirea retracturilor), in afectiuni posttraumatice/reumatologice/neurologice centrale si periferice

cresterea confortului psihic si fizic, inlaturarea efectelor stresului

Indeplinirea acestui obiectiv va contribui la:

imbunatatirea performantelor de control motor

cresterea si imbunatatirea controlului asupra unor functii ale organismului (respirator, cardiovascular, digestiv, uro-genital)

promovarea participarii active si constiente in cadrul programului de recuperare

scaderea/combaterea miscarilor involuntare

obtinerea gradului necesar de relaxare pentru initierea si performarea antrenamentului ideo-motorII. CORECTAREA POSTURII I ALINIAMENTULUI CORPULUI

Acest obiectiv deriva din urmatoarele 3 realitati:

multe defecte posturale provin din copilarie sau adolescenta si se consolideaza in perioada varstei adulte

multe afectiuni ale aparatului locomotor sau ale altor aparate determin deposturri, dezalinieri care n timp pot rmne fixate functional sau organic. recuperarea oricrui deficit functional se face doar n cadrul restabilirii raporturilor fiziologice ale segmentelor corpului care s asigure desfurarea lanturilor kinetice corporale normale.Deposturarea i dezalinierea vor determina dezechilibre functionale, micri viciate, ncrcri neadecvate, scderea randamentului, oboseal precoce.Mecanismele dezechilibrului muscular :-Prin substitutie (nlocuire functioanl) stabilirea unui agonist, antrenarea sinergitilor,noi stereotipii defavorabile.-Prin nstrinare (parez functional) exemple : contractura puternicprelungit/spasticitatea antagonistului i nu poti utiliza agonistul dei este functional.-Prin compensare (deosebit de primul mecanism) cnd un ntreg grup muscular este slab, necesit contractia altor grupe musculare, rezultnd o caricatur a micrii.-Prin incoordonare cauzele sunt : dereglarea de fort muscular sau dereglare n derularea cronologic a activittilor muchilor; stereotipurile dinamice vor disprea repede.Problema deposturrilor se cere rezolvat concomitent, chiar naintea celorlalte obiective.Tehnici pentru corectarea posturii i a aliniamentului :oPosturi corectate/hipercorectate mentinute pe diverse metode de fixareoMicri pasive, active, asistateoContractii izometriceoTehnici de facilitare proprioceptiv

nainte de aceste exercitii este necesar o prealabil relaxare.Corectarea posturii i a aliniamentului structurat pe zone :Alinierea coloanei cervicale. Dezalinierile constau n pozitie avansat a capului i cap pe spate i n jos. Din eznd sau decubit ventral se trage capul n jos.Alinierea coloanei toracice i a centurii scapulare. Se face tonifierea muchilor trapez superior i mijlociu, romboizii, infraspinosul, micul rotund i ntinderea muchilor mare rotund, mare dorsal, subscapular, mare i mic pectoral.

Se face delordozare cervical, lombar, adductia scapulei i se tractioneaz caudal. Exercitiile se fac din decubit dorsal, eznd n pozitie mahomedan sau ortostatism. Se mai pot face exercitii cubastonul la nivelul trenului superior posterior.Alinierea coloanei lombare i a pelvisului. Se realizeaz tonifierea flexorilor trunchiului (musculatura abdominal, fesierul mare) si a extensorilor oldului ( fesierul mare, ischiogambierii ), precum i ntinderea extensorilor lombari (erectorii coloanei, ptratul lombar ) i a flexorilor oldului ( psoas iliac ). Pentru flexia trunchiului exercitiile se fac din decubit dorsal +/- MI doar cu genunchii flectati, altfel, antrenm psoas iliacul. Se fac tractiuni pe CL i jonctiunea lombosacrat, cu fixarea pelvisului. Se evit efectul Valsalva i este necesar un expir zgomotos, uiertor.OBS: In orice exercitii care antreneaza abdomenul exista tendinta la efectul Valsalva. Valsalva este o proba respiratorie constand in efectuarea unei expiratii fortate, cu glota inchisa. Aceasta proba se efectueaza pentru aprecierea capacitatii de adaptare a aparatului cardiovascular la efort, provoaca in mod normal bradicardie si modificari de volum ale inimii. Sinonim : proba lui Valsalva.Alinierea extremittii inferioare. Se realizeaz tonifierea rotatorilor laterali ai oldului, abductorilor i extensorilor oldului,precum i a extensorilor genunchiului i a tibialului posterior ( inversorul piciorului ). Se realizeaz ntinderea muchilor: adductori old , ischiogambieri, rotatori interni i externi, flexori genunchi i flexori plant.OBS:

In plan frontal sau orizontal, devierea unui segment se poate face in afara sau inauntrul axului lung al segmentului supraiacent (care este plasat deasupra).

Daca devierea se face spre plan medial o numim Varus, iar daca devierea se face spre plan lateral o numim Valgus. Fata de planul sagital al membrului sau segmentului, devierea se poate face in sensul miscarii de flexie si o numim Flexus sau in sensul miscarii de extensie si o numim Extensus sau Recurvatum.

Daca piciorul este deviat in extensie si sprijinul se face cu antepiciorul o numim Echinus, iar daca piciorul este deviat in flexie dorsala si sprijinul se face pe calcai o numim Talus.

Coloana vertebrala prezinta devieri in flexie numite Cifoze, devieri in extensie numite Lordoze si devieri laterale numite Scolioze.

Cel mai important element al deposturarii este raspunsul elementului dinamic, efector al miscarii, si anume- Muschiul.

Cele 3 obiective pe care le intalnim in orice program al unei dezalinieri posturale (deficiente fizice) sunt:

1. tonifierea in conditii de alungire a muschilor, obiectiv realizat prin:

contractii excentrice inspre zona lunga musculara

contractii izometrice in zona lunga musculara

in cadrul exercitiului cu acest obiectiv se evita folosirea contractiilor concentrice a muschiului respectiv

2. tonifierea in conditii de scurtare a muschiului, obiectiv realizat prin:

contractii concentrice inspre zona scurta musculara

contractii izometrice in zona scurta musculara

in cadrul exercitiilor cu acest obiectiv se evita folosirea contractiilor excentrice a muschilor respectivi

3. alungirea muschilor, obiectiv realizat prin:

- diferite forme de stretching

Singura dificultate ramane in a identifica muschii interesati in deficienta respectiva si care trebuie sa se incadreze in una din cele 3 obiective de mai sus.

Profilaxia deposturarilor incepe in perioada scolara, continuand si dupa adolescenta. Cea mai propice perioada pentru aparitia unor deposturari defectuoase este perioada de crestere si dezvoltare a organismului, dar si la adult pot aparea dezalinieri datorate in special unor activitati profesionale sau datorita scaderii treptate a fortei musculare, prin lipsa exercitiului organizat.

Atingerea acestui obiectiv contribuie la:

obtinerea dezvoltarii fizice armonioase a corpului/ a relatiei dintre diferitele segmente corporale

obtinerea dezvoltarii fizice armonioase intre organele interne si sistemul neuro-mio-artrokinetic

combaterea atitudinilor defectuoase ale aparatului locomotor

profilaxia secundara a dezechilibrelor posturale

profilaxia tertiara a deficientelor

realinierea segmentelor corporale prin mijloace orto-protetice

tonifierea , in conditii de scurtare sau de alungire a musculaturii striate

prevenirea scurtarilor/alungirilor moi periarticulare

formarea reflexului de atitudine corporala corecta in statica/dinamica

III. CRETEREA MOBILITTII ARTICULARE In primul rnd se urmrete obtinerea unghiurilor functionale de mobiliate (a sectoarelor utile) i abia n secundar redobndirea ntregii amplitudini de micare articular.Trebuie fcut deosebirea termenului de flexibilitate (sau suplete) de cel de mobilitate.Flexibilitatea sau Supletea (S) este calitatea care permite desfurarea micrii cu maximum de amplitudine eficient i cu minimum de consum de energie fizic i nervoas. Ea poate fi privit ca mobilitatea maxim ce se poate realiza prin intrarea n actiune a functiei de coordonare neuromuscular; deci ea poate fi ntlnit numai sub aspect activ sau activo-pasiv.Factorii morfofunctionali cei mai importanti pe care se bazeaz att supletea,ct i mobilitatea sunt:pe primul plan:elasticitatea muscular iamplitudinea articular de micarepe plan secund:procesele de coordonare neuromusculare.Supletea precede, ca moment de aparitie n evolutia ontogenetic, ndemnarea, motivpentru care nu poate fi confundat cu aceasta. Sub forma ei primitiv, supletea se ntlnete i la micrile ftului n timpul vietii intrauterine, micri care se bazeaz pe reflexe neconditionate, n timp ce ndemnarea se bazeaz pe dezvoltarea reflexelorconditionate catenare. Un trgtor la pistol-vitez poate fi ndemnatic, fr s dispun de o suplete deosebit; n schimb, un sprinter negru poate s fie suplu, fr s dispun de o ndemnare deosebit.Notiunea contrar flexibilittii este redoarea, rigiditatea, ntepeneala. n acest caz micarea se poate executa, dar cu grutate, i nu exist practic o reducere a amplitudinii de micare. Exist trei tipuri de flexibilitate sau suplete:a.dinamic (sau kinetic) care reprezint amplitudinea de micare maxim ce sepoate obtine printr-o micare activ;b.stato-activ (sau activ), mobilitatea sau amplitudinea de micare maxim realizat printr-o micare activ mentinut voluntar la acest nivel prin contractia agonitilor i sinergitilor i prin ntinderea antagonitilor;c.stato-pasiv (sau pasiv), amplitudine maxima sau mobilitatea maxim, mentinut ntr-opozitie extrem prin propria greutate corporal, cu ajutorul unui asistent sau a unui echipament.Ordinea de mrime este c > a > b, iar mrimea dificulttii este exact invers c < a