Concepia antropic pe plan ecologic, economic i politic, a fost declanat de criza polurii mediului, a epuizrii resurselor naturale, a diminurii relative a hranei, a urbanizrii, a industrializrii nearmonizate cu dezvoltarea ecosistemelor naturale. Toate aceste fenomene au generat dezechilibre i au obligat omul s recurg la noi aciuni pentru supravieuire.

Ecosistemul cuprinde biocenoza i biotopul.

fiinele vii sunt constituite numai din oameni, iar biotopul din toate celelalte componente ale mediului nconjurtor.

Biotopul, n cazul ecosistemelor antropice i extinde sfera de obinere a bunurilor necesare dezvoltrii vieii, n mod global la ntreaga planet.

Ecosistemele antropice sunt complexe alctuite din o elemente naturale, o artificiale i

o sociale care condiioneaz viaa, dezvoltarea i confortul individual.

Schema general a ecosistemelor antropice include: Ecosistemul individual i familial cu rolul fundamental

al locuinei pentru desfurarea vieii confortabile a membrilor familiei.

Ecosistemul local- localitatea cu ndeplinirea unor funcii comune pentru membrii colectivitii cu scopul asigurrii unei caliti superioare a vieii individuale.

Ecosistemul regional i naional. Ecosistemul global.

A) Definitie. Populatia umana in ansambul planetar in corelatie cu factorii de mediu

formeaza ecosistemul uman. Acest ecosistem se gaseste intr-o continua transformare desi tinde mereu

spre o stare de echilibru. Factorii de mediu: apa, aerul, solul, subsolul, precum si cei artificiali:

adaposturile, imbracamintea, uneltele, mijloacele de productie si transport, bunuri spirituale sunt impartite intre toti oamenii dar obtinerea lor la nivel individual depinde de legatura care se stabileste intre individ si comunitate.

Oamenii stabilesc intre ei relatii in functie de modul in care se grupeaza si se organizeaza la diferite nivele ca: familial, de grup, comunal, regional, national, continental, planetar.

Elementele materiale, artificiale si psihosociale leaga oamenii atit in cadrul aceluiasi nivel cit si intre nivele diferite.

La fiecare nivel se poate constitui un ecosistem.

Primul criteriu de organizare a populatiei umane si a mediului de viata in cadrul ecosistemelor umane este cel biologic din care face parte sanatatea fizica si mai ales aspectele psihico-sociale ale individului si comunitatii. Ecosistemele umane constitue cadrul in care se desfasoara viata

omului si care conditioneaza sntatea sa, iar interelatiile om-mediu stau la baza tuturor bolilor. Cu alte cuvinte viata si sntatea individului se menine printr-om puternica mbinare sistemica intre partile componente ale ecosistemului prin ndeplinirea urmtoarelor FUNCTII: conform schemei

FAMILIA, nucleul de grupare biologica se constitue la om nu numai pe baze instinctive de conservare, nmulire i cretere, ci si pe baze raionale,

psihologice, culturale pe afeciuni de ordin sentimental si social.

Familia i duce traiul in locuin, un complex ce poate fi asimilat cu habitatul celorlalte vieuitoare.

Locuina a evoluat de la simplu adpost mpotriva intemperiilor naturale, a animalelor periculoase, a altor oameni aflai n raporturi antagonice, la locuina moderna n care toate elementele artificiale ce o compun leag omul de restul colectivitii umane.

Rolul locuinei moderne este foarte complex: o asigurarea confortului termic, o nmulirea i creterea tinerelor generaii, o pregtirea hranei, o activitate casnica si gospodreasca, o desfurarea unor activiti meteugreti, o educarea instruirea copiilor, o munca intelectuala a adultilor, o odihna si divertisment in vederea refacerii fortelor pentru

munca,

o tratarea bolnavilor, o adapostirea si ingrijirea batrinilor pina la moarte.

Locuinta moderna este legata prin conexiuni fizice si psihosociale cu restul ecosistemelor umane aflate in acelai plan de mrime si importanta sau in planuri superioare.

Daca iniial familia putea sa-si asigura toate necesitatile numai prin conexiuni cu natura inconjuratoate, familia moderna devine mult mai sociala si depinde practic in totalitate de comunitate deoarece toate resursele de energie sunt de ordin social:

hrana, cldura,

apa, energie electrica,

gaze naturale ca si satisfacerea unor necesitai de ordin psihic,

cultural si documentar prin media. De asemenea indepartarea reziduurilor, asigurarea transportului precum si alte servicii depind de societate in ansamblu (fig 3.2 si 3.2.). INDICATORUL de CALITATE a VIETII totalitatea bunurilor si serviciilor, materiale si spirituale, atit din punct de vedere cantitativ cit si calitativ da care beneficiaza un individ

fig 3.2.

Fig 3.2.

fig 3.2

Relatiile interumane ale membrilor unei familii se stabilesc cu familiile din grupul comun de locuinte, cu rudele si prietenii, cu colegii de la locul de munca cu persoane care-i asigura alte necesitati: de cooperare, de instructie, de divertisment.

Omul isi petrece cea mai mare parte a timpului si cele mai importante momente din viata in locuinta, de aceea sanatatea sa este puternic conditionata de starea locuintei. Habitatul omului modern, mai mult ca pina acum, face parte integrata din mediul total si in eforturile sale de a ameliora acest mediu actiunea de sanatate publica trebuie sa tina seama de acest fapt (OMS Geneva 1967)

Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca locuinta moderna in comparatie cu vechea locuinta, sunt mai exigente, mai complexe dar si mai generalizate mai extinse la majoritatea populatiei.

/ CERINTELE LOCUINTEI MODERNE

Cerinte fiziologice Termoreglarea reprezint funcia de meninere relativ

constanta a temperaturii din locuina in scopul realizrii unui microclimat ce respecta norme de igiena stabilie in conformitate cu o serie de factori particulari ca gradul de adaptare si clire a organismelor. Microclimatul de locuina trebuie sa favorizeze funcia de termoreglare a organismelor aflate in stare de repaos, de odihna, astfel incit sa nu fie favorizata scderea rezistentei biologice. Sunt controverse in legtura cu utilizarea sistemelor de aer condiionat, metoda cea mai moderna de meninere a unor proprietati constante a atmosferei indoor astfel incit sa se asigure confortul termic, adic organismul sa nu fac nici un efort de adaptare. Numai ca prelungind fara limita viata in aceste condiii organismele isi pierd abilitatea de a se adapta la condiiile in care organismului ii este impusa aceasta stare de stres rece. Astfel aceste persoane fac frecvent boli a frigore numai prin simpla ieire in strada. Normele de temperatura in locuinele moderne sunt de 18-20C cu tendina de cretere in tarile nordice iniial norma termica a fost de 17-18C si in prezent a crescut la 22-24C fata de oamenii care triau cu sute de ani in urma numai in condiii termice (de ex in Tara de Foc Magellan) foarte vitrege imbracati sumar aveau o biologie

apropiata de cea a animalelor in timp ce astzi dorina subiectiva de confort termic este de 24-26C.

Respectarea compoziiei normale a aerului Primul indicator chimic de puritate si confort al aerului l constitue concentraia

CO2, metabolit principal al fiziologiei umane, rezultat al oxidrii carbonului in procesele metabolice si eliminat prin procesul de respiraie. In locuina, dioxidul de carbon poate proveni i din alte surse, arderi de combustibil, respiraia plantelor. Concentraia sa toxica a fost considerata 3-4%, dar o serie ntreaga de investigaii electroencefalografice au artat ca expunerea vreme ndelungata la concentraii mai sczute de dioxid de carbon influenteaza negativ activitatea sistemului nervos central, de aceea se recomanda scderea concentratiei pina la limitele aerului natural. Ali componeni ai aerului pot fi particule de praf, alimente alterate, substane chimice pstrate in locuina, compui alergogeni.

Iluminarea Lumina solara prin lungimile de unda din vizibil si ultraviolet influenteaza

pozitiv organismul uman, atit functia vizuala cit si sistemul nervos central. Tendina de exces a luminii (atit naturale cit si artificiale) creaza oboseala. Radiaia UV care ajunge in locuina odat cu lumina solara asigura dozele profilactice chiar in locuina in funcie de proprietatile constructive ale acesteia.

Linistea nivelul de zgomot

Cerinte psihologice Cerintele psihologice si sociale influenteaza sntatea si biologia umana.

Aceste cerine in de proiectarea, dotarea si mai ales de organizarea locuinei. Astfel, buna repartizare a spaiului in funcie de numrul si sexul membrilor familiei, posibilitatea de izolare dupa plac a individului, de dotare, s.a.m.d.