Criteriile pe care trebuie să le îndeplinească seriile:

1. să fie clar delimitate

2. unităţile componente trebuie să se situeze la distanţe relativ mici unele faţă de altele.

3.seriile nu trebuie să conţină un număr prea mare de elemente;

4.pe cât posibil să se evite „efectul de serie”.

Alegerea planului de sondaj în funcţie de tipul variaţiei

Variaţia intra-clase 2 Variaţia inter-clase 2 Plan de eşantionare recomandat

Slabă Puternică Sondaj stratificat

Puternică Slabă Sondaj de serii

Probleme ce se pun în momentul organizării uni sondaj de serii:

Definirea seriilor. :

• prin gruparea naturală a unor elemente naturale (cuiburile cu pui );• prin gruparea naturală a unor elemente artificiale (suprafaţă cultivată

divizată în loturi);• prin gruparea artificială de elemente naturale (curse pentru capturarea

dăunătorilor);• prin gruparea artificială de elemente artificiale .

Alegerea mărimii seriilor.

.Extragerea seriilor.

Etapele selectării eşantionului de serii printr-un procedeu sistematic cu probabilităţi egale: 1. pregătirea unei liste numerotate a seriilor aranjate în funcţie de context alfabetic sau geografic. 2. calcularea pasului de eşantionare împărţind numărul total de serii din populaţie (R) la numărul de

serii ce urmează a fi selecţionat (r) : k=R/r; 3. alegerea unui număr aleator de debut (D) în intervalul [1, k]; 4. selectarea seriilor pornind de la numărul de debut şi pasul de eşantionare.

Exemplu: selecţie de serii sistematică cu probabilităţi egale

Nr. serie Selecţie 001 002 X 003 004 005 006 X 007 008 009 010 011 X 170

r = 40 R = 170 K = 170/40=4,25 D =2 Seriile selecţionate: 002 2+4,25=6,25 ? 006 6,25+4,25=10,5 ? 011 ………………………..

Etapele selectării eşantionului de serii printr-un procedeu sistematic cu probabilităţi proporţionale cu mărimea seriilor (PPM):

1. pregătirea unei liste care să conţină unităţile de eşantionare şi o

mărime corespunzătoare dimensiunii fiecărei serii. Acestea vor fi

aranjate alfabetic sau geografic;

2. calcularea valorilor cumulate pentru mărimea seriilor;

3. calcularea pasului de eşantionare împărţind valoare cumulată totală a

mărimii la numărul de serii ce vor forma eşantionul;

4. alegerea unui număr aleatori de debut ( D ) în intervalul [1, k]

5. calcularea numărului de eşantionare

6. selectarea unităţii care va intra în eşantion. Ea este acea serie pentru

care mărimea cumulată este prima care este mai mare cel mult egală

cu numărul de eşantionare.

Ultimele două etape se vor repeta până când se vor selecta toate cele r

unităţi. Exemplu:

Nr. serie

Mărime (nr. de gospodării)

Valoare cumulată

Nr. de eşantionare

Selecţie

001 120 120 73 X 002 105 225 003 132 357 004 96 453 005 110 563 503 X 006 102 665 007 165 830 008 98 928 009 115 1043 934 X 010 60 1103 011 104 1207 012 168 1375 1364 X 170 196 17219

r = 40 R = 170 K = 17219/40=430,475 D =73 Nr. de eşantionare: 73 73+430,475=503,475 ? 503 503,475+430,475=933,96 ? 934 933,96+430,475=1364,425 1364 ……………………………………..

Total 17219 -

Notăm cu: R = numărul de unităţi complexe (serii) din populaţie; r = numărul de unităţi complexe (serii) din eşantion; N = numărul de unităţi simple (indivizi) din populaţie; n = numărul de unităţi simple (indivizi) din eşantion;

N

iiYT

1

este totalul din populaţie;

N

iiY

RT

1

1 este totalul mediu pe serie;

R

jj

jN

ii Y

N

NY

N 11

1Y este nivelul mediu pe fiecare unitate simplă (individ)

unde jY este nivelul mediu pe fiecare serie.