Cursul VII ~ Sensibilitate

7/25/2019 Cursul VII ~ Sensibilitate

1/73

CHEMORECEPIA


2/73

Chemorecepia substanelor externe -

- sensibilitatea gustativa si olfactiva

Virtual orice neuron si chiar celula din organism estechemoreceptoare.

Pentru a putea interaciona, a realiza schimbul deinformaii o celula prezinta la suprafaa o multitudine de

chemoreceptori.

serie de evenimente care determina un rspuns specific. Receptorii de suprafa ai celulei pot rspunde la una sau

mai multe substane. Specificitatea unui receptor pentru o

substana poate fi mai mare sau mai mica in funcie de tipulde receptor dar si de asemnarea intre diferitele substanecare stimuleaz celulei.


3/73

SENSIBILITATEA GUSTATIVA


4/73

Papilele gustative

Celulele receptoare implicate insensibilitatea gustativa se afla inprincipal pe fata dorsala a limbii inmci proeminente la suprafaaacesteia denumite papile gustative.Si alte regiuni (pilierii tonsilari,

epiglota, esofagul proximal) prezintapapile gustative. In funcie de forma, mai multe tipuri

de papile se exprima la suprafaalimbii:

- circumvalate, dispuse la baza limbiipe fata dorsala in V

-foliate, pe partea laterala inapropierea marginii V-ului desenatde papilele circumvalate

-fungiforme, situate pe partealaterala anterior de circumvalate si lavrful limbii.

Fiecare papila conin mai mulimuguri gustativ.


5/73

Mugure gustativ

50-150 de celule receptoare, numeroase celule bazale si celule de suport.

Celule epiteliale receptoare prezinta

un pol apical cu civa microvilicare se orienteaz spre porulgustativ si

un pol bazal in jurul cruia suntterminaiile nervoase senzitive.

La baza se afla numeroase celule

bazale cu rol in nlocuirea celulelorepiteliale receptoare. Durata deviat a celulelor receptoare este deaproximativ 10 zile.


6/73

Chemoreceptorii pentru srat

Gustul srat este dat de diferitele sruriingerate si care prin dizolvare in salivadisociaz.

papile gustative de pe prile laterale alelimbii.

Cea mai importanta sare este clorura desodiu care prin disociere in Na si Cl

Na canalele de Na ENaC din membrana

celulara in citosol modificare potenialulrece tor din celuiala.

Transducia gustului pentru srat sebazeaz pe permeabilitatea fixa a canalelede Na la gradiente diferite de Na

Atunci cnd concentraia Na in salivacreste datorita permeabilitii constante a

EnaC influxul de Na creste in celulelepentru gustul srat determinnddepolarizarea celulei. Influxul de Ca princanalele voltaj dependente determinaeliberarea de mediator in fanta sinaptica


7/73

Chemoreceptorii pentru acru

papilele din partea posterioara afetei dorsale a limbii si in regiuneapalatului moale.

Gustul acru este dat de cantitateade acizi dizolvai in saliva. Prindisocierea acizilor cresteconcentraia protonilor in saliva cuscderea pH-ului. Protonii

acru prin mai multe mecanisme: -ptrunderea protonilor prin

canalele de Na EnaC determinnddepolarizarea celulei

-activarea canalelor cationiceselective (ex hyperpolarisationactivated) si ASIC (acid sensitiveionic channel) care producdepolarizarea celulei

-alte mecanisme implica toxicitateadirecta a protonilor


8/73

Chemoreceptorii pentru dulce, amar si

umami

Pentru fiecare din aceste gusturi specifice pentru dulce, amar si umami(delicios) exista celule chemoreceptoare specializate ce prezinta lasuprafa receptori GPCR (receptor cuplat cu proteina G) codat de douamari familii de gene care codeaz receptori pentru gust (T1R si T2R).Majoritatea acestor celule se afla in papilele din vrful limbi.

Fiecare celula are receptori specifici care rspund la o clasa de substane: - entru dulce rece torul este un dimer T1R2-T1R3. Acest rece tor lea cu mare specificitate zaharuri dar si alte molecule diferite de glucideprecum aspartatul sau zaharina.

-pentru amar receptorul este unul din cei 25 monomeri T2Rs. In generalgustul amar este asociat cu otrava si determina respingerea alimentaieidin partea individului

-pentru umami receptorul este dimer T1R1-T1R3. Aminoacizi sunteseniali in formarea de proteine cu rol enzimatic sau structural. Senzaiade delicios pe care aminoacizi o formeaz este esenial in asigura unaport echilibrat.


9/73

Transducia pentru gust amar, dulce,

delicios


10/73

Calea de semnalizare a rec. cuplai cu

proteina G Proteina G activata de receptorul desuprafa stimuleaz PLC

PLC desface fosfoinozitolfosfatul (PIP2)in inozitol trifosfat (IP3) si diacilglicerol(DAG).

IP3 permite trecerea Ca din RE inc oso .

Creterea Ca intracitoplasmatic seactiveaz canalele TRPM5 (transientreceptor potenial) care permitptrunderea Na intracelular.

deschiderea canalelor de Ca voltajdependente

docarea veziculelor cu mediator lasuprafaa membranei si eliberareaconinutului in fanta sinaptica.


11/73

Cile de conducere

- 2/3 anterioare ale limbii--> nervul lingual -->nv.coarda timpani--> nv. facial --> tractul solitar

-1/3 posterioara a limbii --> nervul glosofaringian-

-> tractul solitar- -- . -- In tractul solitar se face sinapsa cu cel de-al doilea

neuron.neuronii de releu talamici din ncventral posteromedial.girusul postcentral inpartea inferioara ( uor lateral de ariasomestezic I a limbii) si in aria opercular ainsulei.


12/73


13/73

ANALIZATORUL OLFACTIV


14/73

Celulele olfactive

Celulele olfactive sunt nervi bipolarisituai in mucoasa nazala

Sunt in numr de 100 milioane Numeroase celule de susinere din

epiteliu olfactiv sunt rspndite injurul celulelor olfactive

Au o prelungire dendritica cu oumfltura (buton olfactiv) de la carepleac o arborizaie din 4-25 cili lanivelul crora se afla receptoriiolfactivi

Prezinta un axon scurt care strbatelama ciuruita si care face sinapsa cucelule mitrale la nivelul glomerulilordin bulbul olfactiv


15/73

Transducia semnalului olfactiv

Mai mult de 400.000 de substane diferite potfi mirosite

80% miros neplcut M rosu are un ro protect v pr n aten onarea

nocivitii mediului

Exista o multitudine de receptori dar acetiaactiveaz aceeai cascada de mesageri secunzi


16/73


Receptori olfactivi se situeaz la nivelul membranei cililor si aparinfamiliei GPCR

Stimuleaz proteina GOlfcuplata cu adenilat ciclaza (AC) Stimularea proteinei G activeaz AC care transforma ATP in AMPc

AMPc deschide canale cationice crescnd permeabilitateamembranar pentru Na, Ca Creterea concentraiei de Ca citosolic determina deschiderea de

canale anionice voltaj dependente Efluxul de Cl din celula determina o depolarizare suplimentara a

celulei.

Cnd celula depete potenialul prag se produc PA (spike) carese propaga prin axoni scuri care traverseaz lama cribriforma


17/73



18/73

Transmiterea semnalului olfactiv

Mii de glomeruli la nivelul bulbuluiolfactiv

Fiecare glomerul 25000 de terminaii ale celulelor

olfactiva 25 celule mitrale

60 de celule smoc sau in ciucure

tracturi Aria mediala olfactiva -- poriunea

mediobazala a creierului anterior dehipotalamussistemul limbiccomportament + lingerea buzelor,salivaia

Aria laterala olfactiva cortexulpiriform si poriunea corticala aamigdalei hipocampul plcere/respingere a diferitelor alimente bazatape experiena anterioara

Calea cea mai nouatalamuslobulorbitofrontal analiza contienta amirosului


19/73

SENSIBILITATEA TACTILA


20/73

Suprafaa pielii, la un om matur i

talie mijlocie, e de 1,5-1,8 m2

.Greutatea ei total cores unde la

Pielea

faada monumentala a corpului uman

(Cornel, 1953)

circa 20% (n medie 14-16 kg), dincare circa 15% reprezinthipodermul (cu variaii largi nraport cu corpolena), circa 5% dederm i sub 1% de epiderm

ch 14 20


21/73

Structura pielii-Epiderma

-Start bazal

-Strat spinos

-Strat granulos

-Strat lucidum

-Strat cornos

-Derm

Hipoderm esutul adipos subcutanat


22/73

Mecanoreceptori:

Merkel receptor

ch 14 22

Meissner corpuscle

Ruffin cylinder

Pacini corpuscle


23/73

ch 14 23Fig. 14-1, p. 331


24/73

ch 14 24Fig. 14-2, p. 332


25/73

Corpusculul Pacini Adaptare rapida la stimulare Cel mai mare mecanoreceptor cu

o lungime de 2mm si un

diametru de 1mm Este situat in hipoderm Receptorul este format dintr-o

terminaie nervoasa ncapsulat.Capsula este formata din 20-70de straturi dispuse asemntor

foitelor de ceapa, aceste lamelefiind celulele Schwannmodificate, plate foarte subiri.Intre aceste foite se afla unlichid, gelatinos, vscos care sepoate deplasa printre foie sicare permite distribuia

uniforma a presiunii peterminaia nervoasa.


26/73

Corpusculii Pacini

Prin presiunestimulareamecanoreceptorilor care deschidcanalele de Naproducerea unuipotenial local.

Potenialul locat pragdeschiderea canalelor de Na voltajdependentepotenial de aciune.

Codificarea intensitii prinfrecventa de descrcare de PA (intre50 si 500 HZ cu o valoare medie de200-300 de descrcri/secunda)

Redistribuia presiunii prinintermediul lichidului din capsulei.

r n pu erea mare e a ap are sunasociai cu stimuli vibratili cufrecventa intre 30 si 800HZ) . Totuimai multe studii arata ca sunt maidegrab legai de presiunea constantasi mai puin de stimuli vibratili

(comprimare /decomprimarerepetitiva) Cmpul receptor este extrem de vast


27/73

Corpusculii Meissnerse afla situai in digitaiile pielii glabrela nivelul dermului

Sunt de 10 mai mici dect corpusculiiPacini

Sunt terminaii nervoase ncapsulatecu adaptare rapida la stimul dar mailenta dect a corpusculilor Pacini

Sunt implicai in detectarea stimulilor-

discriminare spaiala

Cmpul receptor este foarte mic


28/73

Corpusculii Rufini

Sunt asemntori cu corpusculiiPacini

Sunt situai in derm pielii glabre cat sicu par

Adaptarea lor este mai lenta de aceeasunt implicai in detectarea stimulilorvibratili cu frecventa joasa

Detectarea tonica a deformrii pielii

Discurile Merkel

Sunt formate din celule epitelialeplate fr origine neuroectodermalcare fac sinapsa cu terminaia nervoasa

Sunt situate la limita dintre dermul siepidermul pielii glabre

Se adapteaz greu si au rol in adetecta presiune tactila, texturaobiectului examinat

Locul unde se formeaz potenialul

local determinat de presiunea pe disceste in discuie (celula epiteliala sauterminaie nervoasa)

Cmpul receptor este foarte mic

Corpusculii Krause

Terminatiile nervoase apar inodateEi inerveaza pielea la limita cu mucoasa

(pielea peribucala)Se adapteaza rapid cu rol in detectareapresiunii usoare


29/73

Firul de par

pornete dintr-un folicul pros care estesituat in hipodermConine bulbulfirului de par cu rol in cretere.

Pe traiectul firul de par care strbatedermul si epidermul se deschid glandesebacee.

La nivelul foliculului se ataeazmuchiul erector al firului de par.

In jurul folicului se afla terminaii

nervoase bogate in mecanoreceptori curol de a relua mi carea indusa firuluide par.

Aplecarea firului de par inducedeformarea folicului si a esuturilor dinjur precum si deformarea terminaiilornervoase ce mbrac foliculul.


30/73

Cmpul receptor

Reprezint suprafaa de piele inervata deo singura terminaie senzitiva.

La nivelul pielii fiecare fibra senzitiva seramifica ntr-un numr variabil determinaii nervoase. Cu cat ramificareaeste mai ntins pe suprafaa pielii cuatt cmpul receptor este mai vast.

Variaz cu tipul de sensibilitate cat si deregiunea inervata.

Cmpul receptor este mai mic pentru

pielea minii, fetei si mare pentrutrunchi, abdomen, membre inferioare Corpusculii Pacini cmpul receptor este

extrem de larg iar pentru corpusculiMeissner si discurile Merkel cmpulreceptor este foarte mic. Prin urmareultimii doi receptori sunt implicai in

sensibilitatea epicritic a vrfurilordegetelor cu o mare rezoluie spaiala.


31/73

Discriminare spaiala si

identificarea tactila

- 1.Dimensiunea cmpului receptor --discriminare spaiala

-2. densitate terminaii nervoasepoate avea o densitate diferita dereceptori --creterea gradului deramificare a fibrei senzitive cucreterea a numrului de terminaiidar cu meninerea suprafeei de pieleinervata duce la creterea capacitaiide identificare a unor stimuli slabi.


32/73

Transducia stimulului

senzorial in impuls nervos

stimularea terminaiilor senzitive din pieleimplica deformarea acestorase deschidcanalele de Na cuplate cu mecanoreceptorul cuproducerea unui influx de Na direct proporional

cu gradul de deformare al terminaiei nervoaserespectiv cu nr de mecanoreceptori stimulai. Potenialul receptor cnd atinge valoarea prag

determina deschiderea canalelor de Na voltajdependente cu generarea de potenial deaciune.

Potenialul de aciune este condus prin fibrelenervoase in majoritatea cazurilor slttorii spre

centrul nervos.

Relaia dintre intensitatea stimulului sipotenialul de receptor creterea valorii acestuia induce creterea frecventei

de descrcare a fibrei senzitive pana cnd valoareapotenialului de receptor atinge maximum --atingerea unui nivel maxim de depolarizare.

> canalele de Na voltaj dependente se deschidrepetitiv foarte rapid cu generarea unei frecvente dedescrcare a PA maxime.


33/73

Adaptarea receptorilor

Depinde de aspectul histologic al receptorului Terminaiile nervoase ncapsulate prezinta un grad mare de adaptare fiind implicate in

detectarea stimulilor vibratili dar si a stimulilor tactili fina. Terminaiile nencapsulate se adapteaz lent si permit detectarea stimulilor tactili grosieri si

rspund la presiunea executata asupra tegumentului.

Viteza de adaptate

diferita pentru diferii mecanoreceptori adaptare foarte rapida (sutimi de secunda corpusculilor Pacini) adaptare lenta de 1-2 zile cum sunt baroreceptori (receptori de presiune din sistemul

circulator arterial) adapteaz foarte lent - receptorii pentru durere se.

Mecanismul de adaptare implica structura receptorului scdere a rspunsului mecanoreceptorilor la deformare cu scderea influxului de Na si

scderea frecventei de descrcare a fibrei senzitive. Acomodarea poate fi de asemenea cauzata de a hiperpolarizarea terminaiei prin activareacanalelor de canalele de K dependente de Ca.

Mecanisme centrale

Tipuri de receptori Receptorii care se adapteaz rapid --receptori fazici si sau de micare -modificrile de stare de

la nivelul pielii. Receptorii cu adaptare lenta sunt receptori tonici si menin descrcarea de impulsuri pe

durata lunga -minute, ore - cu rol in anuna persistenta aciunii stimulului la nivelul pielii.


34/73

Codificarea intensitii

stimulului

Intensitatea stimulului estecodata prin sumarizare defrecventa si spaiala.

Sumarizarea de frecventa --reprezint relaia dintreintensitatea stimulului sifrecventa potenialelor de

aciune-impulsuri nervoase .


35/73

Codificarea intensitii

stimulului

Creterea intensitiiunui stimul va implica

stimularea unui numrmai mare de cmpurireceptoare.

- Fibrele care au cmpul receptor inlocul central de aciune a stimulului aurata cea mai mare de descrcare. Cu catcmpul receptor este situat spreperiferia locului de aciune al stimulului

cu att frecventa de descrcare scade.

Cresterea intensitatii unuistimul va implica

stimularea unui numar maimare de campurireceptoare. - sumarizarespatiala


36/73

Tipuri de stimul:

-Stimuli supra liminari si prag - determina descrcareade impulsuri nervoase. Stimulul determina in zonacentrala de aciune stimularea fibrelor senzitive iar inperiferia zonei de aciune o zona de facilitare.

In aceasta regiune aciunea unui alt stimul se va face cu

intensitate subliminala.

- stimuli subliminali nu determina descrcare dar

regiunea stimulata capt uurina in a rspunde la alistimuli. Fenomenul se numete facilitare neuronala


37/73

SENSIBILITATEA TERMICA


38/73

Sensibilitatea termica

La nivelul pielii sunt o multitudine de terminaii libereimplicate in detectarea temperaturii.

meninerea temperaturii corporale este cruciala in a

menine homeostazia interna. . scderea temperaturii corporale (hipotermia) este nsoit

de scderea metabolismului general cu deprimareaactivitii cardiace si nervoase ca in final sa se produc

decesul. Neuroni capabili de a detecta temperatura sunt situai si inSNC respectiv in hipotalamus. Rolul acestor neuroni estede a controla temperatura corporala.


39/73

Sensibilitatea termica

- neuronii implicai in sensibilitatea termica de la nivelul pielii percepiaaparenta a temperaturii.

Exista doua timpuri de neuroni implicai in detecia temperaturi:

- receptori pentru cald si

-receptori pentru rece.

Aceti receptori pot detecta variaii de 0,01 gr Celsius.


40/73

Receptorii pentru rece:

- au un interval termic de rspuns mult mai largdect al celor pentru cald.

- terminaiilor nervoase prezinta o serie dereceptori care fac parte din clasa TRP (Transient

Receptor Potential) cum ar fi TRPM8 si TRPA1. Activitatea TRPM8 ncepe sub temperatura de 40 Csi atinge un maxim de activare la 27 C. Acestreceptor poate fi activat de mentol.

Prin aplicarea la nivelul pielii de mentol se activeazcanalele TRPM8 care produc senzaia falsa de rece.La temperatura de 8 C receptorul i nceteazactivitatea. Sub aceasta temperatura frigul are unefect anestezic local.

aspunsu recep or or pen ru rece: Raspunsul dinamic apare ca urmare a modificrilor

brute de temperatura. Acest rspuns este cu att maiamplu cu cat variaia de temperatura este mai mare si cucat durata in care se produce modificarea este mai mica.

Raspunsul static este strict legat de temperatura pielii.Acest rspuns este minim la 40 de grC creste la un

maxim la 28 grC ca apoi sa scad spre 10 grC. Urmrindgraficul observam ca receptorii pentru rece au aceeairata de descrcare la temperatura de 30 de graderespectiv 20 de grade.


41/73

Receptorii pentru cald

au o plaja de detecie a temperaturiimult mai restrnsa.

rspuns dinamic si static

terminaiile nervoase pentru caldprezinta receptori din aceeai clasa TRP.Receptorii pentru cald din piele suntTRPV1 - 4 sau receptorii vaniloid.

TRPV1 este activat de substane din .Capsaicina se gsete in boabele depiper, ardei iute, usturoi si activeazaceste canale dnd senzaia defierbinte.

Pragul de temperatura pentru TRPV1

este de 43 de grade C si ajuta lamodularea senzaiei de durere in cadrulpercepiei termice.


42/73

Transmiterea sensibilitii

pielii

Fibrele senzitive

Diametrulaxonului

Vitezadeconducere


43/73

Sensibilitatea dureroasa

Energia este informativa lavalori sczute si moderate.

Energia excesiva, laintensiti mari estedistructiva si determina

durere. Scopul durerii este de a

evita situaiile potenialnocive


44/73

SENSIBILITATEA DUREROASA


45/73

Ce este durerea?

o experiena senzoriala si emoionalaneplcuta asociata cu o leziune tisularaprezenta sau poteniala, sau descrisa in

.

International Association for the Study of Pain


46/73

Receptorii pentru durere

Mecanoreceptori-implicati in detectarea presiunilor crescute realizate

asupra pielii cum ar fi cele exercitate de obiecte ascuite. Receptori termici -terminaii nervoase pentru cald prezinta canale pentru

detecia nocicepie pentru cald TRPV1 si TRPV2 si de asemenea pentru receTRPA1 si TRPM8.

Chemoreceptori rspund la o varietate larga de substane dintre care celemai importante sunt concentraia protonilor (pH), concentraia ionilor de K,histamina, bradikinina.

Polimodali - sunt terminaii nervoase care rspund la mai multe tipuri deenergie mecanica , chimica sau termica.


47/73

Receptorii mecanici pentru durere

Fibre slab mielinizate III

Nu rspund la atingeri uoare

Mediaz durerea

resimit la nivelul tegumentului cauzata de presiuneputern ca, c up tura sau str v re

din muchii scheletici sau netezi implicai in contraciisau ntinderi excesive

Cei mai muli pot rspunde si la temperaturicrescute(T > 45 C)


48/73

Receptorii polimodali


49/73

Bradikinina-mec de aciune


50/73

Etapele durerii

Prin lezareategumentului seproduce distrucietisulara si inflamaie.


51/73

Hiperalgia primara

Distrugerea tegumentului produce ntr-o prima etapa o durere acuta careinduce si o sensibilizare la stimuli locali cu un rspuns puternic nociceptiv.

Sensibilizare locala care apare imediat dup aciunea stimulului senumete hiperalgie primara. Stimuli dureroi care acioneaz in aria lezatasau imediat in vecintatea acesteia produc durere intensa. Cauza esteexplicata de fenomenul de facilitare care se produce in coarneleposterioare ale mduvei spinrii: Neuronii din rdcina dorsala a nervului spinal stimuleaz o serie de neuroni

intermediari din coarnele posterioare. se produce depolarizarea neuronilor de releu in transmiterea informaiei

dureroase ascendent spre cortex Concomitent sunt stimulai neuronilor adiaceni care se depolarizeaz parial

(sunt facilitai). Stimuli banali de (intensitate joasa) care acioneaz in zona dureroasa sau

adiacent de acesta vor stimula aceti neuroni facilitaiIn concluzie. Stimuli tactili sau termici slabi care acioneaz in zona dureroasa

pot provoca un rspuns puternic care este evocat la nivel central ca odurere intensa (hiperalgie primara).


52/73

Hiperalgia secundara Inflamaia

este raspunsul sistemului imun la distrucia tisulara. Celulele inflamatorii elibereaz o serie de mediatori care produc: vasodilataie locala (PGI2, bradikinina, histamina) urmata de roeaa, cldur si

tumefiere (edem) local, si durere (bradikinina, histamina, serotonina, K, prostaglandine).

Acest rspuns apare la 20 minute de leziunea iniiala.

-Reflexul de axon stimularea termina iilor nervoase din te ument in s ecial termina ii

polimodale Exista ramuri desprinse din fibrele aferente (terminaiile senzitive au o

structura similara axonilor) care acioneaz local-> descarc subst. P rspuns produs de bucla de ntoarcere desprinsa din fibra senzitiva

stimulata se numete reflex de axon. Substana P

aciune prelungita care amplifica inflamaia: creste permeabilitatea vaselor,degranularea mastocitelor, scderea pragului pentru durere a terminaiilornervoase nvecinate.

Prin scderea pragului pentru durere a terminaiilor nervoase poate aparesenzaie dureroasa si la stimuli mecanici care in mod uzual nu determina durere.


53/73

substana P(SP), neurokinina A(NKA) i calcitonin gene related pepide (CGRP)


54/73

NOCICEPTIA

este condusa prin fibre mielinice si amielinice. Neuronii senzitivipseudounipolari din rdcina dorsala fac sinapsa cu neuroni dincoarnele posterioare ale mduvei spinrii. Nocicepia poate fidescrisa ca doua mari tipuri:

- durerea acuta, rapida, care urmeaz dup stimulareamecanoreceptorilor ( ciupire, neptura sau strivire) dar si altortipuri de receptori (termici). Este rapid condusa prin calea neospinotalamica si este bine localizata.

-durerea surda, lenta, care urmeaz dup stimulareatermoreceptorilor, receptorilor polimodali si receptorilor visceralipentru durere. Este lent condusa prin calea paleo spinotalamica sieste slab localizata.


55/73


56/73

Durerea acuta

Condusa predominant prin fibremielinizate lente.

Primul Neuronul senzitiv situat dinrdcina dorsala face sinapsa cuneuronii din lamina I din cornuldorsal din mduva spinrii. N1

descarc glutamat -> depolarizarerap a s scur a a neuron or ncoarnele anterioare.

Axonii neuronilor 2 decuseaza si trecin cordoanele laterale formndfascicolul spinotalamic lateral

In nc ventromedial talamic se afla altreilea neuron. Axonii se proiecteazain aria somestezic din girusulpostcentral.


57/73

Durerea lenta

condusa prin fibrele lente amielinice si mai puin prin

fibre mielinice. N1 fac sinapsa in lamina II si III (substana gelatinoasa)

cu neuronul 2 al caii. N1 descarc diferite peptidedintre care cea mai important este substana P.Aciunea este lenta si de lunga durata secunde -minute.

stimulul parcurge mai muli neuroni intermediari dincoarnele dorsale si apoi ajunge la neuronii din lamina V.

Axonii acestora neuroni decuseaza si formeazfascicolul spinotalamic anterior.

Doar o treime din aferentele sistemului vechi deconducere se proiecteaz direct in nucleii intra laminarisi ventrolaterali.

Fibrele din neuronii din lamina V se proiecteaz si in

alte trei principale arii: nucleii reticulari din TC aria tectal mezencefalic aria gri periapeductala (din jurul apeductului Sylvius)

Aceste arii pot proiecta fibre scurte spre nucleii talamici


58/73


59/73

Nucleii talamici

Proiecteaz fibre spre diferite arii: Ventrolateral si ventromedial > Cortex senzitiv-

localizarea durerii Ventromedial > Cortexul insular posterior --in

realizarea senzaiei dureroase, integrare senzoriala sialerta

Dorsomedial > girusul cingulat in partea anterioara --reacia emoionala determinata de durere, memoraresi creterea ateniei

Hipotalamus si cortexul limbic -- raspunsul visceral ladurere ( reacie adrenergica, etc) si memoria subiectivaa durerii


60/73

Relaia cortex -durere

Stimularea electrica a cortexul cerebral producedurere acuta de intensitate moderata.

Cortexul este implicat mai degrab in

interpretarea calitii dureri si localizrii acesteia Centrii inferiori din TC, talamici si din nc.

subcorticali sunt puternic implicai in senzaiadureroasa intensa, in reacia emoionala si

vegetativa. Durerea ntrete memorarea evenimentelor

concomitente si reacia emoionala.


61/73

Nocicepia


62/73

Implicaia inflamaiei in nocicepie


63/73

Sisteme de modulare a durerii

Teoria actuala de control a durerii este de amodifica gradul de excitabilitate a neuronilordin coarnele dorsale ale mduvei spinrii

calea rdcinii dorsale a nervilor spinali).


64/73

Sistemul de supresie al durerii-analgezia

Atunci cnd gradul de activare ale SNC atinge un nivel maxim dealerta se activeaz sistemul de control al durerii: - substana gri periapeductala si arii perivenntriculare ale

mezencefalului - nucleul rafeul magnus localizat in poriunea inferioara a punii si

poriunea superioara a mduvei spinrii.

- complexul inhibitor al durerii din coarnele dorsale ale mduvei.

Stimularea nucleului refeului magnus si substantei griperiapeductale poate suprima sau reduce durerea condusa prin N1din rdcinile dorsale ale nervilor spinali.

Neuronii sistem de control prezinta fibre descendente care descarcin coarnele anterioare mai multe tipuri de mediatori: serotonina, substane opiacee (leucin-enkefalina Tyr-Gly-Gly-Phe-Leu-OH),

metionin-enkefalina ( Tyr-Gly-Gly-Phe-Met-OH), beta-endorfina ( Tyr-Gly-Gly-Phe-[26 aminoacizi]-OH) dinorfina ( Tyr-Gly-Gly-Phe-[13aminoacizi]-OH). Toi aceti mediatori inhiba neuronii din laminagelatinoasa.


65/73

Sistemul de modulare a durerii


66/73

Alte mecanism de modulare a durerii

Stimularea prin fibrele rapide mielinice II, a N1 sunt stimulai neuroni

inhibitori intermediari din MS care determina inhibarea neuronilor dereleu din coarnele dorsale ale mduvei spinrii.

Prin stimularea tegumentului nvecinat zonei dureroase prin manevresimple, frecare sau scrpinare se poate obine o scdere a senzaieidureroase.

Pe baza acestui mecanism durerea este diminuata in cazul

fiziokinetoterapie sau acupuncturii.


67/73

Durerea viscerala

- contracia excesiva a musculaturii organelor cavitare(spasm)

Apare ischemielocala celulele pierd o parte din ioni si in lipsa unui metabolism aerobic genereazcantiti importante de acid lactic creste concentraia de K, H , adenozina,bradikinina si histamina care stimuleaz terminaiile libere ale durerii din acesteorgane.

- contactul cu substane chimice. Ulcerul gastric sau duodenal poate sa perforezecomplet peretele digestiv si permite coninutului gastric sau duodenal sa ptrundin peritoneu cu iritarea acestuia.

coninutul iritativ in cavitatea peritoneala : vezica biliara, apendice, colon, vezica urinara.- .

cordul (infarctul cardiac), tubul digestiv (infarctul mezenteric), ficatul (infarctul hepatic), splina (infarctul splenic).Prin necroza celulara produsa se elibereaz coninutul celular bogat in K, adenozina. De asemenea

celulele ischemice nc viabile elibereaz acid lactic. Prin necroza celulara sunt chemate in aria

de necroza celule inflamatorii care elibereaz histamina, bradikinina. - alte mecanisme: tensionarea capsulei organelor parenchimatoase (ficat), iritarea

foitelor viscerale: pleura, pericardul, peritoneul, iritarea meningelui.


68/73

Durerea referata

Resimirea durerii ledistanta de loculproducerii se numetedurere referata.

Durerea referata aparefrecvent in durereaviscerala. Percepiadurerii la distanta implica

doua mecanisme: ncruciarea semnaluluinervos

Originea embrionara aorganelor viscerale


69/73

Durerea referata

ncruciarea semnaluluinervos in coarneleposterioare ale mduveispinrii

Prin preluarea stimululuineuronii care conducdurerea somestezic segenereaz senzaielocalizata la suprafaa

pielii dar slab localizata. Localizarea durerii selimiteaz la o suprafaamare (ex. un segment demembru).


70/73

Durerea referata

Durerea se resimte in regiunea de origine embrionara aorganelor viscerale si nu locul actual al acestora.

Originea embrionara si localizarea reala a viscereloreste diferita. Multe organe viscerale i au originea in

segmente superioare locului actual de localizare. cordul -- origine in segmentele embrionare cervico-

toracice (C3-T5) stomac -- origine in segmentul embrionar toracic (T9) duoden, intestin subire - origine in segmente embrionare

-toracice (T9-T11) pulmon -- segmente cervico-toracice embrionare apendice-- origine in segmentul embrionar toracic (T10)


71/73

Durerea viscerala

durerea din suferina apendicelui este transmisa spresegmentul toracic T9-T10 si resimit ca o durereperiombilicala sub forma de crampa.

Daca inflamaia apendicelui creste induce si inflamaiaperitoneului nvecinat -- durere corespunztoare

regiunea inghinala.

Localizarea durerii viscerale este mult mai dificila si poate

conduce la interpretri eronate astfel ca o cunoatere a

originii embrionare a organelor interne precum simodalitatea in care poate induce durere este foarteimportanta in activitatea de medic.


72/73


73/73

Cursul VII ~ Sensibilitate

Documents

Transcript of Cursul VII ~ Sensibilitate