Schwartzenberg - Statul spectacol (Eroul)

8/7/2019 Schwartzenberg - Statul spectacol (Eroul)

1/20

In 1 977, cflnd i-a aparut cartea de fata, ROGER GERARDj iCHWARTZENBERG avea 33 de ani si era deja on nume cunos-cut Tn publictsfica si Tn lumea universitara franceza. Editorialist fa,,1/Express" si ,,Le Monde", pro fe so r de s t i tn te politics laUniversitatea Paris II, el a publicat pana la acea data eseurisocio-poli tice si manuals, precum Campania prezidentiala din1965 (P.U.F., 1967), Razboiul de succesiune. Alegeri'le prezi-dentialodin 1969 (P.U.F., 1969), Socio/og/epo/?r/ca(1974).Cartea STATUL SPECTACOL Eseu asupra si TmpotrivaStar-sistemulUi ?n polltica tntreprinde o analiza lucida amecansimelor puterii politico Tn democratiile occidentale, influ-Rntate decisiv Tn ultimele decenii de mass-media. Ea se constituteTntr-un avertisment adresat societatii civile si oricarui cetatean derand cu privire la ffjocul secund" al puterii, atat de diferit deaparentele care hotarasc de cele mai multe ori optiunile elec-toratului.

Semnificatia unui asemenea demers pentru Tnt@ legerea actiu-nii close! politico din Romania de azi este cu atat mai relevantasi ma i actuala cu ca t aceasla clasa, desi Tn formare, pare a-si fiapropriat stratagemele spectacolului politic Tnainte de a-si fidefinit coerent programele.EDITURA

PARTEA JNTAI:PERSONAJELE

AJt Sda t a , potitica tnsemna idei. AstSzi, politics tnseamnS per-soane. Sau mai degrabS personaje. Pentru c3 fiecare conducStoi separe cS-si alege o functie i !?i ia un rol. Ca la spectacol'.Ca atare, Statul insusi se transforms In realizator de spectacril,in ..producStor" de spectacol. Deci, politica devine regie. Fierareconducator tsi etaleazS calitstile ^i pozeazi !n vedeta. Astfel S Rproduce personalizarea puterii. Termenul este fldel etimologieisale, persoani venind din latinescul persona care mseamnS mascSde teatru.PUTEREA PERSONAL1ZATA

Cu cStva timp In unnS , puterea era o not iunc abstracts. Unconcept rece i impersonal pentru juristii austeri care nu voiau s fcunoascS decSt constitutiile 51 codurile de legi. In acele t i m pu i


2/20

IJII

J

Un bSrbat - sauo femeie - personified puterea pentru ca el (sauea) personifies grupul in care se exercita aceasta putere. El seidentifica cu acest grup care se recunoaste fn el. Se impune , prinprestigiu, prin ascendent, prin popularitate - caexpresie autenticaa natiunii,a poporului si a partidului - casimbol.Acest conducator simbolizeazft puterea: o reprezintd mtr-o formavizibila; el m c a m e a zA puterea: o fntrupeazS Jntr-un corp, ti Jmpru-muta abstractiei o forma umana, materials si sensibiia.Astfe l de cuvinte - a simboliza, a reprezenta, a tntruchipa -apar t in si vocabularului spectacolului.Sarah Bernhardt se identificacu Aiglon. De Gaulle reprezintS Franja. Ce declara el la 6 iunie1958, la Oran? , ,Franta este aici... Ea este aici in persoana mea, pecare ea a mandatat-o pentru a o conduce"1.Din aceasta personalizare a puterii trebuie sa distingem putereapersonaia, chiar dacfl cele douS concepte coexista adesea.Puterea personaia desemneaza o realitate inst i tu t ionaia: o sin-gura persoana concentreaza sa u controleaza toate puteri le. Eastapineste toate elementele apa ra tu lu i deStat - ceea ceBertrand de

Jouvenel numea ,,sala masinilor". Aceasta este confuzia puterilordi n d r e p l u l constitutional clasic. Este tirania anticS, monarhia abso-lu ia sa u dic ta tu ra contemporana.Personalizarea puteri i este de alta natura. Ea nu se raporteaza ladomeniul ins ti tutional, ci la psihologia colectiva. U n persona] sim-bolizeaza nat iunea , s t a tu l sa u partidul. El reprezinlS puterea g r u p u -lu i care se incarneaza in el. Astfe l se afi rma , ,puterea ca figura",puierea dotata cu un chip - si uneori cu o masca - puterea mfatisatSde un detinator reperat si v3zut de toatS lumea.Personalizarea poate exista tara pulere personaia (Churchi l l ,Roosevelt). Dimpotriva, poate exista putere personaia fara perso-nal izare (cazul domnu lu i Boumediene l a mcepu tu l carierei).Insa, cele doua fenomene coexista frecvent (Stalin, Mao), unu lp t o d u c a n d u - i p e ceiaialt. Adesea, ,,seful istoric" ajunge sa comro-leze toate puterile (cazul domnului Bourgu iba) . De cele mai mul teori, eel care monopolizeazS aparatul de Stat (dupao lovitura d e Stal,de exeinplu) sfarseste pr in a reprezenta grupul fn ochii nat iunii(cazul d o m n u l u iBoumediene).1Citat din Emmanuel Bert, Principal et libertt, Paris, 1962.

8

Cu toate acestea, puterea ca figura este uneori puterea in per-soana, in sensul negativ al termenului. CSnd conducatorul supremnu rfiprezinta nimicaltceva decat figurantul suprem adus in scenS sit ransformat in vedeta de adevaratele puteri (grupu r i economice sifinanciare, birocrati etc.) cu scopul de a distrage atentia. N u repre-zinta decSt dublu ra pusa In fata reflectoarelor, asupra careia seconcentreaza lumini le si privirile publicului. fn t imp ce putereareaia se exercita Jn alta parte, In umbra, departe de imaginea ecla-tantS, proiectata de puterea oficiaia.

\ IMAGINEA PUTERII |O m u l politic incearcS din ce !n ce mai mult sa-s,i i m p u n a o/ imagine proprie care sa capteze ^i sa fixeze atentia publicui- i .Aceasta imagine este o reproducere, mai mult sau mai p u t i n fideia,a sa. Este ansamblu l de tr3saturi alese pentru a f i prezentat in fata\ opiniei publice. Este o selectie, o recompunere.Aceasta macheta la scara redusa inseamna deci o reprezentare

figurativa a reali ta t i i si in acelasi timp o reconstructie a ei. Aceasiareconsiructie amintes te de munca artistului. Dar, de aceasta daiSa r t i s tu l lucreaza asupra lu i insusi - ca in cazul aulobiografiei sauautop onretului . Sculp torul is isculpteaza prop ria statuie, isi modeleazSpropria argiia. Este In acelasi timp artist si model, creator si creatie.Aceasta muncS asup ra lu i Jnsusi, aceasta producers de arta por-nind de la el insusi scoate in evidenta o admira t i e excesiva, l ipsi ta deorice modestie. Un narcisismcare 51 facea p e Mussolini sa-si fixezeurmatoru l obiectiv: ,,S3 faci di n propria viatS capodopera ta"1. Esteceea ce se cheama arta happening -ului , constnd in propriap u n e rein scena. Autogloli f icarea este o arta veche de cand lumea. CSndCezar scrie De Bella Gallico, face altceva decat s3 pozeze in fataconcetatenilor sai? Nu se prezinta in chip de vedeta? PSrasesieexpunerea faptelor pentruase ocupa ma i indeaproape deportretul sau" .Ce altceva face Napoleon cSnd dicteazS , ,Memoriul de Smnte-He-1927,dovada de abnegate peprezint en s ingur . '1^ Speclaco! baMt pe impRtviza^ i i sponlane.3 Vezi A. Rambaud, L'Art de la deformation historiqut: dans les CoinmentairesCtsar, Annales de 1'Univetsile de Lyon, 1953.


3/20

lene", dec^t sS-si i m p u n a pentru generatiile viitoare/vopria viziuneasup ra per sona jului sau? ParSseste recompunerea realitatii ici sicolo p en t r u a acredita mai bine interpretarea sa.De ce at4tea griji, de ce atStea efor turi , pe ntru a fSuri ieri, ca siastazi, o astfel de imagine? Interesul este d e douS ori mai mare. M aiin tai , imaginea te face cunoscut sa u recunoscut. Ea creeazS sa uconsolideaza notorietatea, servindu-se de simboluri vizibile si tangi -bile. Imaginea, indeajuns de creionata si de i n d i v i d u a l i s t s , capteazain teresul publicului . Profilul, suficient de lucrat, retine atentia .Apoi, imaginea este schita - si subs t i tu tul - unui program. Una tare profit , astazi , anunta o ata re actiune mSine. Imaginea dinamicSa lu i Kennedy garanteaza programul , ,Noi Frontiere". In acelas,im o d , imaginea modernista a lui Giscard d'Estaing tncerca, tn 1974,sa simbolizezeun conducator domic sa ,,aduc3 schimbarea" '.Deci,imaginea serveste drept indiciu. Ea arata caracteristicile - realesaup resupuse performantele in util izarea unor asemenea , ,produse"sa u ,,m3rci" politice. A vorbi despre , , imaginc de seama" nu consti-iuie, pr in urmare , un exces.Imaginea conduca torului devine echiva lentul marcii de fabrics side comert care ajuta la depar tajarea produselor unui fabr icant sa ua marfuri lor u n u i vSnzator. Acest semn distinctiv simbolizeazS ori-ginal i ta tea si valoarea produsului: ,,Persil albeste eel ma i bine ru -fele", , ,Dupont guverneaza eel mai corect". Cu aceste lozincicandida tu l devine un p r o d us d e marca, usor identificabil si binecalibrat . Cel p u t i n asa se crede.O d a i a imaginea astfel creionata si difuza ta , ea t r ebuie men-t i n u t a . Ccl p u t i n p e n t r u o perioada destul de lungS. Evi tSnd oriccr u p t u r a b ru t a ia , orice schimbare prea brusca a tonului , a s t i lu lu i , aa lu r i i , a f i s A n d imaginea constants a unei personali tat i solide. Pescurt , respectand ,,regula de aur a coerentei imagini i" 2.

Pentr u ca nu a t i n u t cont de aceasta reguia, domnul Chaban-Del-mas si-a compromis sansele in 1974. Din 1969 pSna In 1974, el si-acreat o imagine dinamica, a unui om p l i n de elan si de buna dispo-zitie, sari lor si suri i /ator care sS cultive spor lu l si pr ietenia . Pe scurt,imaginea unui frate. D u p a moartea lui Pompidou,Chaban-Dclmas'D u p a anlifra7.a care serveste d r e p t l i t i t l car\ii l u i Miehel Poniatowski, Ciinduirc techangement, Paris, F ay a r d . 1975~ Vezi Jean Cazeneuve, L'lloinine l^tespcctatcur, Paris , Denoel-Goiuhier, 1974, p184-194.

10

a Incercat s3-i ia rolul. Afisele sale II arStau sever, preocupat. S aapucat s3 vorbeasca rar si apasat. Si-a impus sa nu mai surSdSGravitatea - in sensul ei primar, de Ineetineaia, - a devenit reguiasa . Prin urmare, imaginea parintelui.Aceasta suprapunere a doua imagini diferite tn aceeast perioada;,chiar si Inaceeasi campanie, a contribuit la esecul s3u. Deconcertat,publicul nu mai reciinostea vechiul ,,produs" Chaban si nn er aconvins de noua sa imagine. Cum sp un specialist!!fn publicitate,estpma i usor s3 creezi o imagine de marc3 decfit sa b schimbi. Ce s-arintSmpla daca Jaguar ar dori s3preia imaginea luiPeugeot?Prin urmare, este important sa-si mentina imaginea pe rare si-acompus-o. Rezul ta tul : numero^i cotiducatori sunt prizonierii -propriei lor imagini. Nu o pot schimba.Sunt constrSns,! s3 p3stre?,e rolulpe care ei insisi si 1-au distribuit.Din cauza c3nu si-a modificat profilul de erou di s t an t si rece, deGaul le a trebuit sa Indure balotajul din 1965 si esecul din 1969 P


4/20

re necesar ,,sa se prefacS si sS se transforme", compunSnd un altpersona]. Ca si Ferdinand Catolicul, rSzboinicul fSra cuvSnt careafi-jeaza o imagine caritabilS si religioasS.^_i , ,Lumea vede b ine ceea ce es^ti pe dinafara si pu t in i va d ceea cees.ti p e i l inauntru; ia r cei putini nu indrSznesc sa contrazicS opiniaiiiultimii, care are de partea ei maretia Statului care-i sustine...Pentru ca poporul nu judeca dcciii ceea cevede..." '.Dup S MachiavelH, narta de a minti" a progresat din punc t devtdere tehnic cu estiva profesionis.ti in publici ta te, In mass-media s,iin managements campaniilor electorate, fn Du Mensonge en pol i t i-ifat, Hannah Arendt denunta aceste practici: ..Politica e facuta, p ede o par te, pr in fabricates unei a n u m e ,,imagini", si, pe dealts par te ,pri i i ar ta de a face ca aceasta imagine sa fie credibila"2.tlespre ce este vorba? Despre manipularea opiniei publ ice pen-tru a o face sa eumpere o anuni i i a marca, politics de aceastS data.Despre ,,vanzarea" unei imagini pe o piata electoraia, cu riscul de aabuza si a tnsela, depSsind sau trucand realitatea.Adev arul nu mai conteazS, El devine un concept demodat pentrupiofesionistii care confunda imaginea cu imaginatia. Cu aj utorul lorarta politica Is.i dezvdlta, din ce In ce mai mult, partea de compozitte

s,i de machiaj. Ca si arta dramatica.STAR-SISTEMUL IN POLITICA

/ O m ul politic ar avea sansa sa fie el tnsusi, autemic. Dar, p refersI si.se deghizeze, adicS sa simuleze sau sa disimuleze, fabricflnd unI personaj care capteaza atenfia sj frapeazS imaginatia, interpretSnd

M ^ n rol ceeste cSteodata unul de compozitie.Deasemenea, din vocabularul spectacolului, politica imprumutStermeni ca nvedete politice". Mereu aflate In ,,spectacol", ocupand..scena politica" s.i captivSnd ,,publicul" cu ,,jocul" lor.Ambitia oricui este sa devinS personajul central, sa detina rolulprincipa l. Pentru ca politica a Imprumuta t de la lumea spectacoluluipractica stur-sistemuKii, atSt de vehiculat hi anii '20 -'50, si carerena^ te astS/.i cu ajutorul unui Robert Redford, Dustin Hoffman sa uBurbra Streisand.De acum, reflectoarele puter i i sunt concentrate si'Nicook) Machiavelli, LcPrince, rcedilat laParis, Seghers, 1972, p. 144-145.1Hannah Arendt, flu Mensonge a la violence, Paris, Calmann-Livj), 1972, p. 15.

12

ele asup ra catorva supers,taruri. N im eni nu mai angajea/.a un hugcimare !nlr-un film - sau intr-un par t id - daca pe afis nu se gasesc un asa u mai mul te vedele cunoscute.Cunoastem efectul star-sislemului In cinema. Altada ta , filmul er ace i care Isi punea amprenta asupra interpretuiui. fn zilele noasire,starul reduce intregul spectacol la un s implu supor t sa u stat iv pentruperformanta. Nu mai judecam un actor dupa ta l entul sa u in inter-pretarea unui film. JudecSm filmul dup a posibili ta i i le acestuia de aservi actorul.In acest fel, vedeta unu i film conteazS infinit ma i mul l ilecaiscenariul sau regia. In acelaî mod vedeta unui partid oculteaxaprogramul s,i mijloacele. Ea nu serve^te acest program, f 1 reduce laun s implu supor t , o simplS , ,platforma" pe ntru promovarea sa.Cu acelasi egocentristn furios, cu aceleasi capricii cu !j i ale staru-rilor de cinema p enl ru care nimic nu conteazS decSt ele insele. CatvaloreazS masinistii sa u figurantii pentru o vedeiS a ecranului? Ca tvaloreazS mili lai i t i i sau aderentli p en t r u un slar poli t ic t ransfer m atin mil viu? A sa este politica la singular , p ol itica eu lu i sa u egopoi i t ica . As,a este viata poli t ics redusa la un solo cental dc un singur

instrumentist .AstSzi, spectacolul politic se focalizeazS in j u r u l unei superve-dete. SingurS pe scenS, ea monopolizeazS a tcn l i a pub l icu lu i p e osingura part i turS. In maniera in care un ,,idol" al music-hal l -uluialege formula on e -man s how î sup r ima astfel t o a t e celclalte i v u -mere. Pen tru a centra intregul spectacol asupra peisoanci sale.Sta ru l inseamnS tot ul . Restul nu repre/.inlS nimic. Nimic, aiiicaf igurant i impinsi tn spatele scenei, spectator! imp ins i in umbra sSliisail a cabinet de votare. Asa se realizeazS supershmv-ul pol i t ic ,superproductia care se deruleazS p e ecranul pu ter i i . Cu o singurSpersoanS vizatS.|-Âceasta politica a slar-sistemului prives,te in pr inc i pa l d r e a p t a .Este chiar una din tre l iniile care o separS de s t anga . Astfel , el ecorespund unor valori si unei laclici diferile.Prin t re valorile dreptei desaipcrim adeseu respcctul el itelor ,cultu l sefului - chiar ,,cultul eului" - individual ismul impins cStei>- - > . \Cu siguran(i), aceasta devierc exisld, doasemenea-cu u uarecarc ostcntaîe!-ceculmineaza chiar in , ,cu l tu l penioiialita\ii" la uncle rcgimun aâ'/iw: ,,socialistc", c t . ,infra , pag. 40. Insa pot li claiiificate, in mod real, de stanga acesle sistenie care nurespecta plural ismul denuMTal ic? 13


5/20

data pans la egocentrism s i gustul succesului personal. Citeodatachiar, acest eli t ism se coloreazS si cu o anum e arogantS, chiar cu una n u m e dispret pen t ru mase. DimpotrivS, slanga crede funda men t a lIn egali ta tea oamenilor si in efortul colectiv.M ai mul t , l a d reap ta , politica star-sistemului corespunde uneitactici deliberate. De fap t , dreapta ii limiteazS ambitiile la a conser-va , a adminis tra societatea asa cum este. AdicS a consimti n u m a i laciiteva reforme minore, de detal iu. Conservatorii nu strSlucesc ni -ciodata prin precizie doctrinarS sa u inventivitate ideologies.AdevSra tu l p rogram a l dreptei este: , ,Eu voi mentine ". Da r, cumacest manifest nu este nici prea exaltant, nici prea accesibil, d re a p t aprefers sS aducS schimbarea. Prefers sg deplaseze dezbaterea p u-blicgjieja p rograme Sr persoane, punSnd accentul pe stilul sipersonali ta tea cand idati lor, pentru a vorbi cSt mai p u t i n p e fo ndu lproblemelor.Tucru care s- a p u t u t observa foarte bine in campan ia p rez i -dentiala din 1974. Jn acest mare spectacol de revistS, , ,majori taiea"a mizat totu l pe imaginea personals a cand ida t i lo r . D impo tr ivS,Francois Mit te r rand a fos t mSndria stSngii. A dus o campanie dc omare calitate, de o mare demnita te, bazatS p e orientSrile sale. Aadus mereu in p r im-p lan cont inu tu l p rogramat ic al candidaturi isale. A refuzat sa-si imite adversarii, care se p rezen tau cu un discursul trapersonal izat .

ROLURILEPentru conducStori i care p un persoana inairitea p rogramulu iiSrna'ne de re/olvat problema casling-ului, a distribute! de roluri .RSmSne sa-si aleaga imaginea convenabiia.Bineinteles , aceste vedete politice isi proiecteazS o imagine demareS, imag ine compusa In proportii apreciabile d in diferitetrasaturi s i influente de la diverse mitur i . Dar, ele se sp ecializeazS

* Vezi Syfvie Colhard, La Campa&ut prtsidentiellf df Francois Mitte rrand en 1974,p. 188-!89.~Trebuie, de aseraenea, octal acest sondaj SOFRES, têali?at la 14 mai1974: printre alegatorii dc ssanga, 66% apreciau programu l 5" 24% n u m a ip^rsonaHtatea candidalului; dinipotriva, printre ategatorii de dreapta 53% apreciauprofi lul candidatul t j i î 28% erau intcresa(i n u m a i de p r o g r amul sa u (7-e Figaro di n16 mai 1974).14

repede In cSteva mari roluri ale repertoriului politic. Rapid ele isgSsesc etichete si se cantoneaza tn cSteva mari roluri stereotipe, I i >cSteva personaje tipice pSnS la caricaturizare.lata eroul: dis tant , rece, omul de exceptie, mSntuitor, sef provi-dential si adesea idol. Pe scurt, echivalentul monstrului sacru saudeus exmachina din teatru.Este apoi omul obisnuit, the c o m m o n m a n , domnul ToatS-Lu-mea. Extras dintr-o politics de mSna a doua. Decl, rolul secundarpromovat 5n p r im-p lan .Este apoi liderul sarmant, care incearca* mai degrabS sS seducSdecfit sS convinga. Pe scurt, junele-prim.Este apoi parintele natiunii , figura tutelara a autoritatii.Omolo- 'gu l ta tSlui nobil din teatru.Si In cele din, urmS apa r starurile politice feminine. Unii lenumesc dive sa u primadone. Aljii le distribuie In functii ma i m odeste.A d a p t a t e oricSrui moment al conjuncturii si al psihologiei colecrlive, aceste diverse roluri se succed si titularii cunosc aproape orotatie la conducerea s ta tului si a guvernului.Pe perioade lungi, eroii obosesc. Cum S3 traiesti mereu In epo-pee? Vine atunci omul s implu , opusul acestuia, modest si linistii .Dar cum s & traiesti mereu In banalitate si plictiseaia? Vine atunt iliderul sa rmant , care seduce, uimeste, da r si tngrijoreazS p r in instabilitate. Se poate trai mereu In schimbare sau In surprizS? Vineatunci tatai. Pentru a da mcredere prin ponderate, prin experient?Ma i ales In perioade dificile.Acest ciclu nu este, binelnteles, mecanic. Dar, privind politicaultimilor 20-30 de ani, gasim cSteva exemple.in Statele Unite, ,,eroului" Roosevelt II urmeaza c o m m o n man-u\T ru m a n sau ,,omul obisnuit", Eisenhower, care II precede pe ,,lide-ru l â rmant" Kennedy, urmat de pSrinteleJohnson.In cea de-a V-a Republics; ,,eroului" deGaulle ii urmeaza ,,omulcomun" Pompidou, care-1 precede pe ,,liderul sarmant" Ciscaxdd'Rstaing, cSruia li va urma ,,parintele" Barre sa u poate In 1978 unal t pa r in te iesit din afara majori ta ti i actuate.,,Fiecare om este o exceptie", spunea Kierkegaard. Darfiecare om politic pa re cS a devenit un stereotip.

15


6/20

EROII

siu tfipoara&oria*Villiersdel'Isle-Adam(citat de Charles de Gaulle)

charismei. tn America Latina, Peron reca^tiga, Jn 1973, o puterepierdutS tncS din 1955, dar moare to 1974. In Cuba, Fidel Castro estein felul sau un alt Lider Maximo, tn Orientul A p r o p i a l , Nasserdomneste ca un Zalm si moare ca un faraon. fn Tunisia, BourguibarSmane ,,Luptatorul suprem". In fine, tn Africa Neagra, eroii tsiprezideaza propriul cult, asupra unei lumi netnsemnate. Cu pre-sedintii Senghor, Houphou6t-Boigny, Ahidjo, Kenyatta sau Nye-rere, mtr-o lume ma i mare generalul Mobutu, mares,alul Amin sit in pa ra t u l Bokassa 1.

Este un lucru cert ca marele rol la care viseaza mons,trii sacri ai/ politicii tl consti tu te omul ilustru, eroul.Acestsemizeu al mitologieiamice, tntre cer si p a m a n t , este omul de exceptie, destinat sa triumfesi sa ajunga apoi la apoteoza. Omul viteaz, plin de fervoare s,i deglorie. Idoluloferit cultului muritorilor. Este mantu i toru l , aproapeun mesia. Este conducatorul providential, genial, reprezentantulgeniului national.Este profetul rasei sale, mereu solemn, sublim,cuem&zS.

O tntreaga generatie de ,,eroi" indoielnici a marcat perioada deilinaintea razboiului si chiar a razboiului: tn frunte cu Mussolini,Hitler, Franco, Petain. De aici 5!disparitia gradata a eroilor pentruo perioada scurta de timp.Franco nu va disparea decSt tn 1975, dupa 40 de ani de putereahsoluta. Iar de Gaulle reapare incepand cu 1958, pentru o cu totulalia cauza si 11 ani de conducere eroica. Dupa demisia sa de laElysee, ti va face o vizita lui Caudillo ca sS-i spunS: ,,Dumneavoastrasunte; i generalulFranco. Eu am fost generalul de Gaulle".lit 84 de ani, maresalul Tito reprezinta lugoslavia. Singur. fnU.R.S.S., Stalin s-a stins tn 1953, iar tn 1956, la al XX-lea Congres

: . , angajeaza destalinizarea. Deja ,,cultul personalitafii" renascuse olima cu Brejnev. In Romania, Geausescu se impune ca s tapan abso-lui. fn China, Tchang Kaichek conduce o scurta perioada si moarein 1975.Dar, Mao domneste pflna tn 1976 - ca hnpara t al Celestuluiimperiu - iar Hua Kuo-feng ti succede la conducere. fn Coreea deNord maresalul Kim Ir-Sen continua cu rabdare sa-si consolidezegloiia. Pentru ca Lumea a Treia sa devina spatiul t r icontinental al

16

TEORIA DESPRE EROICa m peste tot, eroii domnesc s,i prospera, pentru a conflrmatezele ganditorilor politici care le acorda atentie chiar din antichi-tate. Xenofon face apologia sefului si elogiul eroilor, a celui carecere respect p r in ascendentul s3u, prin superioritate perceptibilS sipentru oamenii simpli . fn Polit ico, Aristotel recunoaste exceptiageniului pentru anumiti indivizi eminenti care se i m p u n tara obsta-

cole ca stapfini absoluti, ca ,,un zeu tntre oameni".fn Discursurile sale Machiavelli admite, de asemenea, omui deexceptie adus de tmprejurari excepjionale este ,,Legislatorul" - sauJFondatorul"-omul singur care stabileste saurestabileste un rcgim,< a Lycurgue sau'Solon, este ,,Dictatorul" Investit, cum se imamplala Roma, cu o magis tra tura legaia si temporara,cfind s t a iu i t rebuia,,s8 se apere tmpotriva evenimentelor extraordinare" * .Rousseau tl urmeaza tndeaproape peMachiavelli. Si el tolereazS,,omul exceptional" in doufi cazuri exceptionale: ,,Ixgislatorul,"penlru a fonda statul si a face legile, ,,Dictalorul", pentru a- i asigurasupravietuirea" 2.Aceste douS ipoteze tnca mai corespund conducerii eroice deas ta / i . ,,Fondalorul" este atSt de prezent in Lumea a Treia decolo-nizata pentru a stabili un stat no u dupa cucerirea independentei., ,Salvatorul" se afia la conducere tn unele tari, chiar dezvoltale,confruntate cu o criza grava.1 !n Caielele sale, Montesquieu da aceasta definite: ,,Dictator-remediu extrem(x^ntru si tua( i i disperale.Esteo divinitatecarevine d in cer pentru a descurca lucruri letnrflcite".2 Jean-Jacques Rousseau, Du contrat socia l , caitea IV, cap. VI, reedi ta ta ta Paris,Seghers, 1971, p. 226-229.

17


7/20

0

Vin apoi ,,eroii" lui Carlyle1. Prezicatori, profeti, sefi de inspi-ratie divina, care sunt ghizi infailibili. Nu-si trag puterea de laoameni, ci din Istorie, Destin, de la Dumnezeu. Acest conducatorprovidential se inconjoara de mister pentru a afirma caracterulsuprana tura l a l vocatiei sale, Estet siartist al politicii, elguverneazScu ajutorul semnelor divine, mobilizSnd ma t degraba simturilecelorguvernati, decSt judecata lor.

Cu s igurama ,,eroul"lui Carlyle este activ, dar reprezinta o fortslinistita. Nu are acea violentS brutala si salbatica ce-1 anima pe, ,supraomul" lui N ietzsche, care-i va influenta atat de mult p e d'An-nunzio, pe Mussolini sau pe Hitler.Cel mai bun analist al conducerii eroice este Max Weber, caredistinge trei tipuri de autoritate 1 de legitimitate. Autoritatea tra-ditionaia se fondeazS pe uzanta si obicei. Ca aceea a senioruluifeudal sau a monarhului ereditar. Autoritatea legal-rationala, ba-za ta pe inst i tu t i i , p e un statut, este aceea a guvernantului tn t r -un slatmodern. Nu ne supunem persoanei, ci functiei cu care Constitutia1-a Investit. Si, in fine, autoritatea charismatic^ a profetului , a erou-lui, a sefului de razboi, a demagogului./* Charismatic vine di n grecescul charisma, care Jnseamna gratie./ In teologie, charisma defineste un bar particular conferit degratia/ divina. Max Weber introduce acest termen In politics pentru a defini/ ,,calitatea extraordinara a unui personaj care e, ca sa spunem asa,dotat cu o forta si airacteristici supranaturale sa u supraomenestior iM eel putin iesite din comun, inaccesibile muritorilor sau, chiar rnai

\ mult , considerat ca un trimis al Domnului sau ca exemplu, si in\ consecinta admis ca sef"./" Unii conducatori ies din obisnuit, se evidentiaza de restul prin/ ascendent, pr in strSlucire. Ei forteaza admit a l ia si adeziunea pr in/ acest talent personal, prin harul gratiei care valoreaza ca t toateV ^ t radi t i i le sa u ins ti tuti i le la un loc.Din 1932, de la Le Fi l d e I 'epee, de Gaulle aduce un omagiu, ,personalitStilor p uternice" si haru lu i lor: ,,Ceea ce Alexandru eelM a re nuinea s p e r a n t a sa, Cezar, norocul s a u , Napoleon,steaua sa... Semen ii lor resimt tn prezema acestora impresia uneiforte naturale care trebuie sS comande evenimentele." in fata lor_

. Pentru eg ,,uniiâmeni raspandesc, chiar denastere, un va l de auloritate"1?N u s-ar putea defini mai bine autoritatea charismatica sa u cecace Stanley Hoffmann denumes te ,,autoritatea eroicS" pentru a oopune ,,autoritStii de rutina", aceea a ,,conducStorului obisnuit'".

'Thomas Carlyle,L?s Hiros a k culu de s htrm, 184ft18

EROII SI M U N C A LORAcesta este eroul cu func(iile simunca sa, ca Hercule. C3ci, acestmonstru sacru indeplineste o tr ipia funct,ie: este creator despecta-_ c o l , da ta to r de sperante si de certitudini.*-" Mai mul t decat orice alt conducStor personalizat, eroul este unshowman, un om de spectacol. Pentru el leadership si showmanshipse confunda. Pentru el ..scena politica" este Intr-adevSr o scena,pentru a stabi l i o intalnire fata in fats, teatraia, cu publicul, rupa m*cu monotonia autoritstii de rutina. El este omul-orchestra, o m u lmiracol, omul-sarbatoare, mereu aflat Jn reprezenta|ie.

^ - Acest om de spectacol este 51 un datator de visuri. Ca si cumputerea ar trebuisS asigure o functie oniricS. ,,FSrS viziuni, poporulpiere", ne asigurS Biblia. Si Chateaubriand sfStuieste sS ,,conducemfrancezii prin iluzii". Atunci ghidul se ridicS deasupra prozaiculuicotidian pentru a schita o perspectiva nobila, cu partea sa de mil side vis, de minunS tie s i de irationalitate. Astfe l eroul devine profet ,daca nu chiar vizionar.In t r -un sistem p u t i n dezvoltat, aceastS funcîe profeticS si poe-ticS e decisiva. Dar, ea isi pSstreazS importanta sa si in societStileindustr iale avansate. In acest univers de statistic!, In aceasta lumemecanica si materialists condusa de tehnicieni, poporul viseazS lano i guru pentru a ISrgi orizontul, pentru a schita un viitor colectivma i p u t i n monoton, mai pu t in abstract, mai uman.In afarS de splendoare si vis, eroii rSspfindesc certitudine. StS-pan i pe deznSdejde, ei ajutS la depSsirea angoasei, a incerli tudiniidin perioadele de schimbare, dificile. In spatele ghidului, poporul se

1Charles de Gaulle, Le Fil de I'fpee, Paris, p. 24si 77. - Sa ne araintim ra sp unsu lda t de Napoleon urarilor - sau mai degraba criticilor - Corpului legislativ, la 1ianuarie 1814: ,,Vorbi(i despre Iron. Dar ce este tronul? Cfiteva bucafli de lemnacoperite cu catifea. TotuI depinde de eel ce e asezat pe el. Tronuleste un om, si acestora sunt eu, cu voinâ mea, cu caracterul si renumele meu."2StanleyHoffmann, Essaissur la France, Paris, Seuil, 1974, cap. IV, p. 91-159.' 19


8/20

simte In s iguranta , pentru c3 eroii nu se pot insela. Ei vad mereuJeparte, clar si just.' Fascismul se bazeaza p e acest cult ai conducatorului si pe dogmainfailibili tatii sale. In spatele Ducelui , poporul italian nu puteaeuooaste eroarea sau esecul. Articolul 8 din Decalogul militiilorfasciste afi rma: ..Mussolini ar e tntotdeauna dreptate." Nazismul, deasemenea, este un act de incredere tn persoana Filhrerului, idolatri-

iai ca s tapan absolut. ,,Nuamcon^ t i in ta , spune Goering, cons, t iintamea se numeste Adolf Hitler."Rai i iane tntrebarea: cumisiacredileazi eroii imaginea? tn reali-tate, ..marele om"mizeazS !n principal pe douS resorturi: distanja iorgoliul.Eroul debanalizeaza si remitizeaza puterea. El o transforma!nceva transcendental, fascinant, misterios. O activitate stranie sj sacrap e care o realizeaza in secret 31 de la distanta.Obsesia sa este iesirea din obisnuit, ceea ce-1 situeaza la polulo p us fata de common man-ul, a ta t de familiar si bortom, p e acelasipicior cu concetatenii sai. Eroul cultiva separarea si addnceste dis-lanta, este departat, m,1iulru, trufas, la dis tant^ de ceea ce estecomun si cotidian. Domnes,te deasupra celorlalti, deasupra poporu-iu i , din tnaltul Cerurilor sau In Olimp, superior s,i suveran, el isjcauta loc in legenda.Aceasta distanta mareste prcstigiul, compunSnd o imagine mi -(ica. Dar, ea are si un alt avantaj: se plaseaza la adapost de plSngeri:> i pericole. Departe de mase, p i a n a n d deasupra acestora, ricfacandu-si apari t ia decit pentru ceremonii, ritualuri, idolul scapacoiistimtei critice.Daca tarul ar fi st iu t , lucrurile nu s-ar ma i fi petrecut asa. Sun tconsilierii rai, functionarii rSi. Jarul e numai bunatate î justi tie. Nuslie ce se urzeste fn spatele sau... La randul sau, Stalin a protitat sicl de distantapolitica. Din nou nemultumirea pop ular?. 1-a ocolit peliderul de la Kremlin pentru a-1 viza p e maistrul-êf, seful de samiersa u de brigada, tacut responsabil pentru exploatarea dura.AceastH dis tanta mSndra, maiestuoasa, nu exclude d in timp inl imp apropierea condescendenta. CSteodata prinûl se apropie debunii si loialii sai supusi, se amesteca cu ei, fScSndu i sa simtaintregul pret al acestei condescenden(e. Se dSruies,te adulatiei lorapropiate. Ca $i regii,pretinsi facatori de minuni, care ating scrofu-

20

lele In ziua sacrS . Aiunci el se ,,scalda in multime" sau se invita ladineu la compatr iotii sai, tnnebuniti de recunostinta. Apoi revine intna l tu l Cerurilor sau la Elysee.

Cea mai buna teorie a distanfei se gaseste in Le Filde I'ipfe. DeGaulle celebreaza, tacS din 1932, cultul conducatorului, al , ,omuluide caracter". , ,Nimic nu se face fara oameni mari"2. , ,Armatelor casi popoarelor ce au in frunte bravi conducatori, restul le vine de la) sine" 3, ..pentru ca oamenii mi g . pn> 1ifjrj"sa d


9/20

pregatesc interventiile cu grija i fac din asta ,,o arta". Isi calculeazaapari t i i le ca Amilcar din S a lammbd . fsi mSsoara gesturile publice caCezar.Astfel, ,,este cunoscuta grija lu i Napoleon de a se arSta mereuIn tmprejurSri in care spiritele sa fie impresionate" '.Oracolul rSmSnea sibilin: ,,Sobrietatea discursului accentueazSrelieful atitudinii. Nimic nu tnal|S autoritatea mai mul t decSt tSce-rea... Astfel, instinctul oamenilor tl dezaprob:! pe sUpanul carerisipeste fraze. Imperator ia brevi tas,spuneau romanii"2.Deci, actiunea conducStorului trebuie s3 poarte mereu ,,marcagrandorii" si ,,caracterul elevat". ,,Trebuie S3 JinteascS sus, sS pri-veascS in perspectiva, sSjudece intr-un context mult mai larg, des-prinza'ndu-se astfel de tiparele impuse"3.Pentru acesti ..conducatorideoameni", rasplata este solitudinea.,,Conducatorul se lipseste de privilegiile prieteniei, familial itatii fichiar ale abandonului. El se dedica acestui sentiment de solitudinecare este, d u p a Faguet, ,,napasta oamenilor superior!"4.Primul prefedinte al celei de-a V-a Republic; franceze va u r m aaceste percepte, guvernSnd ,,puternic s,i solitar", ca Moise al luiVigny, distant, rece si trufaf, deasupra celor rtoua camere, deasuprapartidelor, deasupra lumii obisnuite.Aceasta atitudine putea sS convina, din 1958 pSn9 in 1962, Int impul crizei algeriene. Pe perioade mai lungi, ea uimefte si plic-tisefte, S-a observat foarte bine la alegerile prczidcmiale din 1965,cSnd de Gaulle a utilizatdoua procedee ,,eroice": misterul i tacereapentru a pas i ra distanta tntre el si ceilalti, to t i ceilalli, inclusivelectoratul.Primul tur de scrutin trebuia sa alba loc pe 5decembrie. Gene-ralul va fi sau nu candidat? Nimeni nu stia. PSnS fn noiembrie,tactica a fost cea a misterului ;i a suspansuluL Pentru a tulburaopinia publics si a-i captiva atenfia, de Gaulle a ama'nal pSna tnultimul moment anuntarea deciziei.SS ne amintim Le Fi t d e I ' tp tee: ,,Prestigiulnu poate exista fSramister... Trebuie deci ca manifestSrile lui sS sebazeze pe un anumitelement pe care ceilalti si nu-1 poata sesiza, care s-i intrige, sa-iemo^ioneze si sa-i (in3 cu rasuflarea taiata. Aceasta esteimportant:!Ibid, p. 79-80.2 Ibid, p.80-81.3 Ibid, p. 8-87.4 Ibid, p. 89.

22

pentru ca un sistem sa nu cedeze, un partid pSstreaza, in sine,secretul unei surprize cu care riscS sSintervinS m orice moment" 'La 27 octombrie, fara !jiicn(a Consiliului de Ministr i , m i n i s * . ) ' - 'informat ii lor a anunfat o alocufiune a generaluluid e Gaulle pentn yvoi"2.La 3 noiembrie, la iesirea din consiliu, la tntrebarea pusS doinnulu i Peyrefltte dacS au fost furnizate alte precizari, acesta rspunde: ,,La sfSrsitul reuniunii, generalul de Gaulle a repetat cS f < * - v i>adresa na\iuni i mSine si cS mini^trii fac parte din nat iune" *. Chiari primul-ministru Pompidou nu va fi avertizat decSt to dupa-aroia?,->de 4, de decizia sefului statului.Pe 4 noiembrie, toata Franca e numai ochi 51 urechi pentm ?urmari o alocutiune radiotelevizata, de opt minute. De Gaulle ;'wapel la ,,adeziunea sincera i masivS a cetatenilor" pentrua-1 retnvesti In funcjie. DacS nu, ,,Fran{a va trebui sa suporte - dar de dataacesta fSra nici un recurs posibil - o confuzie a s ta tului fi "


10/20

ri, de o jumState de orS fiecare, tntre general i Michel Droit.Decorul:doua fotoliipuse fata in fats , Intr-un coif de salon la Elysee,Imediat, francezii descopera un alt personaj, care descindede pepiedestalul sSu si rcnunta la orice solemnitate. Stil spontan si in tint.Cuvinte familiare|ibonome. Mic8ri din cap si clipiri din ochi. Si,in gura luideus ex mach ina din turul al doilea cateodala limbajul lu iSganarelle: ,,Putem sSri pe scaune caiezii,strigSndEuropa! Europa!Europa!..." * ,,Franta nu este stdnga! Fratila nu estedreapta!"2, ,,Nu\' & ma i obosiji cu aceste vorbe goale!"3.Un nou limbaj, un nou personaj: eroul s-a transformat !n omobi^nui t , conducStoruI s-a transformat tn prcscdinte-ccta ' tean.Fiinta deosebita a devenit unul dintre noi pentru a-si asigura reale-gerea.

Dar, odata scrutinul trecut, generalul se retntoarce fn Olimp.RcartoptS stilul vechi, jupiterian si solemn. Recreeaza, tntre el sitancezi, distanta cedata cu regret pentru un moment. Totul reintrain normal.f ntr-un anume fel, mai'68este o revolta tmpotriva acestei puterimandre si departate. Si de Gaulle recurge la acelasi procedeu: tonulblajin folosit in dezbaterile cu Michel Droit. Pentru a doua oara, subpres iunea francezilor, eroul schimba distanta cu proxjmitatea,raaretia contra familiaritajii . Din nou, marele om se transforma tnbonom.

/ Al doilea resort al puteftreroice este tnfumurarea. Plin deorgo-liu, eroul nu se indoieste o clipa de geniul sau, de puterea sa, fiindI gata sa cada tn narcisismi tn admirafia propriului personaj.L Modelul insusi al autoglorificSrii este Stalin, care da numele s3uunor orase si lasa sa se construiascS peste tot monumente tntrugloria sa. tn 1948, se pregSteste o Biagrafie prescurtatS. Hru^ciovoxjilica modul tn care a fost facuta aceasta, tn al sau Raport la eelde-al XX-lea Congres.

1Le M o n d e 16 decembrie 1965.

tnainte de publicare, s-au supus spre aprobare proiectele textuluilui Stalin. ,,E flatat siglorificat ca un zeu ;iconsiderat ca un inêleptinfailibil, eel mai mare set, eel mai mare strateg din toate timpurile".Cu toate acestea, Stalinmaiadauga;imai ajusteazS cupropria mana ;ialte elogii. Printre manuscrise, aceasta remarca scrisa cu mSna sa: ,,Cutoate ca isi asuma hincuile de partid î destat cu o abilitate desavaqitSsi se bucura de ajutorul fara rezerve al tntregului popor sovieiu,Stalin a ignorat orice vanitate, pretence sau glorificare personal ."Alfi conducatori ôciali^ti"au facut tn asa fel tncSt s3fie cSnta^cu propriile lor laude. leri, Mao lasa sS-i fie organizat cultul. Astazi,presedintele nord-coreean KimIr-Sen tnchiriaza periodic pagini tnpresa occidentals pentru publicitate. FarS modestie. l a ta o mostrS:,,Marile si nemuritoarele Idei Ciu-Ce constitutechintesenta idei-lor revolutionare ale lovaraûlui Kim Ir Sen, lider iespecial si multiubit, eminent gflnditor si teoretician \\ geniu al umanitfttii. Eleconstituie principalul curent ideologic al epocii noastre. Astaziideile Ciu-Ce sunt tn centrul tuturor ideilor progresiste ale um anitatii, iar a le studia si a le tnvaâ reprezinia tenditita ncstavilita aepocii" l.

Profetul celei de ,,a treia cai", colonelul Gadafi publics lucrareaCa n e a verde pentrua aduce ,,solufia teoreticS definitivS a problemeiapara tului de guvernatnant" 2. Dupa acesta, chiar i cuvintele luiBourguiba pareau nuantate. fn 1969, ..Comandantul suprem" seconfeseaza: ,,Aai0> doi ani am avut un accident cardiacSe cre', &vofmuri. Oamenii plflngeau p e strgzi.jecredeau abandouaî _" aveamTjecSrun singur gSndjjceseTOtntSmpJacu ei?...Trebuia sa maTacTHneTDaca mureanytotul ar fi fost repus in discu ie" .Atunci , cum sa nu~fie acceptate~e1ogiile spontane al e tunisieni-lor? Caacest poem primit decotidianulL 'Action de la un cititor carecelebreaza proclamarea domnului Bourguiba ca presedinte p e viatfi,tn 1975: ,,Glorie comandan tulu i supremOnoare geniului s& u superiorBinecuv& ntatt i fle m un c a sa rodnicAGenerataare d e bucurii extreme" * . ,

- Le M o n d e 17 decembrie 1965.e M o n d e 15 decembrie 1965.24

1 France-Soir , 16aprilie 1975.^ Moammar El Gadafiê t ivrt i*er^Paris,Cujas,1976.^ Inleiviu de Thierty Maulnier, Le Figaro, 10 ianuarie 1969.4 ReprodusS de Le Monde, 13-14 apnlie 1975.25


11/20

EROULSI MONARHUL

Presedinte p e viata pentru c3, f3rS sa ne dam seama, personali-zarea puterii devine putere personals. Monopolizand statul, eroulse comporta ca un ,,monarh", }nsensul etimologic al cuvantului .Este domic sacoiflande singur, s3guverneze fara saimparts putereacu nimeni, se comporta in maniera unui rege.Titlul de presedinte pe viata are, pentru el, sensul de privilegiude autoguvernare. P3rSnd cS le garanteazS perenitatea functiei, el asedus mai multi conducStori: Tito (Jugoslavia), Bourguiba (Tuni-sia), Marias Nguema (Guineea Ecuatoriaia), Kamazu Bands (Mala-wi), Amin (Uganda) si Bokassa (Republica Centrafricana).Pe 31 decembrie 1965, o lovitura de stat militarS !1 plaseaza peacest fost cBpitan al armatei franceze tn fruntea Republicii Centra-fricane, presedinteal Consiliului Revolutiei. Presedinte p e viata alpa r t idu lu i unic,detinatorula vreo zece portofolii ministeriale, Jean-Bedel Bokassa 1 devineIn scurt t imp presedinte p e viata al republiciisi maresal. fsi atribuie atStea decoratii incat pentru a le purta p etoate va trebui sa-si lungeasca vestonul cu fireturi, inspiratdin t inutamaresalului Ney. Sunt toate acestea suficiente pentru gloria sa? Nu.Pe 4 decembrie 1976, maresalul se proclamafmparat sub numelede Bokassa I si tsi pune coroana imperiaia, comandata la un bijutierdin Pia^a Vend6me. U n decret transfera ,,eurtea imperiaia" de laBangui la Beringo, ,,locul s3u de origine ancestraia". Stipuleaza caimpSra tu l nu poate apare In public decSt ,,cu titlu exceptional"pentru marile ceremonii .Se organizeazS protocolul: orice persoana care II abordeaza peBokassa I trebuie ,,sa salute de la sase pai distanta, efectu^nd ousoara inclinare a capului Inainte". Pentru a raspunde la intrebarilesale, in t i m p u l unei discutii, trebuie sa se spunS; ,,Da, Majestateimperiaia." ,,Daca si tuat ia impune intr-adevfir un iflspuns negativ",interlocutorul trebuie sa ,,evite s3spunS un nu brutal" '.Chiar si in Franta, eroul se transforma cfiteodata in monarh.Bineinteles, 13ra sa ia oficial acest titlu. F3ra s3 cada in excese'Pentru momen t se va reboteza Salah Eddine Ahmed Bokassa, dup a Tnf^lnirea cucokmeiul Gadafi i d u p a discu^ia avuta cu acesta despre Islam.2L i - M o n d e , 22decembrie 1976.^ Comunicat oficial semnat de primul-ministru, Ange Patass, ?i difuzat, la 8decembrie 1976, de radioui centrafncan (1-eMonde, lOdecembrie 1976).

26

cornice, dar regasind imediat matricea vechiului regim, relnviind m \stil regal, mostenire a memoriei colective.Petain isi compune un personaj monarhic. La 10 iulie 1940.Statu l francez inlocuiesteRepublica. La 11 iulie, tn cele trei ,,Acteconstitutionale", maresalul fs iatribuie puterile unui rege a l FranteiSS recitim ,,Actul constitutional nr. 2 In legatura custabilirea pulerilor sefului statului francez":,,Noi, Maresal al Frantei, sef al Statului francez, tn conformitaiecu Legea constitutional^ din 10iulie 1940, decretam:Articolul 1: Sefu! Statuluifrancez are plenitudinea puterii guveinamentale. El numeste si revocS ministrii si secretarii de stat care.nu sunt responsabili decfit in fata sa .Articolul 2: Exercita puterea legislativa tn Consiliul de Mi -nistri..."Tolul este prezent: pluralul majestatii si tntreaga putere exec"tiva si legislativa.La patru ani de la victoria Frontului Popular...Ma i departe, P6tain ii organizeaza pseudomonarhia, cu portre-lu l sSu p e holuri, cu scrisori de la copiii din coli, cu ceremonialuimeschin de la H6tel du Pare, di n Vichy,cu ceremonialul pompos ; < (

vizitelor In provincie, cu ceremoniile religioase tnbiserici, care reffalianta tronului cu altarul.Pentru o cu totul aha cauzS, de Gaulle va reveni la aceastsali tudine regaia. Deja, cu cSteva decenii tnainte, el terminS scoalade razboi cu mentiunea bine - In loc de un foarte bine dorit - n.aceste observalii: ,,Ofiter inteligent, cultivat si serios; straiucire siindemSnare; ar e caracter. Pierde, din nefericire, datorita siguranteiexcesive afisate , severitatea cu care judeca opiniile altora si a t i t ud inea sa de rege In exit" '.Pentru a V-a Republica, de Gaulle va fl ,,monarhul republican"p e care Debrfi si Monick II visau inca din 1943. Un ,,monarh" ales,lireste, da r immai pentru 12 ani: durata medie a unei domnii su bVechiul Regim.Constitutia din 1958 se tnscrie tn acest project. Ea II plaseazap epresedintele rep ublicii in pozitia monarhului. lida putereasup remaa , ,arbitrajului", deasupra dezbaterilor cotidiene si a inlereselorparticulare. Face d in presedinte gardianul interesului national sa ual , ,profl tului comun" cum ar f i spus juristii regelui, deasupra p a i t i1Jean Lacouture, De Gaulle,Paris, Seuil, 1965, p. 27.

27


12/20


13/20

AfirmS deci, foarte clar, dubla sa autoritate: aceea care vine dininvestitura populara, din referendum,siaceea, anterioara si superi-oarfl. care vine di n istorie si din destin, dacS nu din providenla .Astfel, de Gaulle se prezinta ca depozitarul legitimitatii ,,de 20de ani". Adica d in t r -un moment In care nu era Investit cu nici oobligatie consti tutionals . Deasupra institutiilor republicane esteaceasta aura istorica, aceasta alura de drept divin, in stilul si tonulcelor ,,40 deregi care au (Scut Franja".PSna in ult ima zi , ,,conducStorul Frantei" va fi un rege hi repu-blics. Ce poate fi mai regal dccal acest presedinte republican carerestaureaza Trianonul, se gSndeste la Vincennes is i viseaza fastulvechii Frante? Charles de Gaulle era Hcut pentru Reims, Versaillessi Saint-Denis.N u pentru Palatul Bourbon, Elysee si Colombey. Inciuda sufragiului universal, el era ultimul dintre Capetieni, pringrat ia istoriei, daca nu prin gratia divinS.E R O U L si D I V I N I T A T E A ) =-*

Evident, eroul intretine raporturi privilegiate cu divinitatea. Cain mitologie, el este jumatate zeu, este la jumStatea distantei Intrezei si muritori , delegat de primii p e langa cei din urma.20 noiembrie 1975, Generalul Franco se stinge din viata dupa olunS de agonie si aproape 40 de ani de domnie. Ca un idol de temutal religiei ancestrale s,i al Spaniei integriste.Succesor si predecesor al Reyes Catol icos, Franco se credea ade-sea innobila t de Divina providenta. El afirma in 1937: , ,Dumnezeua incredintat viata pa t r i c i In mSinile noastre pentrua o adiministra".In al te locuri, referinta la dreptul divin este explicita. Franco erap roc lama t ,,Sef mili tar al Spaniei prin vointa lu i Dumnezeu". Statu-tu l Falangei il declara ,,responsabil In fa^a lu i Dumnezeu si In fataistoriei", iar ,,intelectualii" regimului insista asupra acestei functiuni :,,Esle o adevarata misiune, o misiune crestina !n fa|a Domnu-lu i " !.Izolat in p a l a t u l Prado, in eticheta sj fastul monarhiei castiliene,instalat intre Velasquez i Zurbaran, Caudillo adauga legitimitateaprovidentia lS legi t imitat i i charismatice.

1Francisco Javier Cond^, Representac ion poliaca y regimen espanof, Madrid, 1945.30

Acest resort teocratic animfl , bineinteles, si ultimele monarhi itraditionale. Astfel, Hassan al II-lea apartine unei familii care dom-neste in Maroc din 1640 si se declara descendent al profetului . Elexplica: ,,Nu Hassan al II-lea este eel care este venerat, ci tnos.teni-torul unei dinastii... Oamenii nu se inc l ina in fata persoanei mele,ciin fata liniei de descendenti ai profetului" * . La fel ca si califul,suveranul reuneste puterea sp i r i tua ls si temporaia. In vir tu teaConstitutieidinlOmartiel972(art.l9), , ,Regele,-4mJre/Afominic(Comandant al credinciosilor), vegheazS la respectarea Islamului" 2.La fel, regele Khaled al Arabiei apare ca un garant al Legii si alTraditiei. Imam a l credinciosjlor, p3zitor al locurilor sfinte, monar-hu l wahabi t3 is i fondeazS puterea p e dreptul divin.Musulman si el, maresalul Amin lmp8rtSeste poporului viselesale, care il pun in legSturS cu Divinitatea pentru a- i realiza coman-damentele. Visul reprezintS aprobarea divina fata de actele saleD a r , presedintele ugandez nu abuzeazade acestevoci si revelatii. deacest rit al profetului.,,Aveti deseori astfel de vise?" II intreaba un jurnalis t ., ,Numai cSnd e necesar"4.Uneori insa, autoritatea eroica evadeazad in dreptuldivin pet i t rva si organiza p rop r iu l cult, p e fondul ateismuluisa u pagSni smulu tPe scurt, eroul il inlocuieste p e Dumnezeu. Devine subs t i tu tu ! sSufunctional, furnizSnd aceleasj servicii fidelilor: securitale, cert i tudine, liniste. Si pentru cS puterea nu se poate lipsi de sacru, atunciea insAsi va reprezenta sacrul.Nietzsche il a n u n t a p e seful care se vrea titanic. D u p S moarteaDivinitatii , eroul i se substituie. ,,Supraomul, explica Nietzsche,distruge idolii, seimpodobeste cuatributele lor. Apoteoza aventuri iumane este glorificarea omului-Dumnezeu."Propaganda fascista sa u nazista creeaza o religie noaH: religias i a i u l u j si a sefului s3u providential. Ea il transforms p e acestsalvator intr-u n idol al unui nou cult, adorat, adulat, proslSvi t .Totul tinde sa promoveze o divinitate de substi tuire -Ducele sa uFuhrerul, inventSnd un nou rit sacru: a'paritia la balconul pn l a t n lu i'Interviu In Nouvel Observateur , din6 iulie 1970^ Vezi Mohamed Ben H af n d an e , La personnal isa t ion dupouvoir aupentru D.E.S. in |tiin;e politice al Univ. Paris II, 1976.Mi^care politico-religioasa cu tendinfe puritane a i4 Interviu de JonathanBroder, Playboy, editia franaPlayboy,

31a musulmani lor a rab i .nceza, septembrie 1976.


14/20

di n Venecia, pentru a se oferi adoratiei mul t imi i tnnebunite sa uceremoniile wagneriene de la Nurnberg. Ce l de-al Ill-lea Reich simarii sai preo(i au pus tn sccna un substitut al lu i Walhalla.Pentru o cu totul altS cauzS, Uniunea Sovieiica dewolta, deasemenea, o pseudoreligiozitate tnjurul sefilor s3i. Cu toate acestea,luti-o scrisoare cStre Wilhelm Bloss, Marx scria: ,,CJJnd am aderatla societatea secrets a comuniftilor, Engels s.i cu mine am tScut-o cuconditia ca din statut sS fie tnlaturata orice referin(a la adoraf ia superstrjioasa a autori tSti i . " lai In temat ionala proclamS;A f t * exists salvator supremNici Dumnezeu, nici Cezar, nici tribun.

De o j u m a t a t e de secol tncoace, tmbalsSmat tn sicriul lui dinsticia, Lenin ramin e expus privirilor pline devenerajie ale multjmii.Dar, tnca din t i m p u l vietii, Stalin devine obiectul ,,cultului persona-l i ia t i i" p e care Hru^ciov II va denunfa la al XX-lea Congres alP.C.U.S., !n 1956, tn al sau ,,raport secret".

CULTUL PERSONALITATHCultul personalitatu debuteaza tn 1929, o data cu a cincizeceaaniversare a lui Stalin, cu un fast neuzitat pSna atunci si se irisialeazaincepancl cu anii '30, d u p a InfrSngerea opozitiei de siSnga si dedreapta, cand Stalin, el imindndu-fi adversarii, ramSiic tnconjuratnuniai de oameni obscuri.Stalin tncurajeaza personal torentul de elogii la adresa lui, carenu tnceteazS pSna ladisparrfia sa, tn 19531. Roy Medvedev tldescrieorchestrdnd acest concert de proslaviti , stimul&nd panegiricele, ac-ceptind omagiile excesive2.Aceasta propaganda provoaca delirul colectival unei tari tntregi,al miscarii comunis te Internationale. Chiar si condamna(ii la moarte. A n i 4 gloria secretarului general, tnaintede a fi tmpu^cat, Kamenevdeclara: ,,tmi imp lo r flii sa-^i tnchine viaja marelui Stalin" 3. Cu

| > i i ji n t imp tnainte de a fi asasinat, Kirov, chiar daca i se opunea lu i1Celde-al XXIII- lea Congresvalux hotirtrca ca celedoui decenii, din 1933pnahi 1953t sd fie cunoscute ca ,,perioada cultului personaliuiu'i."* Roy Medvedev, Sulinismul, Pans, Seuil, 1972, p.194-199.3Victor Serge, SdzcfiuilUs, p.23.

32

Stalin, t l numea ,,cel ma i mare om al tuturor timpurilor si al tu turorpopoarelor" '.Veneratia a atins apogeul dup a marile epurSri, dintre anii 1936-1938. JncepSnd cu 1938, observa Ilya Ehrenburg, ar fi mai corect sSfolosim termenul ,,cult" tn sensul religios de origine. In mintea amilioane de oameni, Stalin s- a transformat tn tr -un semizeu mitic"".S- a preschimbat intr -un idol glorificat, tntr-un zeu pSmntean cesuscita adoratie s,i teams respectuoasa. Cultul personalitSjn devineo stranie var ietate laicS a cons,tiintei religioase tntr -o orSnduiresocialists. Descriind aceastS ,,zeificare a lui Stalin", Medvedev no -teaza: ,,Ca toate cultele, i acesta tncearcS sS transforme p a r t i d u lcomunist tntr -o organizat ie ecleziastica, cu o deosebire foarte clarSfn tre enoriasi si marii preotj de sub oblSduirea carjei papale... La felcum credinciosii ti atribu ie lui Dumn ezeu toate putt-rile..., tot asa seregasesc tn Stalin toate virtutHe" '.Idolul Sup rem exercitS o adevara tS magie. Toti t i sunt devotati .Fiecare ti cSntS gloria, ca un servitor fidel al noului cult . L J n Ca n tpentru Stalin vorbeste despre m3retia-i supraomeneascS:

Tu, Stal in , te a f l i deasupraSpatiilor celesteSi d o a r gandurile taleSepot avanta m a i sus.Soarele lumineaza mai tare . ' Decat stelele si lunaInsa, Stal in , min tea ta - - E mul t mai stralucitd decat soarele ' .Si un alt jwem ti celebreazS geniul de neegalat:

Stelele di n zori id asculta vointa,Geniul ta u ineviilahil se inalta toanai la Ceruri,iarprivirea- t ipatrunzatoare strabate abisurile Oceanului"

5

El reprezintS tntelepciunea universala, este chiar Dumnezeu: O, tu, Stal in , parin te al popoarelor ,Tu care foci ca o m u l sa se nascd,

1Jean-Jacques Marie, Sutoi.Paris, Seuil, 1967, p.186.2No\yMir, 1962, nr.5, p.152.'Roy Medvedev, Slalittistnul, Paris, S euil, 1972, p. 412-416..Zx>zulia, Lakhouti si Ceatcikov, Versurifi cAntece despre Statin, p . 52-53.5Pravda, 27noiembrie 1936.33


15/20


16/20

usor . Asa cum $i Stalin 1-a preluat, accentuSndu-1 i mai mult ,pastrand iraditia tarilor.fn Atnintirile sale, Hru^ciov fi comparS pe cei doi idoli: ,,Dac5titchidetj ochii, daca auziti ce spun chinezii lui Mao si daca tuiocuili,,tovarasulMao"cuBtovara^ulStalin",v3 veti face o idee despre felultn care decurgeau lucruiile In zilele noastre... Oameni ca Mao iStalin se aseamanS eel pu( in dintr-un punct devedere: ca sa ra ma nSla putere, trebuie neapSrai caautoritatea lor sa fie plasata tn fnaltulcerului"2.La urma unnelor, Mao descrie el insiisi buna folosin|a a acesteivenera(ii: ,,ExistS d ouS feluri de cult al personalitatii. Unul este eeldrept, adicS acela care are ca object ideile corecte ale lui Marx,Engels, Lenin si Stalin. Trebuie ca noi s8-i veneiSm vefnic; daca nuvom venera ideile s,i persoanele, va fi din cale afarS de rSu. AdevSrulse atla fn niaJnile lor, atunci de ce nu i-amvenera?... Ungrup trebuiesa-si venereze seful; daca nu-1 va venera, va fl foarte rSu. Al doileaI'd de cult al personalitatii este unul incorect; el consta tn a urmaorbe^te, fara judecata, iar acest lucru nu este drept... Nu este cultulpersonalitatii care pune probleme, ci asemanarea lui sau nea-seminarea cuAdevarul" '.f n 1966, o data cu tnfaptuirea revolutiei culturale, GSrzile Rosiidevin slujitoarele deosebit de active ale cultului lui Mao. Pe 18august , acesta prezideazS prima lor manifestable. Defileaza peste unmilion de oamenitn Piaja Pacii Celeste, agi tand Micuta Carte Rosie,tn timp ce cSniau: ,,Ca sa navighezi pe mSri, depinde numai deCarmaci". Din zori si pSna la amiaza, tn picioare pe terasa caredomina tntreaga piata, imhracat tn uniforma Armatei de Eliberare,Mao saints noile batalioane ale revolujiei. PflnS la sfSrsitul lu inoiembrie, va prezida tncS de sapte ori acesteadunari enorme ^i va trecein revista noua milioane de OSrzi Ro ii, care veneau dintoata China

Este i epoca tn care Lin Piao, marele organizator al cultului luiMao, tl acopera cu laude, numindu-1 ,,marele comandant suprem",,,mSre{ul cSrmaci", chiar fi ,,tmparatul Tsin". Pretutindeni setnmultesc busturile, statuile, tablourile. Iar Mao, tncarnarea unei1Potrivil credin;eipopulare, cutremurde de pamint anun tau mosrtea imparatilor.Or !n 1976, Chinaa suferit ma i mulle seisme, ca acela de la Tang-Chan, pe 28 iulie...J Nikila Hrusciov.Xminiiri, Paris, Laffont, 1971.1Mao Tze-Tung, Ma ma Cant Roue . Scrieri, discursuri si convorbin, 1949-1971,Paris, Flammarion, 1975, p. 44.

36

umanitSt i sublime, devine un zeu insufletit, adorat de noua sute demilioane de supusi .De aceea, la 9 septembrie 1976, tristetea Chinei a fost infinit ma imare, cSnd Mao s-a suns din via^S, la vSrsta de 82 de ani. Ca si tocazul lui Stalin, s-a petrecut aceeasi ratacire a unui popor inireg,care Isi pierde divinitatea tutelara.Doliul a t i nu t zece zile. fn Piata Tien An-men, milioane dediinezi defileazS la picioarele monumentului tnchinat Eroilor Po-porului. Schela, care domina imensa piata cu cei 40 de inecri ai sai,are tn mijloc un portret urias a lui Mao. In fata ei se tnclina tinerisibairSni cu ochii in lacrimi. fn interiorul Marelui Palat al Poporului,reprezentanti i nat iuni i defileaza p rin fata trupului netnsufletit.fn sfaTsit, a sosit si ziua de 19 septembrie, cSnd au loc funeraliile.Toata tara s-a oprit in loc. La ora 15 fix, noua sute de milioanedechinezi tncremenesc in pozitia de drepti si pastreaza trei mjnu te detScere, in t imp ce sirenele uzinelor, ale vapoarelor si ale trenurilort iuie fSrS contenire. Peste un milion de persoane s-au strSns laPefcin, tn Piata Tien An-men, tncepSndcu ora sapte si jumatate, casi asculte,in fata unei imense fotografii alb-negru a lui Mao, elogiulfunebru rostit de H ua Kuo-Feng.Cufundata in tacere i durereprofunda, o tntreaga nat iune, miiia,este indoliata dupa zeul chinez. fn Piata Tien An-men se va construii medial, in cinstea lui, un mausoleu a carui prima pialrS o va puneHua Kuo-Feng, pedata de 24 noiembrie. DupS cum, si conducatoriisovietici au tnceput prin a depune rSmasitele pamSntesti ale luiSlalin, in Piata Rosie.

DI N T R -U N CULT fNTR-ALTUL

lata ca un nou idol tsi face intrarea: H ua Kuo-Feng, devenit| i rim-vi(presedinte a l pa r t idu lu i si prim-minis tru, in 1976. InsSptSmSnile ce au urma t dupa stingerea di n viata a lui Mao, aceastScSpetenie a , ,pragmaticilor" ia masuri tmpotriva , ,radicalilor" siiniaturS de la putere,de-acum tnainte, asa-zisa , ,clica antipartid" sa u,,banda celor patru". Este vorba despre v3duva lu i Mao, Chiang Ching,Wang Hong-Wen, al doileavicepresedinte al partidului, Chang Chun-Chiao, primvice prim-ministru si doctrinarul Yao Wen-Yuan.37


17/20

De acum inainte, pentru Agentia China NouS, acesticonducStori,,si~au arStat adevSrata culoare politics si au devenil ulterior la felde dezgustStori si dispretuiti, precum mizeria de cfline" *.Devenit presedinte al partidului, Hua Kuo-Feng fncepe deja ,sS-si organizeze propriul cult. Patru zile de manifestat i i ale maselorpopulare din intreaga China, culmineaza la Pekin, pe data de 24octombrie 1976, cu un miting de un milion de persoane, care i!proclama pe Hua Kuo-Feng urmas al ,,Marelui Cfirmaci". Imbracatdin nou cu haina mi l i tara , el apare pentru prima oara la t r ibunaistoricS de la intrarea in Piata Tien An-men, unde Mao insusiprezidase odinioara manifestable maselor populare. Acum,primeste la rSndul lui omagiile vibrante ale poporului chinez. S(aceasta doar la sase sap tSmSni de la moartea lui Mao.La hotarele Chinei, Coreea de Nord practica si ea cultul perso-nal i tS tii, in folosul maresalului-presedinte Kim Ir Sen, ,,conduc3to-ru l respectat si mul t tub i t " , ..soarele natiunii".Statui le saledin bronz aurit sunt instalate in toate locurile undesespune c3 s-ar fiafirmat in lupta tmpotrivajaponezilor. Portretulluiesteprezent peste tot - caacela al lui Big Brother. Saw! natal este un loc depelerinaj continuu si fortat. Cele 2 896 de coltisoare de tara in cares-aoprit pentru a-si oferi sfaturile populatiei sunt considerate, de aseme-nea, ..locuri sfinte". Locul pe care a slat intr-o zi tn metrou a fostimbracat in satin si nu a ma i fost folosit niciodata. In fine, la Phenian,in muzeul revolutiei coreene, ii sunt consacrate 95 de incaperi.Ca s3 nu mai vorbim despre cartile inchinate gloriei lui, care seint i luleazS Tovarasul Kim Ir Sen es te un g&ndi tor s i un teorel ician degen iu sa u Presedinte le Kim I r Sen, omul care conduce Asia si l umeam treaga . lar odele ce-i sunt adresate nu pot fi numarate:

Spune tu, furluna d in cdmpii le ManciurieiSpune ru , noap te inflnita d in padurea d easaCare es te partizanulfard egal d in istorut noas trdCare es te patriotulfa rd egal d in lumea in treaga?

Chiar i in U.R.S.S., In ciuda condatnnSrii sale in cadrul celuide-al XX-lea Congres din 1956, cullul personalitatii renaste, in

1Scrisoare oficiala din 23 octombrie 1976, Le Mo nde , din 24-25octorabrie 1976,2 l


18/20

Si 101 us i elogiile sforaitoare cominuau sa curgS. Pe data de 8 mai1976, sarbatoarea na t iona l s a victoriei, Brejnev este avansat la gra-d ul de maresal , trecgnd deci In vSrful ierarhiei militare, la fel ca siStalin. In aceea i zi are loc dezvelirea bus lu lu i s3u din bronz, !nUcraina, la Dnieprodzerjinsk, orasul natal.La televiziuneeste trans-misa ceremonia, prezidata de Sterbinski, membru !n biroul politic siprim-secretar al Ucrainei, care afirma': ,,Meritele lui Leonid Brejnevca strateg sieminent organizator al aparSrii patriei noastresunt binecunoscute... Comunist tnflc3rat, reprezentantul pleiadei glorioasea conducatorilor de tip leninist, a li meritat respectul si recunostintacea ma i ailSnca a tuturor comunistilor, a poporului sovietic, a lu lu-tor oamenilor cinstiti de peaceasta planets" '.Pe 14 octombrie, la Kremlin, cu ocazia unei alte ceremonii,Kirilenco declara la r S n d u l sau: ,,Leonid Ilici, p r im es t i cuindrep ta t i r e dragostea ptofunda a milioanelor de oameni de pep l aneta noastra... Optimismul, fncrederea fn progresul omeniriitasnesc din vorbele tale ca un izvor... Es.ti iubit de partidsi de popor,Leonid Ilici!"2

Laudele nesfarsite sunt exacerbate cu ocazia apropierii celei de-a 70-a aniversari a lui Brejnev. Portretul In culori este reprodus Intreizeci de mii de exemplare. fn ziare si la televiziune sunt multipl i-cate datele biografice 51rezumatele ceremoniilor premergatoare.Sep u n e fn v^nzareun album cu fotografii intitulatLeon id Il ici Brejnev,opera une i vieti, opera unei epoci, care fl prezinta ca pe unul dintrerSspunzatoriivictoriei din 1945 $i aisucceselor spatiale. Esle proiec-ta t si un film, Isloria unui comunist , care li expune cariera.Conducatorii din tarile surori - printre care Honecker, JivkovGierek, Kadar , fedenbal si Raul Castro - se succed pe la Moscovapenlru a-i aduce un omagiu personal lu i Brejnev si s f l - l acopere cudecoratii: ,,medaliide aur", ,,stele deaur", ,,ordine alelibertatii" etc.Asemenea unor magi ai comunismului, veniti sa aduca tam&a sisinirna3.

fn sfSrsi t, du mm ies 19decembrie este apoteoza. Pravda iese desub t ipar in mo d exceptional de opt pagini, dintre care sase f i suntdedicate lu i Brejnev, cu fotografia fn pagina tntaX La ora 11 fncepe,1L'Aurore din l O m a i 1976siLcMonde din U mai1976.jLe Monde 16 octombrie 1976.5 Lc Figaro din 9 decembrie 1976 }i Le Monde din 11 fi 18 decembrie 1976.

40

la Kremlin, o grandioasa ceremonie - transmisa fn direct la televi-ziune - la care aststa principalii conducatori ai U.R.S.S., ai tarilor siai xartidelor surori.Podgorni ti confera secretarului general al cincilea Ordin al luiLenin, a doua Stea de aur a eroilor sovietici si Sabia de Onoare aArmatei Rosii, pentru a saluta ,,meritele sale eminente tn intarireacapacita ti i de apararea forêlor armate ale U.R.S.S." '.fn sl'Srsit, tndupa-amiaza aceleiasi zile, are loc un dineu de mai multe ore carei-a aduna t laolal tS p e invitatii straini si pe conducatorii sovietici,care au p r o nun ta t mai mult de treizeci de discursuri.Ritualul, pus la punct pana la cele mai mici amanunte, este oadeziune a lingusitorilor. Mareâlul - secretar general- seaseamanacu un (ar rosu, aureolat cu toate virtujile î intrustal tntr-o icoana.Dupa opt ani de la raportul lui Hru^ciov, dupa opt ani de la demo-larea statuii , ,genialului Stalin", U.R.S.S. a restabilit un nou cult alpersonali ta ti i cu tot cortegiul lui neghiob de figuri pioase si delinguseli grosolane.

!N LOCUL LUI DUMNEZEUfnsa, ali i conducatori au mers si mai departe: spre un soi U eautozeificare. Ca sa completeze sa u chiar sa inlocuiasca religia p i ezenta cu p ropriul cult , f n acest punct,fetisismul si idolatria inceteazasS ma i fie, dear, nis te metafore, devenind realitate. SituSndu-se laacelasi nivel cu sacrul, puterea isi atribuieo dimensiune religioasLCa si Promeleu, eroul Incearca s8 hire secretul de la zei.Presedinte al Republicii Ghana pSna !n 1966, Kwarn^ Nfcruinahisi creeazS p ro p r i a imagine mistica. Aceasta semizeificare a sa isi are

obSrsia in ani i 1949-1950, mainte chiar de cSs. tigarea independentei,in 1957. Descriind campania electoraia din 1951, care tntrevedeat r iumful lu i N k r u m a h , un ziarist facea urmatoarea remarca: , ,Afoslzeificat cu adevSrat de catre poporul s3u care 1- a tnzestratcu vir tu teasi imanenta universaia al e unu i spirit ancestral... fn imnuri le care !isunt inchinale, numele lu i tl mlocuieste p e eel al lui Christos"2.

\LeMontU din 21 decembrie 1976.1Daily Telegraph din 16 ianuarie 1951.4 1


19/20

Accra Evening News il numeric astfel: ,,oel ma i mare afr ican algeneratiei noastre", ,,Katamento" (eel ce nu-si va caica juramSnlulniciodata), ,,Oyea Dieyie" (fnnoitorul tuturor lucruriior), ,,Osagye-fo " (aducatorul de victorii), ,,Kodokurni" (marele o$tean), ,,Kasa-krepo" (eel care vorbeste in numele tuturor), ..MSntuitorul" si,,Messia".Mai 1961. Au loc dezbateri In Parlamentul din Accra tn legSturScu transformarea casei natale in t r -un muzeu al natiuni i . Alefii gha-nezi il compara pe Nkrumah cu Confucius, cu Mahomet, cu SfSntulFrancisc de Assist, cu Shakespeare s.i cu Napoleon. Unii dintre eichiar fac o pa raleia Intre discursurile sale s,i cele ale lui Buddha oriju ramSn tu l lu i lisus IScut pe Muntele Maslinilor.Jeane Rouch vorbeste despre vizita sa In rdndul pionierilor carerecitau urmatoarea litanie:

moni torul: Nkrumah este perfect"pionier i i : Nkrumah este seful nostru "moni torul: Nkrumah este Messia a l nostru "pionier i i : Nkrumah este nepieritor"'.f r t prezent, in Zair, si preêdintele Mobutu !i otganizeaza pro-p r iu l cult, spun^nd cu sinceritate: ,,Eu sunt s^ful. fmi place capoporul meu sa m f l iubeasca. ft i face plSceresa te 5111 iubit. Unii $i-ardaviata pentru asta" 2.Joseph Desire Mobutu, fiulunui bucatar al misionarilor catolici,devine Mobutu Sese Seko Kuku Ngw endu wa Zabanga (cocosulcarec^nta victoria, razboinicul care se duce din lupta in luptS, fara ap u tea fi oprit). I se spune ,,Mobutu Creatorul", ,,Mobutu Zid i to ru l" .I se acorda aceste t i t lur i : ,,Conducatorul Revolutiei Zaireze", ,,Ma-rele CSrmaci", , ,Tatai NatiuniiZaireze".Pestraziledin Kinshasa $i peceledinalteorase, pe pancarteverzista scris: ,,Mobutu Sese Seko, salvatorul nostru! Unicul nostruconducator!"Portretele lu i sunt prezente peste tot, cu inscriptia: ftim u l t u m i m , Cetatene Presedinte!" Grupuri ,,animatoare" de tip chi-ne z parcurg strazile sI3vindu-i meritele.De dimineata p3n3 seara, postul de radio national Vocea Zairuluiii face un adevBrat ornagiu in stil african. ,,Tu esti fa ta l me u -Mobutu

1Jeane Rouch, Ghana , Lausanne, Ed. Rencontre, 1964, p. 71.2 Auloportret de Jean-Francois Chauvel, difuzat in august 1975 la TFI: cf. LeMonde, din 9 august 1975.42

Sese Seko - Tu esti zeul meu - Kuku Ngwenduwa Zabanga", as,a tiprosiavesc grupurile de cSmareti viap s,i luptete sale, tn fiecare sear*inaintca telejurnalului de la ora 20, pe ecran defileaza timp de saizeci < 'secunde niste norisori care lasa s3 se intrevada cu intermitenê divirpfigurS a ,,conducatorului" daivSzator.Este zeul Mobutu1.in toate ciadirile publ ice exists portrete ale pres^dintelui Mobu-tu , la r biroul politic al M.P.R., al MiscSrii Populare Revohr(ionare,par t idul unic pe care 1-a creat tn 1967, a hotarfit ca loate locurile pecare le-a frecventat sa fie considerate locuri de venerat,ie public*.Etoctorul Nkrumah isi dezvoltase propria doctrinafilosofiexireligioasi, , ,nkrumaismul", ..con tientismul"2.PreluSnd exemplul s3u, generalul Mobutu i m p u n e Mmobtismul". Dupa opinia secretarului permanent al M.P.R., mobutismutconstituie ,,o suma a trei componente care sunt urmatoarele: gSndi-rea, invatatur i le si activitatea Presedintelui-Fondator al M.P.R3 la rin introducerea Constitutiei sespune: ,,Noi, poporul zairez, suntemstrSns unit i in sSnul Miscarii Populare Revolutionare, crediecioas?raobutismului".Cu c5t mobu t i smu l se dezvolta ma i mult, cu atSt relajiile cuBiserica Catolica sedegradeazS mai tare, fn decembrie 1974, CrSdu-n u ) Inceteaza s3 mai fie o zi de sarbatoare. Guvernul ordonS s f t < i elua te crucifixurile dinscolile destine - nafionalizate - 5! dinspitsIcle religioase i sa fie inlocuite cu portretele generalului Mobutu .fnvatatura creslina este interzisa tn toate ^colile. tn locul ei se tnvatSmobul ismul . Postul de radio, unde se vorbea despre Mobutu radespre un ..cSrmaci" si un ,,tata al najiunii", !1 considers acum un,,Messia" si il ataca pe Christos, ,,profetul evreu razvrStil" 4- Astfelare loc zeiftcarea eroului.

CU-ATATMAI GREA VAFI CADEREACu toate acestea, eroul sfSrs^te pe ici, pe colo, prin a p9t? iputerea. Secerat demoarte - caStalin, Franco sauMao - el reali

1 A se vedea, spre exeraplu, rcportajul lui Pascal Dclobel, fn Ftms-MfrvJi dm â u g u s t 1975."Claude.Richard M'Bissa, PtrsonatizarcapuKrii frt Ghana: f cnomemd F f l m v n * * f i -raoon pentru D.E.S. tn sttinfe politice la Universitatea Paris H, 1975.^ Mpongo Bokafco Bautohnga, Personalaareaptaeri ipnn Mobuiu Sese Scko, raptrt^ > e n t r u D- E S. tn stiinje politice la Universitatea Paris II, 1975.'lx Figav din20 martie 1975.43


20/20

cu siupoare c3 nu este nemuritor. tnia turat d e hazardul uneic a m p a n u electorale potrivnice-ca de Gaulle In 1969 - sa u de oloviturS de stat - ca tn cazul luiPeron, m 1955 si al lui Nkrumah, in1966. Aceasta cgdere a ejflului tine de patru factor.!.Ma i tntai , esecul. OuvernSnd prin fapte de vitejie, eroul nu sepoate lipsi de succes, din victoria tn victorie. Puterea charismaticSpoaie comporta unele riscuri: generalul victories s3 fie tnfrSnt,.profetul sS raspandeasca oracole false si asta tn ciuda gloriei lu i decia pu te r i i lui.fn mod paradoxal, eroul poate, de asemenea, s8-si alterezereusita si s3 sufere ,,o rSsturnare de situate". Ca si dictatura de tipi oman, autoritatea eroicS se impune , ma i ales,tn perioadele de criza.Atunci cSnd criza care a generat-o a ajuns la final, puterea charisma-ticS tsi pierde baza initials si ratiunea de a exisf a. De Gaulle ts i vedepres tigiul degradat, d u p S terminarea problemelor d in Algeria.Odata pericolul trecut, adio cucernicie!Apoi, democratia - atuncieSnd eaexista-nu iubeste autoritaleaeroica. SfidStor si semet, seful charismatic t i s tSnjeneste pe cetateniide rfnd pr in culmea gloriei sale. Pe termen nelimitat, aceastg guver-n a r e distanta si dispretuitoare slfirscste prin a lovi tn sentimenteleiiernocratice.

!n fine, intervine si oboseala. Cad maretia oboseste. Cum aip u t e a trai vesnic tn epopee, tn cSntecul de vitejie? fn Inra ina uneiglorii sustinute? Shakespeare nu poate fl zilnic p e afls.Spi r i tu l public ti ideiuifica p e sefii prestigiosi cu perioadeledramatice, tulburatoare. Apoi, un popor tntreg - sfSsiat, viaguit -aspira la calmul de dupa fur tuna. lesim di n Istorie pentru a neiiitoarce in p olitica. O politick mai calma, mai obisnuita . O politicace paraseste sunetele tnalte, pentru a reveni la un ton mai bl^nd .Marile figuri de la cSrma sunt abandonate tn favoarea oamenilorobi snu i t i , ce incarneaza vi r tu t i obisnuite. Ne tntoarcem catrecetatenii s impli , a p t i sa reprezinte oameni de r^nd. Din acest mo-ment , eroul il considera pe omul obisnuil opusul lui. Si, totodata,succesorul lui.Eroulu i ti urmeazS antieroul. In acest sens, in 1969, Pompidoueste considerat ,,anti-de Gaulle" '. Cum fusese deja si Gouin, tn1946. Atunci caiid acest om cumsecade, meridional, M tnlocuise p e

1 L ^ J U i s Val lon , L'Anti-de Gaulle, Paris, Seuil, 1969.44

Connetabi l . Truman il tnlocuieste p e Roosevelt. Attlee ti succedeliii Churchill. ,,Leul.cel b a t r ^ n " promitea ..sange, sudoare si lacrimi".Cu Attlee, ,,viata este aici, simplS si linistita". Poate prea l ini^tita.Cunoastem opinia lu i Churchill despre succesorul sau: , ,Un taxi golse opreste In fata Camerei Comunelor. Attlee coboarS d in el", tnsfarsit, in 1953, Niki ta tirusciov, popular, dacS n u chiar vulgar, t!inlocuieste pe maresalul Stalin, sup ranumit s i tarul rosu (Je la Krem-lin. O data cu el, omul cumsecade ti succede omului providential siii demoleaza cultu l .Zeu lu i terestru ti succede un om dintre oameni. Un ucraineansolid. Un om din mediu l rural, atasat de glia lui si specialist incultivarea porumbului. Cu via^a de familie, cu sotia lui, Nina, cuginerele Adjubei.Si cu zicatorilepopulare. Cu tncSliarnintea lu i carechinuie t r ibuna de la O.N.U., ca sS arate dezaprobarea fata de vreunorator.In mo d evident, acest antierou cu gusturisi apucStur i s imple tlin truchipeaza, cu brutalitate,p e celalalt personaj: omul obisnui t .

Schwartzenberg - Statul spectacol (Eroul)

Documents

Transcript of Schwartzenberg - Statul spectacol (Eroul)