POTENŢIALUL TURISTIC

ANTROPIC AL JUDEŢULUI HARGHITA

Judeţul Harghita, în forma sa actuală a luat fiinţă ca urmare a reorganizării teritorial-administrative din 1968 din partea sud-estică a Regiunii Autonome Maghiare Mureş.

Se poate diviza în trei mari regiuni, care, la rândul lor pot fi divizate în continuare, deoarece aproape fiecare vale reprezintă o unitate etnografică aparte, cu tradiţii, obiceiuri şi caracteristici proprii. Cele trei unităţi mari ar fi la sud-est Scaunul Ciucului de odinioară, adică depresiunile Ciucurilor, Gheorghenilor şi Casinului, la sud-vest zona fostului Scaun al Odorheiului şi la nord zona Topliţei (care n-a făcut parte niciodată din Secuimea istorică) şi Borsecului. La prima zonă mai aparţine Ghimeşul, partea superioară a văii Trotuşului, care au fost populate relativ târziu, în secolul al XVIII.-lea.

Vestigii istorice

Vestigiile cetăţii Miko din Miercurea Ciuc, construită în 1621, pe temelia unei fortificaţii anterioare, din ordinul consilierului regal Miko Ferency, ulterior reconstruită. În prezent adăposteşte Muzeul etnografic al judeţului.

Castelul Lazăr din LăzareaSe afla la numai 200 de metri de

centrul comunei Lazarea. Conform registrului monumentelor judetului Harghita (1992) castelul este declarat monument, fiind una dintre cele mai frumoase constructii renascentiste din Ardeal. Azi Lazarea este un centru de creatie important pentru artistii plastici din tara. Castelul gazduieste exponatele donate de catre artistii participanti la taberele de creatie ce se organizeaza aici.

Cetatea" RákóczyPrima atestare documentara a numelui "Gyimes" sub forma "Ghemes" dateaza din 1677. In 1626 principele Bethlen Gábor a construit o cetate si o vama la granita cu Moldova. Ruinele acesteia - nu se stie din ce cauza - sunt cunoscute azi ca Cetatea Rákóczi. Probabil primele asezari au aparut tocmai legate de aceste constructii.

Ruinele cetăţii Both din Gheorgheni

Cetatea a fost construită în anii 1500 cu scop de apărare împotriva atacurilor străine. Dimensiunea mică a capelei era în concordanţă cu numărul mic al locuitorilor. Locuinţele de atunci ale celor din Gheorgheni se aflau tot în zona aceasta de sub cetate. Din cetate se putea observa toată zona, şi întruncât se ridică deasupra văii pârâului Cetăţii şi a văii Belchiei, puteau fi apărate şi arăturile care se aflau în aceste două văi.

Cetatea medievală din Odorheiu Secuiesc

Istoria acestei cetăţi este una zbuciumată şi în cursul timpului a trecut în proprietatea mai multor principi şi familii.

Cetatea ţărănească de la Cârţa

Numele cetăţii ţărăneşti de la Cârţa, aflată în satul cu acelaşi nume, din judeţul Harghita, apare pentru prima data în documente în anul 1566, deşi săpăturile arheologice au demonstrat că în zonă au locuit oameni încă din epoca bronzului. De menţionat în contextul prezentării cetăţii de la Cârţa este biserica romano-catolică. Aceasta a fost construită în jurul anului 1500, în stil gotic. Locul corului este decorat deosebit, în relief.

Vestigiile cetăţii dacice Sangidava de la Topliţa.

Ruinele castrului roman de la Odorheiu Secuiesc

Edificii religioaseComplexul baroc Şomuleu din Miercurea

Ciuc, construit în 1804 pe locul Mănăstirii Franciscane clădite în 1442 de Iancu de Hunedoara. Deţine una din cele mai mari instalaţii de orgă din Ardeal.

Este unul dintre cele mai importante locuri de pelerinaj catolic din centrul şi estul Europei, dar şi un important monument istoric din Transilvania.  Zeci de mii de credincioşi se adună în fiecare an, pe 15 august, când se sărbătoreşte hramul bisericii „Adormirea Maicii Domnului”.

Biserica romano catolică de la Armăşeni.Se pare că pe locul unde acum este Biserica Romano-Catolică, datând din secolul al XV-lea, exista înainte un alt edificiu religios, construit în stilul romanic. În locul acelei biserici s-ar fi ridicat, ani mai târziu, în stilul gotic, biserica ce este acum mândreţea Harghitei, fiind atestată şi ca monument arhitectural.

Biserica Sfintei Maria

Biserica Sfânta Maria a fost ridicată între anii 1804-1834, dar biserica actuală a fost finisată în 1876. Este construită în stil baroc, de arhitectul Schmidt Konstantin din Târgu-Mureş.    Renumele Bisericii Sfânta Maria se datorează faptului că adăposteşte Statuia Maicii Domnului făcătoare de minuni. Statuia, realizată din lemn de tei, probabil în secolul al XVI-lea, o înfățișează pe Fecioara Maria purtând în braţe pe micuţul Iisus. 

Biserica unitariană Este construită la est de drumul communal din Crăciunel, pe "muntele Sion", străjuită de un zid de piatră. A fost construită în a doua jumătate a sec Biserica Delniţa, construită în stilul

Biserica Delniţa, construită în stilul Renaşterii, ca singura din această zonă cu pictura murală exterioară. 

Biserica fortăreaţă din Dârjiu - Este una din cele mai importante monumente istorice din zona Odorhei, cea mai veche biserică fortăreaţă, având cinci bastioane şi turnuri de clopote. Biserica unitariană construită în evul mediu este şi astăzi în stare bună, înconjurată de un zid înalt de piatră. A fost construită în stil gotic, frescele din interiorul ei au fost pictate în 1419, reprezentând evenimente ale legendei Sfântului Ladislau al Ungariei.

Capela Sfânta Margareta din Sântimbru Se află la vest de râul Olt, pe câmpia Alsó erdőalja. Data construcţiei este necunoscută. După datină construcţia a fost ridicată în anul 1661 la comanda numitei Tankó Margit.

SumuleuEste centrul spiritual al Secuimii, loc de pelerinaj vestit pe plan mondial,

unul din cele mai importante locuri de pelerinaj romano-catolic. De peste 550 ani este locul în care credinciosii catolici vin cu miile cu ocazia pelerinajului de Rusalii. Mai nou, din 1931 este locul, unde se tin întâlnirile anuale cunoscute sub denumirea de Festivalul celor 1000 de fete secuience, sediul Ordinului Franciscanilor din România. Trecutul istoric, tezaurul arhitectonic, viata spirituala de aici fac din Sumuleu un obiectiv turistic de prim rang.

Biserica şi mănăstirea franciscanilor din Şumuleu sunt un străvechi loc de pelerinaj al secuimii catolice şi a ceangăilor din Moldova. Încă din sec. al XV.-lea credincioşii s-au adunat la Şumuleu cu ocazia sărbătorilor Sfântei Maria. 

StatiuniBorsec (la 26 km de Topliţa), vestică

staţiune balneoclimaterică de veche tradiţie într-un cadru natural pitoresc, în depresiunea intramontană cu acelaşi nume.

Apele minerale de aici au fost cunoscute si recomandate pentru acţiunea lor tămăduitoare de medicul italian Burcella încă din 1594. Regina apelor minerale, cum este denumită staţiunea, dispune de case de odihna intime si confortabile şi numeroase intalaţii de tratament.

Băile Tuşnad. Această bază de tratament cuprinde instalaţii moderne pentru băi minerale carbogazoase, mofete, aerosoli şi inhalaţii, electro şi hidroterapie, masaj. Băile Tuşnad reprezintă un loc ideal de vacanţă în toate anotimpurile, dispunând de un confort diversificat şi de numeroase posibilităţi de agrement .

Lacul Roşu, una dintre cele mai atrăgătoare şi solicitate staţiuni de odihnă din țara noastră, într-o depresiune străjuită de Suhardul Mare şi Suhardul Mic. Fiind aşezată pe malul Lacului Roşu, în apropierea Cheilor Bicazului , este un obiectiv de o covârşitoare importanţă turistică, oferind numeroase posibilităţi de recreere : canotaj, pescuit, ski, alpinism.

Băile Homorod, staţiune balneoclimaterică, cu băi de interes local de apă minerală, azi tabără de tineret de interes naţional, cu mai multe izvoare de apă minerală vestite (Izvoarele Lobogo, Maria Csorgo, Homorodi, Ilona, Fenyves). Este o staţiune tipică turismului de tranzit. În vilele taberei sunt aproximativ 4000 de locuri de cazare, se organizează şi tabere de creaţie, are un centru de conferinţe apreciat în ultima vreme.

Localitatea   Praid este o statiune balneara

situata la altitudinea de 5oo-525m, in judetul Harghita,

incadrat de localitati cu vechi renume turistic, precum

Sovata si Corund, dar binecuvântat cu o mina de sare.� �Praidul si-a creat un bine-meritat renume

propriu, îmbina în mod spectaculos farmecul rustic al

satului secuiesc, dezvoltand structuri turistice de tip

rural, balnear si de agrement.

  La Praid se gasesc  izvoare hipertermale (49

grade) sarate si un munte de sare cu lapiezuri si izvoare

sarate.

Sovata: Este cea mai cunoscuta localitate a zonei amintite, avind o reputatie internationala ca statie balneara. Localitatea a fost infiintata de cei care au stat de paza la muntile de sare la sfarsitul anilor 1500.

Statiunea balneara din Sovata se gaseste intr-o depresiune, aceasta fiind inconjurata de peisaje pitoresti

La Sovata se vindeca eficient mai multe boli, insa li se ofera oaspetilor si servicii extraordinare de welness. Cele mai bune rezultate se obtin in cazul sterilitatilor si a altor probleme ginecologice. Se trateaza cu succes totodata probleme legate de afectiuni nervoase, metabolism, boli ale organelor locomotorii.

EtnografieFestivalul "Ziua Celor O Mie de

Fete Secuience" de la Şumuleu - are loc o paradă a porturilor şi obiceiurilor populare, prezentată de tinerii din zonă.

Festivalul Muzicii Vechi. La festival în afara artiştilor şi grupurilor din România vin oaspeţi din Ungaria, Anglia , Statele Unite ale Americii, Turcia, Irlanda şi alte ţări, care, îmbrăcaţi în costume de epocă cântă muzică veche pentru numerosul public.

Întâlnirea fanfarelorIn fiecare an, la sfârşitul verii, în

august sau septembrie se organizează festivalul "Zúg a fenyves" ("Răsună codrul") în Praid. Festivalul este un prilej deosebit pentru fanfarele din zonă de a se cunoaşte, de a cânta împreună.

Festivalul Sarmalelor-Praid.

Festivalul folcloric de la Cetatea Ica , comuna Cernat, este organizat în iulie, iar Alaiul mascat din comuna Cernat este tot un festival anual, ce se desfăşoară în luna decembrie.

În apropierea poienii Pokol-láz din anul 1976 în luna mai este organizată Festivalul Narciselor. Tineretul din valea Homorodului, îmbrăcat în port popular se îndreaptă, în mireasma parfumată ce se împrăştie în toată zona, spre poiană, pentru a participa la tradiţionalele întreceri cu tineretul din satele şi judeţele învecinate, Covasna şi Braşov. Festivalul este un prilej excelent de trecere în revistă a bogăţiilor dansului, cântecului, portului şi obiceiurilor populare din zonă, o sărbătoare a tinereţii, a prieteniei, a frăţiei, zile de distracţie şi bună dispoziţie.

Obiceiuri și tradițiObiceiul „stropitului" sau „udatului" fetelor şi femeilor, în a doua zi a

Paştelui catolic, este transmis din generaţie în generaţie în judeţul Harghita. Tradiţia spune că fetele şi nevestele trebuie stropite cu apă neîncepută de izvor, pentru a rămâne mereu frumoase şi proaspete precum florile de primăvară.Dacă la sate încă se mai păstrează obiceiul stropirii cu apă, la oraş aceasta a fost înlocuită cu parfumuri sau deodorante mai ieftine sau mai scumpe, în funcţie de buzunarul fiecăruia. Fetele şi femeile pregătesc din timp ouă roşii, prăjituri, cozonac, vin şi palincă, pentru a-şi servi stropitorii.  Obiceiul udatului  îşi are rădăcinile în urmă cu două mii de ani, când evreii i-au stropit cu apă pe adepţii lui Iisus care aduceau vestea Învierii. 

Meşteşuguri tradiţionaleCeramica populară

In judeţul Harghita există două centre mari ale olăritului: Corund şi Dăneşti.

Aici suntem martori ai impletirii simţului artistic cu forţa creatoare, care dezvoltand tezaurul de forme tradiţionale este in stare să dea naştere unor adevărate opere deartă.

Corundul a dobandit o faimă şi peste hotare, prin ceramica sa smălţuită, cu negre din Mădăraş, cu vasele ei nesmălţuite, afumate, s-a făcut cunoscută in aproape 40 de ţări de pe cele cinci continente.

Ţesutul, torsul, cusutul, bătutul dantelelor, împletiturile din paie

Ţesutul şi torsul reprezintă pană in zilele noastre una dintre cele mai răspandite indeletniciri casnice. Nici cele mai bogate sortimente ale produselor fabricilor de textile n-au reuşit să elimine complet din casa ţărănească războiul de ţesut.

Ouă pictate, încondeiateÎn unele sate ale judeţului, ouăle

pictate, simboluri ale fecundităţii la păgani, ale innoirii de primăvară, păstrează incă şi azi tradiţii vii.

Ouăle incondeiate şi mai cu seamă cele de la Bilbor şi din aşezările ceangăieşti, au o faimă binemeritată

Obiecte din iascăPrelucrarea iascăi este o indeletnicire caracteristică doarCorundului. Ciuperca de iască de pe fag sau mesteacăn se curăţă de coajă, se despică in felii. Feliile se intind, la nevoie prin bătăi cu ciocanul de lemn, scoţand in acest fel formele dorite. De la caz la caz se vopseşte, se ornează. Din iască se fac şepci, poşete, ornamente pentru perete, semne de carte, etc.

Portile sculptate

Reprezintă podoaba gospodariei. În secuime, poarta are un farmec deosebit, prezentând o varietate foarte mare. În general o parte a portii serveste circulatiei carutelor, iar o parte separata – “portita pentru strada" - intrarii si ieşirii persoanelor doua porti sunt legate între ele, numindu-se “poarta legata", sau poartă mare care poate fi şi acoperită.

În împrejurimile Cristurului Secuiesc si pe Valea Homoroadelor gasim porti mari cu porumbar, a caror parte de deasupra portitei este ornamentata printr-una sau mai multe rozete decupate prin traforaj.Un farmec deosebit al porţilor secuieşti îl constituie invitaţiile în versuri :

“Larga pentru cel cu inima buna, strâmta pentru cel cu suflet rau"

“ De esti cu suflet bun, pe poarta asta poti intra, de nu, pe drum în lung si- n lat te poti plimba

“Stapânul acestei porti e om iubitor, al drumetului ostenit bun primitor".

Portul secuiesc

Portul popular ceangăiesc – asemanator cu cel din Moldova

Portul romanesc

Turismul urban de afaceri

Turismul urban se poate practica în oraşele mari ale judeţului : Miercurea-Ciuc, reşedinţa judeţului Harghita, care dispune de importante obiective turistice ca Cetatea feudală Miko, sediu al Muzeului Secuiesc al Ciucului. Alte obiective importante sunt biserica de rit catolic, complexul arhitectonic baroc din Sumuleu. Clădirile care se pot viyita pentru valoarea istorică şi arhitecturală mai importante sunt : cetatea Bud, capela romanică , biserica franciscană , cetatea Syekely Tamadt, Casa memoriala Tompa Lasylo, Colegiul reformat, Biserica romano-catolică.

Pentru turismul de afaceri : infrastructură de găzduire pentru evenimente : la Miercurea-Ciuc – Hunguiest Fenyo Hotel.

Turismul de aventurăRaftingul este un sport ce a

căpătat popularitate pe la mijlocul anilor 70. Pe râul Mureş se poate face rafting din amonte de Topliţa, unde cursul râului este mai lin.

Se mai practica alpinism în Cheile Bicazului, care este a treia zonă de alinism din România.

Bibliografie

www.harghita.ro

www.harta-turistica.ro

www.visittransilvania.ro

Va multumim!

Realizat de :

Cananau Georgiana

Movilescu Laura Cristina