semestrul II, 2004Doar pentru uz intern

Exegeza profeţilor canonici în contextul profetismului israelit din Orientul Mijlociu al antichităţii (OAA)

Prezentarea cursului

I. Mişcarea profetică în Israelul anticDefiniţiiPeriodizarea profetismuluiSurse disponibile pentru studiul profetismuluiStudiul critic al profetismului în perioada medievală şi modernăStatutul social al profetuluiProfetismul pre-clasicPrezentarea cursului

II. Mijloace şi fenomene profetice în antichitatea semitică: între autentic şi kytsch

OnirismulExperienţa extaticăMantica (divinaţia)TaumaturgiaPredicţiaExprimarea profetică de tip non-verbal şi pseudo-verbal: gesturile şi numele simbolicePrezentarea cursului

III. Exprimarea profetică de tip verbal

Discursul formalFormulele oracolareRetorica profeticăParalelismul ideilor

Sensul figuratFigurile retoriceTropiiPrezentarea cursului

IV. Tehnica exegetică

DelimitareaIncorporareaSegmentareaEvaluareaConturareaTabulareaInterpretareaAnalogia

2

Definiţiigrec. ebr.sg. pl. akk.

Definiţii/1 Sam. 18:10-112 Regi 9:11-131 Sam. 21:10-15

Definiţii/1 Sam. 9/Amos 7:12-5

Profetismul implică• comunicarea cuvântului divin spre recipientul uman prin intermediul unei terţe părţi (profetul);• inspiraţia prin iluminare (extază, vise, etc.); • emiterea unui mesaj explicit, care nu are nevoie de interpretare; • mesajul nu era întotdeauna solicitat; • mesajul putea avea caracter exhortativ sau reprobativ.

Periodizarea profetismului în Israelul antic

pre-clasici – clasici – post-clasiciproto-profetism – profeţii scriitoriprofeţi itineranţi – profeţi de curte

Concepţia literară

• Profeţii clasici – profeţii secolului VIIIAMOSOSEAMICAISAIA

Concepţia canonică

• profetismul incipient

3

• profetismul canonic1

Concepţia istoricistă• profeţii de la începuturi la Amos• profeţii din perioada expansiunii asiriene (Amos, Osea, Mica, Isaia)• profeţii din perioada pierderii independenţei naţionale (Naum, Habacuc, Ieremia)• profeţii din perioada de tranziţie de la Vechea la Noua Ordine (Ezechiel, Obadia, Ţefania)• profeţii celei de-A Doua Federaţii (Ioel, Iona, Hagai, Zaharia, Maleahi)

Blenkinsoop, Joseph. 1996. A History of Prophecy in Israel. Ediţia a II-a rev. şi adăugită. Louisville, KY.: Westminster John Knox.

Concepţia vocaţională

• văzătorii

• profeţii itineranţi

• profeţii de curte

• profeţii scriitori

Surse disponibile pentru studiul profetismului israelitOstraca

• termen grecesc sg. ostrakon

• Scrisori scrise cu cerneală pe fragmente ceramice (LAHIŞ, sec. VII a.Chr.)Cărţile canonice

• 15 cărţi (Daniel considerată carte apocaliptică, parte a Scrierilor)

• b.Meg. 14a – 48 profeţi şi 7 profetese

• A doua secţiune a Canonului – Profeţii

• profeţii ca autori ai Vechiului Testament: Iosefus, Ad. Apionem; Pirke Avot (TB); Noul Testament (Ef. 2:20, 1 Pet. 1:10-12, 2 Pet. 1:19-21)

Studiul critic al profetismuluiPerioada medievalăIuda HaLevi

• perspectiva “de sus”

• suveranitatea lui Dumnezeu

• profetismul ca vocaţie

1von Rad, Gerhard. 1975. Old Testament Theology. Vol. II: The Theology of Israel’s Prophetic Tradition. Traducere în engleză de D.M.G. Stalker. London: SCM.

4

• alegerea profetului prin harul lui Dumnezeu

• autenticitatea validată locativ (Eretz Israel)Moise Maimonide

• perspectiva “de jos”

• calităţile subiectului

• profetismul ca profesie

• profeţi speciali (Moise), profeţi prin mediere (vise), profeţii neamurilor

Studiul critic al profetismuluiPerioada modernă

Critica istorică• Bernard Duhm,1875 – Die Theologie der Propheten als Grundlage für die innere Entwicklungsgeschichte der israelitischen Religion (Teologia profeţilor ca fundament al dezvoltării istorice interne a religiei israelite)• Heinrich Ewald, 1840 – Die Propheten des alten Bundes (Profeţii naţiunilor antice)• Gustav Hölscher, 1914 – Die Propheten: Untersuchungen zur Religionsgeschichte Israels (Profeţii: Investigaţii asupra istoriei religiei lui Israel).

Critica formei• Sigmund Mowinckel, 1914 – Zur Komposition des Buches Jeremia (Cu privire la compoziţia cărţii Ieremia) • Hermann Gunkel, 1917 – Die Propheten: die geheimen Erfahrungen der Propheten; die Politik der Propheten; die Religion der Propheten; Schriftstellerei und Formensprache der Propheten (Profeţii: experienţele secrete ale profeţilor; politica profeţilor; religia profeţilor; scrierea şi formele literare ale profeţilor)

Statutul social al profetuluiSitz im Leben(contextul cultural)Caracteristici

• Provenienţa socială incertă sau, când este cunoscută, de regulă, din pătura inferioară

• profesie ingrată

• vocaţie validată prin experienţă

• caracter destabilizator

Profetismul pre-clasicPROTO-PROFETISMUL LA POPOARELE

Orientului Mijlociu Antic

5

Călătoria lui Wen-Amon în FeniciaPe când sacrifica zeilor săi, divinitatea a pus stăpânire peste unul dintre slujitorii săi şi l-a posedat. Acesta i-a spus: „Adu zeitatea! Adu mesagerul care îl poartă! Amon însuşi l-a trimis. El l-a determinat să vină.” Pe când slujitorul avea transa în timpul nopţii, eu găsisem o corabie ce călătorea spre Egipt şi mi-am încărcat tot calabalâcul pe ea. Profeţia lui Neferti

• un preot-scrib din Bastet pe nume Nefer-rohu care anticipează domnia lui Amen-emhet I, primul rege al dinastiei a XII-a, profeţind şi consemnând în scris simultan.Stela de la Aleppo (sec. VIII)

• regele Zakir: „am ridicat mâinile spre Baal-Şamayim, iar Baal-Şamayim mi-a răspuns şi mi-a vorbit prin văzători şi vraci.” Regele hitit Mursilis II (sec. XIV) Problema a primit răspuns oracular prin intermediul a două tăbliţe:

• În prima i se aducea aminte de cultul râului Mala ignorat de multă vreme

• În a doua i se imputa neglijarea rezolvării problemei ridicate de călcarea unui legământ de către părinţii săi. Arhivele regale de la MariZimri-Lim (1730-1697 a.Chr.) primeşte mesaje fie de la profeţi extatici fie de la profetese în stare de incubaţieProfetismul pre-clasic

PROTO-PROFETISMUL ISRAELITPATRIARHII

• predicţia

• medierea

• comunicarea cu Dumnezeu

• teofaniileMOISE

• “profet ca şi mine”

• taumaturgia

• vizionarismul

• medierea ca “slujitorul-suferind”CONSILIUL PRESBITERIAN

• “duhul lui Moise”

• opoziţia profetism cultic-profetism independentBALAAM

• comunicarea prin ritual de incubaţie

• vraciul divinatorIOSUA

• pasiune pentru Iahvism

• chemare

6

• comunicare cu Dumnezeu

• predicţiiPROFETISMUL FEMININ

• Miriam – dansul extatic şi comunicarea cu divinitatea prin vis

• Debora – profetesa-judecătoareSAMUEL

• genealogie levitică

• profetul-judecător (profetul-războinic)

• abilităţi extra-senzoriale

• liderul unei comunităţi profeticePROFEŢII ISRAELIŢI

• Ahia din Şilo

• Şemaia şi Iehu-ben-Hanani

• Ilie

• Mihaia-ben-Imla

• EliseiASOCIAŢII RELIGIOASE

• Nazireii

• Discipolii profeţilor

• RekabiţiiNazireatul, Numeri 6:1-12, (cf. Levitic 10:9-11; Levitic 21), Judecători 5:2,

Judecători 13:3-5, 1 Samuel 1:11, Amos 2:11-2Rekabiţii: 2 Regi 10:15-6, Ieremia 35, Profeţii iudei

• Gad

• Natan

• Şemaia, Azaria-ben-Oded, Hanani, Hulda

TENDINŢE ALE PROFETISMULUI PRE-CLASIC• extaza colectivă cu potenţialul de atragere a observatorilor de conjunctură,• folosirea instrumentelor muzicale şi chiar a mişcărilor ritmice ca mijloc de stimulare a extazei, • preferinţa pentru locuri privilegiate de activitate oracolară, • atracţia faţă de instituţiile permanente de activitate oraculară (Cortul Întâlnirii, ulterior Templul, cu referire specială la Sfânta Sfintelor şi Chivotul Legământului).

Mijloace şi fenomene profetice

7

ONIRISMULvisul şi somnul visarea este înţeleasă numai în contextul somnului somnul ca rezultat al intervenţiei divine (Iov 11:18-20; Ps. 3:5 [6]; 4:8 [9]; 127:2) somnul ca stare pseudo-thanatică (Ier. 51:39, 57; Ps. 13:4)

Experienţa onirică în OMAvisul lui Ghilgameş 1Mai înainte ca să vii tu de pe înălţimi,Ghilgameş te va vedea pe tine în visele din Uruk,Fiindcă Ghilgameş s-a dus să spună visele lui mamei sale, zicându-i:„Mamă, eu am avut un vis noaptea trecută:Nişte stele au apărut pe cer.Ceva desprins din Anu a căzut jos, la mine.Am căutat să-l ridic, dar era prea greu pentru mine.Am căutat să-l dau la o parte, dar n-am putut să-l mişc.

(I.V.23-30)visul lui Ghilgameş 2Alt vis pe care eu l-am avut:[În] strâmtorile muntelui […][Un munte] s-a rostogolit […]Ca nişte mici trestii zburam noi […] [Cel] care a fost născut în st[epă …],Enkidu, a zis prietenului său [tălmăcind] vi[sul]:„Prietene, de bine este visul [tău],Visul tău e cel mai de preţ [...].Muntele pe care l-ai văzut, o, prietene, [e Humbaba].[Noi] îl vom prinde, îl [vom ucide pe el][Şi vom arunca] cadavrul pe câmp.

(V.III.32-42) Povestea unui amărâtvise simbolice: un om cu o ramură de tamarisc în mână turnând o libaţie peste trupul bolnavului şi rostind ritul vieţii o fecioară atractivă mijlocind înaintea zeilor pentru bolnav şi un vraci înregistrând un oracol din partea lui MardukLegenda lui KeretÎn timp ce lăcrimează, el aţipeşte; În timp ce varsă lacrimi, îl cuprinde somnul;Vedenii însoţesc somnul lui, Somnul îl învinge, el adoarme:Este tulburat şi, în visul lui, Zeul El coboară într-o vedenie. El, părintele omenirii, se apropie„Keret, îl strigă el, ce te doare?Keret, ce ai, de ce plângi?”

8

(I K.i.31-39)Vis sau vedenie?

problema terminologică are de 92 ori VT (termen ebraic) apare de 55 ori VT (împrumut aramaic) termeni-pereche

mărturia ugariticăKeret se deşteptă, dar (totul) era numai un visAl servului lui El; era numai o vedenie.

(I K.iii.50-51)Fiindcă El, în visul meu, el, // tatălOmenirii, în viziunea mea, mi-a dăruit ...

(II K.iv.31-32)Într-un vis al lui, El, zeul milostiv,Într-o viziune a creatorului făpturilor, (...)

(Baal şi Mot I AB ii.10-11) mărturia biblică 1Num. 12:6Când va fi un profet al vostru,Eu, Domnul, într-o vedenie lui mă voi descoperiîn vis îi voi vorbi.Iov 7:14 mă înspăimânţi prin visuri,prin vedenii mă îngrozeşti.mărturia biblică 2Iov 20:8 ca un vis va zbura şi nu-l vor găsi,va fi îndepărtat ca o vedenie de noapte.

Ioel 2:28 [3:1] bătrânii voştri visuri vor visa,tinerii voştri vedenii vor vedea.mărturia biblică 3Dan. 7:1 Daniel un vis a visatşi (a avut) o vedenie a capului său pe patul său.- vedenia are loc noaptea- presupune o poziţie clinostatică a corpului şi o stare de veghe a minţii: Gen. 46:2, Iov 33:15Is. 29:7 Mica 3:6 Dan. 2:19 Dan. 9:21

Tipologia visului Visele ca frământare emoţională (Is. 29:8; Ec. 5:7 [6]; Ier. 29:18).

9

Visuri revelatorii cu mesaj transparent: Abi-Melek, regele Gherarului (Gen. 20:3-7), patriarhul Iacov (Gen. 31:10-13), socrul său, Laban (Gen. 31:29), profetul Balaam (Num. 22:7-13, 15-21), tânărul Samuel (1 Sam. 4:4-15).

Tipologia visului visuri cu mesaj obscur ce solicită interpretare IOSIF: visele proprii, visele oficialilor DANIEL: visele regelui (visul uitat, visul amintit), visele proprii, scrisul de pe perete

“Călăreţul Furtunii”

Exod 15:7-10 Exod 19:16, 19; Deut. 33:2-3, 26-29; Ps. 18:13-14; Ps. 68:8-9, 32-5 Ez. 1; Hab. 3:8, 11;Pss. 18, 29, 50, 77, 83, 97, 104, 144

“Tronul slavei”

Exod 24:9-11Isaia 6:1-5Ezechiel 1, 8 (1:1 –)

Angelofanii în visul lui Ilie (1 Regi 19:5-8), al lui Nebucadneţar (Dan. 4:13), al profetului Zaharia (1:9, 13, 14, 19; 2:3; 3:1; 4:4; 5:10; 6:4)

10

întâlniri de gradul II: Agar (Gen. 16:7-9), Avraam (Gen. 18:1-8), Lot (Gen. 19.1-3), Iacov (Gen. 32:24-32), Ghedeon (Jud. 6:1-15), Manoah şi soţia sa (Jud. 13:1-16)Când realizează subiectul calitatea interlocutorului său? În urma unei demonstraţii de putere supranaturală: emiterea unui oracol predictiv săvârşirea unei minuni Prin experienţă devoţională Iacov (Gen. 32:1-2) David (2 Sam. 24) Daniel (Dan. 10:7-10)Cine este în stâlpul de nor/foc? Exod 33:9-11 – vorbirea directă

Numeri 12:5-10 – exprimare raţională şi conştientă

Exod 13:21-2 – Domnul

Exod 14:19 – îngerul lui Dumnezeu

Exod 23:20-3 – îngerul plenipotenţiar

tradiţia interpretativă apostolică: Fap. 7:30, 38, 53; Gal. 3:19; Evrei 2:1-5; 13:2Dansul heruvimic singura reprezentare iconografică

îngerul ca mesager al lui Dumnezeu

Experienţa extaticăConştienţă sau inconştienţă?

posedarea şi transa posedarea este credinţa că o persoană este locuită de o altă persoană, sau de o fiinţă supranaturală. Fenomenul poate apărea la indivizi sau la grupuri, cu sau fără intermedierea unui medium, spontan sau indus prin subtanţe halucinogene, muzică, percuţie. Transa vizionară este o experienţă mai degrabă pasivă, intimă, cu conţinut memorabil, mai ales dacă i se acordă valoare religioasă. Primeşte valoare socială în momentul în care este comunicată, împărtăşită comunităţii. Erika Bourguignon, Religion, Altered States of Consciousness and Social Change (Columbus, 1973)

experienţa extatică la grecii antici sparagmos homophagya enthousiasmos mania

11

Bahicele lui Eschil, Baccantele lui Euripide

profeţii extatici din Mesopotamia

mesaje privitoare la monarhie şi cult vindecarea de boală ca exorcizarePovestea unui amărâtEl trimise uraganul la temelia cerului,Până la inima pământului ...El făcu să coboare în adâncul lui pe duhul cel rău.Demoni nenumăraţi trimise înapoi la Ekur.Pe demonul Labartu îl trânti jos, îl îndreptă spre munţi,În valurile mării el scufundă fierbinţeala febrei.Rădăcina bolii o smulse ca pe o plantă.Somnul nesănătos, picotarea aţipirii.Ca atunci când cerul este plin de fum ... Fură alungaţi cu chin şi cu amar ...El îi azvârle ca un uragan, făcând pământul să ...Chinuitoarea durere de cap ...

(Povestea unui amărât, III.5-13, Negoiţă 1975)Literatura biblică Saul: “S-a dezbrăcat de haine şi a profeţit şi el înaintea lui Samuel. S-a aruncat dezbrăcat la pământ toată ziua aceea şi toată noaptea.” (1 Sam. 19:24) David: “A făcut pe nebunul înaintea lor; făcea năzdrăvănii în faţa lor: făcea zgârieturi pe uşile porţilor şi lăsa să-i curgă balele pe barbă.” (1 Sam. 21:13) discipolul lui Elisei: “Pentru ce a venit nebunul acesta?” (2 Regi 9:11)

Experienţa extaticăFenomenul experienţei extatice în OMA

Condiţiile sociale şi politice de proliferare a fenomenului Predispoziţia persoanelor de la periferia societăţii, deposedate sau defavorizate, „ca formă de rebeliune ritualizantă împotriva structurilor de autoritate ale societăţii din care fac parte” (Blenkinsopp 1996, 37) Instabilitatea politică şi frământările militare (invazia şi ocupaţia străină)Inducerea extazei în Israelul antic acompaniamentul muzical

1 Sam. 10:10-12

2 Regi 3:10-19

Duhul Domnului şi extaza profetică Duhul Domnului ca originator – 1 Sam. 10:6, 10; 19:20, 23; 1 Regi 22:21-23

12

surescitarea nervoasă – 1 Sam. 11:6-7 mânia regelui – 1 Sam. 18:10-11; 19:9-10 nemulţumirea socială – Jud. 9:23 inspiraţia profetică – Num. 24:2, 2 Cr. 20:14, 2 Cr. 15:1Metafore ale prezenţei Duhului „Duhul Domnului s-a aşezat/a fost/a venit peste el” (Num. 11:26 / Jud. 3:10; 11:29 / 1 Sam. 11:6) „Duhul Domnul a dat buzna peste el” (Jud. 14:6, 19; 15:14) „mâna Domnului a fost/a venit peste el” (2 Regi 3:15; Ez. 37:1) „Duhul Domnului a căzut peste el” (Ez. 11:5). Necromanţia ca extază mediatăNergal, viteazul erou, [a ascultat la Ea].Abia el deschisese o gaură în pământ,Când duhul lui Enkidu, ca o suflare de vânt, a ieşit afară din lumea de jos.Ei s-au îmbrăţişat şi s-au sărutat unul pe altul.Ei au schimbat cuvinte, suspinând unul cu altul:„Spune-mi, prietene, povesteşte-mi, amice,Spune-mi întocmirea lumii de jos pe care tu ai văzut-o!”

(xii.82-8, Negoiţă 1975, 181) “invocarea lui Samuel” presupune intermedierea unui specialist (o necromantă) entitatea evocată vine sub forma unui duh aparenţa familiarităţii are acces temporar cunoaşterea viitorului imediatCrâmpeie de tehnică

Vei fi doborât la pământ şi de acolo vei vorbi,şi din ţărână ţi se vor auzi vorbele.Glasul tău va ieşi din pământ ca al unei nălucişi din ţărână îţi vei şopti cuvintele.(Isaia 29:4)

De aceea coapsele-mi sunt pline de durere,muncile m-au luat ca muncile unei gravide la naştere.Mă zvârcolesc de nu mai aud,mă consum de nu mai văd.Mintea-mi rătăceşte,convulsiile mă îngrozesc,Apusul după care tânjescmi s-a transformat în groază.Isaia 21:3-4Ezechiel?„psihotic veritabil caracterizat de conflict narcisisto-masochist, cu prezenţă de fantezii de castrare şi regresie sexuală inconştientă, retardare schizofrenică, cu iluzii de persecuţie şi grandomanie”

13

ManticaTehnici divinatorii în Orientul Mijlociu al Antichităţii şi Israel

Divinaţia – practici curente examinarea măruntaielor sacrificiilor (extispicina) şi, în special, examinarea ficatului (hepatoscopia) examinarea urmelor lăsate de ulei în apă (lecanomanţia) examinarea jocului fumului, zborului păsărilor, mişcării astrelor, etc. interpretarea viselor (onirologie) aruncarea sorţilor

Practici magice protecţia împotriva fiarelor protecţia împotriva demonilor (bolii) protecţia împotriva vrăjilor invocarea zeilor la inaugurări

Augurii – forma de prezentare condiţie: PROTAZA (prop. subordonată) – situaţia interpretabilă APODOZA (prop. principală) - interpretarea

EXTISPICINA formularea întrebării sacrificarea animalului examinarea organelor interne hepatoscopia interpretarea constatărilor redactarea oracolului

Aruncarea sorţilor – „a cădea” (1 Cr. 24:31; 25:8; 26:13, 14; Is. 34:17; Neem. 10:35; 11:1; Iona 1:7; Es. 3:7; 9:24) – „a ieşi” (Lev. 16:9; Ios. 18:11; 19:10) – „a arunca” (Ios. 18:8, 10) – „a arunca” (Pr. 16:33) – „a scutura” (Ez. 21:26) termenii sunt menţionaţi individual (Num. 27:21, 1 Sam. 28:6) termenii sunt menţionaţi ca pereche (Exod 28:30, Lev. 8:8, Deut. 33:8, Ezra 2:63, Neem. 7:65) expresia „a întrebat pe Domnul” (e.g., 1 Sam. 14:37; 22:10; 23:2; 2 Sam. 2:1; 5:19, 23) presupune folosirea unui anume gen de mantică

Efodul preoţesc

14

sorţii la David (1 Sam. 30:8) piesă cultică la preoţi (Exod 28:6-14) pietrele speciale (Exod 28:15-30; Deut. 33:8).

Interpretarea pluralului(1) mem final reprezintă rezultatul mimării, un artificiu fonetic cunoscut în babiloniana veche, expresia fiind folosită ca arhaism, (2) pluralul nu este real, ci de maiestate, iar expresia este folosită ca hendiadă („lumină perfectă”), (3) pluralul este real, iar expresia este folosită ca merism („de la alef la tav”) 1 Samuel 14:41 (LXX)Apoi Saul a zis: „O Doamne, Dumnezeul lui Israel, de ce nu ai răspunde servului tău astăzi? Dacă vina aceasta este a mea şi a fiului meu Ionatan, O Doamne, Dumnezeul lui Israel, dă Urim; dar dacă vina aceasta este a poporului tău Israel, dă Tumim.” Ionatan şi Saul au fost indicaţi de sorţi, iar poporul a scăpat.alef / tav

TAUMATURGIAPERFORMAREA MIRACOLELOR

DEFINIŢIEMiracolul este o alterare a ordinii naturale la intervenţia divină, încărcată cu semnificaţie religioasă

Profetul israelit ca taumaturgAbilităţile profetului biblic veritabil se disting de cele ale şamanului printr-o calitate originală: manifestările Duhului profetic nu sunt controlabile şi, deci, nu pot fi induse, iar abilităţile lor sunt temporare şi sunt conferite de divinitate prin har (sunt vocaţionale), nu prin autostimulare.

Profetismul biblic şi şamanismul- profeţii se bucurau de un deosebit respect din partea societăţii

(oamenii, chiar şi regii, li se adresau cu titlul de „maestre” sau „părinte”)- profeţii au avut de multe ori de înfruntat ostilitatea, opoziţia, sau

necredinţa contemporanilor lor, inclusiv a regilor (1 Regi 18, 19; 22:26-7; Amos 7:10-17; Ier. 36-38; 2 Cr. 24:20-22) şi a unor tovarăşi de breaslă (1 Regi 13:11-34; 18:20-40; 22:13-8; Ier. 28-29; Ez. 13).

Profetismul biblic şi şamanismul- lipseşte ostilitatea în naraţiunile profetice (2 Regi 2-7)- memoriile despre mişcarea profetică anterioară rămâne în memoria

reziduală a naţiunii (Ier. 26:18-23; Osea 12:13)

15

“semne şi minuni”- “semne miraculoase” – lucrările miraculoase săvârşite de Moise,

prin intermediul lui Aaron, în Egipt pentru eliberarea lui Israel din robie (Deut. 26:8; 28:46; Neem. 9:10; Ps. 135:9; Dan. 6:27 – aramaică).

- „semn distinctiv” (Gen. 4:15; Exod 12:13; Num. 2:2)- „semn evocator” (Exod 13:7-9, 15-6; Num. 16:38 [17:3]; 17:10

[25] ; Deut. 26:1-11- „semn reprezentativ” cu referire la un legământ încheiat: curcubeul

(Gen. 9:12), circumcizia (Gen. 17:11), Sabatul (Exod 31:13, 17; Ez. 20:12, 20), funia roşie (Ios. 2:12)

Moise Taumaturgul- minuni cu caracter demonstrativ – la “rugul aprins” (Exod 4:1-9,

27-31)- minuni cu caracter competiţional – la tronul lui Faraon (Exod 7:10-

8:19- minuni ca “urgii” (Ps. 78:49-51)- minunile autorităţii (Exod 14:16-27; 15:23-5; 17:1-7, 8-13; Num.

20:7-13)

Ilie şi Elisei- posesorii celor trei chei: pentru deschiderea pântecelui, a

mormântului şi a cerului- ILIE: oprirea ploii, înmulţirea uleiului, învierea unui băiat,

aducerea ploii, coborârea focului din cer pe altar, incendierea gărzilor lui Ahazia, divizarea apelor Iordanului.

Ilie şi Elisei- relatarea lucrărilor celor doi profeţi este prelucrată în jurul unor teme comune

care pot fi exprimate ca perechi opuse sau apropiate: viaţă/moarte, ucidere/înviere, foamete/flămânzenie, naştere/deces, ploaie/secetă, cetate/pustie, casă/ogor, bărbat/femeie, rege/regină, stăpâni/slugi, fii/discipoli, văduve/fii, profeţi veritabili/profeţi falşi, profeţi/regi, interacţiunea profet-oficialităţi/interacţiunea profet-oameni simpli, israeliţi necredincioşi/păgâni credincioşi ELISEI

- traversarea Iordanului (2 Regi 2:13-4) - restaurează resursele de hrană şi apă potabilă în repetate rînduri (2 Regi 2:19-

22; 3:15-7; 4:38-41, 42-4)- restaurează onoarea subiecţilor şi, implicit, şansele lor de viaţă: (1) înmulţeşte

uleiul permiţând văduvei datornice să-şi plătească datoria (4:1-7); (2) face posibil ca femeia stearpă să nască un fiu (4:1-17); (3) îl învie băiatul decedat (4:18-37); (4) îl vindecă pe generalul arameu de lepră (5:1-19); (5) recuperează fierul toporului scufundat (6:1-17).

- Altele miracole vizează pierderea unor abilităţi, a sănătăţii (2 Regi 5:25-7), discernământului (2 Regi 6:18-20) sau chiar a vieţii (2 Regi 2:23-24). taumaturgia şi vrăjitoria

16

- efectul minunilor poate fi similar vrăjitoriei sau magiei, competiţie evidenţiată încă din vremea lui Moise (Exod 7:8-8:19, 2 Tim. 3:8).

- interpretarea miracolelor nu este o chestiune simplă, ci solicită informaţii complexe mai ales despre intenţia taumaturgului şi relaţia sa cu Divinitatea.

PREDICŢIApreviziunea profetică

Textul predictiv în VT- mai puţin de 2% -- mesianice- mai puţin de 5% descriu în mod specific era Noului Legământ- mai puţin de 1% se preocupă de evenimente care urmează să se întâmple

Fee, Gordon D. şi Douglas Stuart. 1995. Biblia ca literatură. Traducere de Adrian Pastor. Cluj-Napoca: Logos.

Textul predictiv în VT- din cele 23.210 de versete ale Vechiului Testament, 6.641 conţin material

predictiv, adică 28.5%. - Din cele 7.914 versete ale Noului Testament, 1711 conţin material predictiv,

adică 21.5%. - Deci, la nivelul celor 31.124 versete ale Bibliei, 8.352 versete conţin material

predictiv, adică 27% din întreg Payne, J. Barton. 1973. Encyclopedia of Biblical Prophecy: The Complete Guide to Scriptural Predictions and Their Fulfillment. Grand Rapids, Mich.: Baker.

Tematica predicţiilor- esenţa profeţiilor biblice o constituie persoana lui Mesia: cel prezis de Vechiul

Testament (Ioan 1:45; Luca 24:25-7, 44-6), „patimile lui Cristos” (1 Pet. 1:11), mărturia lui Isus care este „duhul profeţiei” (Ap. 19:10)

- caracter istoric cu privire la istoria lumii - caracter supra-istoric, „transcendent” (Dan. 8:27, 12:8, Zah. 4:13, cf. 1 Pet.

1:10-1) sau a căror împlinire nu o înţelegeau (Gen. 22:8)

Definiţie- Predicţia profetică reprezintă o cunoaştere miraculoasă care depăşeşte

perspicacitatea umană de previziune, intuiţie şi calculaţie a subiectului, cu privire la evenimente neconsumate în momentul vorbirii din viitorul apropiat sau îndepărtat.

Defectologia predicţiilor- telescoparea = evenimente viitoare cu încadrare temporală diferită şi perioade

de tranziţie necunoscute par a se succeda imediat - sensus plenior = texte care, aparent, au avut parte de împlinire în contextul

istoric imediat au primit, prin interpretarea apostolică, o împlinire secundară chiar în Isus Cristos (e.g. Is. 7:14; Hab. 2:4).

17

Predicţia ca prerogativă divină- Determinismul istoric definit în contextul Suveranităţii lui Dumnezeu,

singurul Dumnezeu, reprezintă unica garanţie pentru împlinirea exactă a viitorului (Is. 41:21-9, 43:12-13; 44:6-8, 24-8; 48:1-16).

Împlinirea predicţiei – autentificarea profetului- Deuteronom 18:19-22 - Mihaia-ben-Imla - 1 Regi 22:28- Ezechiel 33:32-3

Materialul predictiv – caracteristici- sensul predicţiilor este literal nu alegoric - Apoi, predicţiile sunt de regulă introduse de marca temporală a viitorului,

forma de Katal cu waw consecutiv a verbului adică - Adesea marca viitorului predictiv este însoţită de expresia temporală

nespecifică „în ziua aceea” (e.g. Is. 7:18, 21, 23)- lanţul de verbe cu forma de Katal cu waw consecutiv

Exemple de oracole predictiveGen. 28:14; 48:21; Exod 4:8, 9;Exod 12:13, 14, 25; Lev. 5:5, 23;Num. 17:20; Deut. 6:10; 7:12; 1 Sam. 2:36; Is. 4:3; 8:14

Calităţile textului predictiv

  succesiune temporală contingentă

proiecţie orientareaagentului

naraţiunea + - +

Predicţia + + +

Calităţile textului predictiv  succesiune

temporală contingentă

proiecţie orientarea agentului

Elogiu - - +

homilii, îndemnuri,promisiuni

- + +

18

Amos1:4-5A

Voi trimite focul în palatul lui Hazael,

B

va consuma castelele fiului lui Adad,

A

voi zdrobi zăvoarele Damascului,

B

îl voi nimici pe stăpânitorul Câmpiei Aven,

B´

pe cel ce ţine sceptrul la Bet-Eden,

A´ iar poporul lui Aram va pleca rob la Chir,

X zice Domnul.

Isaia 2:2-3a Se va întâmpla că în zilele din urmă

muntele Templului va fi stabilit ca cel dintâi dintre munţi

va fi pus deasupra tuturor dealurilor

şi toate neamurile vor curge spre el.

Multe popoare vor veni

şi vor zice:

Haidem să urcăm la Muntele Domnului

la Casa Dumnezeului lui Iacov.

Isaia 2:3b-4 El ne va învăţa căile Lui

Şi vom merge pe cărările Lui,

căci din Sion va ieşi Legea

şi Cuvântul Domnului din Ierusalim.

El va judeca neamurile,

va administra judecata multor neamuri.

19

Ei îşi vor bate săbiile în pluguri,

iar suliţele în cosoare.

Nici un popor nu va mai scoate sabia împotriva altuia

şi nici nu vor mai învăţa arta războiului.

Isaia 2:5-6

Casă a lui Iacov, haidem să umblăm în lumina Domnului!

Ai părăsit pe poporul tău, casă a lui Iacov,

s-au înmulţit [divinaţiile] din răsărit,

vracii – precum filistenii,

bat din palme ca păgânii.

Isaia 2:6-9

Şi-au umplut ţara de argint şi aur

şi nu este sfârşit pentru comorile lor.

Şi-au umplut ţara de de cai

şi nu este sfârşit pentru carele lor.

Şi-au umplut ţara de idoli,

ei se închină lucrării mâinilor lor,

celor pe care i-au conceput degetele lor.

Muritorul este încovoiat,

omul este plecat,

nu-i ierta!

Isaia 2:10-11

20

Intră în pietrărie

şi ascunde-te în ţărână

dinaintea mâniei Domnului

şi a slavei maiestăţii Sale.

Ochii muritorilor aroganţi vor fi coborâţi

şi mândria omului va fi smerită

numai Domnul va fi înălţat în ziua aceea.

Isaia 2:17-18 aroganţa muritorului va fi smerită,

mândria omului va fi coborâtă,

numai Domnul va fi înălţat în ziua aceea.

toţi idolii vor trece.

Intraţi în peşteri stâncoase

şi în găurile pământului

dinaintea mâniei Domnului

şi a slavei maiestăţii Sale

când se va ridica să îngrozească pământul.

Isaia 2:19-21 În ziua aceea oamenii vor arunca

nimicurile lor de argint

şi nimicurile lor de aur

pe care şi le-au făcut să li se închine

la cârtiţe şi la lilieci,

21

ca să intre în găurile stâncilor

şi în crăpăturile pietrelor

dinaintea mâniei Domnului

şi a slavei maiestăţii Sale

când se va ridica să îngrozească pământul.

Nu vă mai încredeţi în cel muritor

care are suflare în nările lui

căci de ce încredere poate fi el?

Procedee non-verbale şi cvasi-verbale de exprimare profetică Gesturile şi numele simbolice

Actul simbolic Predicţia iterată prin acte simbolice presupune un obiect material care prefigurează o situaţie viitoare însoţirea oracolelor profetice cu gesturi miraculoare (asemenea oracolelor iterate de Moise şi Aaron la curtea lui Faraon, sau Ilie pe Carmel) acte simbolice complementare conţinutului oracolar (vezi exerciţiul profetic al lui Zedechia din 1 Regi 22) acte simbolice inspiratoare pentru oracolele emise ulterior (vezi ruperea mantiei lui Samuel care atrage oracolul definitiv al profetului – 1 Sam. 15:27-9, sau căderea mantiei lui Ilie de pe profetul înălţat, care a stimulat întrebarea retorică de factură predictivă a discipolului său „Unde este acum Dumnezeul lui Ilie?” – 2 Regi 2:12b-4).

Acte simbolice – profetismul clasic brâul îngropat şi dezgropat – Ier. 13:1 zdrobirea unui vas de lut – Ier. 19:1-13 jugurile – Ier. 27:1-22 pietrele ascunse – Ier. 43:8-13 piatra aruncată în Eufrat – Ier. 51:61-64 lâncezirea pe o parte şi pe alta – Ez. 4 raderea şi împrăştierea părului – Ez. 5 plecarea în călătorie – Ez. 12 lipsa bocetului la moartea soţiei – Ez. 37

Numele simbolice Avram este numit AvraAm (Gen. 17:4-6) Sarai devine Sara (Gen. 17:15-6) Iacov devine Israel (Gen. 32:27-8) copiii din oracolele lui Isaia: Emanuel (Is. 7:13-25), Maher-Şalal-Haş-Baz (Is. 8:3-4), Şear-Iaşub (Is. 10:20-6)

22

copiii din oracolele lui Osea: Izreel (Osea 1:4-5), Lo-Ruhama (Osea 1:6-7), Lo-Ami (Osea 1:8-9), Ruhama şi Ami (Osea 1:10-2:1).

EXPRIMAREA PROFE TICĂ DE TIP VERBAL DISCURSUL FORMAL

Oracolul de la discursul oral la discursul scris Experienţa primară este de regulă intimă Interpretarea experienţei de către profet şi incorporarea ei în convingerile proprii cu privire la Dumnezeu Revizuirea intelectuală care presupune integrarea experienţei într-un sistem comprehensiv şi raţional Adaptarea mesajului şi prelucrarea artistică a textului

Fohrer, Georg. 1968. Introduction to the Old Testament. Traducere în engleză de David E. Green. Nashville: Abingdon.

Dovezi ale originii orale expresiile orale formulaice (incluzând aici termenii-pereche), temele comune (e.g. chemarea la arme, cf. Jud. 5 şi Ioel 4:9-12) stilul aditiv (cu referire la mecanisme de extensie a textului prin parataxis şi extensie): paralelismul şi aglomerarea de comparaţii şi metafore.

Formulele oracolare rostiri profetice: oracole de damnare şi oracole de mântuire rapoarte profetice imitaţii ale altor forme literare

Oracolul forma literară primară asociată profetismului formula liturgică introductivă: “aşa vorbeşte Domnul Oştirilor” oracolul propriu-zis: aprecierea viitorului imediat al subiectului

Oracolul de damnare: definiţie rostire oraculară cu mesaj de ameninţare, cu sau fără motivaţie, care anunţă iminenţa dezastrului din pricina păcatului uman considerat de profetul Ieremia drept semnul profetului veritabil (28:8-9) unele sunt adresate indivizilor şi altele popoarelor cu sau fără motivaţia necesară

Oracolul de damnare cu invectivă pentru indivizi invocarea atenţiei audienţei, motivaţie, anunţarea dezastrului introdusă de formula mesagerului exemple: Amos 7:16-17, Ieremia 29:20-23, 24-32

23

Oracolul de damnare cu invectivă pentru naţiune(i) o motivaţie, anunţarea dezastrului introdusă prin formula mesagerului sau prin „de aceea” descrierea rezultatelor acestei intervenţii exemple (neamuri): Naum, Habacuc

Oracolul de mântuire Oracolul de mântuire anunţă o schimbare fastă a sorţilor unui recipient aflat în necaz în momentul primirii sale pentru indivizi (Is. 7:1-9), con-naţionali (Ier. 30-31) sau neamuri (Osea, Ieremia, Ezechiel)

Invectiva rostire oraculară prin care profetul condamnă păcatul unui individ sau al unei comunităţi forma cea mai originală este „vai”-ul Exemple: Is. 5:8, 11-17, 18-19, 20, 21, 22; Hab. 2:6-8, 9-11, 12-14, 15-18, 19

Exhortaţia şi avertismentul Rostiri oraculare care solicită receptorul a urma un anumit model comportamental pentru a fi scutit de necazuri viitoare şi care va avea consecinţe favorabile în viitor. Referinţa la o judecată iminentă, uneori chiar la posibilitatea eliberării, este inclusă.

Raportul profetic Include relatarea visului/vedeniei, relatarea experienţei auditive, relatarea acţiunii simbolice Se preferă a fi introdus de termenul „rostire” Exemple: Num. 24:3-4; 24:15-16; Ez. 5:11; 11:8, 21; 12:25, 28

Relatarea visului Descrie percepţia profetului în cursul unei experienţe intime În funcţie de tradiţia văzătorului, vedenia poate fi inspirată din viaţa zilnică: coşuri cu fructe (Amos 8:1-3), cazan pe foc (Ier. 1:13), un toiag de migdal (Ier. 1:11), lăcuste pe otavă (Amos 7:1-2), focuri aprinse de secetă (Amos 7:4-6), fir cu plumb (Amos 7:7-9). Conţinutul vedeniilor permit distingerea a trei tipuri: teofanii, cuvinte simbolice şi evenimente.

Relatarea experienţei auditive Afirmarea experienţei auditive de care profetul a avut parte din partea lui Dumnezeu prin formule de tipul . adică „la urechile mele Domnul Oştirilor ...” Profetul poate reproduce şi vocile altora (Ier. 4:5, 31; Naum 2:1, 8, 9).

24

Destul de frecvent experienţa auditivă este însoţită de impresii vizuale, cum este cazul în experienţele de chemare în slujbă.

Relatarea acţiunii simbolice Cuprinde câteva elemente esenţiale: porunca divină de a performa o acţiune, relatarea acţiunii însăşi (adesea lipsind, pentru a nu repeta materialul din poruncă, presupunându-se că profetul a împlinit-o întocmai) şi interpretarea acţiunii Exemple: Ez. 12:1-11; 21:1-7, 8-17, 18-32; 24:15-22

Forme literare de împrumut cântecul de dragoste (Is. 5:1), bocetul (Lamentaţii), imnul (Exod 15, Deut 34, Jud 5, 2 Sam. 22, Hab. 3:1-19), lamentaţia (Amos 7:1-7), instrucţia cultică (Amos 4:6-12; Is. 9:8-21; 5:25-29), maşal-ul exprimat prin parabolă—“om bogat, om sărac” (2 Sam. 12:1-14), „cei doi vulturi şi butucul de vie” (Ez. 17), „cazanul şi fiertura” (Ez. 24:1-14), metafora toarsă (Ez. 16; 23; 31; 34; Osea 1-4), naraţiunile profetice (1 Regi 13; 14:1-18; 17:1-19:21; 22:1-40; 2 Regi 1:1-8:15).

Poezie sau proză?- Poezia= literatura cu un profund sens ritmic (Aviram 1994:43)- Dacă o parte a unui text, scos din contextul său, nu poate fi identificat ca

poezie, textul respectiv este în prozăDacă se poate realiza cu uşurinţă parafraza unui text, acesta este cu siguranţă scris în proză

Poezie sau proză?Poezia este literatura care îşi ascunde conţinutul tematic cu ajutorul formelor artistice

TRANSPARENŢĂ OPACITATE

PROZĂ POEZIE

Discursul profetic (Kunstprosa) Prin densitatea elementelor artistice folosite, se apropie mai mult de extremitatea opacă a scalei. Mesajul lui nu este la fel de uşor de identificat precum al unui poem epic şi, cu atât mai mult, al unei naraţiuni. Ideea aceasta a fost promovată de Eduard Norden în lucrarea Die antike Kunstprosa vom VI. Jahrhundert vor Chr. bis in die Zeit der Rennaisance (Proza artistică antică din sec. VI a.Chr. până în perioada Renaşterii – 2 vol. Leipzig/Berlin: Teubner, 1898).

25

Caracteristicile “Kunstprosa” folosirea neregulată a paralelismului, utilizarea termenilor-pereche, folosirea figurilor retorice, preferinţa pentru frazele lungi, repetiţii preocuparea pentru liniaritatea gândirii

Terminologia versului semitic

TERMINOLOGIE (1)

• diferă de la un autor la altul

• acordă cu teoria literară din care se inspiră: literatura greco-romană, literatura modernă, literatura contemporană

• Margalit (1989:495-502) sugerzează o teminologie mai neutră care reflectă apropierea de poezia ugaritică• Versul este entitatea gramaticală şi prozodică ce se constituie ca unitatea structurală fundamentală a poeziei.• Poate fi format dintr-una (monostih), două (distih cuplet) sau trei linii (tristih).Cupletul este cea mai frecventă formă de organizare a versului.

• Linia (stihul) desemnează porţiunea versului până la prima cezură (pauză).

• Prima linie se notează cu „A”, a doua cu „B”, a treia cu „C”.

• În cazul monostihului (situaţie rar întâlnită). Prima linie este co-extensivă cu stihul şi notăm cu M.

• Unitatea versificată reprezintă cea mai mică unitatea a versului, ce se constituie ca unitatea structurală fundamentală a versului.

• Este co-extensivă cu lexemul.

Valenţa reprezintă numărul de unităţi- vers dintr-o linie.Modelul versului este reprezentat prin suma numerică a unităţilor- vers din liniile componente ale versului (3+3, 4+3, 3+2, 3+3+3, 2+2+2, 4+3+4, 4+3+2, 3+2+2).

• Strofa reprezintă o structură convenţională cuprinzând o cantitate finită dar nedeterminată de versuri.

• Versurile unei strofe pot fi versuri de debut, versuri de final şi versuri centrale.Modelul versului prezentat de versurile centrale reprezintă „Tema” strofei respective.• Indicatorii formali de debut sau de final ai unei strofe sunt hipercatalexisul şi brahicatalexisul.• Hipercatalexisul se referă la fenomenul prin care o unitate-vers sau o linie este adăugată unui vers.• Brahicatalexisul se referă la fenomenul prin care o unitate-vers sau o linie este limitată din vers.

26

• Scanarea reprezintă procesul de determinare a valenţei (numărul de unităţi-vers) liniilor şi versurilor componente.• În TM unităţile-vers monosilabice legate prin MAQEF sunt considerate o singură unitate (similar când numai una dintre unităţi este monosilabică).• Particulele (prepoziţiile complexe, adverbele) sunt considerate unităţi independente.

Următoarele clase de cuvinte au valenţa 2:• Cuvinte supra-dimensionate (peste 6 silabe)• Expresiile construite duble• Expresiile nume+ epitet stereotipic• Nume propriu /epitet supradimensionat.

PARALELISMUL IDEILORFORME LITERARE

Definiţie şi niveluri- „A şi, mai mult, B” (Kugel 1981, 54) - principiul paralelismului funcţionează la mai multe niveluri: semantic,

gramatical, numeric, sau strict la nivelul numărului de unităţi versificate per linie - paralelism liber semantico-sintactico-accentual (Hrushovski 1981, 58)

Paralelismul semantic (Ier. 30:12-3)

12M Aşa vorbeşte Domnul:

A Lovitura ta este de nevindecat,

B Rana ta este fără cură.

13A Nimeni nu-ţi apără pricina

B pentru rană – tratament,

C vindecare nu este pentru tine.

Paralelismul gramatical (Deut. 32:2)

  S EP V

27

2aA

Fie ca învăţătura mea să picure ca ploaia

  S EP V  

B

cuvintele mele să cadă ca roua

  EP EP  

2bA

precum ploaia repede pe iarbă

  EP EP  

B

precum ploaia abundentă pe ierburi.

Paralelismul gramatical (Ier. 48:37)

  f.sg. m.sg. .  

3aA fiecare cap are chelie,

  f.sg. m.sg. .  

3aB fiecare barbă este rasă,

  f.pl. m.pl. .  

3aA pe toate palmele au zgârieturi,

  f.sg. m.pl. .  

3aB pe toate coapsele este sac.

Paralelismul numeric- Mica 5:5 (n // n + 1)- Amos 1:11 (n // n + 1)- Mica 6:7 (n // n x 10)- Amos 5:3 (n // n : 10)- Is. 5:10 (n // n : 10)

Elipsa verbului - lipsa componentei verbale în lanţul constituenţilor din linia secundară sau

liniile secundare, atunci când corespondenţa constituenţilor este evidentă între liniile versului

28

- iniţială: Is. 9:13, 45:10, 9:19-20- finală: Ier. 51:31

Distihul (1)Paralelismul în trepte (1)

“Întoarce-te, fecioara lui Israel, Întoarce-te în cetăţile tale”(IER. 31:21cAB)

Distihul (2)Paralelismul în trepte (2) – componenteElementul repetat (x)Elementul incident (Z)Elementul complementar (Y)

“Pradă de haine vopsite (X) pentru Sisera (Z)Pradă de haine vopsite (X) cusute la gherghef (Y).”(JUD. 5:30bAB)

Distijul (3)Paralelismul în trepte (3)“Unde s-a dus iubitul tău, cea mai frumoasă dintre femei ?încotro a apucat iubitul tău, ca să-l căutăm şi noi împreună cu tine.”(CÂNT. 6:1aAB)

Distihul (4)Paralelismul în trepte (4)“De bărbaţi mâna ta, Doamne,De bărbaţii din lume a căror răsplată e în viaţă.” (PS. 17:14)

“Te laudă popoarele, Dumnezeule,Te laudă popoarele cu toatele.”(PS. 67:3, 5)

Distihul (5)Paralelismul în trepte (5)

“O, deşertăciune a deşertăciunilor, zice Qohelet,O, deşertăciune a deşertăciunilor, totul este deşertăciune”(EC. 1:2AB)Alte exemple: CANT. 4:8; EXOD 15:6; HAB. 3:8; PS. 29:1; 94:3; JUD. 5:12.Extensia distihului (tristihul expandat): IS. 26:15; PS. 29:1-2; 57:19; 77:16 [17]; 92:9; 93:3; PR. 31:4

29

Distihul (6)Terasa (1)“ziceam:«Nu-l voi mai vedea pe Domnul Pe Domnul pe pământul celor vii!»”(IS. 38:11aAB)“Şi tu, fiu al omului, judeca-veiJudeca-vei cetatea setoasă de sânge?”(EZ. 22:2)

Distihul (7)Terasa(2)– ComponenteElement repetat – XElement complementar 1 – Y1Element complementar 2 – Y2

“N-au venit (Y1) în ajutorul Domnului (X),În ajutorul Domnului (X), printre viteji (Y2).”(JUD. 5:23bAB)

Distihul (8)Terasa (3)“O Doamne, Eu sunt servul TăuEu sunt servul Tău, fiul sclavei Tale.”(PS. 116:16aAB)“Şi-au săpat rezervoare,rezervoare sparte care nu ţin apă”.(IER. 2:13bAB)

Distihul (9)Terasa (4)“Şi veţi recunoaşte că în mijlocul lui Israel Eu sunt,Eu sunt Domnul , Dumnezeul vostru, şi nu este altul Şi poporul meu nu se va mai ruşina”.(IOEL 2:27aABC)

Distihul (10)Terasa (5)“În ziua aceea eu voi asculta – oracolul Domnului-Voi asculta cerulŞi cerul va asculta pământulPământul va asculta spicul, mustul şi untdelemnul.Şi ele îl vor asculta pe Izreel”.(OSEA 2:21-22 [23-24])

Distihul (11)

30

Terasa (6)“Despre aceasta copiilor voştri să povestiţi, Copiii voştri – copiilor lor, Iar copiilor lor – generaţiei următoareResturile lui Gazam le-a consumat ArbeResturile lui Arbe le-a consumat Yelek,Resutirile lui Yelek le-a consumat Hasil(IOEL 1:3-4)

Distihul (12)Soriţii (1)

- set de afirmaţii care avansează logic spre o concluzie climatică, reluând un cuvânt- cheie din afirmaţia precedentă.

- Exemple: PS. 96:13, 133:2-3; HAB. 1:8; OSEA 4:12, 7:6-7.

Distihul (13)Soriţii (2)“Veţi fi ca un om care fuge de leu,se întâlneşte cu un urs,fuge de urs, îşi sprijină mâna de zidşi este muşcate de un şarpe”(AMOS 5:19)

Distihul (14)Pseudo- soriţii

- Soriţii cu logica întreruptă. „dacă „A” nu se întâmplă, atunci nici „B” nu are loc şi chiar dacă „B” s-ar întâmpla, atunci „C” nu ar avea loc.

- OSEA 2:8; 2:11-12; 5:4-6; 8:7; 9:16; MICA 6:14-5; IS. 40:24

Distihul (15)Pivot (1)

- Cupletul în care cuvântul final nu este exprimat, ci este subînţeles din ultimul cuvânt al primei linii

- Exemple: IER. 51:31; PS. 114:7; EZ. 32:13; MICA 7:14a; HAB. 1:17

Distihul (16)Pivot (2)“Toată ziua ară plugarul spre a semăna?Desţeleneşte şi grăpează ogorul?”(IS. 28:24)

Distihul (17)Chiasmul (1)

- Serie de afirmaţii (a, b, c, …) repetare de o manieră inversată ( c’, b’, a’)- Exemple: IS. 22:22, 32:6c; 40:12a; IER. 2:19; 4:5a; PROV. 7:21

31

Distihul (18)Chiasmul (2)“Răutatea ta (a) te va disciplina (b),Necredincioşia ta (b’) te va respinge (a’).”(IER. 2:19)

Segmentarea textului profeticPrincipii şi reguli

Principii fundamentale consideră accentele masoretice evaluează atent echilibrul ritmic al fiecărei linii fiecare linie poetică are un singur predicat cu excepţia situaţiei când verbul a elidat, când este o propoziţie nominală, sau când există două verbe (paralelism intern)

Regula întâi Consideră punctuaţia (accentele masoretice). Atnah este divizorul major care produce hemistihuri mai mult sau mai puţin regulate. Dacă hemistihurile sunt mai lungi decât media unei linii poetice, anume patru cuvinte, vor trebui identificate şi alte accente disjunctive.

Regula a doua Evaluează liniile paralele. În cele mai multe cazuri ele au valoare cantitativă apropiată. De aceea, un distih cu valenţa 2+5 este mai puţin probabil, iar unul cu valenţa 2+4 greu acceptabil. Pentru a susţine împărţirea propusă este necesară identificarea unor elemente gramaticale cu caracter disjunctiv şi conjunctiv.

Regula a treia Consideră factorii de coeziune şi aranjează liniile în versuri. Paralelismul gramatical reprezintă factorul de coeziune primar între liniile poetice dar nu este singurul. Cupletul frânt, chiasmul şi structura concentrică, sau paralelismul în trepte nu sunt foarte rare.

Regula a patra Marchează unităţile poetice. Numărul versetelor nu poate fi eliminat. Liniile care aparţin aceleiaşi unităţi poetice vor fi notate cu majuscule în ordine: A, B, C, D. Dacă în acelaşi verset sunt identificate mai multe versuri, acestea vor fi marcate cu minuscule: a, b, c. Limitele dintre linii (stihuri) sunt marcate cu //, iar limitele dintre hemistihuri cu /. O linie coextensivă cu versul (monostih) este marcată cu M.

SENSUL FIGURATSensul literal şi sensul figurat

Sensul literal reprezintă semnificaţia cuvintelor în litera lor, în accepţiunea curentă, cel care apare spontan în mintea vorbitorilor nativi ai unei limbii date

32

Sensul figurat reprezintă sensul generat de sensul literal printr-o operaţie mentală şi care se manifestă prin intonaţie sau relaţia dintre sensul primar şi cel secundar. Relaţia dintre aceste sensuri poate fi definită prin corespondenţă, conexiune şi asemănare.

Asonanţa figura retorică ce presupune repetarea unei vocale accentuate în silabe suficient de apropiate pentru a crea senzaţia auditivă că vocala respectivă predomină. Exemple: Lam. 4:15, Ţef. 1:15, Is. 22:5

Aliteraţia figura retorică ce presupune repetarea unei consoane, sau a unui set de consoane, după un anumit model Exemple: Lam. 3:52, Ez. 7:5-7

Onomatopeia figura retorică construită prin imitarea unui sunet natural în textele literare prin intermediul regulilor de construcţie a limbii Exemple: Is. 17:12, 5:24

Jocul de cuvinte figură retorică bazată pe ambiguitatea lexicală (omonimie şi polisemie) a cuvintelor incluse Variante: cuvinte cu rădăcină identică (figura etymologica), cuvinte cu rădăcină asemănătoare (asemănătoare aliteraţiei!), cuvinte cu rădăcină identică dar sens multiplu, cuvinte omonime (calambur), sau cuvinte cvasi-omonime (paranomasia).

Merismul figură retorică ce presupune exprimarea abreviată a întregului prin intermediul a două elemente componente, aflate la extreme şi conectate conjunctiv Exemple: Gen. 1:1, Is. 1:6, 10:18

Hendiada figură retorică ce presupune exprimarea abreviată a întregului prin intermediul a două elemente distincte, uneori chiar din acelaşi domeniu semantic, conectate conjunctiv Exemple: Is. 51:19, Ier. 3:2

Oxymoron figură retorică ce exprimă un întreg prin intermediul a două cuvinte incompatibile semantic, de regulă un substantiv şi un adjectiv, cel din urmă negând un aspect al celui dintâi Exemple: Ier. 22:19, Osea 12:11

Hiperbola figură retorică ce exprimă o exagerare intenţionată Exemple: Gen. 15:5, Is. 48:19, Osea 1:10, Naum 3:15, Hab. 1:9, Is. 4:1, Amos 9:2-3, Num. 10:36, Deut. 33:2

33

cu paralelism numeric: Gen. 4:24, 1 Sam 18:8

Întrebarea retorică întrebarea care nu solicită un răspuns verbal, deoarece acesta este evident pentru interlocutori Exemple: Ez. 15:2-5, Amos 3:3-6, Mica 6:6-7, Is. 66:7-9 cazuri speciale: Amos 8:8, Mica 3:1, 6:10-1

Aluzia figura retorică ce presupune referinţa la lucrări sau elemente culturale din aceeaşi tradiţie dar aparţinând unui corp distinct Osea 12:3-6, Is. 51:10

Repetiţia reluarea intenţionată a unui material de lungime diferită (sunete, cuvinte, expresii, fraze, versuri) cu efect retoric Exemple: Is. 2:12-6; 28:10, 13; Amos 1-2; 4:6, 8, 9, 10, 11

IMAGINI ARTISTICE BAZATE PE SIMILITUDINE comparaţia (A este ca B), metafora (A “este” B), personificarea (A este B, unde A este un lucru, iar B este o persoană), alegoria (fiecare element din A reprezintă un element din B), simbolul (A reprezintă B)

Comparaţia(1)“A este ca B”

“El este ca pomul sădit lângă rezerve de apă,ce-şi dă rodul la vremea lui şi a cărui frunză nu veştejeşte.”(PS 1:3)

Comparaţia (2)“A este ca B”

“Fiii noştri sunt ca nişte plante tinere care cresc,Fetele noastre sunt ca nişte stâlpi,Săpaţi cu măiestrie, precum cei din templu.”

(PS 144:12)

ALTE EXEMPLE: OSEA 5:12, 14; 7:4, 6, 7, 11, 12; 8:1; 13:3; ISA 1:8; 2 SAM. 23:3, 4; IOEL 2:1-9; IOV 7:1; ISA. 32:2Comparaţia extinsă: IER. 17:7-8; EZ. 31:2-9; CANT. 4:1-5; 7:1-9

34

METAFORA (1)X “este” Y “în ce priveşte” Z“Binecuvântat să fie Domnul, stânca mea,cel ce-mi deprinde mâinile pentru luptă şi degetele pt război,binefăcătorul meu, fortăreaţa mea, cetăţuia mea,Izbăvitorul meu, scutul meu.”(PS 144:1-2)

Metafora (2)X “este” Y “în ce priveşte” Z“Trupul şi mintea pot a mi se prăpădi, dar Dumnezeu rămâne stânca minţii mele şi veşnica-mi moştenire.”(PS 73:26)Alte exemple: IER. 2:14; ZAH. 10:3; EZ. 38:13; PS. 68:13 [14], 30 [31]

METAFORA (3)X “este” Y “în ce priveşte” Z

“Dumnezeu este regele meu din vechime,cel ce dă izbăviri în mijlocul ţării.”(PS. 74:12)Metafore extinse MICA 3:1-3Serie de metafore: GEN. 49

Personificarea (1)A este B, unde A este un lucru, iar B este o persoană

“Este aceasta cetatea voastră cea veselăcare avea o obârşie veche,Şi ale cărei picioare o duceau a locui departe?”(IS. 23:7)

Alte exemple: PS. 85:10-13 [11-14]; Is. 28:15-7; 55:12

PERSONIFICAREA (2)A este B, unde A este un lucru, iar B este o persoană“De aceea îşi şi deschide gura Şeolului,Şi îşi lărgeşte peste măsură gâtlejul”.(IS. 5:14aAB)

“Păşunile păstorilor jelesc,vârful Carmelului este uscat.”(AMOS 1:2bAB)

35

SIMBOLUL (1)A reprezintă B“Căci Domnul porunceşte să se dărâme casa cea mare,Şi să se demoleze casa cea mică.”(AMOS 6:11)

“[Chiar dacă] ar fi un inel cu pecete pe dreapta mea,l-aş scoate şi de acolo.”(IER. 22:24 cf. HAG 2:23)

SIMBOLUL (2)A reprezintă B“– Ce vezi, Ieremio?– Văd un toiag de migdal (maqel şaqed)!– Bine ai văzut!Căci eu veghez (şoqed) asupra cuvântului meuCa să-l împlinesc.”(IER. 1:11 cf. v. 12)

SIMBOLUL (3)A reprezintă B“În mâna Domnului se află un pocal,de vin spumant este plin,o mixtură din care varsă,şi până şi drojdia o beautoţi cei răi de pe pământ.” (PS. 75:8 [9])

ALEGORIA (1)fiecare element din A reprezintă un element din BÎnţelepciunea (PR. 8)Înţelepciunea şi nebunia (PR. 9)

ALEGORIA (2)fiecare element din A reprezintă un element din B

Israel – viţa (PS. 80, IS. 5:1-5; EZ. 19:10-14)Israel – Cedrul (EZ. 17)Israel – Leul (EZ. 19:1-9)

ALEGORIA (3)fiecare element din A reprezintă un element din BIsrael – Infidela (EZ. 16, 23)

Îmbătrânirea (EC. 12:1-7)

36

IMAGINI ARTISTICE BAZATE PE ASOCIERE

Metonimia (un element din A îl reprezintă pe B) Sinecdoca (un element din A îl reprezintă pe A)

METONIMIA (1)Un element din A îl reprezintă pe B

Metonimia instrumentului“Trezeşte-te, suflete!Treziţi-vă, alăută şi arfă!Mă voi trezi în zori de zi.”(PS. 57:8)

Metonimia (2)Un element din A îl reprezintă pe B

METONIMIA SEMNULUI“Ne vei da iarăşi viaţaNe vei scoate iarăşi din adâncurile pământului.”(PS. 71:20 cf. 69:14-15[15-16])

METONIMIA (3)Un element din A îl reprezintă pe B

METONIMIA CONŢINĂTORULUI“Eu prefer să stau în pragul templului Dumnezeului meu,Decât să locuiesc în corturile răutăţii”(PS. 84:10b)

SINECDOCA (1)Un element din A îl reprezintă pe A

Sinecdoca părţii“Nimicească Domnul toate buzele linguşitoare,Limba care vorbeşte cu trufie.”(PS. 12:3[4])“Dreapta Domnului câştigă biruinţa,dreapta Domnului se înalţă,dreapta Domnului câştigă biruinţa.”(PS. 118:15b-16 ABC)

SINECDOCA (2)Un element din A îl reprezintă pe A

Sinecdoca speciei

37

“De aceea, în vremuri ca acestea,Înţeleptul trebuie să tacă,Căci sunt vremuri rele.” (AMOS 5:13)

Sinecdoca (3)Un element din A îl reprezintă pe ASinecdoca abstracţiei („personificarea”)“Căutaţi binele şi nu răul ca să trăiţi,Atunci Domnul, Dumnezeul oştirilor va fi cu voi, cum spune şi.Urâţi răul şi iubiţi binele.Faceţi să domnească dreptatea la poartăŞi poate că Domnul, Dumnezeul oştirilor, va avea milă de rămăşiţa lui Israel”,(AMOS 5:14-15

D.I.S.E.C.T.I.A.Exegeza textelor profetice

Delimitarea

• Izolarea unităţii oracolare cu referinţă la elementele disjunctive din text

• Marcarea formulelor introductive şi concluzive folosite

Încorporarea

• Studiul comparativ al textului în lucru în diverse versiuni (TDC, TSS, GBV)

• Interliniar ebraic-român (10 versete)

Segmentarea

• Evidenţierea elementelor componente ale formei literare folosite

• Fragmentarea textului pe linii, versuri şi strofe

Evaluarea

• Evidenţierea structurilor retorice şi/sau poetice folosite de autor

• Discutaţi aspectele temporale ale predicţiei (dacă este cazul)

• Comentaţi participarea personajelor (dacă sunt)

Conturarea

• Identificarea figurilor retorice şi de stil folosite

• Comentarea eroului şi a misiunii lui

• Marcarea contribuţiei personajelor (perechi adiacente)

Tabularea

• Cartografierea pragmatică a textului

• Profilul intrigii (textul predictiv)

38

Interpretarea

• Comentarea artificiilor artistice folosite la nivelul întregii pericope

• Identificarea mesajului central al pericopei

Analogia

• Evaluarea contribuţiei pericopei la nivelul Vechiului Testament

• Discutarea mesajului central al pericopei sau al unor elemente componente în relaţie cu Noul Testament

• Actualizarea mesajului

39