Cursul Dci

108
Cursul 1 DCI are o identitate adesea pusă la îndoială din pricina diversităţii surselor, normelor care compun acest drept. Există însă cel puţin cateva raţiuni didactice pt care această materie poate fi desemnată printr-un titlu unic. În această linie de gândire, pt a se sublinia unitatea regulilor de drept care compun DCI se vorbeşte, de regulă, de necesitatea identificării obiectului DCI, a surselor sale şi scopului. Obiectul DCI Deşi DCI se bazează pe o pluralitate a surselor sale dată de faptul că în compunerea acestei aşa-zise ramuri de drept intră domenii juridice specifice dreptului privat şi dreptului public, unitatea sa este dată de obiectul sau: Sub aspect substanţial el este desemnat multiplu prin noţiunile de „comerţ” sau „afaceri”. Se consideră că acest obiect include: - o serie de contracte prin intermediul cărora se realizează vânzări sau schimburi de mărfuri - dreptul unor organizaţii internaţionale cu atribuţii în dreptul internaţional - dreptul investiţiilor internaţionale care beneficiază de reglementări naţionale şi internaţionale distincte - dreptul arbitrajului internaţional Din perspectiva participanţilor la DCI : - Persoane fizice sau juridice - State ( ca subiecţi publici sau privaţi) - Organizaţii internaţionale ( ca subiecţi publici sau privaţi) 1

description

Curs DCI

Transcript of Cursul Dci

Cursul 1 DCI are o identitate adesea pus la ndoial din pricina diversitii surselor, normelor care compun acest drept. Exist ns cel puin cateva raiuni didactice pt care aceast materie poate fi desemnat printr-un titlu unic. n aceast linie de gndire, pt a se sublinia unitatea regulilor de drept care compun DCI se vorbete, de regul, de necesitatea identificrii obiectului DCI, a surselor sale i scopului.Obiectul DCIDei DCI se bazeaz pe o pluralitate a surselor sale dat de faptul c n compunerea acestei aa-zise ramuri de drept intr domenii juridice specifice dreptului privat i dreptului public, unitatea sa este dat de obiectul sau:1. Sub aspect substanial el este desemnat multiplu prin noiunile de comer sau afaceri. Se consider c acest obiect include: - o serie de contracte prin intermediul crora se realizeaz vnzri sau schimburi de mrfuri- dreptul unor organizaii internaionale cu atribuii n dreptul internaional- dreptul investiiilor internaionale care beneficiaz de reglementri naionale i internaionale distincte- dreptul arbitrajului internaional1. Din perspectiva participanilor la DCI:1. Persoane fizice sau juridice1. State ( ca subieci publici sau privai)1. Organizaii internaionale ( ca subieci publici sau privai)1. Din perspectiva specificitii trebuie s reinem internaionalitatea acestuia care este privit din 2 puncte de vedere, aparent contradictorii, cele 2 teze ofer de fapt definiii alternative ale DCI.1. Definiia juridic: Internaionalitatea nu nseamn altceva dect existena unui element de extraneitate n raportul juridic n discuie, i acest element e cel care reclam aplicarea normei conflictuale astfel nct conform acestei teze ntotdeauna se va gsi o lege naional care s reglementeze o situaie juridic dat.Este contrazis de: lex mercatoria, uzane standardizare, existena aa numitelor contracte neutre. Exist i un drept uniform convenional (al conveniilor) care face adesea abstracie de mecanismele de drept internaional privat.1. Definiia economic: Are meritul de a sublinia faptul c principala caracteristic a raporturilor de comer internaional este dat de internaionalitatea economic neleas ca acte sau fapte juridice care intereseaz economia mai multor state.Aceast definiie tolernd regulile conflictuale specifice dreptului internaional privat subliniaz importana normelor uniforme care constituie un drept uniform parial independent de cel al statelor participante.Sursele DCIn doctrin, izvoarele DCI se consider c sunt caracterizate de pluralism si democraie.Pluralism pt c provin din surse diverse, de ex: regulile edictate de state pt raporturi specifice comerului internaional, regulile Organizaiei Mondiale a Comerului, regulile produse de organizaii private (Camera Internaional de Comer) sau diverse alte organizaii profesionale care i-au asumat rolul de a emite norme uniforme sau cel puin de a le propune (Institutul Unidroit).Democraie pt c ntre surse nu exist o ierarhie absolut, nu exist un mecanism uniform prin care s poat fi determinat prevalena unei surse n raport cu alt surs.Se distinge n doctrin ntre:1. Surse interne ale DCI provin din interiorul societilor comerului internaional i constituie obiectul unei praactici internaionale1. Surse externe ale DCI reguli impuse raporturilor comerciale internaionale de state sau internaionaleSursele interne sunt:1. Contractul1. Uzanele1. Principiile generale ale comerului internaional1. Lex mercatoria1.ContractulDe regul, dreptul internaional exclude contractul ca surs. n comerul internaional se apreciaz c adesea contractele pot fi considerate surs de drept.n primul rnd contractele au un efect normativ individual datorat principiului pacta sunt servanda i n consecin, la nivel individual contractul este creatorul unei norme private aflat n concuren cu legile naionale. Rolul normativ individual este i mai pregnant n ipoteze contractelor neutre dar i a celor care ajung s fac obiectul judecilor arbitrale n cadrul crora tendina de a face abstracie de dreptul internaional e manifest.La nivel colectiv, rolul contractelor n crearea dreptului este evident dac avem n vedere contractele cu un grad de repetitivitate, mprumutul unui text gata gndit este binevenit. n privina repetitivitii trebuie subliniat c fenomenul utilizrii contractelor model, clauzelor standardizate reprezint astzi o metod curent n comerul internaional. Aceast practic este ncurajat i acolo unde contractele au un grad ridicat de noutate.Adesea contractele pe care le ntlnim n comerul internaional sunt purttoare de norme juridice care tind sp organizeze propria gestiune i care submineaz normele din dreptul naional aplicabil.2.UzaneleReprezint un segment normativ neimperativ n sfera cruia practicile comerciale i gsesc vocaia de aciune n forme si grade diferite1. Uzanele individuale (ale prilor) = o serie de aciuni anterioare ale prilor unei tranzacii care pot fi n mod rezonabil considerate o baz comun ntre acestea a expresiilor contractuale, a aciunilor lor. Sunt simple obinuine contractuale anterioare, limitate la cercul prilor, ele permit interpretarea unei situaii contractuale prin prisma aciunilor anterioare ale acelorai pri.Pt ca aceste uzane s funcioneze nu este necesar un consimmnt expres al prilor (pt a nu se aplica e necesar o prevedere expres). E necesar ca practica n discuie s fi existat ntre pri pt o perioad de timp suficient nct s indice probabilitatea rezonabil ca ea s se aplice i n situaia dat. Prile sunt inute de uzanele asupra crora au consimit.1. Uzanele comerciale = o practic sau un obicei care pot fi observate att de regulat ntr-un anumit loc, profesie sau comer nct putem s ne ateptm ca aceasta s fie observat n tranzacia n discuie.Prile sunt considerate ca referindu-se tacit la orice uzan pe care au cunoscut-o sau trebuiau s o cunoasc. Se consider c implic o referin tacit la ele dac nu au fost nlturate de pri.Practica n discuie este necesar s fie respectat n mod regulat (regularitatea). Trebuie s se bucure de o cunoatere larg din partea celor implicai n comerul internaional i nefiind necesari ca toi participanii sau posibilii participani s o cunoasc.Condiia rezonabilitii aplicrii uzanei este recunoascut de unii autori, dei se poate deduce din primele 2 condiii.Caracteristicile uzanelor:1. Practici uniforme ntr-un anumit domeniu de activitate1. Sunt susceptibile de generalizare (cele comerciale) putnd fi extinse la toate actele care se bucur de repetitivitate n cadrul aceluiai domeniu.1. Au caracter de regul juridic, de norm, astfel nct dac prile nu au prevzut n mod expres neaplicarea uzanelor, ele se vor aplica pt toate efectele juridice neprevzute n contract1. Pt aplicarea lor nu este nevoie de un consimmnt special, referina la ele este tacit1. Uneori se consider c aplicarea uzanei trebuie s nu fie nerezonabil1. n ipoteza unui conflict ntre uzana comercial si norma supletiv din legea maional aplicabil contractului se va aplica uzana care ndeplinete condiiile prezentate1. n dreptul internaional uzanele se deosebesc de cutumele internaionale

Cursul 2Uzantele prelungirea unei norme; unde legea nu prevede / legea este incompleta, uzanta va completeArt.1 NCC ierarhie a surselor dreptului1. Suprematia absoluta a legii unde exista o norma imperativa, o uzanta nu poate fi contrara ordinii publice si bunelor moravuri1. Uzantele1. Normele analogiei normativeArt, 1272 NCC Acolo unde nu exista o dispozitie cu caracter general, uzantele nu ar fi aplicabile.II. in functie de gradul de raspandire1. Uzantele conventionale identice celor obisnuite1. Uzantele generale identice celor generale1. Uzantele standardizate (codificate) se sustine ca standardizarea confera acestor practici vocatia unei aplicari care ar depasi sfera uzantelor generale1. Categorii de practici contractuale codificate sub denumirea de INCO terms (= reguli internationale pentru interpretarea clauzelor comerciale internationale elaborate de Camera Internationala de Comert Paris)1. INCO terms indicatori nominali care, odata preluati in contract, reprezinta un shortcut catre reguli comerciale0. Stabilesc detaliat care sunt obligatiile fiecarei parti privind transferul proprietatii, predarea, preluarea0. Fob INCO terms 20001. DDP (DDV)delivery duty pay(costurile vamale platite de vanzator) & delivery duty unpaid1. RAFTD aceeasi terminologie ca si INCO terms, in principiu (dar prevede reguli juridice diferite)

Complementar regulilor ce se aplica in privinta transferurilor, exista si uzante standardizate si in alte domenii (de exemplu, in cazul creditului documentar)Regulile INCO terms se vor aplica atunci cand ele sunt prevazute expres de parti in contract.Majoritatea uzantelor standardizate sunt clauze standardizate si nu uzante propriu-zise.Simpla codificare a uzantelor nu le descalifica ca si uzante, dar uzantele standardizate cu un grad mare de raspandire nu pot fi codificate ca uzante, ci ca si clauze standardizate.

Principiile generale ale dreptului comertului internationalExistenta unui drept comun al natiunilor, identificat in urma unui exercitiu de drept comparat. Se poate constata ca in problemele esentiale, juridice, solutiile oferite de mai multe sisteme de drept sau majoritatea sistemelor de drept sunt similare sau identice. (Ph. Fouchard)Conditiile sunt legate de exigenta neregularitatii lor si de demersul comparativ care sa duca la identificarea unor asemenea principii. Art. 7, Conventia Internationala privind Arbitrajul International, Geneva 1971 libertatea partilor de a determina dreptul aplicabil de catre arbitrii, considerandu-se ca libertatea priveste si libertatea de a trimite la principiile generale ale dreptuluiArt. 7, Conventia de la Viena privind vanzarea internationala de marfuriNotiunea de principii generale a fost utilizata in mod special in hotararile arbitrale si cu precadere in litigiile international privitoare la investitiile straine.

1. Pacta sunt servanda In dreptul romanesc, acest principiu poate duce la executarea silita in natura a debitorului, chiar daca executarea ar fi mai costisitoare decat obiectul contractului.Exceptia o reprezinta situatia in care executarea este imposibila.1. Principiul raspunderii internationaleC/. Norsolor, 1980 o instanta arbitrala a obligat una din parti la plata de despagubiri citand notiunea de raspundere contractuala internationala1. Principiul general al invocarii exceptiei de neexecutare a contractului1. Limitarea despagubirilor pentru prejudiciul contractual la acoperirea prejudiciului previzibil1. Principiul bunei-credinte1. Principiul minimizarii prejudiciuluiCreditorul nu va fi indreptatit la despagubiri pentru acea parte a prejudiciului pe care ar fi putut sa o evite prin minimum de diligente.1. Regula autonomiei clauzei compromisorii in raport cu contractual principal

Sursele externe 1. Legea nationala vocatia generala de a se aplica unui raport commercial international, vocatie probata de:0. aplicarea indirecta a dreptului internatonal pe calea regulilor dreptului international privat0. Vocatia eronata instantele nationale aplica regulile nationale din intertie, chiar daca raportul nu se substituie aplicarii acestor reguli0. Norma imperativa nationala are vocatia directa de a se aplica in raporturile comerciale internationale (art. 3, parag.3, Regulamentul Roma I) Nu se va putea deroga in alegerea legii aplicabile contractului de la normele imperative, daca toate punctele de legatura ale contractului sunt situate in tara despre a carei norma imperativa este vorba. 1. Partile au liberatea de a opta pentru legea aplicabile, cu exceptia situatiei de la parag. 3.1. Notiunea de norma produs norma mai adecvata intereselor partilor

1. Normele europene: a. dreptul material european acquis-ul european; cu vocatia de a se aplica unor raporturi de comert internationalb. dreptul international privat european Regulamentul Roma I, Regulamentul Bruxelles I, Regulamentul Roma II etc.- si in cazul normelor europene putem vorbi de vocatia directa a normelor europene imperative (art.3 parag.4, Regulamentul Roma I) Partile nu pot deroga in alegerea legii aplicabile de la dispozitiile dreptului european de la care nu este permisa derogarea, in conditiile in care toate punctele de legatura ale contractului trimit la norma europeana.

1. Dreptul conventiilor internationale1. Include suma regulilor de drept prezente in conventiile internationale cu caracter, in principiu, uniform. Aceste reguli substituie normele concurente din dreptul national. In principiu, aceasta substituire se produce datorita ratificarii conventiei.1. Ex: Conventia de la Viena, adoptata de Romania printr-o lege din 1991, cu intrare in vigoare in 1992. In momentul ratificarii ei in dreptul roman, ea a substituit normele concurente din dreptul national.1. Conventiile ajung sa fie aplicabile fie prin ratificarea lor (includerea lor in dreptul national), fie prin aplicarea regulilor de drept international.

1. Dreptul transnational1. Normele sunt rezultatul unei ordini juridice internationale si al creatiei unor organisme internationale1. Normele pot sa imbrace un caracter privat, fiind adoptate cu valoarea de model, propuneri legislative transnationale (Ex: legile model ale ONU privitoare la comertul international), norme transnationale cu caracter public.

Lex mercatoria1. pretinsa lege, partial nescrisa si, ceva mai recent, partial codificata, care reuneste principii si reguli general respectate in cadrul raporturilor comerciale internationale. 1. Astazi, unii autori considera ca lex mercatoria este un concept prea vag si lipsit de previzibilitate si care, datorita acestui motiv, ar face ineficienta o posibila alegere a sa ca posibila lege aplicabila contractului.1. Istoric: Scoala de la Dijon societas mercatorum, suficient de omogena datorita practicii economice care o anima si a intereselor economice comune. Aceasta societate recunoaste implicit, gratie unei constiinte comune care include pacta sunt servanda, o serie de reguli uniform aplicabile a caror valoare este general acceptata. Aceasta acceptare generala face din lex mercatoria o suma de reguli coerente si autonome care asigura o ordine comerciala. In conceptia acestei scoli, lex mercatoria are calitatea de a auto-reglementa comertul international, ea nefiind produsul unor legi nationale, ci rezultatul exigentelor comunitatii de afaceri.1. Juridicitatea lex mercatoria pentru ca aceasta sa aiba un caracter juridic, ea trebuie sa fie recunoscuta de cei care aplica dreptul. 1980, Curtea de Apel Paris a refuzat sa admita ca o hotarare care invoca lex marcatoria ar trebui asimilata unei hotarari pronuntata in echitate (hotarare neexecutorie in dreptul francez). In 1991, Curtea de Casatie Franceza a pronuntat o hotarare pilot pentru recunoasterea lex mercatoria, Decizia Valenciana. In speta, hotararea prevedea recunoasterea unei hotarari aribitrare, pronuntata in baza principiilor dreptului international. Curtea de Casatie a retinut in confirmarea hotararii arbitrare ca aceasta a fost pronuntata in baza unor reguli de drept distincte, si anume, lex mercatoria, reguli care constituie un fundament juridic suficient pentru pronuntarea hotararii judecatoresti.1. Juridicitatea lex mercatoria este adesea afirmata de hotararile arbitrale care suprapun frecvent notiunile de principii generale si lex mercatoria. Lex mercatoria include si principiile, unele uzante, unele reguli noi etc.

Cursul 3Autonomia lex mercatoria este lex mercatoria o ordine juridica paralela ordinii juridice a statelor? Sau nu se bucura de o specificitate aparte? Este sau nu autonoma? -> daca aceasta ordine juridica isi este autonoma/autosuficienta normele in cauza sunt suficiente pentru a guverna raporturi de dreptul comertului international si recursul la normele nationale nu ar fi deloc necesar. In realitate, este adevarat, exista diverse asociatii profesionale care promoveaza norme uniforme (asociatie engleza GAFTA - ce elaboreaza norme private in acest domeniu - in cadrul acestei asociatii, sunt prevazute clauze de arbitraj si exista si organe arbitrale ce pot fi desemnate conform cu regulile asociatilor). In cuprinsul acelor coduri elaborate se face trimitere, pt interpretare, la dispozitiile dreptului englez. Astfel, se face subsidiar apel la norme statale => recursul la legile statale nu este evitat, ci cautat. Un alt exemplu de asociatie care incearca sa dezvolte norme autonome, dar care face trimitere la normele stataele comertul cu produse financiare autonomia de vointa este extrem de importanta ISwap? elaboreaza un contract standard utilizat in cvasitotalitatea cazurilor de catre operatorii privati, in cadrul caruia figureaza clauze de electio juris (clauza de alegere a legei statale aplicabile). Spre deosebire de situatia initiala, pe acest domeniu al contractelor cu instrumentelor financiare/cu produse derivate nu se prevede o modalitate alternativa de solutionare a litigiilor.Continutul lex mercatoria 2 metode utilizate pentru delimitarea continutului lex mercatoria:1. Metoda listei (de reguli)Includem in lex mercatoria uzante, principii generale de drept, clauze contractuale-tip, respectiv contracte-tip; alaturi de clauzele contractuale, mentionam figurile contractuale aparte folosite standardizat. Eforturile supranationale de standardizare a uzantelor (critica adusa lex mercatoria -> incertitudinea normelor). Mai includem in lex mercatoria si sentintele arbitrale si solutiile deduse din acele sentinte arbitrale.Incoterms nu produc efecte prin ei insisi acest termeni, ci doar daca sunt inserati in contractul partilor.Profesorul Berger lista de principii considerate ca facand parte din lex mercatoria. Lista de reguli regasita in principiile UNIDROIT ofera un cod coerent si relativ complet in domeniul dreptului contractului.In cadrul acestor principii este mentionat ca arbitrii pot aplica principiile UNIDROIT atunci cand partile au ales lex mercatoria.

1. Metoda functionala Sustinuta doar de o serie de autori, este o metoda de creatie mai recenta. Acesti autori sustin ca lex mercatoria reprezenta doar o metoda de luare a deciziilor. Ofera o libertate extrem de larga pentru arbitrii. Dezavantaj lex mercatoria nu are o ordine juridica completa -> dar, daca sustinem ca este o metoda de luare a deciziilor, lex mercatoria nu ar mai avea caracter incomplet.

Raspunde lex mercatoria necesitatilor operatorilor in dreptul comertului international ? Exista sustinatori ai ideii conform careia Conventia de la Viena 1980 este si ea o componenta a lex mercatoria. Cand invocam lex mercatoria trebuie puse in balanta avantajele acesteia si dezavantajele (caracterul imprecis, incompletudine). Avantajele pe care lex mercatoria le confera operatorilor: costuri reduse atunci cand recurg la un set de norme standardizate. Unul din avantajele lex mercatoria ar fi acela ca ea cuprinde norme special create pentru operatiunile internationale si ar fi extrem de adaptata acestora (argumentul poate fi relativizat -> In temeiul libertatii contractuale am avea posibilitatea sa integram normele respective in contract oricum). Solutiile din lex mercatoria nu sunt atat de inovative, ci sunt sinteze de norme comune ale statelor. Un alt avantaj invocat este acela ca lex mercatoria, de regula, vine la pachet cu competenta arbitrilor pentru solutionarea litigiilor (experienta, competenta particulara a arbitrilor ar fi gaj pentru solutii de calitate pentru operatorii economici).De ce se promoveaza lex mercatoria ?1. industria arbitrajului una profitabila1. arbitru privat desemnat1. dezvoltarea doctrinei in acest domeniu deschiderea arbitrului catre mai multe sisteme de drept1. posibilitatea statelor de a participa la arbitraj contracte de investitii in sectorul petrolier, in care erau incluse si conventii de arbitraj lex mercatoria ofera arbitrilor posibilitatea sa se detaseze de reguli statale foarte stricteSituatia statelor vis-a-vis de lex mercatoriaFrecvent, se aplica norme care nu au o sursa statala propriu-zisa (produse agricole GAFTA etc.). Partile folosesc norme din lex mercatoria. Statele - se accepta ca solutiile promovate in lex mercatoria sunt solutii de calitate. Fie respectivele solutii sunt preluate in conventii internationale ce urmeaza apoi sa fie propuse operatorilor economici. Pe de alta parte, pentru a se aduce mai multa certitudine, statele incurajareaza elaborarea de contracte-tip, coduri de conduita, clauze-tip, doar ca, pana la urma, ultimul cuvant ajunge sa fie pastrat de normele internationale imperative. Deci, se sustine crearea de lex mercatoria pana la un punct, acest punct fiind reprezentat de normele imperative. Cea mai mare deschidere a statelor legat de lex mercatoria este in domeniul arbitrajului asadar, se permite partilor sa aleaga normele de drept (norme statale propriu-zise si norme de lex mercatoria).Aproape orice litigiu in materie patrimoniala este arbitrabil (cand drepturile partilor nu sunt disponibile limite ale arbitrajului).Sentinta arbitrala controlul statelor este suplu. Se poate anula sentinta daca litigiul nu era arbitrabil sau daca sentinta este contrara ordinii publice.Domenii noi unde lex mercatoria are sansele sa prospere comertul electronic, produse financiare, sectorul sportiv (FIFA, UEFA), de exemplu.De retinut:Continutul lex mercatoriaPretentia lex mercatoria catre autonomieInconvenienteReactia statelor

Sursele dreptului comertului international

1. Dreptul european sursa a DCIConstructie europeana initial, inspirata din obiectivele economiceLa sfarsitul sec. XX, odata cu Tratatul de la Maastricht si alte elemente1. Norme care reglementeaza comertul intraeuropean 2 categorii de norme: unele destinate intreprinderilor private (normele referitoare la concurenta), altele destinate a reglementa comportamentele statelor (normele referitoare la cele 4 libertati fundamentale).1. Norme europene care intereseaza comertul cu statele terteReglementarea europeana a comertului exterior In materie de politica comerciala comuna, UE se bucura de o competenta exclusiva de legiferare (statele pot sa intervina ocazional prin legiferare - doar pe baza unei abilitari exprese in acest sens din partea Comisiei europene, in situatii de urgenta). Reglementarea importurilor exporturilor cu statele terte competenta exclusiva a UE. Dupa tratatul de la Lisabona au fost introduse articole unde exista competente exclusive, partajate.Art. 207 TFUE interventiile UE -> prin acte unilaterale sau prin tratate si acorduri incheiate de UE si care sunt obligatorii pt toate statele.Actele unilaterale ale UE reguli vamale, masuri de aparare comerciala (UE, alaturi de state sunt membre a organizatiei internatioanle a comertcului principiul libertatii schimbului acest principiu e insotit de exceptii si statele membre au posibilitatea sa vina cu masuri restrictive ale conmertului mondial; in materie de dumping si subventii statele sunt abilitate sa vina cu masuri legislative). Dumpingul tine de practicile comerciale; poate fi inteles in sens larg: pret inferior pretului practicat pe o alta piata; in sens restrans: pret inferior costului de productie normal pentru marfurile respective in tara de origine/pret de vanzare inferior pretului pe care operatorii din tara bunului il platesc pentru bunul respectiv. Daca exista un dumping ce trebuie demonstrat, in ipoteza in care exista o plangere din partea industriei europene ce se considera prejudiciata, dupa o verificare a dumpingului, a prejudiciului, a raportului de cauzalitate, Comisia europeana poate impune o taxa antidumping ce trebuie platita de operatorii care vand produse la pret de dumping. In materie de subventii (subventia se repercuteaza asupra pretului final), pt a se elimina aceasta forma de concurenta neloiala, Comisia, dupa plangere, ancheta si dovada adevcata, poate obliga intreprinderile (dintr-un stat tert; bveneficiaza de subventie in tara de origine) sa plateasca o taxa antisubventie.Masuri comerciale de salvgardare1. in ceea ce priveste exportul si importul principiul libertati; dar aceasta libertate se poate repercuta negativ asupra operatorilor privati1. Masuri prin care se stabilesc autorizatii de import/export, prin care se stabilesc contingente/cote (masuri adoptate de UE in raportul cu statele terte)1. acestea trebuie interpretate extrem de restrictiv pt a nu se afecta angajamentele supranationale ale UEMasuri de protectie impotriva aplicarii unor legi extrateritoriale straine -> Interzicerea de catre UE propriilor societati sa respecte legile straineMasuri preferentiale (preferintele comerciale) -> incurajarea protectiei mediului, de exemplu; se acorda scutiri de taxe de la produsele importate din acele state sau scutiri de taxe la importuri provenind din lumea a 3-a. schema de preferinta generalizata sau protectie specializata.Acordurile preferentiale -> de regula, se faciliteaza libera circulatie a marfurilor/serviciilorIncheierea acordurilor intre state este de competenta exclusiva a UE, statele nu mai pot negocia si incheia acorduri comerciale cu alte state. Acorduri private (contracte) pot fi incheiate.

Masurile de embargo- inspirate de obiective de natura politica, de regula.- efectul lor este unul comercial- interzise operatiunile juridice, inclusiv executarea materiala a operatiunilor (incheierea contractului + executarea lui);- masurile sunt decise in cadrul ONU prin rezolutie; dupa adoptarea rezolutiei, UE adopta un regulament prin care se detaliaza masura respectiva- domeniul de aplicare a acestor regulamente este unul extrem de larg; masurile sunt vizate a se aplica oricaror persoane situate pe teritoriul UE, dar efectele lor pot merge si dincolo de aceste persoane (de exemplu, Reg. 990/93 Embargoul impotriva Serbiei si Muntenegrului afacerea Ebony nava presupus avariata care incerca sa incalce embargoul impotriva Muntenegrului).Intinderea competentei europene in acest domeniuArt. 207 TFUEDecizie CJUE Centrocom 1997 embargoul privitor la Serbia si Muntenegru*pentru exporturi a existat un regulament general principiul libertatii exportului -> embargo de natura comerciala: se interziceau exporturile de marfuri catre Republica Federala Iugoslavia, cu exceptia anumitor bunuri (medicale, alimente). Dublat de un embargo financiar. Era aplicabil pe tot teritoriul UE. Anglia propriile masuri de embargo (limita transferurile financiare de autorizatia Trezoreriei Britanice). Centrocom vinde en-gross-istilor muntenegreni ceva medical.Asadar:1. Libertatea exportului2. Legea de embargo ce instituie exceptia3. Exceptie la exceptie schimburile privitoare la medicamente si alimente sunt admiseMarea Britanie: e necesara autorizatie prealabila a Trezoreriei britanice cu privire la medicamente si alimente -> masura restrictivaLa nivelul UE, in raporturile dintre statele membre si in raport cu statele terte, principiul este al libertatii schimburilor. Totusi, in favoarea statelor, tratatele au prevazut in timp posibilitatea adoptarii unor masuri de salvgardare art. 346 si 347 TFUE. Desi, in domeniul politicii comerciale comune, UE ar fi competenta, in temeiul unei clauze de salvgardare, un stat membru ar putea interveni cu o masura restrictiva proprie pentru a-si proteja ordinea, pentru a evita dificultati interioare grave ce afecteaza ordinea publica.

Cursul 4Organizatia Mondiala a Comertului

Cea mai semnificativa organizatie internationala prin faptul ca aceasta a creat un drept in sine.Piata auto-reglementara intreaga OMC a fost conceputa ca un fel de forum international in cadrul caruia statele membre sa negocieze, teoretic libere, limitele comertului internationalAceasta creeaza un fel de drept privat intre niste subiecti publici. In mod exceptional, pot sa aiba acces si particularii, prin statele membre.La origine, a fost conceputa ca al IIIlea pilon al ONU, alaturi de Banca Mondiala si FMI. Negocierile privind infiintarea Organizatiei au demarat la scurt timp dupa al Doilea Razboi Mondial si s-au finalizat cu o Carta a Organizatiei care, insa, nu a intrat in vigoare niciodata. Ulterior, negocierile au fost reluate si punctul central al acestora l-a constituit un acord general privind taxele si comertul (GATT General Agreement on Tariffs and Trade). In virtutea acestui acord, statele recurgeau la concesii tarifare reciproce si invitau state terte sa artifice acordul initial. Rezultatul a fost crearea unei leguraitati a intalnirilor internationale in vederea dezbaterii concesiilor tarifare. In cele din urma, intr-o maniera factuala, in jurul GATT s-a creat un mecanism universal referitor la tarife si taxe (primul GATT, Geneva, 1947). (Mobil: Interesul statelor pe langa alte state doctrina neoliberala a avut de castigat in fata dezbaterilor, desi initial s-a dorit crearea organizatiei dintr-o data.)In realitate, este o institutie cat se poate de independent care beneficiaza de o finantare a statelor membre. Doar in teorie este un organism ONU.

Primele runde de negociere s-au axat pe reducerea taxelor vamale astfel incat runda Kennedy, 1963-1967 a sintetizat regulile negocierilor tarifare, insa a facut un pas mai departe, initiind adoptarea primului cod anti-dumping, precum si adoptarea unui sistem preferential tarifar pentru tarile in curs de dezvoltare.Runda Uruguay, 1986-1994 este istoric cea mai importanta pentru Organizatie, intrucat acordul de la Marrakech reprezinta actul oficial al Organizatiei Mondiale a Comertului.Conferinta de la Seattle, esuata in 1999, fara semnarea unui acord. Runda Doha initiata in 2001.

Documentele fundamentale ale OrganizatieiIn cadrul Rundei Uruguay au fost adoptate 6 categorii de documente internationale menite sa articuleze activitatea OMC.1. Acordul multilateral privind comertul cu bunuri care consta in textul GATT in forma consolidata din anul 1994 si intr-o serie de acorduri conexe.1. Acordul multilateral privind serviciile (GATS General Agreement on Trade and Services)Nu a avut efectul scontat, a fost putin eficient; deschiderea pietelor a fost mult mai dificila decat in cazul comertului cu marfuri. 1. Acordul multilateral privind drepturile de proprietate intelectuala, de interes commercial (TRIPS -- Trade Related Intellectual Property Rights)O mare parte din comertul cu marfuri se bazeaza si pe protejarea drepturilor de proprietate intelectuala acordul s-a dovedit a fi deosebit de sufficientMajoritatea sanctiunilor pentru utilizarea fara licenta a programelor infromatice este rezultatul punerii in practica a TRIPS.1. Acrodul multilateral privind crearea OMC.1. Memorandumul privind regulile si procedurile pentru solutionarea diferendelor in cadrul OMC.1. Mai exista 4 acorduri multilaterale neobligatorii sub aspectul adeziunii, asupra comertului cu aeronave civile, asupra pietelor publice etc.

Structura organizatoricaAceasta organizatie are personalitate juridical internationala uniform recunoscuta si reuneste toate puterile economice mari. Romania este membra din 1995.Organizatia este independent fata de ONU si constituie un sistem institutional unic, avand ca atributii principale gestionarea tuturor acordurilor mulitlaterale si crearea unui cadru favorabil desfasurarii negocierilor viitoare. In vederea pregatirii dezbaterilor, Organizatia administreaza un mecanism periodic de examinare a politicilor comerciale ale statelor membre.Organele OMC1. Conferinta ministeriala art.IV.1 din Acord organul la care participa ministrii comertului sau economiei din toate statele membre si care se reuneste cel putin o data la doi ani. Sarcina conferintei este aceea de a defini politica generala a Organizatiei iar competenta sa primara presupune adoptarea deciziilor referitoare la acordurile multilaterlale din cadrul rundelor de negocieri.1. Consiliul general art.IV.2 din Acord Consta intr-un organ permanent functionand in subordinea Conferintei Ministeriale si constituit din delegatii statelor membre.Acest organ are sarcina de a exercita competentele conferintei ministeriale in intervalele de timp in care aceasta nu este reunita.Consiliul general se reuneste de cate ori este necesar (as appropriate) si detine competente proprii cu privire la bugetul organizatiei, raporturile cu alte organizatii internationale cu privire la controlul policitilor comerciale ale statelor membre si mai ales are functia de organ suprem jurisdictional in cadrul mecanismului pentru solutionarea diferendelor, identificandu-se cu asa-zisul Dispute Settlement Body -- DSB.1. Secretariatul general al OMC art.VI.1 din Acord reprezinta sediul organizatiei, Geneva.Detine functionari proprii (639 in prezent) din aproximativ 70 de state. Acesti functionari sunt independent fata de cei ai statului si coordonati de un director general desemnat de Consiliul general.Membrii Secretariatului au calitatea de profesionisti, in mare lor majoritate juristi si economist.Secretariatul OMC asigura continuitatea OMC si face legatura intre diversele sale organe, rolul sau functional fiind semnificativ in pregatirea tuturor lucrarilor Organizatiei.Secretariatul nu are, insa, atributii decizionale. El asigura suportul tehnic pentru organele OMC (comisii si comitete infiintate in subordinea Consiliului general), asigura suportul tehnic pentru tarile in curs de dezvoltare (ii asista pe reprezentantii statelor in curs de dezvoltare la negocierile din cadrul conferintelor) si asigura o asistenta de tip consultativ statelor care intentioneaza sa adere la OMC.Emite o analiza regulate a evolutiei comertului si politicii economice mondiale.Asigura asistenta pentru organele OMC care au rolul de a interpreta textele fundamentale are Organizatiei.1. O serie de organe speciale al caror rol este sa supravegheze functionarea fiecarui acord multilateral:0. Consiliul Comertului de Marfuri (Council for Trading Goods)0. Consiliul Comertului de Servicii (Council for Trading Services)0. Consiliul Proprietatii intelectuale de interes comercialPe langa aceste consilii se pot constitui si se constituie comisii sau grupuri de lucru, a caror activitate este temporara sau permanenta, in functie de interesul care a stat la baza infiintarii lor: Comisia pentru plati, Comisia de buget, Comisia de comert si mediu.

Adoptarea deciziilor in cadrul OMCProcedurile de luare a deciziilor sunt extreme de complexe si se bazeaza pe o indelungata practica a negocierilor, dar si pe o serie de cutume internationale. Intr-un effort de sinteza, Secretariatul sustine ca exista doua maniere de a adopta deciziile principale si doua maniere secundare. Din punct de vedere functional, se pot retine doar doua metode de adoptare a deciziilor: consensul si votul.1. Consensul art.IX.1 GATTImplica luarea unei decizii in cadrul unui organ al OMC atunci cand niciuna din partile prezente nu obiecteaza.1. Dimpotriva, atunci cand exista obiectiuni, decizia va fi luata prin vot. Art.IX.1 GATT, daca nu poate fi realizat consensul, decizia va fi luata prin reunirea majoritatii voturilor exprimate, in conditiile in care fiecare membru beneficiaza de un vot (O modalitate de adoptare a deciziilor complet diferita de cea din cadrul FMI si Bancii Mondiale, unde voturile nu sunt egale).1. In adoptarea deciziilor pentru inlaturarea sau suspendarea obligatiilor asumate prin GATT wavers GATT instituie un proces decisional complex alternand consensul cu majoritatea calificata.1. In ce priveste adoptarea amendamentelor la acordurile existente, GATT instituie o procedura de vot extreme de riguroasa. In primul rand, amendamentul este votat numai in Conferinta Ministeriala, dupa o alternanta intre unanimitate pentru anumite amendamente (care se deosebeste de consens: la consens nu trebuie spus nimic se adopta o decizie daca nu se opun; unanimitate inseamna exprimarea voturilor) si majoritate de 2/3 din voturi.Statele membre care nu au votat sau au votat impotriva amendamentului nu vor fi tinute de acesta. Prin exceptie, daca se decide cu din voturi asupra execturoialitatii amendamentului cu pricina in cadrul Conferintei Ministeriale, acesta devine obligatoriu pentru toti membrii Organizatiei.

Raportul dintre dreptul OMC si dreptul national

Puterea deciziilor adoptate in cadrul Organizatiei. In esenta, intrebarea care se pune este daca dreptul Organizatiei este direct aplicabil sau nu. In raspunsul la aceasta intrebare, s-au confruntat doua doctrine legate de fundamentarea dreptului international. 1. Hans Kelsen este adoptata o perspectiva monista asupra dreptului international care implica ideea ca dreptul national si international sunt parti ale aceleiasi ordini juridice, astfel incat dreptul national se gaseste implicit subordonat regulilor adoptate in dreptul international. 1. Domenico Anzilotti conceptia dualista, conform careia dreptul national si dreptul international au surse diferite si, in consecinta, genereaza sisteme juridice separate. In opinia prevalenta a instantelor americane si a celor europene e dominanta ideea inaplicabilitatii directe a dreptului OMC.Se considera ca aplicarea dreptului OMC poate fi numai rezultatul unui proces legislativ si administrativ intern care sa asigure in cele din urma executorialitatea deciziilor OMC. Prin exceptie, se considera ca acest drept poate avea efect direct in statele membre ale UE daca acesta creeaza drepturi concrete in favoarea individualilor astfel incat acestea sa poata fi invocate direct in fata instantelor nationale si in fata institutiilor Uniunii (1981).

Reguli care guverneaza comertul mondial cu marfuri

Un numar de principii este reluat cu regularitate de acordurile multilaterale si sunt considerate astazi ca fiind principii fundamentale ale schimburilor economice in cadrul Organizatiei. Daca principiile sunt clare si nu necesita reformulari in cadrul rundelor de negocieri, nu acelasi lucru se poate spune despre exceptiile de la acete principii, aflate in permanenta schimbare.1. Principiul non-discriminariiSe manifesta sub doua forme: 0. clauza natiunii celei mai favorizate art.1 GATT; presupune obligatia oricarui stat membru al Organizatiei si semnatar al GATT de a extinde la toate statele membre avantajul pe care l-a oferit unui alt stat membru si, mai mult, obligatia de a extinde acelasi avantaj chiar si unui stat tert.Efectul clauzei natiunii celei mai favorizate (MFN the most favour nation clause) organismul obliga membrii Organizatiei la un tratament nondiscriminatoriu in materie de taxe vamale, dar nu numai, in sensul ca poate fi vorba si de o alta concesie facuta de statul in cauza unui membru sau unui tert. De exemplu, in situatia in care un stat, membru sau nu al Organizatiei, confera unui alt stat membru o reducere a taxelor vamale la un produs cu anumite specificatii, atunci trebuie sa aplice exact aceeasi reducere la toate produsele identice sau considerate similare pe care celelalte state ale Organizatiei le importa pe piata acestei tari.Pe langa textul fundamental cuprins in art.1 GATT, aceasta regula a fost nuantata de jurisprudenta OMC. Trasaturi principale: 1. Avantajul comercial conferit de o tara alteia in sensul art.1 include atat avantajele de frontierea de natura fiscala sau nonfiscala, cat si masurile interne care favorizeaza comercializarea unui produs. Cu toate acestea, regula se aplica doar pentru asa-zisele border mesures, pentru masurile de frontiera. Pentru celelalte, internal mesures, aplicandu-se a doua fateta a principiului nondiscriminarii, si anume regula tratamentului national.1. In ceea ce privesc masurile vamale, in sfera notiunii trebuie incluse taxele vamale reduse, omisiunea de a aplica anumite taxe vamale, metode pentru inlaturarea taxelor vamale si chiar inlaturarea de facto a taxelor vamale pentru anumite produse.1. Clauza se refera atat la beneficiarii din cadrul Organizatiei, cat si la terti.1. Clauza se refera la produse identice sau similare (like products), sensul sintagmei fiind extrem de restrans si excluzand produsele substitut. 1978, Animal Feet Proteins Cause Produsele similare la care trebuie extinsa clauza natiunii celei mai favorizate trebuie sa isi aiba originea in statele membre ale Organizatiei care invoca principiul.1. Obligativitatea extinderii clauzei este imediata si neconditionata, fara a presupune reciprocitatea. De la aceasta regula functioneaza o serie de exceptii care au, insa, un caracter temporar, astfel incat este de avut in vedere in viitor o aplicare uniforma a principiului.1. regula tratamentului national art.III.2, III.4 din GATTConform acestei reguli, statele membre au obligatia sa acorde acelasi tratament produselor si serviciilor straine ca si celor nationale, cu exceptia taxelor vamale. Asadar, odata importate si cu taxele vamale achitate, produsele provenind din alte state trebuie sa se bucure de acelasi tratament ca si produsele interne. De aici nu se poate deduce ca ar fi prohibite taxele vamale, ci doar ca se interzice adoptarea de masuri care sa faca mai dificila sau mai oneroasa comercializarea marfurilor apartinand altor state membre decat a produselor nationale. De exemplu, odata aplicate taxele vamale pentru un produs strain apartinand unui stat membru, nu este posibila impunerea unor standarde de securitate pentru aceste produse, care sa fie superioare celor aplicate produselor interne.

Coordonatele acestei reguli, astfel cum se desprind ele din jurisprudenta Organizatiei, ar fi urmatoarele:1. Nondiscriminarea priveste produsele similare provenite dintr-un alt stat. Similaritatea se determina pornindu-se de la identificarea calitatilor fizice ale produselor, fara a se tine seama de metodele de productie, daca acestea nu le afecteaza calitatile.Prin exceptie, metoda de productie are relevanta atunci cand ea incalca regulile tehnice, sanitare sau fitosanitare materializate in acorduri ale OMC.Intr-o speta s-a retinut ca aceasta regula se aplica si in cazul in care produsul intern supus competitiei cu un produs extern este rezultat al unei industrii monopol de stat.Ex. productia de alcool, care este, in multe state, rezultat al unei industrii monopol de stat1. Regula genereaza eliminarea oricaror taxe vamale pentru comercializarea unui produs strain, dupa cum implica eliminarea oricaror norme interne care afecteaza circulatia, vanzarea, transportarea, distribuirea sau utilizarea produselor de import in raport cu cele interne.1. Regula implica si eliminarea asa-numitelor discriminari de facto care genereaza o ingreunare a comercializarii produsului importat in raport cu cel national.

1. Principiul consolidarii protectiei vamale (transparenta protectiei vamale)Conform acestui principiu, statele membre ale Organizatiei au libertatea de a impune limitele dorite, cu toate acestea, principiul impune prevalenta protectiei vamale, care este transparenta si are o nocivitate limitata fata de orice alt tip de protectie ascunsa care sa duca la discriminarea marfurilor apartinand unui alt stat membru.Principiul citat presupune obligatia statului membru de a elimina restrictiile cantitative referitoare la marfurile apartinand altor state, pe criteriul volumului, numarului sau valorii si mai presupune consolidarea vamala propriu-zisa (limitarea taxelor vamale la nivelul valorii maxime consimtite in cadrul unui acord tarifar GATT, in masura consilidata).Transparenta vamala implica ideea ca taxelor vamale le sunt asimilate toate impozitele si taxele susceptibile sa atinga circulatia unui serviciu sau unui produs.O perioada de timp considerabila, in determinarea valorii maxime a taxei vamale s-a utilizat asa-zisa metoda liniara. Mai apoi s-a trecut la utilizarea metodei varfurilor tarifare. In determinarea notiunii de varf tarifar se considera ca acesta este un drept tarifar care depaseste 15% din valoarea reala a produsului, o valoarea determinata fara a se lua in calcul valoarea din piata interna unde produsul urmeaza sa fie comercializat.

Derogari si exceptii de la principiile OMC privind comertul cu marfuriDerogarile reprezinta un mecanism specific in virtutea caruia oricare membru al Organizatiei poate solicita, pe o durata de timp de pana la 1 an, aplicarea anumitor exceptii de la principii, in virtutea situatiilor exceptionale in care se afla si numai cu conditia ca aplicarea exceptiei sa duca, in cele din urma, la o mai buna aplicare a principiului.Cererea unui stat membru trebuie examinata si supusa aprobarii Conferintei Ministeriale, eventuala reinnoire a exceptiei urmand a fi supusa unui examen aprofundat.Se diferentiaza de exceptiile generale de la GATT.Textele acordurilor au in vedere mai multe randuri de exceptii, in functie de diverse criterii de apreciere. O serie de exceptii se refera la cele aplicabile in functie de situatia statelor si intra, de regula, in aceasta categorie exceptia in favoarea acordurilor regionale si exceptia aplicabila statelor nedezvoltate sau in curs de dezvoltare.1. exceptia in favoarea acordurilor regionale Implica posibilitatea constituirii de uniuni vamale si zone de liber schimb comercial In cadrul carora sa fie aplicabile reguli diferite fata de cele cuprinse in GATT si fara a fi necesar ca eventualele beneficii sa fie extinse la toate statele membre ale Organizatiei.1. exceptia aplicabila statelor nedezvoltate sau in curs de dezvoltarePresupune tratamentul diferentiat acordate de state puternic dezvoltate economic unor state in curs de dezvoltare in scopul promovarii dezvoltarii acestora, fara obligatia de a extinde regimul mai favorabil la toate statele membre.

A doua serie de exceptii priveste asa-zisele exceptii uniforme, aplicabile tuturor membrilor Organizatiei:1. In virtutea art. 20 din GATT, statele pot sustrage anumite produse de la regimul vamal convenit, daca intentioneaza sa creeze un regim special pentru circulatia acestor bunuri.Exceptia se aplica, in general, unor produse speciale din aur, argint, articolelor fabricate in inchisoare, bunurilor apartinand tezaurului national si care au valoare artistica, istorica, arheologica clasificata si mai ales resurselor naturale epuizabile.

1. De asemenea, statele pot adopta masuri de exceptie fata de principii pentru a proteja anumite interese definite ca atare de respectivul stat membru.In concret se invoca aceasta exceptie pentru ocrotirea sanatatii vietii moralitatii publice. Masurile luate in vederea protejarii acestor interese nu trebuie sa fie arbitrare si trebuie sa fie considerate necesare. Nu este necesara o anumita masura atunci cand, in mod rezonabil, o alta este disponibila si are un efect derogator mai restrans de la principiul fundamental.1. Art. 21 GATT statele membre pot lua masuri derogatorii estimate de ele ca fiind necesare in vederea protectiei intereselor esentiale pentru securitatea lor importul de armament si alte materiale de lupta, in perioade de razboi si tensiune internationala.

Cursul 5Pe politica comerciala comuna, UE se bucura de competenta exclusiva (cazul reglementarilor in materie de dumping). Regulamentele adoptate de UE in materie de dumping sau pentru protectia anti-dumping sunt rezultatul transpunerii in legislatia europeana a acordurilor pe care statele membre ale UE, respectiv pe care UE le-a negociat in cadrul OMC > Art. 6 Acordul GATT cuprinde reguli privitoare la masurile anti-dumping;Vanzare la pret de dumping: = Vanzare la pret inferior pretului sau valorii normale a marfii in tara de origine; = Valoare normala sau pret inferior costului de productie pentru marfa respectiva in tara de origine;Masurile anti-dumping ce pot fi luate de catre state sunt destinate a corecta forme de concurenta neloiala a operatorilor privati.In tara de destinatie, o ntreprindere vinde produse la pret de dumping. Industria din tara respectiva, comerciantii, operatorii economici prejudiciati ar trebui sa faca o plangere la autoritatile statului de destinatie. Pe baza acelei plangeri, autoritatile din statul de destinatie vor declansa o ancheta. In urma acelei anchete, vor trebui demonstrate 3 lucruri: 1. Dumpingul1. Sa se demonstreze faptul ca, datorita acestei vanzari, exista un prejudiciu pentru industria nationala1. Raportul de cauzalitate dintre vanzarea la pret de dumping si prejudicierea industriei nationaleDaca sunt indeplinite, statul in cauza poate lua masuri impotriva intreprinderii straine. Aceste masuri pot sa imbrace, potrivit art. 6 din GATT, 2 forme: 1. Obligarea intreprinderilor in cauza la plata unei taxe anti-dumping;1. Intreprinderile impotriva carora s-a declansat o procedura de control, pot sa aiba ele insele negocieri cu statul. Daca statul dispune de probe ferme si intreprinderile accepta comportamentul care li se reproseaza, pot avea loc discutii intre autoritatile statale si intreprinderi, acestea din urma avand posibilitatea sa-si asume ele angajamente de ridicare a pretului. Taxele anti-dumping nu se aplica retroactiv, in principiu. Pot sa fie impuse taxe provizorii, cu o durata de 6 luni sau taxe definitive, pe o durata maxima de 5 ani.Daca se constata ca, in ciuda acestor sanctiuni, intreprinderile au aceleasi comportamente, statul ar putea prelungi masura, doar ca pentru prelungire e necesara o noua ancheta. Daca se depaseste durata de 5 ani, sunt necesare anchete suplimentare.Daca intreprinderile sunt nemultumite in privinta taxelor ce le-au fost impuse, se pot adresa statelor respective (statelor lor de origine), acestea din urma putand sa declanseze impotriva statului de destinatie o procedura in fata OSD (=organ pentru solutionarea diferendelor).Masurile anti-subventiiIn acest caz, comportamentele neloiale sunt imputabile statelor.Se asigura avantaje intreprinderilor din tara respectiva.Subventia = contributie financiara din partea unei autoritati publice, prin care se avantajeaza intreprinderile proprii (in tara de origine a intreprinderii exportatoare).2 categorii:1. Subventii interzise (sanctionabile) lista rosieScopul lor e acela de a distorsiona comertul mondial.In general, e vorba de subventiile date pentru export. Din aceasta categorie mai fac parte si subventiile destinate a favoriza consumul din productia interna.1. Subventii potential prejudiciabile lista portocalieTrebuie analizate in concret daca sunt de natura sa afecteze comertul mondial.In aceasta categorie includem subventiile la productie, cele mai mari de 5% din valoarea produselor etc.Cand statul de destinatie doreste sa vina cu o masura anti-subventie, ar trebui sa demareze o ancheta in care sa se demonstreze ca a existat o subventie interzisa sau prejudiciabila, ca ea a prejudiciat industria nationala si raportul de cauzalitate.Masurile de salvgardarePot functiona ca exceptii in fata principiilor generale de liberalizare a comertului cu marfuri.Un stat poate sa constate la un anumit moment, importuri excesive pentru anumite produse. Daca acele importuri sunt de natura sa prejudicieze grav productia nationala, statul poate sa vina cu astfel de masuri. Sunt masuri de limitare a importurilor pentru anumite categorii de produse atunci cand volumul acelor importuri este atat de mare, incat productia autohtona risca sa fie periclitata. Aceste masuri ar trebui sa aiba un caracter neselectiv. Masura va trebui sa fie una globala, deci o limitare a productiei de peste tot din lume. Pentru a se lua o astfel de masura de salvgardare ar trebui sa se realizeze o ancheta prealabila.Sunt veritabile restrictii cantitative;Pot, in principiu, sa fie luate pe o durata de 4 ani. Pot fi prelungite cu 2 ani si apoi cu inca 2, dar numai in mod exceptional.Toate aceste masuri trebuie comunicate si OMC.Regulile referitoare la comertul cu marfuriStatele pot veni cu masuri de incadrare a schimburilor, dar ele trebuie sa aiba o natura de taxa.In mod normal, taxele vamale trebuie sa fie stabilite in conformitate cu valoarea declarata a marfurilor in vama. Pentru motive ce tin de suspectarea fraudelor, valoarea declarata poate fi controlata. E posibila efectuarea unor controale de catre intreprinderi independente (controale fizice anterioare expeditiei).Protectia intreprinderilor participante la comertul international: un stat poate veni cu obstacole tehnice; fiecare are dreptul sa stabileasca reguli ce determina exigentele de calitate si securitate ale produselor pe teritoriul sau; aceste obstacole tehnice sunt adminisibile in cadrul OMC, cu conditia sa se respecte clauza natiunii celei mai favorizate si principiul tratamentului national. Regulile trebuie aplicabile indiferent de provenienta marfurilor. Obstacolele trebuie sa aib la baza date stiintifice, tehnice si nu trebuie sa fie pur aleatorii.In ceea ce priveste licentele la import, ele nu sunt interzise in cadrul OMC, dar se face distinctie intre 2 categorii de licente:1. Unele care se obtin automat/cvasiautomat, intr-o durata de maxim 10 zile dupa ce s-a depus documentatia;1. Licentele obisnuite se obtin in termen de 30/60 zile din momentul depunerii cererii;Pot avea efect disuasiv in ceea ce priveste comertul mondial.Comertul cu serviciiGATT dublat de un acord general cu privire la tarife si servicii GATS. Regulile pe care le regasim in cadrul comertului cu servicii sunt particulare. Serviciile = asumarea, in deplina independenta, a unei prestatii de catre o persoana in favoarea alteia.1. Independenta criteriu de depistare a diferentei intre prestarea de servicii si contractul de munca (caracterizat de subordonare).1. Punerea la dispozitie a abilitatilor pentru a procura un serviciu comertGATS are o sfera de aplicare foarte larga. Textul vizeaza orice servicii, in afara celor furnizate in exercitarea puterii guvernamentale. Servicii furnizate in exercitarea puterii guvernamentale = pentru a fi considerate astfel, se utilizeaza 2 criterii cumulative instituite in acord:1. Acele servicii furnizate sa nu aiba o baza comerciala;1. Sa nu fie oferite in conditii de concurenta pe piata;Eventual, sunt servicii furnizate in exercitarea puterii guvernamentale cele de emitere a unor licente, autorizatii (nu se fac contra-cost si enitati private nu ar fi niciodata competente sa emita astfel de documente).Faptul ca sunt prestate de intreprinderi publice nu ajunge sa le excluda din sfera de aplicare a GATS.Masurile vizate de acord sunt definite larg.4 tipuri de servicii:1. Servicii care traverseaza o frontiera (transportul, telecomunicatiile); se deplaseaza si prestatorul si clientul in cazul serviciilor de transport, iar la serviciile de telecomunicatii, nu se deplaseaza nici prestatorul, nici clientul;1. Servicii prestate intr-un stat exclusiv pentru clienti straini (servicii de turism);1. Servicii oferite prin crearea unui stabiliment permanent in strainatate (servicii bancare, servicii de asigurare);1. Presupune prezenta persoanelor fizice; se deplaseaza experti sau tehnicieni in strainatate pentru prestarea serviciilor (avocatul isi reprezinta clientul in cadrul unui proces din strainatate);Toate aceste servicii sunt vizate de GATS.3 elemente pot fi regasite in cadrul GATS:1. Acord cadru cuprinde reguli generale aplicabile comertului cu servicii; aceste reguli privesc liberalizarea comertului cu servicii;1. 8 anexe in care sunt abordate probleme particulare in domenii specifice, de exemplu: servicii financiare sau de televiziune; 1. Lista cu angajamente specifice intre state;Putem vorbi de liberalizare si ea se poate produce doar daca statele si-au asumat si au negociat intre ele angajamente specifice de liberalizare si doar daca statele au acceptat liberalizarea.Atunci cand statele si-au asumat angajamentele de liberalizare, vorbim de obligatii conditionate ale statelor membre. Daca pe un anumit domeniu (educatie, asigurare etc.), statele si-au asumat acele angajamente pozitive, principiul trebuie sa fie acela al tratamentului national: operatorii straini trebuie sa fie tratati in acelasi mod in care sunt tratati prestatorii autohtoni de servicii. Sunt posibile exceptii, chiar daca liberalizarea a fost acceptata. Uneori, pentru operatorii straini, pot exista limitari pentru a se proteja datele personale ale persoanelor, mediul inconjurator, morala publica, sanatatea publica.Sunt posibile acorduri de integrare economica. In acest caz, liberalizarea poate fi una mult mai avansata.Exista si obligatii neconditionate ale statelor membre ale OMC.In cadrul GATS, principiul este acela al angajamentelor pozitive. Daca statul accepta sa liberalizeze un sector de comert si in masura in care accepta liberalizarea, se va aplica principiul tratamentului national.Obligatiile neconditionate obligatii pe care statele membre ale OMC trebuie sa le respecte:1. Tratamentul natiunii celei mai favorizate daca, datorita relatiilor particulare cu un anumit stat, se reuseste liberalizarea in domeniul unui anumit serviciu, respectivul stat trebuie sa deschida piata serviciului respectiv tuturor celorlalti operatori straini, indiferent de statul de origine (liberalizare globala); nu trebuie incheiat un acord specific.1. Transparenta reglementarilor privitoare la servicii (publicitate, accesibilitatea reglementarilor)1. Administrarea rezonabila, obiectiva si impartiala a reglementarilor interioare;

Acordul privind proprietatea intelectuala - TRIPSIncheiat la cererea statelor celor mai dezvoltate (incurajarea inovatiei, creatiei intelectuale), ele fiind exportatoare de marfuri ce includ o tehnologie avansata; creat pentru a se asigura protectia creatiei intelectuale.Sfera de aplicare a acordului este foarte larga - drepturi de autor si drepturi conexe; Drepturi conexe drepturile artistilor, interpretilor; marca, brevete, indicatii geografice, desene si modele.Regulile din acest acord sunt reguli care se bucura de efect direct (cea mai mare parte dintre ele); dupa ce a fost adoptat acordul TRIPS, statele membre a OMC au trebuit sa introduca in legislatia statala diferite prevederi prin care sa fie protejate aceste drepturi de proprietate intelectuala.Reguli:1. Principiul tratamentului national1. Principiul tratamentului natiunii celei mai favorizateExceptiile sunt posibile (restrangerii circulatiei/protectiei) si admisibile pentru a proteja interese particulare (creatia, in general).

Diferendele in cadrul OMC*ORD = organul pentru solutionarea (rezolvarea) diferendelor;Contextul in care apar diferendele: OMC e un for de negociere, statele isi asuma angajamentele; diferendele sunt intre state, in principal, in legatura cu angajamentele pe care statele si le-au asumat.Cum se rezolva diferendele? Principiul: calea pasnica, negocieri; daca aceasta cale nu e posibila, avem calea jurisdictionala specifica; Prin aderarea la OMC, statele si-au dat consimtamantul si pentru o anume forma a rezolvarii diferendelor. In cadrul OMC, exista OSD, organ care asigura functia unei instante internationale. Procedura incepe cu o consultare a statelor membre. Aceasta faza dureaza maxim 60 zile. Daca in cele 60 zile nu se ajunge la un acord, se trece la a doua etapa. Statul petent trebuie sa notifice OSD cu privire la plangerea in cauza sa mentioneze starea de fapt si baza juridica a plangerii. In aceasta faza este posibil ca cele doua state sa ajunga la o intelegere. Se notifica OSD si, la cererea lui, se instituie un grup special (panel de experti). Acestia vor evalua faptele si au la dispozitie 6 luni sau chiar 9 luni pentru redactarea unui raport scris. Acest raport este adresat OSD. In 60 zile de la primire, OSD isi asuma acest raport scris, exceptand cazul in care se degaja un consens negativ. Daca statul parat este de acord cu situatia respectiva, decizia expertilor asumata de OSD va deveni obligatorie si va fi pusa in practica. Daca statul parat nu e de acord cu decizia expertilor, in acest caz, va putea face apel la acel raport. Acest apel va fi facut la un organ special (experti independenti), organul de apel se va pronunta doar asupra problemelor de drept din raportul respectiv (va confirma/infirma raportul). Acesta va redacta un nou raport scris care, la randul lui, va fi asumat de catre OSD.In orice caz in care OSD si-a asumat rapoartele, odata cu asumarea, rapoartele devin obligatorii pentru statele participante la procedura. Statele ar trebui sa execute cat mai repede hotararile constatate in cadrul acelor rapoarte.Daca statul care a pierdut intarzie cu indeplinirea obligatiilor rezultate din rapoarte, atunci statul-victima poate sa ia propriile sale masuri unilaterale (represalii propriu-zise).Compensatiile se stabilesc prin negociere intre cele 2 state.

Operatorii privati in DCIStatele intervin in CI din 2 puncte de vedere: ca titulari de suveranitate (legiferare, semnare acorduri/tratate). Pot interveni si ca veritabili operatori economici. Acceptand contracte, acestea vor fi guvernate de reguli specifice.Imunitatea de jurisdictie se accepta doar pentru actele de suveranitate ale statelor. Cand se comporta ca operatori economici, pentru aceste comportamente nu exista imunitate de jurisdictie.Principiul ESTOPPEL-ULUI interdictia de a te contrazice in detrimentul altuiaImunitate de executare cand hotararile nu se executa de buna-voie.Renuntarea la imunitate trebuie sa fie expresa, speciala si in favoarea unui creditor determinat.Operatorii veritabili: companiile private1. Nationalitatea SC drepturi specifice, protectie diplomatica, determinarea legii aplicabile;In dreptul comparat exista 3 criterii de determinare: sediul social, locul incorporarii (in statele common law), controlul (nationalitatea actionarilor majoritari).In Romania: Art. 2571 (1) NCC: sediul social statutar promoveaza certitudinea juridicaArt. 2571 (2) NCC - SC cu sedii pe teritoriul mai multor state: sediul social realArt. 2571 (4)1. Legea aplicabila SC;

1. Recunoasterea SC straine pe un anumit teritoriu;

Cursul 6Curs 6(sapt 7) 06.04.15DCIOperatorii in Comertul InternationalO anumita nationalitate atrage anumite drepturi,este utilizata azi ca element de legatura pentru determinarea legii aplicabile SC.ART.2580 (1) NCC Pj guvernata de legea ei nationala*cauzele Daily Mail,Centros,Uberseering,Inspire Art,Cartesio,ValePj-entitate careia i se recunoaste calitatea de titular de drepturi si obligatii,chiar daca forma aleasa nu are neaparat un echivalent in DT ROPj are un inteles mai larg decat acela de societate.-Poate avea capital privat sau de stat,la pf fara scop lucrativ avem sindicate,partide politice chiar si societatile cooperative,nu au scop patrimonial regiile autonome etc nedorind obtinerea profitului dar toate sunt acoperite de notiunea de PJ.Notiunea de PJ are contururi foarte largi in dreptul intern desi nu acopera toate situatiile pe care le intalnim in dreptul comunitar.De ex atunci cand poate sta in justitie,poate avea patrimoniu propriu dar nu au PJ,de ex societatile in comandita din Germania care nu au pj=deci s-ar putea extinde notiunea de pj pentru a le putea aplica si acestora legea in functie de criteriul social.Societatilor de fapt sau celor simple nu le putem aplica aceste reguli.*Nationalitatea este guvernata de criteriul sediului social real.In plan european exista miscare jurisprudentiala care influenteaza criteriul incorporarii.Art 2580 al.2: legea pj mama,pt tot ce inseamna constituirea,desfiintarea,functionarea sucursalei(inclusiv puterile reprezentantilor acesteia)=posibila aplicare a unor dispozitii legale din statul unde este implantata sucursala.(legea aplicabila sucursalei)Art 2580 al.3 NCC:legea statului unde aceasta isi are stabilit propriul sediu.(legea aplicabila filialei)Guverneaza constituirea,functionarea ssi dizolvarea filialei,raporturile dintre societatea-mama si ceilalti actionari(minoritari)din filiala,sau raporturile dintre filiala(soc.controlata) si societatea-mama(soc.dominanta).Sucursalele nu sunt subiecte de drept distincte,pf mai are resedinta secundara,sucursala e o simpla extensie patrimoniala neavand pj si nici patrimoniu propriu,nefiind pj distincta nu am cum sa o supun legii statului pe al carei teritoriu se afla.Se pot cere de catre stat unele obligatii precum inscrierea in registru sau tinerea unei contabilitati,sucursala va respecta legea din statul unde e constituita dar in raporturile private se vor aplica regulile aplicabile societatii mama.Anumite reguli din tara de destinatie pot ramane neaplicate daca sunt discriminatorii sau impiedica desfasurarea activitatii de ex cauza CENTROS=CJUE-daca societatea isi exercita un drept prevazut in tratatele internationale,nu poate fi vorba despre frauda.In md normal constituirea,functionarea=guvernata de statul de constituire.Filialele sunt entitati cu pj distincta,patrimoniu propriu,se pot incheia acte in nume propriu.Intre 2 societati exista rap de societate-mama si societate-filiala cand una dintre societati detine controlul prin intermediul participarii la capitalul social.Date fiind aceste caracteristici si in spetele cu elem de extraneitate se aplica art 2580 al.3 NCC.Domeniul lui lex societatis- art 2581 NCC(aplicabila legea de la sediul societatii,sediul social deci) Constituirea SC:-conditii de fond,forma,pj,intinderea capacitatii,incapacitati Organizarea si functionarea SC:- Modul de dobandire,pierdere a calitatii de asociat,drepturile si obligatiile asociatilor si relatiile dintre ei-Capital social,organe sociale,puterile administratorilor si valabilitatea limitarilor legale si statutare ale acestei puteri-Reprezentarea pj de catre organele proprii-Raspunderea org sociale fata de asociati si fata de pj (art 2581 lit f)-Intinderea rasp pj sau a organelor sale fata de terti Dizolvarea si lichidarea SC:-Motive de dizolvare,punerea lor in aplicare,derularea procedurilor,momentul disparitiei pers juridice,problema posibilitatii transferului universal sau cu titlu universal al patrimoniului pj catre alte persoane.ATENTIE! Lex concursus(in caz de insolventa);Lex fori(lege straina contrara OPI)Capacitatea juridica a societatii este guvernata de legea statului sediului social.Speta: Royal Dutch societate olandeza.In 1944-lege->detinatorii de titluri la purtator trebuie sa faca o declaratie cu privire la detinerea acestora si sa aduca acte doveditoare pana la 31 dec 1950.Sub amenintarea unor sanctiuni penale,RD obligata sa remita autoritatilor duplicatele titlurilor nedeclarate,pt a fi anulate.Doamna X,frantuzoaica,nu a declarat in timp util titlurile.Ea->actiune la tribunalul francez cerand obligarea societatii RD la emiterea de noi titluri in locul celor anulate.=nu i s-a admis actiunea.-norma imperativa in domeniul societar.Ce lege este aplicabila?Societate-mama=legea statului sediului,filiala=legea statului sediului.Intre Societatea-mama si filiala se pot aplica regulile statului pe al carei teritoriu este filiala?***Observatii privind regimul pj in DIP-articol scris de profa.Este posibil sa avem limitari legale ale puterii administratorilor=legea de la sediul scietatii si putem avea limitari statutare fiind aplicabila aceeasi lege.Speta:BA,maghiar,a efectuat prin intermediul unei banci maghiare mai multe operatiuni comerciale imobiliare in Budapesta.Soldul acestor operatiuni a fost negativ,domnul BA datorand bancii 1 mil de euro.Pt a obtine o esalonare a platii,el semneaza o scrisoare de garantie in numele societatii X cu sediul la CLUJ,al carei administrator era,prin care societatea se angaja solidar alaturi de el pt plata datoriei.Dupa mai multe scadente,banca maghiara actioneaza in instanta societatea romana pt a plati.Ce decide instanta?Cum se poate apara societatea romana?Deci avem contract international=oricare ar fi legea,capacitatea juridica ramane guvernata de legea de la sediul societatii.Pt cea maghiara-legea maghiara pt cea romana-cea romana.(in ce conditii anumite acte sunt permise etc).Legea SC-regula care spune ca este interzisa creditarea admin prin operatiuni precum:garantari,imprumuturi etc.(este interzisa incheierea unui anumit contract-capacitatea de folosinta)=Limitarea din dreptul intern va fi avuta in vedere pentru declararea unei anumite incapacitati de catre UE.Poate sa existe o limitare legala a puterii administratorului de a angaja societatea.Ex sc garanteaza obligatia altuia fata de un tert in dreptul francez dar trebuie semnatura admin si hotararea AGA.*Exista o ipoteza particulara a dizolvarii SC in procedura insolventei-procedura speciala in care nu s-ar aplica uneori legea de la sediul social.TRANSFERUL DE SEDIUL SOCIAL IN DIPTot legat de legea nationala,pj sunt entitati care cauta eficienta economica,profituri si costuri reduse.Eficienta se poate obtine si profitand de o lege mai favorabila=permisa prin intermediul transferului de sediu social.Sunt cunoscute fenomenele de delocalizare.-motivul realizarii unei economii sau costuri reduse pot inspira aceasta delocalizare.Ex nokia.Transferul de sediul social este o opertiune riscanta totusi.Forme: transferul de SS poate privi doar SSR,doar SSS,sau atat SSR ca si SSS.Cauze de dificultate:dizolvarea in tara de origine nu este deloc convenabila,trebuie restituite aporturile,trebuie sa ma reconstitui in alta parte fiind o procedura anevoioasa.Sc sunt fictiuni,creatii ale dreptului ce exista doar pt ca o lege le recunoaste pj.Transferul de SS implica de regula si schimbarea lg aplicabile---LEGE APLICABILA---Aplicare distributiva/cumulativa a legilor implicate:1. Conditiile transferului:-Lg de la vechiul SS pt:decizia de transfer(hot AGA,quorum,majoritate),protectia actionarilor minoritari,a creditorilor etc-Lg de la noul SS pt:recun.pers juridice a societatii transferate,adaptarea actelor constitutive(nr min de asociati,clauze obligatorii etc),inmatricularea societatii,publicitatea transferului2. Efectele transferului:-Lg.de la noul SS pt:-tot ce inseamna capacitatea societatii,functionarea societatii,relaii intre societate si actionari*Cauza Daily Mail-sediul se transfera din MB in Olanda-MB cere o autorizatie care nu este obtinuta de sc.SC contesta masura pe baza regulilor dreptului de stabilire.CJUE-nu este afectat dreptul de stabilire avand posibilitatea de a se dizolva si muta in alta tara-1988 masura engleza era considerata conforma cu dreptul UE-nefiind considerata restrictiva.*Cauza Centros-MB-vroia o sucursala in Danemarca-Masura Danemarcei era restrictiva ,aceasta trebuia sa faciliteze stabilirea pe statul ei a sucursalei*Cauza Inspire Art-SC constituita in MB si isi realiza intergal activitatile in OLANDA,cf legii olandeze era doar de forma engleza in timp ce de facto era olandeza.Olanda avea pt sc pur formal straine o regula care spunea ca pe orice fel de acte ce emana de la sc trebuie sa apara mentiunea ca e societate pur formal straina si administratorii sa raspunda pentru datoriile societatii.=Sc a contestat reglementarile(ce admin vrea sa raspunda cu patrimoniul lui pt datoriile sc?)a spus ca e un obstacol in calea liberei stabiliri.CJUE=masura din Olanda este una restrictiva.S-ar putea invoca motive imperative de interes general dar in speta curtea a considerat ca masurile sunt disproportionate.*Cauza Cartesio-sc constituita in cf cu legea maghiara care dorea sa stabileasca sediul social in italia si sa ramana legea maghiara ca sa guverneze sc.Dizolvarea in tara de origine a fost invocata.CJUE a facut 2 ipoteze;1 cand sc vrea o transformare dintr-o sc de drept maghiar intr-una de drept italian(totala) daca tara de origine vine cu masuri restrictive=incompatibile cu UE(nu asta urmarea sc).Sc urmarea sa ramana sc de drept maghiar cu sediul in Italia=Cjue-Ungaria e libera sa stabileasca in ce conditii o sc ramane de drept maghiara,deci daca spune ca trebuie sa aiba sediul social acolo,nu este o masura impotriva stabilirii! Daca vrei sa fii sc maghiara trebuie sa te conformezi legii maghiare deci Ungaria poate face ce vrea in acest caz.In schimb daca dorea sa se transforme tottal,statul maghiar era considerat ca restrange circulatia daca nu autoriza aceasta iesire.*Cauza Vale-Sc constituita in italia si dorea sa isi transfere sediul social in Ungaria.In italia,la reg comertului s-a operat mentiunea ca urmeaza sa fie transf in societate de drept maghiar.Aut maghiare nu au tnut cont de actele din italia de origine.CJUE-e legal ca Ung sa refuze sa tina cont de actele din italia?=principiul nediscriminarii-daca o sc de drept maghiar dorea doar sa schimbe forma juridica dar tot maghiar,se putea oricand liber de ex din SA-SRL=continuator al personalitatii.Ungaria a restrans drepturile.Sc autohtone trebuie tratate la fel ca si cele straine si a fost sanctionata Ungaria ca nu a lasat sa se tranf o entitate straina in una locala dar se putea din una locala in alta locala.RECUNOASTEREA PJ STRAINE IN ROMANIAArt 2582 al 1 NCC: Pers juridice straine cu scop patrimonial-recunoscute de plin drept in ROArt 2582 al 2 NCC: Pers juridice straine fara scop patrimonial pot fi recunoscute,conditionat:->constituirea valabila in tara de origine->existenta unui scop statutar cf ordinii sociale si economice din RO->respectarea conditiei reciprocitatii->aprobarea prealabila a Guvernului->pronuntarea unei hotarari judecatoresti.Pentru PJ,apare chestiunea prealabila a recunoasterii.Cele fara scop patrimonial nu actioneaza ca veritabili operatori economici.EFECTELE RECUNOASTERIIRecunoasterea in Ro a capacitatii juridice conferita de lex societatis(cap procesuala activa si pasiva,cap de a dobandi/poseda bunuri,de a incheia contracte sau diverse acte)Totusi respectarea lex fori(legea romana) daca aceasta prevede limitari speciale pt capacitatea pj straine(art 2583 al 1 fin NCC).Eventual posibila aplicarea unor legi imperative locale(legi de politie) daca sunt conforme cu DT UE.Sa nu fie restrictive si se aplica legea interna care prevede limitari.*Cauza 1996 Comisia vs Italia-intermediere val mobiliare doar pj care isi au sediul in Italia.(actiuni,obligatiuni etc) CJUE a spus ca masura resp este incombatibila cu dreptul UE limtand dreptul prestatorilor straini de a-si presta activitatile in Italia.=putea sa fie justificata de motive de interes gen dar in speta curtea a spus ca sunt disproportionate.Desi SC ca atare este guvernata de legea straina,anumite legi locale pot primi aplicare.De ex sc cu sediul in franta vinde in Ro produse,daca sc exploateaza abuziv sc noastra,legea Romana va interveni ca lege imperativa locala privind pozitia dominanta.GRUPURILE DE SOCIETATIDef: ansambluri de societati,inependente dpdv juridic,dar legate intre ele prin legaturi de capital sau de cooperare,a.i sunt percepute ca entitati unitare,distinct dentificabile.De ex grupul orange este constituit din sc mama cu sediul in franta dar avem orange ro,orange bulgaria etc.Structura:piramidala/radiala/circulara(gr piramidale-sc mama este actionar in mai multe filiale sau si-a constituit sucursale.Filialele si-au contituit sub filiale in alte state si sub filialele si-au constituit sub filiale in alt stat.Gr radiala-planul sc mama si sc filiale dependente sau sucursale dependente de sc mama si atat toate depinzand de sc mama.Gr cu structura circulara-sc mama detine actiuni la filiala si filiala detine actiuni la sc mama sau mai multe filiale si fiecare detine actiuni la alta deci participatii incrucisate)Tipologie:holdinguri/trusturi(holding-ue,trust-americane.Holding=sc ce detine participatii financiare in cadrul altor sc.Uneori holdingul are ob pur financiar sau poate fi mixt adica o parte din venituri pe baza de divindende de sc detine dar realizeaza si el activitate proprie.Trust-ul=presupune transf unor dr sau bunuri de la un constituant catre un trusty care va administra ca si la fiducie.La trust opereaza un dezmembramant al proprietatii.)Formare:-prin implantare secundara-filiale sau sucursale(stabilire secundara,entitatea ramane in statul de origine dar in strainatate constituie o sucursala sau filiala)(ex o sc americana si-a constituit o filiala in India-uzina de pesticide,a functionat ani buni,costuri reduse,sc americana a avut castiguri exorbitante,la un an moment accident o explozie,uzina a explodat,2000 de morti plus raniti,prejudicii de mediu.=cine raspunde?problema intre un tert,sc care a contractat(filiala) si sc mama care este sc raspunzatoare.Legea din India aplicabila.Judecatorii americani s-au declarat incompetenti,nefiind oportun ca procesul sa se judece in SUA.-piercing corporate veil.)Filialele vor fi guvernate de legea proprie,sc mama la fel,deci nu va fi guvernata in mod unitar de o lege unica.-prin tehnici de concentrare-fuziuni,preluarea controlului,aporturi de active.Fuziunea-aplicare cumulativa a legilor ce guverneaza pj participante(art 2584 ncc);se justifica doar iccp acele elemente ale fuziunii care intereseaza relatiile bilaterale intre cele doua pj participante:pp admiterii fuziunii,cntractul de fuziune(cond de fond,forma).Aplicare distributiva(fiecare sc respecta legea proprie)-pt acele acte indeplinite in vederea fuziunii in cadrul fiecareia dintre pj participante(decizia org sociale,exigentele de cvorum si majoritate,consimtamantul unor grupuri speciale de asociati,publicitate.)Cand legea cere aplicare cumulativa,legea cea mai severa prevaleaza,daca nu se respecta cea mai severa,fuziunea se poate anula!Preluarea controlului-achizitie internationala de societat.Societatea-target nu este cotata la bursa.Ct de vanzare de actiuni,guvernat de lex contractus.Lex societatis are o vocatie speciala sa guverneze chestiuni precum dobandirea/pierderea calitatii de asociat sau opozabilitatea calitatii de asociat,efectele unor eventuale clauze de agreement.Societatea-target este cotata la bursa-cotarea se realizeaza la bursa din statul de sediu-lex societatis,in alt stat-legea bursei/pietei se va aplica imperativ.-prin tehnici de cooperare-joint venture

Cursul 75. Domeniul legii contractuluiLegea contractului guverneaz condiiile de fond ale contractului, cu excepia capacitii. n cuprinsul Regulamentului Roma I se arat n mod expres c dispoziiile regulamentului nu se aplic nici n ceea ce privete capacitatea persoanelor fizice, nici referitor la capacitatea juridic a societilor i al altor organisme. Este vorba despre art. 2 alin (1) lit a) pt. pers fizice respectiv lit f) pt societti i alte organisme.Totui, n ceea ce privete capacitatea persoanelor fizice, n cuprinsul Regulamentului Roma I este consacrat la art. 13 teoria interesului naional, care reprezint o excepie de la regula corespunztor crea capacitatea persoanelor fizice este supus legilor personale - lex personalis. Dup cum am mai artat, n conformitate cu art. 10 din Regulamentul Roma I, existena i validitatea contractului sau a oricrei clauze contractuale sunt determinate de legea care le-a reglementat, dac contractul sau clauza respectiv ar fi valabile (efectele juridice ale tcerii prii pot s fie ns analizate n raport cu prevederile legii rii n care partea respectiv i are reedina obinuit (alin (2)al art. 10)).Condiiile de form ale contractului pot s fie supuse legii fondului. n aceast privin exist mai multe reguli care pot s fie avute n vedere. Astfel, forma contractului poate s fie guvernat de legea contractului (fondului), dar i de locus regit actum. n cazul contractelor ncheiate ntre persoane, sau reprezentani ai acestora, care se afl n ri diferite, n conformitate cu art. 11 alin (2) din Regulamentul Roma I, contractul este considerat valabil din punct de vedere al formei, dac ndeplinete condiiile de form prevzute de legea care l reglementeaz pe fond sau de legea oricrei ri n care se afl oricare dintre pri ori reprezentanii acestora la momentul ncheierii contractului sau de legea rii n care la data respectiv (momentul ncheierii contractului) i avea reedina obinuit oricare dintre prile contractante. n cadrul operaiunilor economice internaionale tendina dominant este aceea de a nu impune respectarea unei anumite forme pentru ncheierea, modificarea, sau desfiinarea contractului. innd seama de aceast tendina, n cuprinsul art. 1.2 din principiile UNIDORIT se stipuleaz c aceste principii nu solicit ca un contract, o declaraie, sau orice alt act s fie ncheiat ori constatat ntr-o form specific. Contractul poate s fie dovedit prin orice mijloace, inclusiv prin martori. Aceast concepie nu are totui valoare absolut. n unele situaii, n cadrul conveniilor internaionale, poate s fie solicitat ncheierea contractului n scris. n acest context, notm c art. 11 din Convenia de la Viena din anul 1980 prevede: Contractul de vnzare nu trebuie s fie ncheiat nici constatat n scris i nu este supus niciunei alte condiii de form. El poate fi probat prin orice mijloace, inclusiv prin martori. Totui, art. 96 din Convenia de la Viena, permite formularea unei rezerve n aceast privin. Romnia nu s-a prevalat de dispoziiile art. 96, dar alte state s-au prevalat, considernd c un contract de vnzare trebuie guvernat de anumite condiii de form cum ar fi forma scris.n cadrul dreptului intern, se poate prevedea cel puin pentru anumite clauze ncheierea lor n form scris. De exemplu, clauza compromisorie (precum i compromisul) se ncheie n form scris. Notm de asemenea c prile pot s prevad respectarea unei anumite forme n scopul ncheierii sau a modificrii contractului. Astfel, ele pot s stabileasc c ansamblul drepturilor i obligaiilor lor sunt exprimate n cadrul contractului ncheiat n scris i c modificarea contractului nu poate s intervin pe cale oral. Legea contractului mai guverneaz:1. Interpretarea contractului.n legtur cu acest aspect, menionm ns c n jurisprudena arbitral exist tendina interpretrii contractului pe baza unor reguli comune sistemelor juridice n prezen, ori care sunt considerate ca fcnd parte din coninutul lex mercatoria. Sistemele juridice n prezen sunt sistemele juridice cu care contractul are legtur prin elementele sale.1. Executarea obligaiilor nscute din contract (De exemplu legea contractului se aplic n ceea ce privete locul executrii contractului, transmiterea riscurilor, moneda de cont )1. Consecinele neexecutrii totale sau pariale a obligaiilor contractuale (De exemplu, legea contractului se aplic n ceea ce privete rspunderea contractual i regimul dobnzilor totui, n practica arbitral pot s fie ntlnite soluii n cadrul crora dobnzile au fost stabilite n funcie de legea rii unde i avea reedina obinuit creditorul sau n funcie de legea rii creia i aparinea moneda de plat)1. Diferitele moduri de stingere a obligaiilor precum i prescripia i decderea din drepturi 1. Efectele nulitii contractului(De exemplu, restituirea prestaiilor care au fost executate)n raport cu cele prezentate anterior, reinem c legea contractului guverneaz o serie de clauze generale din cuprinsul contractelor comerciale internaionale: clauza ofertei concurente, clauza clientului cel mai favorizat, clauza de hardship, clauza penal, clauzele limitative de rspundere, clauza de for major i altele.n ceea ce privete modalitatea de executare i msurile care vor fi luate n cazul unei executri defectuoase se aplic legea rii n care are loc executarea, nu legea contractului (de exemplu legea rii n care are loc executarea se aplic referitor la moneda de plat, la inspectarea mrfurilor, la reclamaiile privind marfa, la msurile de conservare a mrfurilor necorespunztoare).6. Limite generale ale aplicrii legii contractuluiAcestea sunt reprezentate de:1. Ordinea public n cazul instanelor de judecat, ele iau n considerare dispoziiile cu caracter imperativ ale legii contractului precum i regulile de ordine public de DIP ale statului cruia i aparine instana de judecat. n ipoteza unui conflict ntre normele imperative ale legii contractului i regulile de ordine public de DIP, ale statului cruia i aparine instana de judecat, vor avea prioritate regulile de ordine public de DIP ale statului cruia i aparine instana de judecat.n raport cu precizrile fcute se nelege c va fi avut n vedere ordinea public de drept internaional privat din statul cruia i aparine instana de judecat, nu ordinea public de drept intern din ara instanei de judecat.Sfera ordinii publice de DIP este mai restrns n raport cu sfera ordinii publice de drept intern. Aceast idee trebuie s fie avut n vedere chiar dac n cuprinsul unor prevederi legale care intereseaz dreptul comerului internaional se face referire numai la ordinea public (de exemplu, potrivit art.5 par. 2 lit b) din Convenia de la New York, recunoaterea i executarea unei sentine arbitrale pot fi refuzate dac autoritatea competent a rii n care se solicit recunoaterea i executarea constat c recunoaterea sau executarea sentinei ar fi contrar ordinii publice a statului solicitat). n conformitate cu art. 2564 din NCC alin (1), aplicarea legii strine se nltur dac ncalc ordinea public de drept internaional privat romn, sau dac legea strin respectiv a devenit competent prin fraudarea legii romne. n cazul nlturrii aplicrii legii strine, se aplic legea romn. Alin (2) prevede c aplicarea legii strine ncalc ordinea public de drept internaional privat romn, n msura n care ar conduce la un rezultat incompatibil cu principiile fundamentale ale dreptului romn, ori ale dreptului UE i cu drepturile fundamentale ale omului. Din cuprinsul art. 2564 alin (2) NCC reinem c principiile fundamentale ale dreptului UE fac parte din ordinea public de drept internaional privat romn. De asemenea, prevederile din dreptul UE i cele din Convenia european referitoare la drepturile fundamentale ale omului fac parte din oninutul ordinii publice de drept internaional privar romn. Totodat, n raport cu textul artat, reinem c n scopul invocrii ordinii publice de drept internaional privat romn esenial este rezultatul la care se poate ajunge prin aplicarea legii strine. n cuprinsul art. 21 din Regulamentul Roma I se precizeaz c aplicarea unei dispoziii din legea unei ri determinate n temeiul acestui regulament nu poate fi nlturat dect dac o astfel de aplicare este vdit incompatibil cu ordinea public a instanei sesizate. Textul menionat pune o problem referitoare la intensitatea controlului care poate s fie realizat pe baza regulilor de ordine public a instanei sesizate. n opinia noastr regulile de ordine public trebuie s fie luate n considerare n situaia n care nclcarea acestor reguli este clar, independent de chestiunea de a ti dac este vorba sau nu de o nclcare evident.n situaia n care se admite c n arbitrajul internaional nu exist o lege a forului nseamn c tribunalele arbitrale nu sunt obligate in seama n mod sistematic de regulile de ordine public de drept internaional privat ale statului unde se desfoar arbitrajul. Tribunalele arbitrale vor avea n vedere regulile aparinnd ordinii publice transnaionale. Arbitrii au obligaia s invoce asemenea reguli. n practic sunt ns rare situaiile n care tribunalele arbitrale s-au prevalat de reguli aparinnd ordinii publice transnaionale.Regulile aparinnd ordinii publice transanionale pot s fie evideniate pe baza unor analize de drept comparat, ale dispoziiilor din cadrul sistemelor juridice ale statelor care corespund exigenelor operaiunilor economice internaionale, pe baza conveniilor internaionale (de exemplu Convenia European), pe baza dispoziiilor din dreptul UE, avnd n vedere att legislaia primar, ct i legislaia secundar a UE, pe baza rezoluiilor, declaraiilor, recomandrilor organizaiilor cu vocaie universal (de exemplu ONU) i regional (de exemplu Consiliul Europei), pe baza lex mercatoria, precum i pe baza hotrrilor arbitrale. Regulile aparinnd ordinii publice transnaionale nu trebuie vzute n contradicie cu ordinea public privat a unui stat. Regulile aparinnd ordinii publice transanionale pot s exprime valori universale (de exemplu interzicerea sclaviei), valori sociale sau de ordin etic (de exemplu drepturi fundamentale ale lucrtorilor, drepturi fundamentale ale copiilor, protecia mediului, interzicerea corupiei), precum i valori care corespund specificului activitilor economice transnaionale (de exemplu asigurarea liberei concurene). 1. Normele de aplicare imediatAtt Regulamentul Roma I, ct i codul nostru civil se refer n mod specific la normele de aplicare imediat. Semnificaia acestor norme poate s fie stabilit pe baza art. 9 alin (1) din Regulamentul Roma I. Potrivit art. 9 alin (1) din Regulamentul Roma I, normele de aplicare imediat sunt norme a cror respectare este privit drept esenial de ctre o anumit ar pentru salvgardarea intereselor sale publice precum organizarea politic, social sau economic n asemenea msur nct aceste norme sunt aplicabile oricrei situaii care intr n domeniul lor de aplicare indiferent de legea aplicabil contractului. Instana de judecat ia n considerare cu prioritate normele de aplicare imediat apainnd legii forului.n cuprinsul alin (2) al art. 9 se stipuleaz c Regulamentul Roma I nu restrnge aplicarea normelor de aplicare imediat din legea instanei sesizate. Aceasta nseamn c normele de aplicare imediat din legea forului au prioritate n raport cu normele de aplicare imediat i cu alte dispoziii imperative din legea contractului, precum i n raport cu norme de aplicare imediat strine, altele dect cele coninute de legea contractului. n cadrul alin (3) al art. 9 din Regulamentul Roma I se admite posibilitatea aplicrii de ctre instana de judecat a normelor de aplicare imediat, din legea rii n care obligaiile care rezult din contract trebuie s fie sau au fost executate. Instana de judecat nu este obligat s in seama n mod sistematic de normele de aplicare imediat din ara unde se execut sau trebuie s fie executate obligaiile nscute din contract. Pentru a decide dac ine sau nu seama de astfel de norme de aplicare imediat, instana de judecat va lua n considerare natura i obiectul lor, precum i consecinele aplicrii sau neaplicrii lor. n cadrul normelor de aplicare imediat se folosesc de regul criterii de ordin teritorial care determin luarea lor n considerare n aceast calitate. Unii autori apreciaz c normele de ordine public de DIP includ normele de aplicare imediat. n ceea ce ne privete ne atam opiniei corespunztor creia trebuie s se fac distincia ntre normele de ordine public de drept internaional privat i normele de aplicare imediat. Normele de ordine public exprim principii fundamentale ale dreptului romn sau ale dreptului UE, n timp ce normele de aplicare