Potentialul Turistic Antropic in Municipiul Hunedoara

8/10/2019 Potentialul Turistic Antropic in Municipiul Hunedoara

1/56

POTENTIALUL TURISTIC ANTROPIC IN MUNICIPIULHUNEDOARA.

Capitolul 1. Introducere.

Capitolul 2. Istoricul cercetarilor.

Capitolul 3. Metodologia de realizare a lucrarii.

Capitolul 4. Cadrul natural.

4.1. Asezare si limite.

4.2. Relieful suport al dezvoltarii urbane.

4.3. Clima factor favorizant pentru dezvoltarea activitatilor turistice.

4.4. Hidrografia.

4.5. Vegetatia, fauna si solurile.

4.6. Rezervatiile Naturale ale judetului Hunedoara.

Capitolul 5. Potentialul antropic.

5.1. Istoricul orasului Hunedoara.

5.2. Potential turistic cultural.

5.2.1. Bisericile.

5.2.1.1. Bisericile din judetul Hunedoara.

5.2.2. Castelul Huniazilor.

5.2.3. Alte obiective turistice.

Capitolul 6. Circulatia turistica si fluxul de turisti.

6.1. Infrastructura turistica.

6.1.1. Unitati de cazare.

6.1.2. Unitati de alimentatie.

6.1.3. Facilitati de transport pentru turisti.


2/56

6.1.4. Servicii oferite turistilor.

6.1.5. Alte facilitati pentru agrement.

Capitolul 7. Hunedoara in circuite turistice.

Concluzii.

Bibliografie.

1. Introducere.

In aceasta lucrare este prezentat potentialul turistic antropic al municipiului Hunedoara. Prin alegerea acestui

titlu am incercat sa pun in evidenta zona Hunedoarei cu tot ceea ce poate da ea mai bun turistului, dar si sa trag un

mic semnal de alarma cu privire la modul deficitar in care este prezentat turismul hunedorean.

Hunedoara are un potential turistic ridicat, obiectivele turistice sunt multe si variate, fiind datorate atat

conditiilor naturale, dar si vietii istorice si culturale continue si indelungate ce s-a desfasurat pe aceste meleaguri.

Pitorescul zonelor montane si depresionare, existenta izvoarelor de ape minerale recunoscute pentru calitatile lor

curative, fondul cinegetic si piscicol, precum si bogatia si varietatea elementelor de arhitectura, arta populara si

folclor, ofera varietati de turism pentru gustul fiecaruia.

Cadrul natural este deosebit de favorabil pentru practicarea sporturilor de iarna in general in muntii Parang si

Retezat. Un loc aparte in compozitia cadrului natural cu insemnat potential turistic, il ocupa numeroasele cursuri de

apa, acumulari naturale de apa sau ca efect al lucrarilor hidroenergetice. De interes turistic sunt izvoarele de apa

minerala si termala ale caror calitati curative sunt valorificate printr-o retea de statiuni balneoclimaterice, intre ele

afandu-se Geoagiu-Bai, Calan Bai.

De asemenea, pentru intregirea comorilor hunedorene nu putem sa uitam de bogata retea de monumente

istorice si arheologice, muzee, ce inlesnesc si practicarea unui turism cultural si care au consacrat tinutul

hunedorenilor.

Din pacate insa potentialul Hunedoarei nu este foarte bine valorificat, fie din cauza lipsei resurselor financiare,

fie din cauza lipsei de initiativa pentru a promova valorile regiunii.

Pentru a ajunge cat mai repede in atentia turistilor de pretutindeni, acesta zona trebuie pusa in valoare foarte

bine, cat mai aficient, astfel incat castigurile sa fie de ambele parti, atat penrtu turistii care vin si au ce sa vada, dar

mai ales pentru zona in general, ea ramanand pentru o perioada mai lunga de timp deschisa publicului.

2. Istoricul cercetarilor.

Pentru realizarea lucrarii de fata, Potentialul turistic antropic al orasului Hunedoara, pe langa munca de

teren, am consultat si diverse lucrari de specialitate, apartinand Bibliotecii Centrale Universitare.

Capitolul in care este prezentat cadrul natural a fost realizat prin extragerea datelor necesare din lucrari

precum: Chirica, N., Raceanu, V. (1995), Sub cerul purpuriu al Hunedoarei, I.P.Cluj, Cluj-Napoca. De aici am preluat

informatiile utile referitoare la asezarea orasului Hunedoara, zonele si localitatile cu care acesta se invecineaza. Tot


3/56

din aici am realizat si subcapitolele Relieful siHidrografia. Subcapitolul Clima-factor favorizant pentru

dezvoltarea activitatilor turistice a fost realizat cu ajutorul datelor din lucrarea scrisa de Posea, G. (2004), Clima,

Apele, Solurile, Biogeografia, Hazardele Naturale, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, dar si din Gruiescu,

I., Grumazescu, C. (1972), Judetul Hunedoara, Editura Academiei, Bucuresti. Aceste doua lucrari au mai fost

consultate si pentru teme referitoare la solurile, vegetatia si fauna din zona orasului Hunedoara.

In vederea realizarii complexului capitol Potentialul turistic antropic in care am discutat despre

binecunoscutul Castel al Corvinestilor, dar si despre bisericile din Hunedoara, au fost necesare lucrarile lui Anghel,

Gh., (1973), Cetati medievale din Transilvania, Editura Meridiane, Bucuresti.; Constantinescu, R., Sfarlea, M., (1994),

Monumente religioase. Biserici si manastiri celebre din Romania, Editura Editis, Bucuresti; Lazar, I., Raceanu, V.

(1976), Castelul Corvinestilor: Hunedoara, Editura Sport Turism, Bucuresti;dar si cartea domnului Popa, T. (1928),

Iancu Corvin de Hunedoara (Ioan Hunyadi), Tipografia Wachter, Hunedoara.

Ideile referitoare la rezervatiile naturale ale judetului Hunedoara au fost extrase atat din Gruiescu, I.,

Grumazescu, C. (1972), Judetul Hunedoara, Editura Academiei, Bucuresti, dar si din Mohan, Gh., Ardelean, A.,

Georgescu, M., (1996), Rezervatii si monumente ale naturii din Romania, Editura Scaiul, Oradea.

Iar capitol in care sunt prezentate celelalte obiective importante ale judetului Hunedoara a fost realizat cu

ajutorul lucrarii scrise de Vatasianu, V. (1930), Vechile biserici de piatra din judetul Hunedoara, Editura Cartea

Romaneasca, Cluj; cea scrisa de Voledi, I. (1971), Drumuri in Hateg, Editura Stadion, Bucuresti; Floca, O., Grant, P.

(1965), Hunedoara-ghid turistic al regiunii, Editura Meridiane, Bucuresti.

Datele obtinute de la Primaria Municipiului Hunedoara au fost folosite pentru realizarea capitolului referitor la

fluxul de turisi si la circulatia turistica, dar si pentru realizarea hartilor.

3. Metodologia de realizare a lucrarii.

In vederea realizarii lucrarii de licenta, Potentialul turistic antropic in orasul Hunedoara au fost puse in

aplicare mai multe metode.

In primul rand, dupa alegerea titlului lucrarii, am pus in aplicare metoda cercetarilor pe teren pentru obtinerea

datelor referitoare la: numarul de turisti ce viziteaza orasul Hunedoara, programul muzeelor, dar si a profilului

fiecarui obiectiv ce prezinta interes turistic. In munca de teren am apelat si la metoda fotografierii, obtinand astfel

imagini atat din municipiul Hunedoara, cat si din zonele invecinate. In afara de datele statistice obtinute de la

Primaria Municipiului Hunedoara, am obtinut si harti dupa care am putut realiza personal harti cu trasee sau obiective

turistice din oras si din intregul judet. In acest fel am pus in aplicate metoda cartografierii. Tot cu ajutorul datelor

statistice am putut pune in aplicare metoda graficelor, acestea regasindu-se in cadrul capitolului Circulatia turistica si

fluxul de turisti. Astfel am putut evidentia cat mai bine informatiile referitoare la turisti.

Prin metoda documentarii in cadrul bibliotecii am avut posibilitatea sa obtin date din lucrarile de specialitate.In vederea extragerii acestor date am consultat diverse lucrari prezentate ulterior in bibliografia lucrarii de fata.

4. Cadrul natural.

4.1. Asezare si limite.


4/56

Municipiul Hunedoara este situat in partea centrala a judetului Hunedoara, la 220 270m altitudine, pe valea

Cernei, la poalele Muntilor Poiana Rusca, la 19km de municipiul Deva, ocupand o suprafata de 97km. In interiorul

sau administrative sunt cuprinse localitatea Racastie si satele apartinatoare Zlasti, Bos, Gros, Hasdat si Pestisu Mare.

Este strabatut de drumul european E7, precum si de drumuri judetene care fac legatura intre Hunedoara si Calan,

respective Hunedoara si Hateg.

Zona dispune de o infrastructura obisnuita pentru un oras modern: retele de energie electrica, termica, gaze

naturale si apa, statie de epurare, mujloace de transport in comun, cai de acces rutier si feroviar, telefonie fixa si

mobila, servicii de internet.

In ceea ce priveste judetul Hunedoara, acesta este asezat in partea central vestica a tarii, intre coordonatele

geografice de 4616 latitudine Nordica (Bulzesti) si 4519 longitudine Estica in Muntii Parang. Acest judet face

legatura intre judetele banatice din vest (Caras-Severin, Timis, Arad) si cele transilvanene (Alba, Sibiu), precum si cu

judetele sudice Gorj si Valcea.

Desi zona este preponderent muntoasa, portile naturale (defileul Jiului, Poarta de Fier a Transilvaniei,

defileul Muresului, inseuarea Holdea, Culoarul Orastiei) permit trecerea unor magistrale feroviare si rutiere

importante, inlesnind comunicarea cu regiunile invecinate.

Orasul Hunedoara este asezat la poalele muntilor Poiana Rusca, munti cu altitudine de sub 1400 m, dar

masivi. Zona reprezinta o cale de acces spre cetatile dacice din Muntii Orastiei (cetatile Blidaru si Costesti), spre

Depresiunea Hategului (Ulpia Traiana Sarmisegetuza) si spre Geoagiu Bai statiune recunoscuta national pentru apele

termale si minerale. In partea sudica a Muntilor Metaliferi exista izvoare de ape minerale la Trestia, Hartagani, Paulis,

Boholt, Geoagiu, Bozes, Bacaia, Banpotoc, Chimindia, Rapolt, Carpinis etc.

Municipiul Hunedoara se afla la o altitudine medie de 225 m, fata de nivelul marii, habitatul maxim

(amplitudinea absoluta intre cea mai joasa casa ai acasa aflata la cea mai mare altitudine) fiind de 80 m, iar habitatul

mediu fiind de 49,75 m.

Municipiul Hunedoara (foto nr.1) este asezat intr-o zona cu peisaje deosebite, caracteristice zonei de contact

dintre bazinul Cernei si masivul Poiana Rusca. Din punctul de vedere al zonelor invecinate se disting, spre nord linia

argintie a Muresului, strajuita de Muntii Metaliferi, in nord vest se prefileaza silueta dealului cu cetatea Devei, iar la

nord-est, in bazinul Muresului, Simeria, meandrele Streiului si dealul Uroiului.

Spre vest, dincolo de ce a mai ramas din vechiul combinat siderurgic, se intinde tinutul Padurenilor, in

adancurile caruia se afla cele mai mari si mai vechi mine de fier din tara noastra.

Spre sud se zaresc crestele, inzapezite uneori si vara, ale Muntilor Retezatului, cu varful Retezat avand o

altitudine de 2485m, varful Peleaga cu 2509m altitudine, masiv in cuprinsul caruia se afla cele mai frumoase lacuri

alpine din tara, ca si splendidul Parc National al Retezatului.

Spre est se zaresc meandrele Streiului si linia intunecata a Muntilor Sebesului.

Din punct de vedere al legaturilor cu localitatile din jur ca si cu principalele localitati din tara, acestea sunt

asigurate atat prin reteaua drumurilor publice din care majoritatea sunt modernizate, cat si prin calea ferata

Hunedoara-Simeria. Hunedoara se afla la 5km fata de Teliucul-Inferior, la 18km fata de Deva si 399km fata de

Bucuresti.


5/56

Foto nr.1. Orasul Hunedoara, vedere de pe dealul Castelului Corvinestilor.

4.2. Relieful suport al dezvoltarii urbane.

Relieful judetului Hunedoara, este predominant muntos, fapt ce are o insemnata influenta asupra raspandirii si

densitatii populatiei, asupra gruparii si marimii asezarilor.

Privind relieful orasului, Hunedoara se prezinta ca o elipsa orientata pe directia nord-sud, inconjurata de

dealuri nu prea inalte, denivelarea dintre zona centrala construita si media inaltimilor din jur fiind de circa 150-180m,

fapt care, alaturi de alti factori, va influenta, pe langa dezvoltarea generala a orasului, si clima localitatii.

Resursele minerale ale acestui relief au determinat dezvoltarea unei industrii specifice judetului: industria

carbonifera si de prelucrare a carbunelui, metalurgia fierului, industria extractiva s de prima prelucrare a minereurilor

neferoase. Zona depresionara centrala este principala regiune agricola de aprovizionare cu produse agricole a

centrelor urbane din judet.

Relieful municipiului Hunedoara este reprezentat prin dealuri si glacisuri piemontane, cu altitudini de 300400

m la care se adauga Valea Cernei cu lunci largi si terase bine exprimate. Relieful zonei orasului este prezentat ca o

elipsa orientata pe directia Nord Sud, Inconjurata de dealuri nu prea inalte (Buituri 280m; Sampetru 320m;

Dealul Castelului240m; Chizid300m).

Municipiul este plasat intr-o zona depresionara pe latura de est a Muntilor Poiana Rusca ce tine de unitatea

geomorfologica numita Depresiunea PetrosaniHategStre si care a functionat ca golf al Depresiunii Transilvaniei.


6/56

Din punct de vedere geomorfologic se constata unele efecte de eroziune si fosrme de relief determinate in

parte si de constitutia rocilor pe care se grefeaza. Astfel intalnim o zona a dolomitelor, strabatuta de vai cu pereti

abrupti, dolomite ce s-au folosit si la constructia Castelului Corvinestilor.

Principalele inaltimi aflate pe aria ocupata la ora actuala de municipiul Hunedoara, sunt: Castelul Corvinestilor-

240m, Dealul Sampetru-320m, Dealul Plesului-300m, Dealul Chizid-300m, Dealul Carpinis-438m, Dealul Buituri-280m,Dealul Stufitului-370m, Dealul Racastia-328m. Zona orasului vechi si jumatate din partea noua a Hunedoarei sunt

construite pe o terasa de 230-236m, nivelul urcand spre zonele construite in partea de nord-est si est a orasului (Fig.

nr.1).

Muntii Poiana Rusca, la poalele carora este situat municipiul Hunedoara este realizat sub forma unui scut

alcatuit din sisturi cristaline, impletite cu roci vulcanice si calcare, cu un relief etajat, rauri dispuse radiar, vai adanci

cu caracter epigenetic, rezultand sectoare de chei (Cernei, Runcului, Sohodolului), in care vaile contrasteaza cu

culmile netede pe care s-au dezvoltat asezarile padurenilor, iar pe formatiunile calcaroase din Nord si Est s-au

dezvoltat pesteri (Nandru), iar pe rocile vulcanice maguri.

Acesti munti fac parte din subunitatile cristalino mezozoice, mai exact din Masivul Meridional, grupa

cristalinului Lotrului, alaturi de Muntii Fagaras, Lotru, Semenic, Cindrel.

Localitatea reprezinta o mare oportunitate de dezvoltare a bazei turismului montan, avand acces pe drumuri

modernizate spre fiecare din statunile montane inconjuratoare unde se pot practica toate sporturile montane

(alpinism, ski etc.).

Pitorescul zonei este dat si de existenta izvoarelor de ape minerale recunoscute pentru calitatile lor curative,

fondul cinegetic, precum si bogatia si varietetea elementelor de arhitectura, arta populara si folclor, ce ofera

posibilitati de turism pe gustul fiecaruia.


7/56

Fig. nr.1 Altitudinile municipiului Hunedoara

4.3. Clima factor favorizant pentru dezvoltarea activitatilor turistice.

Clima municipiului Hunedoara se integreaza, in general, in clima partii din bazinul Muresului cuprinsa intriunghiul Orastia-Deva-Hunedoara si apartine climei de tip continental, temperata, caracteristica judetului, desi unele

particularitati o deosebesc de restul judetului, dand posibilitatea evidentierii unui micro-climat al Hunedoarei, cu

nuante banatice.

Datorita etajarii reliefului, intre lunca Muresului, treapta cea mai joasa, unde media anuala a temnperaturii

este de +10C, si Muntii Retezat si Parang, unde temperaturia media anuala este de -2C, se constata ca

amplitudinea valorica a temperaturii medii anuale este de circa 12C. Avand in variatia temperaturilor medii lunare

specifice acestei regiuni am realizat un grafic in care am luat in considerare temperaturile ce sa inregistreaza in cele

12 luni ale anului (tabel 1).

Luna

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

Temperatura -2 -1 4 9 14 >18 18 16 14 >9 4

Tabelul nr. 1 Temperaturile medii anuale.

De asemenea cantitatea media anuala de precipitatii are amplitudinea valorica intra 540mm (Geoagiu) si peste

1400mm pe muntii inalti.


8/56

In general, circulatia maselor de aer este dominant vestica in regiunile centrale si nordice ale judetului si sud

vestica in regiunea sudica. Pe versantii estici ai Muntilor Metaliferi se intalnesc aspecte de fhn, care determina

precipitatiile mai putine pe acesti versanti. Vantul Mare ( sau mancatorul de zapada) este semnalat primavara pe

versantii nordici ai Muntilor Retezat si Sureanu.

Judetul se incadreaza in doua din tipurile climatice ale tarii noastre: clima de munte, cu versanti expusicirculatiei aeriene vestice, cu 8 luni reci si umede si 4 luni temperate la altitudini mijlocii (inclusiv Depresiunea

Petrosani) si clima continentala moderata de deal (in depresiunile din centrul judetului si pe dealurile pana la 800m

din jurul lor), cu 3-4 luni reci si umede si 8-9 luni temperate. O nota aparte fac, datorita conditiilor de circulatie ale

aerului, Valea Muresului (cu o luna arida) si depresiunile Hateg si Mures.

In cazul municipiului Hunedoara, nebulozitatea depinde, in primul rand, de circulatia atmosferica si de

particularitatile de relief. Valoarea medie anuala este de 5,4 , valoarea minima fiind de 3,7 in anotimpul cald

(august), iar valoarea maxima de 7,1 inregistrandu-se in anotimpul rece (ianuarie). In perioada in care Combinatul

Siderurgic avea o activitate permanenta, cresterea concentratiei pulberilor in atmosfera favoriza formarea norilor si

de aceea nebulozitatea deasupra Hunedoarei era mai ridicata fata de regiunile vecine, fapt pentru care zilele cu cer

senin erau in numar de 110, ceea ce era echivalent cu 30% din an, predominand cerul acoperit. Dupa incetarea

semnificativa a activitatii combinatului, aceste lucruri au inceput sa se schimbe semnificativ, intrucat nivelul scazut al

pulberilor din atmosfera au dus la o nebulozitate mult mai scazuta, deci un numar de zile senine mult mai mare.

Acest lucru este extrem de favorabil dezvoltarii armonioase a turismului, deoarece timpul de petrecere a

timpului liber este mult mai mare si de asemenea si posibilitatea de a vizita cat mai multe obiective turistice din zona.

4.4. Hidrografia.

Structura geologica variata a reliefului judetului determina conditii variate de zacaminte acvifere: de la strate

acvifere in cristalin la strate acvifere sub sedimentar.

Reteaua hidrografica a judetului apartine, in cea mai mare parte, bazinului raului Mures, si in mai mica

masura, bazinelor hidrografice ale Jiului si Crisului Alb.

Lacurile naturale ale judetului Hunedoara au o insemnatate aparte pentru judet, fiind unul dintre principalele

puncte de atractie turistica din judet. In marea lor majoritate, lacurila naturale au origine glaciara, si se concentreaza

in Muntii Retezat, Godeanu, Tarcu si Parang, cu peste 80 de lacuri numai in Retezat (Bucura, Zanoaga, Custuri etc.).

Recordul de altitudine il detine lacul Taul Mare sau al Custurii situat la 2270m altitudine din Muntii Retezat, iar lacul

Bucura ocupa intinderea cea mai mare dintre lacurile alpine, cu peste 10,5ha.

Reteaua hidrografica a municipiului Hunedoara este formata din raul Cerna si afluentii sai, avand un bazin de

receptie de 740 km. Izvoarele Cernei se afla in Muntii Poiana Rusca, raul parcurgand pe masiv 65 km. Valea

Cernei, de la izvoare pana la lacul de acumulare Cincis Cerna este stramta si adanca, formand adevarate chei sidefilee. De la Toplita, unde raul primeste apele paraului Bunila, Cerna strabate o zona marginita de dealuri, dupa

care isi deverseaza apele in lacul de acumulare CincisCerna, construit in anul 1964.

La iesirea din acest lac, Cerna se uneste cu paraul Runc si traverseaza satele Teliucul Superior si Teliucul

Inferior ajungand, mai apoi, in municipiul Hunedoara. Intre Teliucul Inferior si Hunedoara albia raului strabate un

defileu stancos si la intrarea in Hunedoara se uneste cu paraul Hasdat. Acesta din urma este activ doar in

anotimpurile cu ploi abundente. Un afluent de stanga al raului Cerna este Zlastiul, cu un debit constant. De la


9/56

confluenta cu raul Zlasti, albia Cernei se largeste formand o frumoasa si fertila vale, tot mai larga o data cu

apropierea de raul Mures.

Dupa ce paraseste Hunedoara, raul Cerna strabate Pestisul Mare, unde primeste apele paraurilor Manerau si

Petac, satele Barcea Mica si Barcea Mare, varsandu-se in raul Mures in dreptul localitatii Saulesti, nu departe de

Santuhalm.

Din punct de vedere geologic, bazinul hidrografic al raului Cerna se constituie din sisturi cristaline peste care s-

au depus formatiuni tertiare si, mai apoi, cuaternare. De la Hunedoara, acest bazin apartine neogenului depresiunii

Streiului.

Paraul Zlasti izvoraste, la randul sau, din Muntii Poiana Rusca si strabate pana la varsarea in raul Cernaun

tinut paduros, presarat cu mici sate: Ulm, Gros, Bos, Zlasti.

Ca urmare a dezvoltarii Combinatului Siderurgic si a nevoilor tot mai mari de apa industriala, s-a construit in

anul 1964 Lacul de acumulare Cincis Cerna, pe cursul mijlociu al raului Cerna, la circa 300m, amonte de confluenta

cu paraul Runc si la o distanta de circa 7km de Hunedoara.

Ca marime, lacul ocupa o suprafata de 260ha, fiind cel mai mare dintre lacurile judetului.

4.5. Vegetatia, fauna si solurile.

Raspandirea vegetatiei naturale in zona Hunedoarei este favorizata de conditiile pedo-climatice specifice

municipiului, ea diferentiindu-se in raport de variatia altitudinala a reliefului; ca urmare a acestui fapt intalnim o

diversitate de plante, de la arborii inalti pana la plantele ierbacee.

Vegetatia zonei municipiului Hunedoara prezinta o flora bogata si viguroasa, presarata de nenumarate elemete

balcanice si mediteraneene.

Pe stancile calcaroase ale Dealului Sanpetru apare o vegetatie reprezentata de iarba grasa cu flori galbene

sau albe si cinci degete. Se poate semnala si prezenta boschetilor de liliac salbatic, mojdreanul, alunul, cornul,

paducelul, curpenul etc.

Pe pajisti si fanete apar plante ierboase comune pentru intreaga tara si anume: gramineele furajere, diferite

specii de trifoi, precum si florile de primavara. Toamna apar si brandusele.

Padurile zonei sunt formate din fag si gorun. Aceste sunt raspandite in zonele mai inalte ale municipiului, pe

raza comunei Ghelari. Subzona gorunului ocupa cea mai mare parte a dealurilor dintre Grosi si Teliuc pana la Ghelari.

Vegetata forestiera de campie este slab reprezentata, stejarul este foarte rar si apare amestecat cu carpenul. Dintre

arbusti, cel mai des intalniti sunt sangerul si socul. Foarte bine reprezentata este paadurea de cer ce ocupa zona vaiiZlastiului si mai cu seama versantii inalti.

Padurea Chizid, aflata pe dealurile din partea de est a orasului, este reprezentata prin arboretele de gorun in

amestec cu garnita, constituindu-se intr-o rezervatie naturala.

Fauna este reprezentata in principal de numarul mare de insecte, in special de fluturi (lepidoptere).

Lepidopterele zonei au fost cercetate de profesorul A. Ostrogovich (1870 1957). Colectia sa din zona Hunedoarei


10/56

are 140 de specii de fluturi colectate intre anii 1921 1923, iar cel care ii continua opera este profesorul Romulus

Fotescu, punand in valoare numeroasele specii de fluturi din zona.

Unul din cele mai importante puncte fosilifere de tara se afla la Buituri (in zona orasului Hunedoara afost in

urma cu 15-20 milioane de ani un mic golf al Marii Tortoniene, ce ocupa o importanta parte a Transilvaniei). Pe o

intindere de cateva sute de metri patrati apar multe cochilii de melci, scoici si arici de mare. In anii 70 zona fosiliferaa fost declarata monument al naturii. Punctele fosilifere apar si pe dealurile din partea de nord vest a bazinului

Cernei, pe un facis maritim din Cretacicul Superior( Mezozoic) reprezentate prin calcare cu melci.

Fauna ichtiologica este reprezentata prin pastrav care ajunge pana in zona municipiului Hunedoara,

retragandu-se , in acest moment, mult in amonte datorita poluarii Cernei. Se mai intalnesc, tot mai rar, cleanul,

stiuca, mreana etc.

Din pasarile caracteristice zonei amintim ciocanitoarea verzuie, gaita, pupaza si corbul, pasare cuprinsa ca

piesa principala si in blazonul Huniazilor.

Lumea mamiferelor este si ea deosebit de variata. In ecosisitemul cuprins in imprjurimile orasului intalnim

caprioara, ariciul, nevastuica, dihorul, viezurele, vulpea, iepurele. Foarte rar se mai intalnesc lupul si ursul.

Solurile din zona studiata prezinta o mare varietate.

Raportandu-ne la distributia solurilor pe teritoriul Romaniei, constatam ca in zona municipiului Hunedoara

predomina grupa solurilor automorfe si hidromorfe, solurile litomorfe fiind rare ca aparitie. Acestea reprezinta

asociatii de soluri montane si submontane, din care fac parte solurile de padure podzolice brune si brune galbui,

acestea dezvoltandu-se pe rocile calcaroase si dolomitice din zona Dealurilor Ghelarilor, precum si solurile brune

acide.

Din grupa solurilor litomorfe se intalnesc redzine rosu brune si pamanturi rosii. Solurile slab dezvoltate sunt

reprezentate prin cele aluviale cu carbonati din lunca raului Cerna.

Principalele bogatii naturale ale subsolului zonei Hunedoarei sunt zacamintele de fier acumulate in forme

lenticulare cutate de un tip genetic particular, denumite zacaminte de tip Teliuc Ghelari , limonita (campul de

exploatare celmaiimportant incepe de la Hunedoara si se continua pana la TeliucGhelariVadu Dobrei), dolomita

superioara (o varietate de calcar in care carbonatul de carciu este amestecat in proportii variabile cu carbonatul de

magneziu, continand un procent ridicat de mangan), talcul (in partea de vest a arealului), calcarul (folosit la

obtinerea varului) si bineinteles, nisipurile din albia Cernei si piatra de constructie exploatata din Dealurile Teliucului

Inferior, Zlastiului si Hasdatului.

Nu lipsite de importanta au fost, mai ales in secolele XV XVI, exploatarile de aur aluvional din domeniul

Hunedoarei aflate pe cursul raului Zlasti, care fac obiectul unor reglementari, donatii si diplome privilegiate si de care,in 1488, este interesat chiar insusi marele cneaz Ivan al III lea al Moscovei, aliat al regelui maghiar Matthia

Corvinul cu care stabilise buna relatii si o alianta antipoloneza prin mijlocirea aliatului si cuscrului sau, domnul

Moldovei, Stefan cel Mare, in cadrul unui sistem politic modern, care-i includea si pe tatarii din Crimeea.

4.6. Rezervatiile Naturale ale judetului Hunedoara.


11/56

Bogata si variata gama a peisajului natural, formele geografice sau formatiile geologice importante, existenta

si necesitatea ocrotirii unor specii rare sau unice din flora si fauna regiunii, precum si a altor formatii naturale

insemnate sub raportul stiintific, economic si educativ, a adus dupa sine declararea lor ca monumente ale naturii

bunuri ale intregului poporsi puse sub scutul legii.

Dintre cele mai importante monumente ale naturii amintim: Parcul National Retezat, cea mai mare si maiimportanta rezervatie din Romania, cu o suprafata de 10.000 de hectare; Parcul Dendrologic Simeria, cu o suprafata

de 70 de hectare; Padurea Bejan, de langa Deva, cu numeroase specii de stejar si o suprafata de 70 de hectare;

Iezerul Surean din masivul cu acelasi nume; Pestera Tecuri, de la Baru Mare, Hateg, cu formatiile sale stalagmitice si

stalactitice, si Pestera Sura Mare-Ohaba, Hateg. Pe langa acestea, se mai intalnesc si Rezervata Naturala Magura

Uroiului, Rezervatia Naturala de la Boholt, cea de la Dealul Colt si Dealul Zanoaga, dar si Rezervatia Naturala Tufurile

Calcaroase din valea Bobalna.

Parcul Dendrologic de la Simeria (foto nr.2) este unul din obiectivele turistice de importanta nationala, fiind un

adevarat monumnet in arta parcurilor. A fost creat cu peste 250 ani in urma, cand s-au plantat aici numeroase specii

aduse din diferite colturi ale lumii (China, Japonia, America de Sud). Aici au fost aclimatizate perfect specii ca:

magnolia, arborele de pluta, coniferul oriental, bambusul sau eucaliptul.

Tot in zona orasului Simeria se afla si Rezervatia Naturala Magura Uroiului. Acesta este un sit unic prin bogatia

enclavelor si geodelor si prin varietatea mineralogica. Magura Uroiului este un corp vulcanic de varsta miocena,

reprezentat sub forma unei cupole. In masivul Magura Uroiului, functiona o mare cariera romana din care s-au extras

mari cantitati de augit-andezit, pentru constructiile si monumentele de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Micia si alte

asezari din zona.

Foto nr.2Parcul Dendrologic de la Simeria.


12/56

Padurea de la Bejan se afla in apropierea orasului Deva. Este o rezervatie de tip forestier si are o deosebita

valoare stiintifica, pe acesta suprafata coabitand opt din cei noua indigeni ai genului Quercus, convietuirea

indelungata ducand la hibridari. Prezenta lor da o valoare de unicat acestei rezervatii.

Un alt important obiectiv de interes local, dar si national il reprezinta Gorunul lui Horea de la Tebea, loc numit

si Panteonul Motilor. Este un stejar vechi de peste 400 ani, cu o circumferinta de 9m. Pentru a putea fi protejat dedistrugerea prin uscare si putrefactie, in anul 1924 a fost legat cu cercuri de otel si cimentat in interior. Pentru a

permite dezvoltarea coroanei, a fost retezat la inaltimea de 9m , de unde s-a dezvoltat o creanga laterala, care

dainuieste si in prezent. Sub acest copat, Horea i-a chemat la lupta pe motii iobagi. Langa acest gorun (aflat in

cimitirul satului) este ingropat Avram Iancu.

Rezervatia Naturala Boholt este situata pe valea Teiului, la circa 500m amonte de confluenta cu paraul

Boholtului si include sectorul de chei creat de paraul Teiului (Valea Pietroasa). Vulcanismul a generat o succesiune

larga de roci care se prezinta sub forma de curgeri de lava vulcanica.

Formatiile geologice sunt: conul vulcanic Cetatea de la Deva (si monument istoric), important pentru

valoarea lui peisagistica si flora specifica; punctul fosilifer de la Lapugiul de Jos, Ilia, bazinul calcaros Valcan; Rapele

Rosii de la Sebes.

De asemenea sunt declarate monumente ocrotite prin lege, lucrarile romane de la mina 23 August de la

Almasul Mare, teritoriul unde au fost descoperite cetatile dacice din Muntii Sebesului (Gradiste de Munte) si gorunul

lui Horea de la Tebea.

In cadrul acestor rezervatii au fost puse sub ocrotirea legii monumentelor naturii, pentru a fi ferite de

distrugere, si o serie de plante (Floarea de Colt) si animale (capra neagra, rasul etc.), sau unele pasari (acvila de

munte, cocosul de munte tec.), care prezinta un deosebit interes stiintific.

Desi nu fac parte din monumetele naturale propriu-zise, mai putem aminti ca in regiune sunt organizate unele

rezervatii silvice si parcuri de vanatoare, cu scopul ocrotirii padurilor, a unor specii de animale, reproducerea speciilor

disparute sau aclimatizarea unor specii straine, precum pastravarii pentru reproducerea pe cale artificiala a puietului

de pastrav.

5. Potentialul antropic.

5.1. Istoricul orasului Hunedoara.

Atestata documentar la 1265, sub numele de Hungnod, conform registrului de dijme papale, Hunedoara va

cunoaste o dezvoltare impetuoasa si va juca un rol important in istoria Romaniei.

Vestigiile materiale ale activitatii umane, precum si resturile faunistice fosile de pe teritoriul hunedoreandateaza de mai bine de 150 000 de ani, din paleoliticul mijlociu. Dovezi ale prezentei umane din aceasta epoca s-au

aflat in pesterile de la Cioclovina, Ohaba Ponor, Nandru, Federi, Craciunesti si aletele. Omul acestor vremuri se

hranea, cu predilectie, din roadele culesului, vanatoarei si pescuitului. Uneltele din piatra constau din razuitoare, lame

bifaciale, strapungatoare etc.

De la perioada primei epoci a pietri, evoluand, societatea trece la o noua faza, a neoliticului. Cercetarile

efectuate de-a lungul anilor au pus in valoare, pe teritoriul judetului Hunedoara, o serie de obiective arheologice


13/56

(Turdas, Deva, Soimus, Unirea, Zlasti, Mintia), cuprinzand un bogat inventar de unelte lucrate prin tehnica slefuitului

si ceramica. Sunt specifice perioadei de tranzitie de la neolitic la epoca bronzului urmele materiale apartinand culturii

Cotofeni, mai ales ceramica ornamentala cu striuri si impunsaturi succesive, atestate in asezari pe inaltimi la Deva,

Boholt, Cozia, AlmasSaliste, precum si in pesterile de la Godinesti si Craciunesti.

Arealul ocupat de actualul municipiu Hunedoara este reprezentat de descoperiri arheologice care ocupa toateperioadele istorice, ideea de cercetare a imprejurimilor castelului fiind mobilul tuturor echipelor de cercetatori care s-

au ocupat de realitatile arheologico-istorice ale zonei.

Perioada Paleoliticului este reprezentat de descoperiri recente in Creasta din fata turnului Neboisa, punctele

Gradina Castelului, Buituri, Valea Seaca si in apropiere de Nandru. Materialele descoperite completeaza tabloul

arheologic al acestei perioade, in contextul cunoasterii mai multor tipuri de habitat (in aer liber sau in pestera).

Perioadele neolitica si eneolitica au fost atent studiate, gratie cercetarilor de la Hunedoara Gradina

Castelului, Cimitirul Reformat, Zlasti Gruniul lui Mos, Nandru La Dos, Cerisor Pestera Cauce si Pestera

nr.1(Pestera Mare). Aceste perioade se remarca printr-o bogatie deosebita in planul culturuii materiale, suport pentru

aprofundarea unor relatii de natura cronologica, in conditiile plasarii zonei Hunedoarei la interferenta unor mari arii

culturale.

O data cu inceputul procesului de indoeuropenizare, comunitatile epocii bronzului din zona Hunedoarei ocupa

areale extinse, dezvoltand asezari deschise, nefortificate, pe terase de rauri sau afluenti ai acestorasau locuind

temporar pesteri sau abri-uri (Hunedoara -Gradina Castelului, Cimitirul Reformat, Cerisor - Pestera Cauce si Pestera

nr. 1 (Pestera Mare). Metalurgia bronzului cunoaste o dezvoltare fara precedent catre finalul epocii bronzului,

culminand cu inceputul urmatoarei etape istorice, perioada hallstattiana.

De inceputul Evului Mediu se leaga existenta unei fortificatii de pamant, in imediata apropiere a castelului,

pe Dealul Sanpetru. Aceasta cetate, de forma ovala, plasata la confluenta raului Cerna cu paraul Zlasti inchide

accesul catre zonele bogate in fier ale Muntilor Poiana Rusca, fiind probabil construita in legatura cu centrul de

comitat Hunedoara.

In general, se admite ca limita superioara de functionare a cetatii este contemporana cu a doua jumatate a

secolului XIII. Cercetari arheologice mai vechi au descoperit o necropola in apropierea cetatii, in punctul Dealul

Comorii), datata in secolul XI-lea, iar urme ale unei asezari civile au fost de curand identificate la Hunedoara -

punctul Gradina Castelului.

Generalizarea extragerii, prelucrarii si folosirii aramei si apoi a bronzului a insemnat un pas inainte in evolutia

societatii omenesti. Din acea epoca au fost descoperite sub forma de piese izolate sau in depozite o serie de

unelte agricole, arme, piese de harnasament, obiecte de podoaba etc. din bronz, la Deva, Aurel Vlaicu, Boiu s Balsa.

Vechimea acestei asezari ce a luat nastere la poalele Dealului Sanpetru, la confluenta raurilor Cerna si Zlasti,este mult mai adanca in negurile timpului decat atestarea documentara.

Arheologii au descoperit atat in vatra orasului, cat si in satele din imprejurimi de unde isi trage seva, urme de

locuinte, datand din epoca pietrei. De asemenea, pe Dealul Sanpetrului dainuiesc intr-o deplina succesiune urme

materiale din epoca bronzului si a fierului. A fost gasit pe terasele din jurul cetatii un depozit, mai mult de o tona de

lupe mari de fier si un atelier metalurgic comportand opt cuptoare din vremea dacogetilor.


14/56

In actualul areal de locuire al hunedorenilor s-au gasit tezaure monetare din vremea dacilor, cunoscute sub

denumirea de tip Hunedoara, precum si monede romane de tip republican sau imperial, cuprinzand o perioada de

timp indelungata, ceea ce dovedeste puternice contacte economice si nu numai, intre doua civilizatii, una a cetatii

eterne Roma si alta plamadita de nemuritorii antichitatii dacogetice.

In urma cuceririi Daciei de catre Imperiul Roman, zona Hunedoarei a atras atentia lumii romane prin bogatiilesale, in special fierul. Acest fapt e ilusrat de urmele gasite la Teliuc, o villa rustica. Pe Dealul Sanpetru era un castru

roman in care se ilustreaza un post de paza a Legiunii a XIII-a Gemina. Urme s-au mai descoperit langa Castelul

Corvinestilor si langa gara.

In anul 1409, la data de 18 octombrie, regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg daruieste si inobileaza

pentru faptele militare deosebite pe cneazul Voicu din Cincis, fiul lui Serb. In acelasi document pomeneste si pe alti

membrii ai familiei ca stapanitori ai cetatii si domeniului regal Hunedoara. Este vorba de Mogos si Radu, fratii si

Iancu, fiul lui Voicu. Din aces moment cetatea Hunedoara cunoaste o noua etapa a dezvoltarii sale. Iancu a amenajat

cetatea pentru locuit, a construit sala cavalerilor si sala dietei in stil neogotic infrumusetat de logiile exterioare

acestei sali. De asemenea s-a construit aripa si turnul ne boisa, un eventual loc de refugiu in caz de primejdie.

Dupa moartea lui Iancu de Hunedoara, la 11 august 1456 la Zemun, langa Belgrad, in Ungaria au loc lupte

interne pentzru tron in care sunt implicati si succesorii eroului din Hunedoara, lupte care dau castig de cauza fiului

lui Iancu, Matei Corvin, care devine regele Ungariei medievale. In acest rastimp, sotia lui Iancu, Elisabeta si fiul lor

Matei vor contiuna lucrarile de modernizare; in aripa Matei, se picteaza fresca murala ce sugereaza originea

romaneasca a lui Iancu.

Secolul XVII marcheaza noi lucrari la castel legate in mare parte de numele principelui Gabriel Bethlem. Se

construieste aripa Bethlem asa cum o demonstreaza si o inscriptie descoperita pe cadranul unei ferestre.

In timpul Corvinilor, Hunedoara devine targ al fierului, metal pe care padurenii il valorifica pentru alte produse,

avand valoarea de moneda. Avantajul economic din aceasta epoca al domeniului si orasului Hunedoara se va mentine

si in secolele urmatoare. Orasul va ajunge in secolul XVII la o stare prospera, locuitarii sai fiind scutiti de datorii fata

de stat. Au beneficiat de privilegii inca din vremea regelui Matei Corvin, care in 1480 ii scuteste pe hunedoreni de

plata oricaror dari, scutiri care se pastreaza si in urmatoarele secole. Ca urmare creste numarul locuitorilor care

variaza intre 784 locuitori in 1512 si 896 locuitori in secolul XVII.

Dupa moartea lui Matei Corvin, Hunedoara intra in stapanirea fiului sau, Ioan, care se stinge de tanar. Sotia

sa, Beatrice de Frangepan, se va recasatori cu Georg de Hohenzolern, marchiz de Brandenburg in 1509, insa Georg

de Hohenzolern nu se va stabili la Hunedoara si il va numi castelan cu drepturi depline pe Gheorghe Stolcz.

In 1514 a izbucnit rascoala condusa de Gheorghe Doja. Cu acest prilej, multi tarani de pe tritoriul Hunedoarei

au fost inchisi in cetate drept pedeapsa. Cu sprijinul nobilimii, Ioan Zapolya va isbucni rascoala.

Sfarsitul secolului XVIII, precum si secolele XIX si XX, aduc probleme noi, legate de constiinta de neam, de

spiritualitate. Aici s-a dezvoltat o spiritualitate romaneasca autentica. In numeroasele biserici sau manastiri ortodoxe

ca cele de la Cerna, Plosca, Prislop, Cincis, Nadastie, Manerau, Zlasti si altele, au fost scoli de dascali, numerosi cnezi

romani indeplinind functia de preoti si dieci. Din pacate nu se cunoaste cu exactitate vechimea acestor locase de

lumina.


15/56

Dupa al Doilea Razboi Mondial, conform conceptiei vremii, industria hunedoreana a cunoscut o dezvoltare fara

precedent. In preajma Revolutiei din 1989, in Hunedoara se produceau peste 3 milioane tone de otel, peste 2

milioane tone cocs metalurgic, incaltaminte, tricotaje etc. Aceasta dezvoltare a atras forta de munca, populatia

orasului ajungand la maximum de 89.000 locuitori. Ca urmare, s-a dezvoltat spatiul de locuit si s-au construit noi

asezaminte de invatamant, sanatate sau cultura.

S-au construit 12 scoli generale, 5 licee, un spital modern, un institut de invatamant superior, doua stadioane,

o sala de sport, piscina, iar dupa 1989 s-a construit o popicarie moderna, capabila sa adapostesca mari concursuri

internationale.

Conducerea supracentralizata, ineficienta cronica si sugrumarea oricarei urme de libera initiativa au provocat

insa, incepand din anii80 degradarea economiei. Din cauza sarasiei tot mai accentuate, a lipsei de libertate si a

opresiunii s-au creat tensiuni sociale si nemultumiri ce au explodat in decembrie 1989.

Primul primar al Hunedoarei de dupa 1989 a fost inginer Marcu Ioan, urmat apoi de inginer Doda Viorel, in

1990. In urma alegerilor din 1990 a devenit primar economistul Remus Maris, care a fost ales si in legislaturile

urmatoare, iar in urma alegerilor din 2004 a fost ales primar inginer Schiau Nicolae.

5.2. Potential turistic cultural.

Primele manifestari artistice ale spiritualitatii autohtone din aceasta multimilenara vatra exprima dragostea de

frumos a oamenilor, perenitatea geniului lor creator. Stau marturie peste veacuri insemnele de pret ale unor civilizatii

infloritoare, valorile create de stramosii nostri.

5.2.1. Bisericile.

Unele din cele mai importante monumente istorice ale Hunedoarei, si nu numai, sunt bisericile, asa cum este

vechea Biserica Ortodoxa, cu hramul Sfantului Nicolae, asezata in partea de est a orasului vechi, fata in fata cu

Castelul Corvinestilor.

Se considera faptul ca acest edificiu dateaza cel putin din secolul XIV XV, dupa stilul bizantin in care e

construita nava si altarul, dupa fresce si dupa documentul descoperit in altarul acestei biserici, in care sunt trecuti 22

egumeni, ieromonali si preabitori, care au trait inainte de secolul XVI. De asemenea, se stie ca in anul 1456, inainte

de moartea sa, Iancu Corvin de Hunedoara, la insistentele lui Ioan Capistrano a aprobat desfiintarea manastirii

ortodoxe si daramarea bisericii ortodoxe, dar in acelasi an Ladislau, fiul lui Iancu, dupa moartea acestuia, aproba

reconstruirea bisericii la rugamintea si pe seama romanilor si sarbilor ortodocsi din Hunedoara.

Biserica are trei perioade de reconstructie, fapt ce se poate constata din infatisarea si constructia navei absidei

si clopotnitei. Tinda e un adaos ulterior al navei, iar turnul cu doua etaje dateaza din anul 1827. Biserica are o

lungime totala de 28 metri si forma unei cruci cu bratele laterale scurte. Zidurile bisericii sunt din piatra, iar boltile dincaramida. Intrarea in biserica se face prin latura de vest a clopotnitei.

Tinda bisericii este rectangulara, cu un tavan de lemn zugravit in albastru si a fost adaugata navei in timpul lui

George Rakocz I, zis si Cel Batran. Din tinda se patrunde printr-o usa centrala in nava bisericii. In mijlocul navei sunt

patru stalpi legati prin arcuri, deasupra carora se inalta cupola. Colturile navei sunt de asemeni boltite.


16/56

Deasupra usii navei se afla o inscriptie care aminteste ca biserica a fost zidita si zugravita in anii 16341654.

Este vorba, insa de zidirea tindei ca adaos la nava. Tot aici sunt pomeniti Caian Constantin si Stan, ca zugravi ai

bisericii.

Pictura bisericii nu a fost pastrata in prea bune conditii, din cauza fumului de la lumanari si a deteriorarii

cauzate de trecerea timpului. Totusi cele mai multe reprezentari iconografice au putut fi identificate.

Monumentul a facut obiectul interesului, in special al istoricilor de arta, datorita splendidelor picturi murale ce

impodobesc edificiul de cult. Pisania de deasupra usii naosului a fost realizata in anul 1654 si mentioneaza zugravirea

bisericii in anul 1634, in vremea prealuminosului craiu Gheorghe Rakoti cel batran.Catepeteasma din lemn de stejar

ce desparte naosul de altar, dateaza tot din secolul al XVII- lea prin inscriptia Constantin zugrav 1648 ce apare pe

una din icoane.

Pentru restaurarea acestor fresce si pentru o datare mai exacta a monumentului a fost comandata o cercetare

arheologica executata cu sprijinul material al Muzeului National al Civilizatiei Dacice si Romane din Deva, in perioada

26 august14 septembrie 1996, de catre Z.K.Pinter si M. Tiplic. Singurul loc nederanjat de restaurare este situat in

extremitatea Vestica ce desparte naosul de pronaos. Aici a fost cercetat si singurul mormant medieval deranjat doar

in zona picioarelor si care a pastrat in inventar doua inele si o moneda de argint. Este vorba de un inel gracil, realizat

din sarma de argint pe care a fost lipita o inimioara mica din acelasi metal si un inel masiv, peste a carui sigiliu,

reprezentand un potir ornamentat tot cu o inimioara si flancat de un soare si o semiluna, a fost lipit un denar emis

de regele Vladislav I al Ungariei (1440 - 1444).Avand in vedere constatarea stratigrafica confosrm careia mormantul

a fost practicat dupa construirea bisericii, datarea monumentului putand fi coborata inainte de secolul XV.

Tinand cont de rezultatele campaniei arheologice, s-a putut constata faptul ca stratigrafia nu a mai fost

afectata de lucrari de constructie contemporane , nu au mai fost descoperite nici complexe dacice.In schim, in mare

parte din sectiunile cercetate, stratele preistorice au fost afectate de o constructie medievala datata cu moneda in

secolul XVI, din care s-a dezvelit mai mult de jumatate. In acea zona a mai fost descoperita si o locuinta, putin

adancita, impreuna cu o soba, o vatra si multe fragmente de obiecte de fier folosite la constructia propriu-zisa. A fost

descoperita si ceramica, deosebit de frumoasa, caracteristica perioadei respective. In coltul de sud-est al acesteia, inafara constructiei, s-au descoperit doua schelete umane depuse in gropi special amenajate si, dupa cuiele

descoperite, in sicrie, insa nu a fost posibila atribuirea unei perioade cronologice anume.

Au mai fost surprinse strate preistorice intacte in partea de vest, strate apartinand culturii Stareevo Cris,

epocii bronzului si epocii hallstattiene. Incadrarea mai fina a fost facuta o data cu publicarea monografica a

descoperirilor.

In afara de interesul si valoarea arhitecturala a acestui monument istoric, un alt aspect demn de retinut il

constituie documentele deosebit de valoroase aflate aici: acte, diplome si carti bisericesti foarte vechi. Astfel, un

document dateaza din 1364, prin care Maria, fiica regelui Ludovic cel Mare,intarea calitatea de nobili catorva romani,

dandu-le si proprietati, diploma din 1458 data de regele Matei Corvinul pentru intarirea aprobarii date de fratele sauLadislau in vederea rezidirii bisericii, numiri de preoti si protopopi incepand cu anul 1506, o Evanghelie din secolul XV

in limba slavona scrisa de mana de catre Nicodim de la Tismana (conform traditiei).

O alta biserica importanta din punct de vedere arhitectural este Biserica Reformata. Ea este amplasata astazi

in centrul vechi al Hunedoarei, in apropierea primarie municipiului. Fiind o biserica de tip sala, ea a fost construita in

anul 1644, de Bethlen Peter si sotia acestuia, proprietari feudali ai castelului din Hunedoara. Absida altarului se

aseste in prelungirea navei, avand numar impar de laturi. Turnul clopotnita este amplasat deasupra intrarii, situate


17/56

pe latura de vest si este de factura baroca. In interiorul acestui monument al istoriei se afla amplasata o

impresionanta orga, insa aceasta dateaza din 1882.

Foto nr.3Biserica Reformata Hunedoara.

Cel mai nou lacas de cult din municipiul Hunedoara este Catedrala Ortodoxa din centrul vechi al orasului,

catedrala cu hramul Sfintilor Imparati Constantin si Elena (foto nr.4). Stilul bisericii este cel bizantin, iar planul

bisericii a fost intocmit de arhitectul Dumitru Berechet din Bucuresti si aprobat de Consiliul Arhiepiscopesc din Sibiu .


18/56

Foto nr.4Catedrala Ortodoxa Sf. Constantin si Elena

Biserica est zidita din caramida de Santimbru si placi de piatra adusadin Bampotoc-Hunedoara, acoperita cu

tabla aramata, iar crucile sunt aurite cu aur de 14 carate. Pedimentul este confectionat din piatra de marmura adusa

din cariera de la Alun, judetul Hunedoara. Lucrarile de edificare ale acestei sfinte biserici au inceput in vara anului

1939. Panourile de marmura exterioare si interioare, inclusiv Icoana Cuvioasei Parascheva au fost lucrate de maestrul

Mina Arbore din Bucuresti. Scarile din jurul bisericii sunt lucrate din piatra adusa din Deva. Candelabrul, sfestnicele,

usole si masutele pentru consumul lumanarilor marunte si celelalte obiecte din fier forjat au fost realizate de catre

maestrul Ioan Baras din Bucuresti.


19/56

Foto nr.5Icoana Cuvioasei Parascheva

Biserica este inzestrata initial cu toate obiectele de cult, carti de ritual, vestminte bisericesti si alte obiecte

necesare, de catre ctitori, iar in prezent este infrumusetata si intretinuta de catre credinciosi.

Acesta mareata biserica a fost data misiunii sale sfinte la data de 14 octombrie 1947 de catre mitropolitul

Ardealului dr. Nicolae, cu mare solemnitate. Inca din acest an, edificiul figureaza inscris pe lista monumentelor de

arta .

5.2.1.1. Bisericile judetului Hunedoara.

Aceste doua importante biserici hunedorene, care strajuiesc municipiul, fac parte dintr-un lung sir de

monumente religioase, mandria intregului judet. Dintre cele mai importante, cu un bogat trecut istoric, dar si cu o

arhitectura impresionanta putem enumera:

Biserica de la Densus, una dintre cele mai vechi din tara, ce a fost ridicata in secolul XIII pe ruinele unei

constructii antice, folosindu-se materiale provenite de la Ulpia Traiana Sarmisegetusa. Pictura dateaza din 1443, fiind

executata de mesterul Stefan intr-o maniera asemanatoare frescelor de la biserica Sf. Nicolae din Curtea de Arges.

Biserica din Santamarie-Orlea a fost ctitorita de cnejii din familia Candea, la sfarsitul secolului XIII. Ea

pastreaza cel mai vechi ansamblu de pictura murala atestat pe teritoriul tarii noastre, datand din 1311.

Biserica din Streisangeorgiu este cel mai vechi monument medieval romanesc, construit in secolele XI XII. A

fost pictata de catre zugravul Teofil, dupa cum se arata in pisania de la 13131314, si repictata in 1408.

Biserica din Strei face parte tot din monumentele ridicate la sfarsitul secolului XIII, pictura murala din interior

vadind o interferenta a stilurilor bizantin si norditalian din a doua jumatate a secolului XIV.

Biserica din Lesnic dateaza din jurulul anului 1400 si este ctitoria cneazului Dobre Romanul, fiind valoroasa

indeosebi prin pictura murala ce reconstituie, intr-o sinteza stilistica, o adevarata cronica istorica si sociala.


20/56

Biserica de la Gurasada este considerata o capodopera arhitecturala de la mijlocul secolului XIII. Cu zid

patrulob, ea pastreaza un ansamblu de picturi murale cu evidente accente de critica sociala.

Nu in ultimul rand, Biserica din Criscior, ctitorita de jupanul Balea, la sfarsitul secolului XIV, conserva

importante fragmente de pictura murala, dintre care se detaseaza tabloul votiv, opera unor mesteri locali.

5.2.2.Castelul Huniazilor.

Unul dintre cele mai importante monumente de arta feudala gotica din Europa, Castelul Huniazilor (numit

uneori si Castelul Corvinestilor) a fost construit in secolul XIV pe locul unui vechi castru roman, fiind castelul celui mai

stralucit rege al Ungariei medievale, Matia Corvin. Monumentul are un farmec aparte datorat stilurilor de constructie

diverse, a prezentei unor inovatii in plan militar si civil, precum si vietii tumultuase de curte care l-a animat vreme

de peste 400 de ani (foto nr.6).

Castelul Huniazilor impresioneaza prin prezenta sa, ce domina orasul Hunedoara. Pentru cei atrasi de Evul

Mediu, castelul reprezinta un monument singular in Romania si printre cele mai atractive din spatiul european.

Proprietari.

Inca din 1419 si pana in prezent acesta impresionanta constructie a fost in proprietatea a importanti oameni

sau institutii ale statului, ce si-au pus de-a lungul timpului amprenta asupra acesteia. Cel care a pus prima piatra loa

temelie in secolul al XV-lea este Voicu, tatal lui Ioan de Hunedoara (Johannes de Hunyad). Initial era o cetate

armata, unde Ioan de Hunedoara a construit fortificatii cu tunuri, abia dupa ce a fost ales guvernator al Ungariei

adapteaza castelul nevoilor de locuit.


21/56

Foto nr.6Castelul Corvinestilor Hunedoara

Prorietar al castelului intre 1419 1456, Ioan de Hunedoara ramane unul dintre cei mai importanti lideri

militari si politici ai secolului al XV-lea din Europa (foto nr.7). De-a lungul timpului, acesta intra in serviciul regelui

Sigismund de Luxemburg, este numit ban de Severin, apoi voievod al Transilvaniei. Printre cele mai importantecampanii militare impotriva turcilor se numara Campania cea lunga (intreprinsa in Serbia, Bulgaria si Serbia

Herzegovina) desfasurata intre14431444, la care se adauga celebra batalie de la Varna (1446) .

Acest personaj ramane in memoria contemporanilor prin batalia de la Belgrad din 1456, impotriva turcilor, in

urma careia il obliga pe sultanul Muhammad II ( Cuceritorul Constantinopolului) sa-si abandoneze ofensiva spre

Vestul Europei.Ioan de Hunedoara moare din cauza ciumei dupa aceasta batalie, pe 11 august si a fost inmormantat

in catedrala de la Alba Iulia.


22/56

Foto nr. 7 Ioan de Hunedoara

Urmatorul proprietar al castelului este fiul mai mare a lui Ioan de Hunedoara si al Elisabetei Szilagyi, intre

1456 si 1457. El are o scurta cariera militara concretizata prin obtinerea titlurilor de capitan de Bratislava, ban slavo

croat si comite perpetuu al Bistritei, insa cade victima a crizei interne de dupa moartea lui Ioan de Hunedoara.

Intre 1457 si 1482 proprietarul castelului este Matia Corvin,rege al Ungariei intre 14581490, fiul lui Ioan de

Hunedoara si al Elosabetei Szilagyi. I-a urmat la tron lui Ladislau al V-lea si in vremea lui regantul a cunoscut o mai

mare intindere teritoriala. In acelasi timp curtea lui Matia de la Buda, devine una dintre cele mai importante centre

culturale europene. El fondeaza Bibliotheca Corvina si intensifica schimburile intre institutiile universitare. Creeaza o

puternica armata de mervenari (cavalerii negri) si catre sfarsitul vietii numeste pe Stefan Szapolayi guvernator al

teritoriilor cucerite de Austria.

Fiul nelegitim al lui Matia Corvin, Ioan Corvin, primeste de la acesta domeniul de la Hunedoara, Ioan devenind

comite perpetuu de Hunedoara. A detinut o serie de titlui nobiliare, intre care mentionam pe cel de ban al Croatiei,

Sloveniei si Dalmatiei. O data cu moartea lui Ioan Corvin de Hunedoara si a urmasilor sai minori, familia

Hunedorenilor se stinge pe linie paterna.

Pe domeniul de la Hunedoara urmeaza Beatrix de Frangepan (1506) satia lui Ioan Corvin, recasatorita cu

George de Brandenburg, proprietar al castelului intre 1506 si 1526, el mostenind prin aceasta casatorie casteleproprietati ale familie Corvinilor.

Cei care trec in urmatorii ani prin domeniul de la Hunedoara sunt: familia Trk, familia Bethlen dintre care se

remarca Gabriel Bethlen (1605, 1613-1629), principe al Transilvaniei si al Patriumului si comite al secuilor, el aducand

cele mai mari modificari castelului, inspirate de moda Renasterii tarzii. Dupa aceasta famili urmeaza cei din neamul

Apaffy, Mihail Apaffy I si Mihail Apaffy al II-lea. Intre acestia doi se remarca Emeric Tkly, conte si principe al


23/56

Ungariei. El este cel care ordona intocmirea de catre Bajoni Janos a unui inventar al castelului, reper important

in ceea ce priveste viata de curte si istoria castelului.

Din neamul Apaffy, Catalina Apaffy este ultima proprietara a castelului intre 1713 si 1724, dupa care castelul

intra in proprietatea mai multor state: statul austriac intre 1724 si 1867, statul austroungar intre 1867 si 1918 si a

statului roman din 1918 si pana in prezent.

Inceputul constructiei.

Prima fortificatie de piatra de la Hunedoara, a fost datata de majoritatea cercetatorilor in secolul XIV

(Gheorghe Anghel), desi exista specialisti care atribuie castrul regal primei jumatati a secolului XV (Elemr Mlyusz,

Adrian Andrei Rusu, Radu Lupescu). Acesta prima fosrtificatie avea forma elipsoidala cu capetele de nord si sud

ascutite marcate de piatra de talie.

Zidurile cu grosimi de pana la 2m, au fost construite din blocuri de calcar dolomitic si pietre de rau, direct pe

stanca nativa. Cercetarile anterioare Primului Razboi Mondial au aratat faptul ca in zona nordica au existat doua

incaperi de forma triunghiulara, unul din acestea fiind probabil un turn donjon, cu analogii in zona franceza si

germana a secolelor XIIXIV.

In secolul al XV, Ioan de Hunedoara initiaza constructii de mare amploare vizand transformarea cetatii intr-un

castel, prima etapa cuprinzand ridicarea a doua curtine in jurul vechii cetati, construite din blocuri de calcar dolomitic.

A doua faza a constructiei inceteaza o data cu moartea lui Ioan de Hunedoara si cu inceperea luptelor pentru

ocuparea tronului regatului maghiar.

Din eprioada secolului XVI se leaga putine constructii civile, identificate in zona turnului vechi de poarta cu

ocazia ultimelor lucrari de restaurare.

In secolul al XVII-lea, principele Gabriel de Bethlen modifica in spiritu vremii, parti din castel, modificari dictate

atat de necesitati civile, cat si militare.

Secolul XIX coincide cu derularea celor mai importante lucrari de restaurare in castel, in paralel cu constructia

fatadei palatului mare dinspre oras si a acoperisurilor cu tigla glazurata, mult mai inalte decat cele originale.


24/56

Foto nr.8Macheta Castelului Corvinestilor.

Arhitectura,pe langa istoria Castelului Huniazilor, are si ea un rol extrem de important, elementele

decorative ce dau viata constructiei spunandu-si cuvantul si povestind in felul lor viata acestei zone cu toate

schimbarile prin care a trecut de-a lungul timpului.

Pe baza ancadramentelor (foto nr.9), istorici de arta, arhitecti, arheologi au datat faze de constructie ale

monumentului, avand in vedere reperele de ordin stilistico-istoric pe care ancadramentele le contin. Cele mai vechi

ancadramente, de forma semicirculara, specifica goticului timpuriu, se pot observa pe laturile de sud si est ale

monumentului. Perioada renascentista aduce cu sine simplificarea acestor elemente, importante fiind ancadramentele

de fereastra de pe fatada nordica a palatului administrativ.


25/56

Foto nr 9Ancadrament al Scarii Spirala.

Marea majoritate a blazoanelor sunt specifice secolului XV si reprezinta blazonul familiei Corvin in diverse

ipostaze (blazon civil, blazon militar, blazonul regatului in vremea Corvinilor), la care se adauga cel al familiei Szilagyi,

sotia lui Ioan de Hunedoara, apoi cel al familiei Anjou si cel a lui Pavel Chinezul, comite al Timisoarei.

Foto nr.10Blazonul Familiei Szilagzi

Cheile de bolta completeaza nervurile de piatra, dispuse in cruce si sprijinite pe stalpi si console, fiind tipice

doar marilor sali cu destinatii civile (Sala Cavalerilor, Sala Dietei), a capeleo si turnului Capistrano. Gama tipologica a

acestora este diversa: de la elemente florale sau compozitii geometrice la blazoane nobiliare.


26/56

Fresca pastrata pana in prezent a fost completata pana la inceputul secolului XX de o compozitie picturala,

alcatuita dintr-o insiruire de blazoane (ale Corvinilor si prietenilor acestora), completata de scene mitologice sau de

vanatoare. Aceasta fresca apartine stilistic secolului XV.Fresca din Sala Dietei apartine secolului XVII, respectiv modei

renascentiste tarzii. Ea cuprinde reprezentari de personaje nobiliare, inalti prelati bisericesti, precum si imagini ale

celor mai importante fortificatii ale Transilvaniei.

Foto nr.11Prima scena a frescei de la Loggia Matia

Pe peretele dinspre loggie a Camerei de Aur se afla o alta fresca ce reprezenta o serie de blazoane ale unor

mari demnitari ai regatului maghiar, pictura distrusa in totalitate la sfarsitul secolului XIX si inceputul secolului XX,

cand s-a incercat decaparea stratului pictural de pe suportul de caramida foarte degradat.

Inscriptiile reprezinta si ele elemente de arhitectura foarte importante, iar una din cele mai importante din

castel se afla in Sala Cavalerilor, mai precis pe capitelul celei de-a doua coloane. Inscriptia, inscrisa intr-o platbanda,

este in limba latina, scrisa cu caractere gotice. Continutul ei este: Hoc opus fecit fieri Mag(nifi)c(us) Johannes de

Hunyad regni Hung(ar)i(ae) gub(e)r(n)a(t)or A(nn)o D(omin)i MCCCCLII.(Aceasta lucrare a facut-o mandrul si

maretul Ioan de Hunedoara, guvernatorul regatului Ungariei, in anul Domnului 1452.) Aceasta modalitate a decorarii

salilor cu ajutorul unei inscriptii reflecta o atmosfera tipica modei apusene.


27/56

Foto nr.12Inscriptie Sala Cavalerilor

Faimoasa ramane inscriptia care decoreaza la exterior latura sudica a capelei. Textul este in limba araba veche

si multa vreme a fost tradus Apa aveti, dar suflet nu. Renumitul turcolog Mihail Guboglu traduce inscriptia astfel:

Cel care a scris-o se cheama Hasan, prizonier la ghiauri in cetatea de langa biserica. Caracteristicile inscriptiei o

plaseaza la jumatatea secolului XV.

Despre mobilierul originar nu se gasesc date concludente, in ceea ce priveste calitatea, volumul si stilul

acestuia. Dar se presupune ca, avand in vedere posibilitatile financiare ale familiai Corvin, interioarele castelului erau

mobilate cu cela mai rafinate creatii ale epocii. Mobilierul de pana in secolul XVI a fost transferat in Germania, laAnspach de catre Georg de Brandenburg, iar de acolo ajunge in secolul XVIII in mare parte in colectiile imperiale.

Mobilierul expus in prezent reuneste piese valoroase, apartinand unor scoli si curente diverse, incepand cu

exponate de factura gotica, renascentista, completate de creatii realizate in stil ecletic.

Instalatiile de foc (foto nr.13) originare au fost in mare parte distruse incepand cu secolul XIX, respectiv cu

prima mare lucrare de restaurare. Sursele documentare, dublate de informatia extrasa pe cale arheologica

demonstreaza ca monumentul detinea sobe de caramida, completate de sobe cu cahle, resturile acestor fortificatii

fiind identificate in Camera de Aur si in sacristia capelei. Unul dintre cele mai frumoase seminee din Transilvania se

gaseste in Turnul Capistrano, realizat dupa regulile stilului gotic, faza tarzie.


28/56

Foto nr.13Semineu gotic.

De asemenea, in cadrul castelului se mai regasesc si obiecte cu destinatie particulara, dintre aceste piesecele mai importante fiind cele doua prasele de cutit decorate cu reprezentari de costum nobiliar, tipic cumpenei dintre

secolele XVI si XVII, costum care ilustreaza renasterea matura.

Mica incursiune prin castel.

Accesul in castel se face pe un pod de lemn, sustinut de patru piloni masivi de piatra, plasati in albia raului

Zlasti, lasand in urma curtea husarilor si nisa ce adaposteste statuia Sf. Ioan de Nepomuk, protectorul podurilor si

trecerilor peste apa (foto nr.14).

Primul obiectiv major este Turnul nou de poarta, de forma rectangulara, turn care impresioneaza prin

masivitate, in zona parterului avand aspectul unui spatiu boltit, acolo fiind amplasat si locul de garda, unde este si ovatra de foc (in acest moment aici se afla casa de bilete). De aici se poate ajunge cu usurinta la inchisoarea

castelului, care pastreaza o usa masiva din lemn.


29/56

Foto nr.14Podul de lemn si raul Zlasti

Loggia Matia se afla la iesirea din Turnul nou de poarta, in partea stanga, fiind considerata cea mai timpurie

manifestare, in domeniul arhitecturii, a Renasterii. La etajul loggiei se mai pastreaza unica pictura laica in fresca din

Transilvania acelei perioade, precum si Camera de Aur, spatiu ce adaposteste expozitia Obiecte din colectiile

Muzeului Castelul Corvinilor Hunedoara. Capela este plasata pe latura estica a castelului, accesul fiind posibil prin

scara interioara a Loggiei Matia, ajungandu-se in tribuna capelei.

Camera domnitelor se afla amplasata la primul nivel al Turnului nou de poarta, deasupra coridorului de intrare

in castel. Initial, a fost doar un nivel de aparare in acest turn, iar in secolul al XVII-lea este transformat in camera de

zi pentru doamnele din castel. Aici se poate vedea un set de mobilier apartinand secolului al XIX-lea, stilului eclectic,

compus dintr-o masa, servanta, dulap.


30/56

Foto nr.15Masa din Sala Domnitelor. Foto nr.16Dulap Sala Domnitelor.

De aici, traversand Scara Spirala (foto nr.17), se intra in Sala Dietei, sala plasata la etajul Palatului Mare. Este

construita in stil gotic tarziu, interiorul sau fiind modificat radical in secolul XVII, in vremea lui Gabriel Bethlen, prin

demontarea intregii arhitecturi gotice de piatra si compartimentarea ei, rezultand incaperi cu functionalitati diverse.

De mentionat este faptul ca la primul nivel, rezultat in urma acestei interventii, se pastreaza urmele unei picturi in

fresca, ce reprezinta nobili si imagini ale vremii.

Foto nr.17Scara in spirala.

La iesirea din Sala Dietei, in partea dreapta, se afla o scara de piatra, ce conduce la etajul Turnului Capistrano

(foto nr.18), spatiu ce avea ca destinatie in secolul al XV-lea, gazduirea calugarului Ioan de Capistrano. Iesirea din

Turnul Capistrano se face pe aceeasi scara, in partea dreapta fiind o scara ce duce la al doilea etaj al Palatului sudic,


31/56

in camerele folosite in secolul al XVIII-lea ca si birouri pentru administratia minelor de fier din Muntii Poiana Rusca.

In prezent, aici se afla expozitia de etnografie. De aici se trece in camera cunoscuta sub numele de Platforma

Turnuluinou de poarta, construita in secolul al XVII-lea ca si spatiu de depozitare a munitiilor. Aici este amenajata

expozitia de arheologie.

Foto nr.18Turnul Capistrano

Din aceasta expozitie se iese prin expozitia de etnografie, se coboara pe o scara de lemn spre primul nivel al

Palatului sudic, in atelierele mestesugaresti care deserveau administratia miniera. De aici se iese din nou in curteainterioara a castelului, iar in partea dreapta se intra pe coridorul de la parterul Turnului vechi de poarta, un turn de

forma rectangulara, prevazut cu doua niveluri de aparare. Turnul vechi de poarta a fost pictat in fresca in vremea

regelui Matia, urme din aceasta fiind inca vizibile pe latura nordica. Si aceasta parte a castelului a fost modificata in

vremea principelui Gabriel Bethlen, acesta desfiintand intrarea de secol XV si construind in fata turnului un bastion

defensiv, numit Turnul Alb.

Folosind galeria neo-gotica se pot vedea cateva camere de locuit, plasate la primul nivel al Palatului mare

dinspre oras, incaperi ce pastreaza o serie de elemente de factura renascentista tarzie. De aici se poate vizita

sufrageria acestui palat.

Revenind in curtea interioara, circuitul continua cu vizitarea fantanii inscriptionata pe unul dintre contrafortiicapelei (foto nr.19). De aici se poate trece la vizitarea terasei de artilerie, usor modificata in secolul al XIX-lea, de

unde deschide o frumoasa perspectiva catre Groapa Ursilor, Palatul nordic, Capela si curtea Fantanii, dar si spre

orasul contemporan.


32/56

Foto nr.19Fantana legendara.

Ultimul obiectiv din aceasta enumerare este Sala Cavalerilor (foto nr.20 ), unul dintre cele mai interesante

spatii laice din Transilvania secolului al XV-lea. Aici functioneaza expozitia de tehnica militara, cu piese care ocupa o

perioada cronologica extinsa (secolele XIV - XIX): armament turcesc, armament usor, armura completa secolul XV,

armura de infanterist. Aici se poate vedea o inscriptie legata de momentul constructiei acestei sali.


33/56

Foto nr 20. Slala cavalerilor

Curiozitati.

Ce este foarte interesant si mereu o tema interesanta de discutie, o reprezinta legendele. In aceasta zona,

foarte cunoscute sunt cele trei legende are Castelului Hunedoarei: Legenda Corbului, Legenda Fantanii, Legenda

construirii cetatii din Hunedoara.

Legenda Corbului.

Pe blazonul familiei Corvinilor (foto nr.21) este inscriptionat un corb care tine in cioc un inel de aur. Atribuirea

acestui simbol al familiei are o legenda. Sespune ca Ioan de Hunedoara era fiu nelegitim al lui Sigismund de

Luxemburg, rege al Ungariei, cu o frumoasa femeie din Tara Hategului, pe nume Elisabeta.

Pentru a a feri de necinste, regele ii da de sot pe unul din fii vitejii sai, Voicu, daruindu-i totodata si un inel ca

si dar pentru copilul nenascut, cu scopul de a fi recunoscut atunci cand va creste si va merge la curtea regala. In

timpul unei calatorii facute de familia lui Voicu, poposind pentru a pranzi, inelul este uitat pe o margine a stergarului

pe care erau puse merindele. Un corb, atras de stralucirea inelului il fura incercand sa plece cu el. Copilul Ioan de

Hunedoara ia un arc si sageteaza corbul, recuperand astfel inelul. Atunci cand creste si ajunge la curtea regala,

povesteste de aceasta patanie, iar regele impresionat de aceasta istorie, decide ca simbolul familiei hunedorenilor sa

fie corbul cu inel de aur in cioc.


34/56

Foto nr 21Blazonul familiei Corvinilor

Dealtfel, si numele familiei provine din latinescul Corvus, care inseamna Corb, o pasare care in Evul Mediu

reprezenta intelepciunea si longevitatea.

Legenda Fantanii. Se povesteste despre aceasta fantana ca a fost sapata de trei prizionieri turci pe care Ioan

de Hunedoara ii tinea in castel. Ioan le promite celor trei ca ii va elibera daca vor sapa o fantana cu apa buna.

Prizonierii, animati de speranta libertatii, sapa in stanca timp de 15 ani si la 28 metri adancime reusesc sa gaseasca

pretioasa apa. Numai ca intre timp, Ioan murise, iar sotia sa, Elisabeta Szilagyi, a decis sa nu respecte cuvantul dat

de sotul sau si nu ii elibereaza pe cei trei turci, hotarand sa fie ucisi.

Prizonierii, ca ultima dorinta, cer permisiunea sa scrie pe cheile fantanii o inscriptie: Apa ai, inima nu., ca un

repros pentru promisiunea facuta si nerespectata. De fapt, inscriptia descifrata de Mihail Guboglu este tradusa astfel:

Cel ce-a scris-o este Hassan, prizonier la ghiauri, in cetatea de langa biserica. Caracterele vechi arabe continute in

inscriptie o dateaza la mijlocul secolului al XV-lea. Pozitia sa actuala este pe unul dintre contrafortii capelei.

Legenda construirii cetatii din Hunedoara.

In legatura cu aceasta legenda exista niste versuri preluate din istoria vicariatului greco-catolic al Hategului (dr

I.Radu, p.9-10).

Spun ca zane trei deodat

Trei cetati au ridicat

Una-n Hunead, cealalta

La Gradiste-n deal inalt


35/56

Alta Orlea p-un deal mare,

Pe sub care Streiul trece

Cu suvaitura tare,

Cu pastravi si apa rece.

Cand odata se-ntalnira

De cetati s-au intrebat,

Ceste doua sus sarira

Si superb au cuvantat:

Nostrele cetati pe mane

Ori ajute, ori n-ajute

Domnul, gata le vom pune,

Hunedoara spune iute:

Si eu peste-o saptamana

De-mi ajuta Dumnezeu,

Si-mi va fi cu indemana

Voi fini tot lucrul meu.

Iaca dar c-a ei cetate

Buna fu si azi se vede

Dar cazut-au celelalte,

Stand zidiri cu iarba verde.

Doua zane intr-acea ora

Fier cumplit aridicara

Iute dupa Hunedoara

Invartind il aruncara


36/56

Care catre munti fugise

De mania celor doua

Si la tara mai sosise.

Fierul muntele in doua

L-au lovit si l-au taiat

D-ice muntele si noua

Se numeste Retezat.

Unicitatea monumentului de la Hunedoara consta in gradul inalt de reprezentarivitate pentru arhitectura

militara din sud-estul Europei secolului XV, el intrunind cele mai dezvoltate elemente de arhitectura civila, Palatul

Mare fiind o constructie de inspiratie franceza, unica in spatiul dominat de regatul maghiar in acea perioada, ilustrand

maretia unei mari familii, cea a Hunedorestilor, capabila sa imprumute modele modele arhitecturale dintr-un spatiu

care gazduieste una dintre cele mai stralucite civilizatii medievale: Franta.

Alte elemente care transforma castelul de la Hunedoara intr-un caz singular, sunt interventiile ulterioare ale

secolului al XV-lea care ofera vizitatorului o mixtura unica de elemente arhitecturale apartinand Renasterii, stilurilor

baroc si neogotic.

In fiecare an, in luna septembrie, hunedorenii organizeaza deja vestitul festival S.O.S CASTELUL. Festivalul

face parte din proiectul S.O.S.CASTELUL si are ca scop promovarea imaginii Castelului Corvinestilor prin organizarea

de concerte de muzica medievala si de camera sustinute de artisti de valoare. De asemenea se incearca artragerea

atentiei institutiilor abilitate asupra necesitatii restaurarii monumentului istoric. Se incearca, de asemenea, ca prin

organizarea de numeroase manifestari interesante oferta culturala sa fie pe gustul turistilor romani si straini care au

si in acest fel motive sa vina sa viziteze castelul.

Festivalul a fost initiat in anul 1980 de catre Mircea Goian care a fost si este directorul manifestarii. In 27 de

ani au sustinut concerte muzicieni de valoareprecum: Stefan Ruha (18 editii), Ecaterina Botar, Orchestra de Camera a

Liceului de Muzica din Cluj Napoca, Muzica Antiqua, Corul Madrigal, Corul Vox Maris, Ansamvlul Flauto Dolce,

Truverii, Cvartetul Domnisoara Pogany si multi altii.

La editia XXV din 2005 au participat aproximativ 2000 de oameni, un argument serios care arata ca Toamna

Muzicala Hunedoreana este deja o manifestare de traditie si reuseste sa satisfaca nevoia de cultura intr-o zona in

care nu exista institutii de gen profesioniste.

Huniadi Cantores este un grup infiintat in decembrie 2006 de catre Mircea Goian. Acest grup urmareste sa

promoveze imaginea Castelului Huniazilor si sa popularizeze legende din istoria locului prin prezentarea de lucrari

muzicale din perioada Renasterii, perioada in care si viata la castel a avut o stralucire speciala.

Repertoriul grupului HUNIADI CANTORES cuprinde lucrari scrise despre regi, regine, printi dar si pentru

oamenii saraci. Intrucat in perioada anilor 1550 la Castelul Huniazilor a trait si cantat TINODI SEBESTHEYN, un

menestrel celebru in Transilvania, dar si in Ungaria, acest grup executa o lucrare compusa de el dupa batalia de la


37/56

Mohacs. Acum acest grup lucreaza la video albumul HUNIADI CANTORESmenestrelii de la Castelul Huniazilor si

Muzica Renascentista.

De asemenea, tot in incinta Castelului Huniazilor(Sala Dietei), are loc si Expozitia Figurilor de Ceara de la

Sankt Petersburg.

Filme turnate.In parcursul istoriei sale contemporane, castelul a fost gazda si cadrul realizarii mai multor

productii cinematografice de prestigiu (filme artistice, documentare sau clipuri publicitare), aici fiind ecranizate

momente celebre din istoria romanilor sau din istoria universala (Franois Villon, Vlad Tepes, Mihai Viteazul,

Alexandru Lapusneanul, David, Regii Blestemati, Vlad, Blood Rayne) sau urmeaza a fi realizate productii de acelasti

gen (Biografia lui Martin Luther, Henric al XVIII-lea, Sageata Neagra)

Criteriile pentru care acest castel a fost ales de catre producatorii defilm sunt integritatea monumentului,

generozitatea suprafetelor in incinta si spatiul de protectie a monumentului, arhitectura propriu-zisa s serviciile

ferente oferite de catre mediul urban si optional de catre cel rural, aflat in vecinatatea castelului, mediu care isi

conserva relativ bine traditiile.

Avantajele realizarii unei productii cinematografice la Hunedoara sunt multiple si imediate. Pe de o parte,

beneficiile financiare si mediatice, obtinute de catre castel, implica realizarea statutului de autofinantare al muzeului,

precum si resurse suplimentare care pot fi dirijate catre lucrarile de restaurare. Beneficiaza, de asemenea, agentii

economici din municipiu care pot oferi servicii de calitate pentru solicitarile de cazare si masa.

Productia cinematografica reprezinta, pana in prezent, singura modalitate prin care in castel se reediteaza

pentru scurta durata atmosfera specifica pe care a avut-o odinioara, sau prin care vizitatorul contemporan traieste

momente speciale intr-o ambianta de curte medievala.

5.2.3. Alte obiective turistice.

In municipiul Hunedoara, pe langa vestitul castel al Huniazilor sau maretele biserici ce binecuvanteaza locul de

sute de ani, mai pot fi admirate si lucrari de arta plastica cu caracter comemorativ precum statuile.

Intre acestea se remarca, in primul rand, monumentul lui Iancu deHunedoara cel care i-a adus Hunedoarei

gloria in lumea crestina. Acesta are doua statui: un bust, situat in fata Primariei municipiului (foto nr.22) si o statuie

plasata in urma cu aproximativ zece ani in sensul giratoriu, chiar in fata Hotelului Rusca (foto nr.23).

Ioan (Iancu) de Hunedoara este considerat unul dintre cei mai importanti lideri militari si politici ai secolului al

XV-lea, din Europa. Printr-o enciclica papala, in fiecare zi la ora 12, se trag clopotele bisericilor catolice din toata

lumea in memoria lui Iancu de Hunedoara, chemand crediciosii la recitarea rugaciunii Angelus.

La Vatican, momentul rugaciunii Angelus este public duminica si in sarbatori, cand pelerinii se strang inPiata San Pietro pentru a recita rugaciunea impreuna cu Sfantul Parinte.


38/56

Foto nr.22Iancu de Hunedoara. Foto nr.23Iancu de Hunedoara (Centru)

Un alt personaj important al istoriei Hunedoarei si a neamului romanesc este Avram Iancu (foto nr.24), al carei

monument este asezat si el langa intrarea principala a Primariei municipiului Hunedoara, inca din anii 90. Avram

Iancu a fost unul dintre conducatorii Revolutiei din 1848 din Transilvania. De altfel, el a fost unul dintre initiatorii si

organizatorii adunarilor de la Blaj, din aprilie, mai si septembrie 1848, dar si conducatorul ostirii inarmate de tarani si

mineri din Muntii Apuseni.

Foto nr.24Statuia lui Avram Iancu.

Regretatii sportivi Maria Cioncan si Michael Klein, cetateni de onoare ai Hunedoarei, au fiecare cate o statuie in

oras.


39/56

Cea a Mariei Cioncan (foto nr.25) este situata la intersectia strazilor George Enescu cu Ion Creanga, in

imediata apropiere a parcului Corvinul. Bustul atletei a fost realizat de sculptorul craiovean Gherghita Rodion si este

din fibra de sticla imbinata cu rasini speciale, care imita foarte bine lucrarile din bronz. Piedestalul este incadrat de

doua statuete care reprezinta doi lei. Maria Cioncan (1977 2007) a fost o atleta romanca, laureata a medaliei de

bronz la proba de 1500 metri de la Jocurile Olimpice de vara 2004 de la Atena.

Foto nr.25Maria Cioncan (1977-2007)

Celalalt bust, al lui Michel Klein (foto nr.26), este asezat in fata stadionului care ii poarta numele. Fost jucator

la Corvinul, Michael Klein(1959 - 1993) a evoluat la Dinamo Bucuresti si apoi la echipa germana Bayer Uerdingen. A

evoluat de 322 ori in Campionatul Romaniei si a inscris 36 de goluri, a fost selectionat de 90 de ori la echipa natinala

a Romaniei si a dat cinci goluri, ajucat 13 meciuri in cupele europene si a inscris de doua ori.

Peste drum de Primaria municipiului Hunedoara se afla inca o statuie, un monument ce il reprezinta pe

Constantin Bursan (1890 - 1962). Denumele acestuia se leaga mai multe edificii din zona Hunedoarei, biserici din

cateva sate, printre care si Catedrala Ortodoxa cu hramul Sfintilor Apostoli Constantin si Elena din Hunedoara, scoli si

camine culturale. Nascut la 1880, Constantin Bursan (foto nr.27) a intrat in politica dupa Marea Unire de la 1918. S-a

afirmat ca deputat al Partidului Liberal, dar si ca om de afaceri. Mai multi oameni importanti ai zonei ii datoreaza

extrem de mult, fiind cel care oferea brse tinerilor destepti, dar cu situatie materiala precara, printre acestia

numarandu-se si marele filosof Victor Isac.


40/56

Foto nr.26Michael Klein Foto nr. 27Constantin Bursan

Ramanand in cadrul obiectivelor turistice de importanta din municipiul Hunedoara, pe langa Muzeul Castelul

Corvinestilor, care este de altfel si emblema orasului, Muzeul Fierului isi face si el loc printre monumente.

Muzeul este situat in perimetrul S.C. Siderurgica S.A. pe malul stang al Cernei, intr-un spatiu modern si

amplasat langa calea de acces auto prevazuta cu o parcare corespunzatoare.

Muzeul Fierului a fost infiintat in anul 1974 cu ocazia sarbatoririi a 90 de ani de la punerea in functiune a

primului furnal modern in Hunedoara. Initial, desi inventarul sau cuprinde un revelator travaliu prin timp, de la origini

si pana azi, al evolutiei tehnicii si tehnologiei de producere si prelucrare a fierului, muzeul nu a fost introdus propriu-

zis intr-un program de interes turistic. Abea in 1989, administratia S.C. Siderurgica S.A. a decis initierea demersurilor

necesare si Muzeul Fierului a fost reamenajat pentru inscrierea in Circuitul Muzeistic National. Muzeul Fierului putea

completa orice traseu turistic in municipiul Hunedoara cu infosrmatiile interesante referitoare la modul de evolutie

tehnologic a societatii umane pe aceste meleaguri.

Muzeul Fierului cumuleaza informatii referitoare la evolutia tehnicilor si tehnologiilor de producere si prelucrare

a fierului din hallstatt si pana in prezent. El se inscrie justificat in definitia unui muzeu, punand accent atat pe traditia

prelucrarii fierului cat sipe latura educativa, satisfacand setea de cunoastere a vizitatorului. Insa, la ora actuala

Muzeul Fierulul nu mai functioneaza.

In cadrul obiectivelor turistice ale municipiului Hunedoara pot fi incadrate, de asemenea, si cladirile vechi,

cladiri ce au reprezentat si poate mai sunt inca importante institutii. Printre ele se numara liceele.

Colegiul National Iancu de Hunedoara este cel mai vechi dintre toate institutiile de invatamant din municipiul

Hunedoara, fiind infiintat in anul 1953. El a fost Scoala Medie Mixta, curs de zi, cu cate doua clase pentru fiecare an

de studiu. La baza infiintarii acestui edificiu de invatamant au stat interesele economice si sociale ale paturilor sociale

existente la acea vreme. Puternica industrializare a municipiului necesita pregatirea teoretica si practica a tineretului,

pentru acoperirea cu forta de munca, calificata a pietei.


41/56

Din anul 1959, cursurile se desfasoara in actuala cladire. Din 1962, scoala se numeste Liceul numarul 1, iar

in anul 1977 se schimba din nou titulatura liceului, numindu-se Liceul Teoretic Matematica Fizica Hundeoara cu

doua profiluri: uman si real. Din anul 1995, unitatea functioneaza ca liceu teoretic, numindu- se Liceul Teoretic Iancu

de Hunedoara. Datorita experientei acumulate de-a lungul timpului liceul devine centru metodologic al zone

Potentialul Turistic Antropic in Municipiul Hunedoara

Documents

Transcript of Potentialul Turistic Antropic in Municipiul Hunedoara