Factorul Antropic Asupra Apelor Marine

download Factorul Antropic Asupra Apelor Marine

of 21

Transcript of Factorul Antropic Asupra Apelor Marine

CAPITOLUL I

INTRODUCERE

Factorul antropic reprezint totalitatea aciunilor omului n raport cu natura, precum i urmrile acestora asupra reliefului, condiiilor naturale, vegetaiei i faunei. De cele mai multe ori, acest este un factor negativ. APA (H2O)

1. Definitie.Apa este un lichid incolor, fr gust i fr miros, compus hidrogenat al oxigenului, care formeaz unul din nveliurile Pmntului

2. Caracteristici2.1 Caracteristicile fizice ale apelor naturale APA PURA este o combinatie chimica bine definita intre oxigen si hidrogen, care, la presiunea de 760 mm col Hg si temperatura T>0C (4C), se prezinta ca un lichid incolor, transparent, fara gust si miros; in strat gros, apa este usor colorata in albastru. Cu toate ca peste 2/3 din suprafata globului pamantesc este acoperita cu apa, ca urmare a cresterii populatiei (rata mondiala de 19%) si a intensificarii formelor de consum, se estimeaza o dublare a consumului de apa dulce in mai putin de 35 ani. Mirosul apei reprezinta o caracteristica deosebita pentru apele potabile. Vorbind despre apele de suprafata, mirosul acestora s-ar putea datora fie unor materii organice in curs de descompunere, fie unor substante chimice provenite din apele industriale poluate. Apele subterane sunt, in general, inodore; cand este prezent in apa subterana, hidrogenul sulfurat (H2S) produce un miros caracteristic de oua clocite. Prezenta H2S poate fi de origine minerala (contactul apei cu pirita aflata in stratul acvifer) sau de origine organica, indiciu ca in stratul freatic1

au patruns resturi organice sau dejectii animaliere, respectiv umane. Gustul apei reprezinta de asemenea o caracteristica deosebita pentru apele potabile. Lipsa de gust a unui lichid este destul de bine ilustrata de expresia apa de ploaie si asta deoarece apa se apropie de apa chimic pura care este fada (fara gust). Apa provenita din precipitatii aduna totusi din atmosfera gaze (oxigen, bioxid de carbon si oxizi de azot) care formeaza acidul carbonic si azotic, care-i confera apei o mai mare putere de dizolvare a unor saruri cu care vine in contact. Cand provine din stratul freatic, iar nivelul piezometric este sub 3 m, concentratia de saruri dizolvate creste si ca urmare a fenomenului de evaporare. Sarurile dizolvate in apa sunt in principal carbonatii de calciu (CaCO3) si magneziu(MgCO3), sulfatii (CaSO4, Na2SO4) si bicarbonatii de Ca si Mg. Este de precizat ca, atunci cand cantitatea de substante dizolvate depaseste 0,5 g/l, apa dulce incepe sa aiba un gust specific: dulceag cand apa contine sulfat de calciu; sarat cand contine cloruri sau sulfat de sodiu; amar cand apa contine sulfat sau cloruri de magneziu; acru cand contine bicromat sau cloruri de fier. Apa devine acidulata cand contine bioxid de carbon. Turbiditatea apei (tulbureala apei) este caracterizata prin lipsa de transparenta a acesteia, ca urmare a existentei unor particule in suspensie. In mod obisnuit, pentru a pune in evidenta turbiditatea, se are in vedere proprietatea opusa acesteia si anume limpezimea sau transparenta. Lipsa de limpezime sau transparenta a apei se poate datora continutului de particule coloidale fine de argila, precipitarii unor saruri de magneziu si fier in suspensie, substantelor organice sau microorganismelor. La acestea se mai pot adauga si unele particule in suspensie gravimetrica care se depun, daca apa este lasata in repaus un anumit timp. Apele subterane, care intereseaza preponderent consumatorii individuali (de2

apa potabila), sunt, de obicei, mai limpezi. Cazuri de limpezire slaba apar cand apele subterane contin saruri solubile de fier sau mangan, care, in contact cu atmosfera, se transforma in saruri insolubile si raman adesea in suspensie coloidala. Culoarea apei se datoreste unor substante dizolvate in apa, de natura minerala sau organica (culoarea apei nu trebuie confundata cu turbiditatea). Cand apa contine compusi de mangan, culoarea capata un aspect negru-cafeniu. Dintre substantele de natura organica, clorofila da apei culoarea verdegalbui, xantofila din frunzele vestede ii da culoarea galbuie, iar acizii humici pe cea brun-roscata. Temperatura apei se masoara in grade (C) si este variabila in raport cu anotimpul, respectiv cu provenienta acestei ape. Apele de suprafata iau temperatura mediului ambiant, care este de 0C iarna si poate ajunge la 2426C pe timp de vara (in mod obisnuit temperatura medie anuala a apei este cu 2C mai mare decat a aerului). Este interesant de precizat faptul ca, in lacuri, de exemplu, la adancimea de peste 30-40 m, temperatura ramane constanta practic la valoarea de 4C. Temperatura apei subterane, la adancimi de sub 25-35 m este aceeasi cu valoarea medie anuala a temperaturii zonei respective. La adancimi de peste 35 m, temperatura apei creste conform asa-zisei trepte geotermice, ceea ce reprezinta cca 3C la 100 m. In tara noastra, corespunzator "zonei neutre" (adancimii de 25-35 m), temperatura medie anuala a apelor freatice este vara de 13-17C, iar iarna de 5-8C; la adancimi de peste 3000 m, in Campia de Vest temperatura apelor ajunge la peste 90C, aceste ape fiind cunoscute sub denumirea de ape geotermale. Valorificarea potentialului lor energetic va spori ponderea surselor energetice regenerabile in balanta energetica nationala. Radioactivitatea este data de continutul apei in substante radioactive (tritiu, strontiu, cesiu, uraniu, radon etc.) si are la baza proprietatea acestora de a emite radiatii spontane cunoscute sub numele de radiatii Alfa, Beta si Gama.3

Concentratia radiatiilor, masurate cu aparate speciale (contoare Geiger sau similare), se exprima in Ci/dm sau Ci/l. In tara noastra, radioactivitatea apelor subterane este inferioara concentratiei maxime admise, considerata a fi de 10-9 Ci/dm. 2.2 Caracteristicile chimice ale apelor naturale Pentru a aprecia calitatea unei ape, pe baza buletinului de analiza intocmit este necesara detalierea principalelor caracteristici ale apei, indicate de acesta. Reactia apei dupa natura si cantitatea substantelor minerale dizolvate in apa poate fi acida, alcalina (bazica) si neutra. Aceasta clasificare se face in functie de concentratia ionilor de hidrogen existenti intr-un litru de apa si se exprima prin indicatorul pH. In functie de indicatorul pH, apele pot avea reactie neutra (pH7), reactie alcalina (pH>7) sau reactie acida (pH mai mic de7). Duritatea apei reprezinta caracteristicile ce le confera apei compusii de calciu si magneziu aflati in solutie. Se considera ca un grad de duritate este echivalent cu 10 mg CaO continut intr-un litru de apa. Dupa natura substantelor continute, duritatea poate fi: temporara (Dt) si permanenta (Dp), impreuna formand duritatea totala (DTDtDp). Duritatea temporara se datoreste biocarbonatilor si poate fi eliminata prin fierberea apei: duritatea permanenta este data de compusi de calciu si magneziu, care nu se elimina prin fierbere. Este cunoscut faptul ca o apa dura cu DT>12 grade (apa dulce) este greu digerabila, fierbe anevoios alimentele (intareste legumele), sporeste consumul de sapun si detergent la spalatul rufelor, iar unele alimente chiar nu pot fi consumate daca au fost fierte intr-o asemenea apa (ex. fasolea). Apa cu duritate mare, folosita in instalatiile de incalzire, micsoreaza randamentul caloric al acestora prin depunerile sub forma de crusta pe care le produc. In cazul cazanelor cu fascicul de tevi fierbatoare, prin formarea crustei si apoi fisurarea ei pe alocuri (ceea ce face ca apa sa ia contact brusc cu peretele fierbinte al tevii) se pot produce explozii ale tevilor si deci4

deteriorarea cazanului. In cazul instalatiilor de apa calda pentru consumatorii individuali, duritatea apei trebuie sa fie o caracteristica bine cunoscuta pentru a se putea lua eventualele masuri de dedurizare prealabila in scopul protejarii cazanelor de incalzire si deopotriva pentru sporirea randamentelor termice ale acestora.

3. Proprietati3. 1 Proprietatile fizice si chimice. Apa pura este un lichid fara miros si gust are o nuanta albastruie care poate fi observata numai la straturi de o adancime considerabila. La presiunea atmosferica standard (760 mm coloan de mercur sau 760 torr) temperatura de nghetare este de 0oC (32oF), iar punctul de fierbere de 100o C (212 o F). Apa atinge densitatea maxima la 4o C (39 o F) i se extinde la nghetare. Ca majoritatea lichidelor , apa poate exista ntr-o stare supraracita , adica poate ramane in stare lichida sub punctul sau de inghet. Apa poate fi usor racita la circa 25o C (-13o F) fara a nghea , n condiii de laborator sau chiar n atmosfera. Apa supraracita va ngheta daca este agitata , daca se coboara temperatura mai mult , sau daca se adauga un cristal de gheata sau o alta particula. Proprietatile fizice ale apei sunt folosite ca standard pentru a defini , caloria , caldura specifica si latenta , precum i pentru definirea originala a unitati de masa , gramul. Apa este unul dintre cei mai cunoscuti agenti de ionizare. Deoarece majoritatea substanelor sunt intr-o oarecare masura solubile in apa , adesea apa este considerata ca solventul universal. Apa se combinata cu anumite saruri pentru a forma hidranti. Reactioneaz cu oxizi de metal pentru a forma acizi. Joaca rol de catalizator in multe importante reactii chimice. Experimental s-a demonstrat ca apa este o combinatie chimica foarte stabila. Ea poate fi descompusa la peste 10000C sau cu ajutorul curentului electric: 2H2O = 2H2+ O2 Apa este foarte reactiva din punct de vedere chimic. Ea reactioneaza n anumite conditii cu metalele, nemetalele, oxizii bazici, oxizii acizi, cu unele saruri.

5

3.1.1 Aciunea apei asupra metalelor Metalele: potasiu, calciu, sodiu reactioneaza violent cu apa, la rece, cu formare de hidroxid i degajare de hidrogen. Na + H2O = NaOH + 1/2H2 Magneziul reacioneaz cu apa la cald sau n stare de vapori: Mg + 2H2O = Mg(OH)2 + H2 Aluminiul este atacat de apa numai dac este curatat de stratul protector de oxid: 2Al + 6H2O = 2Al(OH)3 + 3H2 Fierul nroit reactioneaza cu apa in stare de vapori si formeaza oxid feroferic (oxid al Fe II i Fe III): 3Fe + 4H2O = Fe3O4 + 4H2 Plumbul, cuprul, mercurul, aurul, argintul nu sunt atacate de apa sau de vaporii acestuia. Unele metale se corodeaza n prezenta apei. Atacul este mai puternic n prezenta oxigenului i a dioxidului de carbon. 3.1.2 Aciunea apei asupra nemetalelor Clorul n reactie cu apa formeaz apa de clor: Cl2 + H2O = HCl + HclO HclO = HCl + [O] Trecnd un curent de vapori de ap peste cocs(carbon) la temperatura de cel putin 10000C se formeaza un amestec de monoxid de carbon i hidrogen, denumit gaz de apa. Reactia are importanta industriala: C + H2O = CO + H2 3.1.3 Aciunea apei asupra oxizilor Apa reacioneaza cu oxizii metalici solubili cu formare de hidroxizi. Una dintre reaciile cu importanta practic o constituie stingerea varului, reactie puternic exoterma. CaO + H2O = Ca(OH)2 + Q Hidroxidul de calciu obinut este relativ putin solubil n apa si de aceea la stingerea varului se obtine asa-zisul lapte de var, care reprezinta o suspensie fina de Ca(OH)2 ntr-o solutie saturata de hidroxid de calciu. La dizolvarea dioxidului de sulf n apa are loc si o reactie chimica din care rezulta o solutie acida, acid sulfuros. SO2 + H2O = H2SO36

Reactia cu carbidul sau carbura de calciu la CaC2 duce la formarea acetilenei, substanta organica utilizata la sudarea si taierea metalelor n suflatorul oxiacetilenic: CaC2 + 2H2O = HC +CH + Ca(OH)2 + Q.

3.2 Utilizari

3.2.1 Rolul apei in organism Apa reprezinta un excelent dizolvant pentru multe substane i este mediul n care se desfoar cele mai multe reacii chimice legate de metabolismul substanelor i deci de via.Rolul apei n organismul uman este foarte mare.Chimitii tiu foarte bine ce se ntmpl cnd vor ca dou substane s reacioneze ntre ele.De exemplu din carbonatul de sodiu i sulfatul de cupru (piatra vnt) va rezulta carbonat de cupru i sulfat de sodiu.Dac se amestec cele dou pulberi pur i simplu aceast reacie nu va avea loc.Este nevoie ca substanele s fie dizolvate n prealabil n ap pentru ca reacia s aib loc. n organismul uman au loc numeroase reacii chimice care dau natere la cldur, energie i la metabolismul necesar vieii.Aceste reacii au nevoie de un mediu apos, altfel substanele nu se pot desface n ioni, iar reaciile nu pot avea loc. Pe lng aceasta apa nsi este un lectrolit slab, care se disociaz n ion de hidrogen (H+) i hidroxil (OH-).Aceiai ioni au proprieti catalitice, ei accelernd un numr considerabil de reacii care n mod normal ar dura zile ntregi, n prezena ionilor reaciile au loc n cteva secunde. Apa are i proprietatea de a acumula i de a degaja cldur prin evaporare.Aceste nsuiri ale apei au un rol foarte important n fiziologia termoreglrii.La temperaturile ridicate ale verii organismul uman primete mult mai mult cldur dect are nevoie.Dac cldur nu s-ar elimina organismul ar avea mult de suferit.Din fericire organismul dispune de o serie de mijloace de eliminare a cldurii.Schimbarea apei din stare lichid n stare gazoas presupune o pierdere de cldur de la corpul unde se afla apa.n corpul omenesc fiecare gram de ap evaporate de pe suprafaa pielii (transpiraie) la temperatura camerei nlesnete pierderea a 580 de calorii mici.

7

3.2.2 Domeniile de utilizare a apei. Apa are un rol esential n ntretinerea vietii. Fara apa nu ar putea exista viata. in organism apa intra in compozitia organelor, tesuturilor si lichidelor biologice. Ea dizolva i transporta substantele asimilate si dezasimilate; mentine constanta concentratia sarurilor in organism si, evaporandu-se pe suprafata corpului, ia parte la reglarea temperaturii. Apa contribuie la fenomenele osmotice din plante si are o deosebita importanta n procesul de fotosinteza. Apa Potabila se deosebeste de apa distilata. n conformitate cu STAS 1342-1950, apa potabila trebuie: - Sa fie limpede, incolora, fara miros sau gust deosebit;-

Sa aiba temperatura cuprinsa ntre 70 i 150C si sa nu varieze mult n timpul anului;

- Sa nu contina materii straine n suspensie sau germeni patogeni;-

Sa contina aer i CO2 in solutie; intre anumite limite;

- Substantele dizolvate raportate la un litru trebuie sa se incadreze-

Sa nu contina azotiti sau sulfuri, saruri metalice precipitabile cu H2S sau cu (NH4)2S, cu excepia micilor cantitati de Fe, Al, Mn.; Sa nu contina NH3 sau fosfati care pot proveni prin contaminarea apei cu substante organice n prutefactii si nici metan.

-

3.2.3 Intrebuitrile apei Apa se ntrebuineaz la: - Prepararea solutiilor, fiind cel mai cunoscut solvent; - Obtinerea oxigenului si hidrogenului prin electroliza; - Prepararea celor mai importanti acizi anorganici; - Producerea energiei electrice;8

4. Clasificarea Apein natur, apa se gsete n stare lichid, solid i gazoas. Trecera apei dintr-o stare n alta face s apar: norii, ceaa, ploaia, grindina, roua, bruma, zpada, poleiul. - n stare lichid (form n care acoper 2/3 din suprafaa pmntului; sub form de mri, oceane, ruri, fluvii, ape subterane); - n stare solid (formeaz calote glaciare); - n stare gazoas (atmosfera conine o cantitate considerabil de ap, sub form de vapori de ap, invizibili). In capitolul urmator vom vorbi de prima stare a apei si anume: starea lichida sub forma de mari si oceane precum si influenta factorilor si a omului asupra acestor ape

9

CAPITOLUL II

5. POLUAREA APEI 5.1 POLUAREA MARILOR SI OCEANELOR Cuvntul poluare vine din latina si vrea sa desemneze o actiune prin care omul si degradeaza propriul sau mediu de viata . Marea majoritate a definitiilor ce i s-au atribuit notiunii de poluare , subliniaza raportul dintre dreptul mediului si comportamentul uman . Potrivit consiliului O.C.D.E. ( 1974 ) , poluarea este introducerea de catre om , direct sau indirect , de substante ori de energie n mediu , care antreneaza consecinte prejudiciabile , de natura sa puna n pericol sau al organismelor vii si aduce daune bunurilor materiale . Deteriorarea mediului , desemneaza alterare caracteristicilor sanatatea umana , a vatama resursele biologice si ecosistemele , a aduce atingeri agrementelor , ori a mpiedica alte utilizari legitime ale mediului . Potrivit legii 137/1995 ( L.P.M. ), poluantul reprezinta orice substanta solida , lichida, sub forma gazoasa sau de vapori sau sub forma de energie ( radiatie electromagnetica ionizanta , termica , fonica ) care , introdusa n mediu , modifica echilibrul constituientilor acestuia fizico-chimice si structurale ale componentelor naturale ale mediului , reducerea diversitatii si rezistentei biologice a ecosistemelor naturale si antropizate , afectarea echilibrului ecologic si al calitatii vietii , toate aceste fenomene sunt cauzate n principal de poluarea apei , aerului si solului , supraexploatarea resurselor , gospodarirea si valorificarea lor deficitara ca si prin amenajarea necorespunzatoare a teritoriului . Poluarea poate fi de doua tipuri :

poluare naturala ; poluare artificiala . Noi ne vom ocupa n continuare de poluarea artificiala .

10

5.2 Poluarea artificiala Poluarea artificiala a aparut odata cu dezvoltarea primelor asezari urbane , sub influenta factorului antropic . Initial , produsele poluante erau putine , de natura organica si usor degradabile de catre microorganismele mediului ( bacterii si ciuperci ) . Pe masura dezvoltarii industriei , a cresterii demografice si a modernizarii tehnicii , poluarea s-a extins , poluantii s-au nmultit si au aparut deseuri greu biodegradabile, ca de exemplu , detergentii , pesticidele de sinteza , deseurile radioactive . Cnd cantitatea de poluanti depaseste cantitatea de neutralizare a mediului , ecosistemele sufera un proces de alterare si de distrugere , rezultnd zone lipsite total de viata . 5.2.1. Poluarea , n functie de natura poluantului , poate fi :a. fizica - produsa de zgomot ( poluare sonora ) , care poate fi :

produsa de substante radioactive ( poluare radioactiva ) ; produsa de apa calda , praf , particule de carbune .

a. chimica - produsa de compusi gazosi din industrie :

ionii unor metale grele ; pesticidele folosite n agricultura ; detergentii . proveniti din fermentatii , eutrofizarea apelor .

a. biologica - rezultata din infestarea mediului cu agenti patogeni

5.2.2. Poluarea dupa mediul n care actioneaza poluantii , poate fi :

poluarea aerului ; poluarea solului ; poluarea apei .

Apa , sub multiplele ei forme , reprezinta unul dintre cele mai importante elemente ale peisajului geografic att pentru utilizarea directa pentru om , ct si pentru activitatea normala a biosferei , fiind evident , indispensabila supravietuirii si bunastarii oamenilor . Pna la nceputul sec. XX , cererea de apa , calitatea acesteia si eficienta utilizarii ei , pareau probleme de importanta secundara . nsa, n a doua jumatate a sec. XX , populatia11

globului este ntre 6 si 7 miliarde de locuitori , dintre care jumatate traiesc n mediul urban . Evident , nevoile vitale de apa vor fi pe masura acestei populatii . Terra dispune de un imens volum de apa. Din suprafata planetei noastre , 510 milioane km2 , ceea ce reprezinta 70,8 % , iar uscatul , doar 149 milioane km2 , adica 29,2 % . Dupa datele Conferintei Natiunilor Unite asupra resurselor de apa care s-a tinut la Mar del Plata , volumul total al apei existente pe Pamnt , este apreciat la 1.400 milioane km3 repartizat astfel : volumul total de apa dulce este doar de 37,8 milioane km3 si nu reprezinta dect 2,7 % din cantitatea de apa a globului . Pe lnga aceasta , trebuie remarcat si faptul ca doar 0,46 % din volumul de apa dulce de pe glob poate fi utilizata direct , restul de 99,54 % se sustrage utilizarii imediate de catre oameni , deoarece este reprezentata de vaporii de apa din atmosfera ( 0,04 % ) , ghetari si calote glaciare ( 77,2 % ) , apa lacurilor si mlastinilor ( 0,35 % ) , apele subterane si umiditatea solului ( 22,41 % ) si n cursurile de apa ( 0,01 % ); ea reprezinta doar 0,04 % din totalul apei dulci de pe glob. n total apa dulce disponibila , nu reprezinta dect 0,009 % din ntreaga cantitate de apa de pe pamnt . Asadar , raportul dintre apa marina si cea continentala este n favoarea celei marine . 5.3 Influenta umana asupra oceanelor Influenta umana asupra oceanelor variaza dramatic de la un ecosistem la altul . Cele mai afectate zone sunt recifele de corali , iarba marina , crngurile de mangrove , recifele si platformele stncoase . Cele mai putine afectate ecosisteme , sunt zonele cu fund mlos si zonele de suprafata din larg . Poluarea afecteaza toate oceanele globului , dar apele de coasta sunt mai afectate dect cele din largul marilor , deoarece acolo exista , n prezent , mult mai multe surse de poluare , de la instalatiile industriale de coasta pna la transportul maritim mai intens . De mai bine de doua decenii , degradarea mediului marin capata un aspect global , iar n unele zone , se intensifica n mod periculos . Amenintarea majora pentru sanatatea , productivitatea si biodiversitatea mediului marin , provine din activitatea umana desfasurata n zonele de coasta si insulare . Mai mult de 80 % din ncarcatura poluanta provine din scurgeri , din evacuari ale activitatilor economice : industriale , agricole ,12

turistice , orasenesti . Zonele de coasta si insulare reprezinta zone economice producatoare de materii prime , bunuri materiale si de interes turistic . Conform comisiei de experti n domeniul protectiei mediului marin ( GPA ) , valoarea totala a bunurilor si serviciilor din zonele ecosistemelor marine , este dubla fata de a acelora provenite din ecosistemele terestre de interior . Aproape un miliard de oameni locuiesc n mod curent n centrele urbane din zonele de coasta . Existenta lor depinde de sanatatea si productivitatea ecosistemelor costiere . Poluarea mediului marin , distrugerea habitatelor submineaza folosirea durabila a marilor , oceanelor si zonelor de coasta , afecteaza sanatatea umana prin contactul direct al populatiilor cu apele poluate sau prin consumul surselor nutritive marine contaminate . Oamenii vor folosi ntotdeauna oceanele pentru recreere , extractia de resurse si pentru activitati comerciale . Scopul protectiei mediului marin actual , este sa facem aceste lucruri ntr-un mod sustenabil , astfel nct , oceanele sa ramna ntr-o stare de sanatate optima si sa continue sa furnizeze resursele pe care le dorim si care ne sunt necesare . Recunoasterea amenintarilor create de amplificarea poluarii marine , a condus la initierea n 1995 la Washington a Programului G.lobal de Actiune ( GPA ) pentru protectia mediului marin . Programul a apreciat existenta si manifestarea a noua categorii de surse poluante :

ape uzate de canalizare ; pesticide ; substante radioactive ; metale grele ; hidrocarburi ( produse petroliere ) ; nutrienti ; sedimente ( aluviuni ) ; gunoaie ( deseuri menajere ) ; alterarea fizica si distrugerea habitatelor .

In capitolul urmator se vor prezenta exemple de accidente marine

13

CAPITOLLUL III

6. EXEMPLE DE ACCIDENTE MARINE CU CONSECINEPOLUATOARE ASUPRA APELOR SI SOLURILOR

6.1 Golful Mexic - cel mai mare accident petrolier marinLa 22 aprilie 2010 s-a produs cea mai mare catastrofa naturala maritima cunoscuta. Aceasta a fost provocata de compania petroliera British Petroleum (BP), dup scufundarea platformei Deepwater Horizon, n Golful Mexic. Datorita aceste catastrofe sunt deversai zilnic ntre 30.000 i 60.000 de barili de iei, din puurile aflate la o adncime de 1.500 mi. Mareea neagra a ajuns pe coasta statului Louisiana si ameninta Florida si Cuba. Petrolul a afectat deja 681 de km de litoral, n Louisiana, Mississippi, Alabama i Florida. Explozia platformei petroliere Deepwater Horizon si ulterioara deversare de petrol in Golful Mexicului este de-acum unanim considerata drept cel mai grav dezastru ambiental provocat de om din istorie. Mareea Neagra ameninta sa inghita intregul Golf, intreaga coasta meridionala si sudorientala a Statelor Unite si a Mississippi, si este pe punctul de a se propaga in toate oceanele lumii. Potrivit celor mai negre previziuni, aceasta catastrofa va continua sa ucida timp de multe generatii, transformand cel mai probabil intregul Golf Mexic intr-o zona moarta. Animalele, viata omului, pana si industriile, toate risca potential daune permanente si distrugerea.

14

Tragedia din Golful Mexic - cel mai mare dezastru ecologic din secolul XXI

22 aprilie 2010: Platforma in flacari se scufunda.

15

Purtatorul de cuvant al Casei Albe, Robert Gibbs spunea: Ne confruntam cu un dezastru de o magnitudine fara precedent in termenii efectului pe care il are asupra Golfului Mexic. Facem tot ceea ce este posibil uman si tehnologic pentru a face fata situatiei Astfel, autoritatile americane continua sa acuze BP ca incerca sa ascunda adevaratul impact al accidentului. Echipa de investgatie a accidentului este condusa de doi veterani ai politicii americane: fostul senator democrat Bob Graham si fostul sef al agentiei americane pentru protectia mediului, republicanul William Reilly. Acestia au fost cooptati in echipa de investigare a accidentului in contextul in care criticile la adresa guvernului american, pentru felul in care gestioneaza criza sau inmultit de la o zi la alta. Modelul dupa care este alcatuita echipa ce va conduce investigatia este similar cu cel care a stat la baza comisiei care a cercetat explozia navei spatiale Challenger in 1986. Pn acum, responsabilii BP au fost audiai de Congresul American. Obama avertizeaz c nu se las pclit de "spectacolul ridicol" oferit de BP n timpul audierilor i vrea acum o anchet independent (din surse oficiale de la Casa Alb). O anchet care s vizeze nu doar compania BP, cat i companiile Trasocean, proprietara echipamentului care a explodat i s-a scufundat i Halliburton, care a realizat cofrajul puului de petrol, din care zilnic se vars acum o cantitate enorm de iei n adncurile Oceanului Atlantic este pe rol si va fi aprobata de Congresul American. Experii, in schimb, avertizeaz c amploarea catastrofei este mult mai mare dect se estima: cea mai mare pat de petrol are 5 km lime i peste 90 de metri grosime. Pturile de iei au provocat deja o scdere cu 30% a cantitii de oxigen, ameninnd s distrug "toat fauna marin n cel mult dou luni". n acest context, specialitii se tem c scurgerile zilnice de hidrocarburi, pe care le estimeaz chiar i de 20 de ori mai mari dect cele declarate de BP ar putea face ca nivelul oxigenului existent n apele Golfului s scad att de mult, nct tot ecosistemul din zon s fie distrus.

16

Pe de alta parte, BP a anunat c a reuit s pompeze petrol din adncuri, cu ajutorul unei conducte de peste un kilometru, numit seringa. Operaiunea a fost parial sistat la scurt timp, din cauza unor probleme tehnice. Problemele economice si turistice Regiunile turistice din Florida, inclusiv arhipelagul Keys sau plajele din Miami, risc s fie afectate de poluarea din Golful Mexic, potrivit unui studiu al Ageniei americane pentru oceane i atmosfer (NOAA). Studiul NOAA afirm c petrolul deversat n Golful Mexic ar putea fi transportat de curenii marini pn la extremitatea sudic a Floridei, unde se afl arhipelagul Keys, dar i ctre plajele din Miami. Probabilitatea de poluare a litoralului din vestul Floridei este estimat de la 1 la 20%, n timp ce pentru plajele din Miami i arhipelagul Keys probabilitatea este de la 61 la 80%, conform studiului NOAA, bazat pe o simulare care prevede deversarea a 33.000 de barili de petrol timp de 90 de zile. Cu cele 80 de milioane de vizitatori pe an, Florida este una dintre destinaiile favorite pentru americani i turiti strini care i petrec vacanele n USA, iar veniturile din turism ale Floridei sunt estimate la 80 de miliarde de dolari anual.

6.2 n august 2006,n Filipine,ntre insulele Panay si Guimaras s-a scufundat petrolierul Solar I.Acesta avea o ncarcatura de 1800 de tone,din care 200 tone au ajuns in mare.S-a format o maree neagra de aproximativ 200 de mile marine. Tot n august 2006 dar n India ,la 20 km vest de arhipelagul Nicobar,petrolierul Nipon s-a ciocnit de un cargo din Singapore.Efectul asupra mediului marin a fost unul dezastros,4500 de tone de petrol fiind deversate n mare.

6.3 La 12 Noiembrie 2007,n Marea Neagra,petrolierul Volga-Neft caretransporta peste 4000 de tone de titei,s-a rupt n dou in timpul unei furtuni,n cursul unei escale n portul Kavkaz.Oficialii rusi au relatat despre acest accident ca fiind un `dezastru ecologic foarte grav`.La cateva ore dupa17

incidentul petrolierului rusesc,alte 2 cargoboturi care transportau sulf s-au scufundat langa portul Kavkaz.Urmarile acestor accidente sunt dintre cele mai grave,existnd riscul depunerii titeiului pe fundul marii si atunci acesta va fi practic imposibil de eliminat ,dar exista si problema poluarii cu Sulf a Marii Negre,att la suprafata apei ct si n regiunea de coasta.Este nevoie de mult timp pentru eliminarea acestei poluari, consecintele fiind resimtite cel putin 2 ani. 6.4 O mare catastrofa ecologica s-a produs la 12 noiembrie 1999,cnd petrolierul Erika s-a rupt n doua n apropiere de coasta Britaniei(Franta),avnd o ncarcatura de aproximativ 30 000 tone de pacura.n 24 de ore s-a scufundat intreg petrolierul.Se estimeaza ca atunci cand s-a rupt,aproximativ 10 000 de tone din ncarcatura au fost deversate n mare.

Scufundarea petrolierului Erika Aceasta poluare avut, pe langa urmari n ceea ce priveste mediul marin,si consecinte economice grave,mai ales pentru populatia locala a carei principala ocupatie era pescuitul. n documentele oficiale se precizeaza ca nca din 1994 au fost vizibile semne ale coroziunii.n iulie 1994 n timpul unei inspectii tehnice au fost semnalate gauri n puntea principala. Nu s-a luat nici o masura si 5 ani mai trziu a avut loc aceasta catastofa ecologica

18

6.5 La 12 noiembrie 2002 petrolierul Prestige(cu o vechime de 26 de ani),

Scufundarea petrolierului Prestige s-a rupt n doua n timpul unei furtuni si s-a scufundat n apropierea coastei de nord a Spaniei.Petrolierul transporta ntre 60 000 si 70 000 de tone amestec de hidrocarburi mai greu dect apa.Aceasta este cea mai mare catastrofa ecologica din istoria Spaniei,poluarea afectnd si o parte din coasta Frantei.

Curatarea tarmului poluat in urma naufragiului petrolierului Prestige

19

In lume exista doar patru vase care se pot scufunda pana la 6.000 de metri adancime Mir (Rusia), Nautile (Franta), si Shinkai (Japonia). Mir este catalogat drept cel mai bun si are o echipa foarte experimentata de specialisti Nici astazi nu se stie cte animale au murit in urma acestor catastrofe marine dar se aproximeaza n jurul a 35000 pasari, 1000 pescarusi. Se considera ca multe ramasite au disparut n stratul de petrol.Se estimeaza n jurul a 250000 pasari de mare, 300 foci, 250 vulturi, 22 orci, 1 miliard de icre somon, hering. Astazi continua sa fie afectate animalele. Sunt mai multe moduri n care animalele pot muri: petrolul intra n pene si mor de hipotermie, nghit petrolul ca urmare a curatirii penelor cu ciocul, nu se mai pot imperechea 6.6 n urma acestor catastrofe, au fost adoptate o serie de masuri pentru prevenirea lor si de a actiona mai rapid n cazul unei revarsari: 1. Garda de coasta S.U.A. monitorizeaza prin satelit petrolierele care intra n Valdez Narrows trec pe lnga i-la Bligh si ies din Prince William Sound prin intrarea Hinchinbrook. n 1989 Garda de Coasta monitoriza petrolierele care treceau prin Valdez Narrows si Valdez Arm. 2. Fiecare petrolier care trece prin Prince William Sound trebuie sa aiba un plan de actiune n caz de urgenta. 3. Acum petrolierele au utilaje care absorb petrolul din apa si-l pot depozita n el avand 7 barje cu o capacitate de 818000 barili. 4. n momentul de fata cei care se ocupa cu curatenia au la ndemna aparate de dispersare a materialelor de absortie direct pe helicoptere, avioane, vase. 5. 2 vase de escorta trebuie sa fie lnga fiecare petrolier, acordndu-le asistenta n caz de urgenta. In cazul Exxon Valdez era doar un singur vas de escorta. 6. Congresul american a hotart ca fiecare petrolier sa prezinte 2 straturi de otel n loc de unul pna n 2015 n caz ca primul strat este rupt. Congresul a mai aprobat nfiintarea Administratiei de Consultanta a Cetatenilor din Prince William Sound care are rolul de a veghea asupra terminalului tevii de petrol Trans Alaska precum si verificarea petrolierelor ce trec pe acolo.

Nu sunt de neglijat nici accidentele cisternelor AUTO. In iunie 2007,in apropiere de Timisoara,intre localitatile Sustra si Topolovatul mare un accident rutier a fost la un pas de a produce o catastrofa de proportii. O autocisterna bulgareasca, proprietatea firmei Bulimex - 97 din Varna, ncarcata cu metacrilat de metil stabilizat (sticla organica), o substanta

20

volatila, usor inflamabila si cu actiune iritanta, s-a izbit violent de un copac, din cauza unei explozii de cauciuc. n urma impactului, autocisterna s-a aprins si s-a dezmembrat n trei bucati. Din cisterna a nceput sa se scurga substanta inflamabila, cu un debit de 1-1,5 litri pe minut. Specialistii Inspectoratului Judetean de Protectie Civila si ai celui de Politie au ajuns n scurt timp la fata locului. ntreaga zona a fost blocata, iar n apropierea cisternei s-a lucrat cu masca de gaze. Pompierii au racit n permanenta cisterna cu jeturi de apa, deoarece exista riscul producerii unei deflagratii n orice moment. Doua zile mai trziu, cisterna a fost ridicata cu ajutorul unei macarale, iar substanta chimica ramasa (aproximativ 40 tone) a fost turnata n alta cisterna.

Fie ca se produc pe cai navigabile,AUTO,sau CFR accidentele cu efect poluator asupra solului si apei de suprafata au urmari dintre cele mai grave att asupra mediului nconjurator ct si,implicit,asupra omului.Este de preferat ca acestea sa fie prevenite,deoarece depoluarea n urma lor nu se poate face,nicioadata,n proportie de 100%.

21