Curs penal 215.10.2015

Evolutia dreptului penal.Relatiiile de aparare sociala in abordare istorica.Principiile dreptului penal.Izvoarele dreptului penal.Legile penaleRelatiile de aparare sociala in perspectiva dreptului penalDreptul penal a fost vazut ca un drept al controlului social al violentei in sensul ca reprezinta primele forme de expresii a sanctiunilor si exprima o modalitate prin care era evaluata violenta respectiva.

Dreptul penal a trecut de la razbunare privata la o justitie privata in cadrul careia conflictul era rezolvat prin intermediul unei commpensatii pecuniare.Trecand la justita publica in care statul este cel care determina daca faptele sunt sau nu sanctiuni si evalueaza sanctiunea care urmeaza sa fie stabilita in cauza respectiva.Aceasta evolutie nu a fost una liniara.Au existat perioade in care formele de justitie privata au coexistat cu forme de justite publica.Justita publica are o dezvoltare neintrerupta incepand cu evul mediu.

Scoala clasica a aparut ca un mijloc de reactie impotriva arbitrariului.Judecatorul evalua necesitatea aplicarea unor sanctiuni.Apare ca o forma prin intermediul careia se incearca x restabilirea egalitatii in fata legii.Doctrina clasica se fundamenteaza pe cartea lui Beccaria: Despre infractiuni si pedepse.

Dezbaterea referitoare la scopul pedepsei este cea care a dat nasterea la dreptul penal modern.Beccaria vorbeste despre legalitatea incriminarii si necesitatea prevedrii in lege a sanctiunilor.Beccaria neaga dreptul judecatorului de a stabili o pedeapsa.Experienta secolelor anterioare il face pe Beccaria sa sugereze o masura contrara,aceea de a i se lua judecatorului posibilitatea de a stabili o pedeapsa,pedeapsa sa fie prevazuta de lege.

Beccaria vazand ca mdalitatea in care se stabileau pedepsele,vorbeste depsre umanizarea pedepselor.Este inutila cruzimea pedepselor si vorbeste prima data despre scopul pedepsei.Principiul umanizarii sanctiunilor este adus in discutie,Beccaria vorbind si despre modul in care se obtin declaratiile,cum se obtinn probele intr-o procedura.Spune si ca adevarata masura a infractiunilor este raul facut societatii.Sanctiunea trebuie sa exprime acest rau produs societatii.Beccaria vorbeste despre promptitudinea sanctiunilor.Cu cat pedeapsa va fi mai prompta cu atat va fi mai dreapta.

Beccaria vorbeste si despre procedura in care se obtin probele,necesitatea ca sedintele sa fie publice,martorii sa fie audiati in public,necesitatea unei probe multiple.Cere inlaturarea pedepsei cu moartea.O considera un razboi al statului impotriva cetatenilor.

Doctrina clasica vedea infractorul ca pe o persoana inzestrata cu liber-arbitru.Actul de conduita infractional devenea o alegere gresita,iar sanctiunea trebuia sa reflecte aceasta alegere gresita.Doctrina clasica nu s-a ocupat de cauzele infractionalitatii si a considerat ca simpla pedeapsa este necesara pentru resocializare.

Ideile sustinute:legalitatea incriminarii,sanctiunii,umanizarea sanctiunilor,raspunderea penala bazata pe actul de conduita propriu,nevoia unor proceduri publice,mijloacele de obtine a probelor au condus la concluzia ca este cea care a creat,a pus bazele dreptului penal modern.

Doctrina pozitivista este cea de-a doua mare scoala de drept.Spre deoesbire de prima ce se axa pe chestiunile ce tineau de legalitate si care vorbea de liberul arbitru,doctrina pozitivsta considera ca aceasta conceptie este gresita si ca a dus la un esec in combaterea infractionalitatii.

Incearca sa observe cauzele criminalitatii si a ajuns la concluzia ca sunt determinate fie de ereditate,fie de mediul social.Orientarea lui Cesare Lombroso care a considerat ereditatea ca avand o importanta covarsitoare.Enrico Ferri considera ca mediul social ne influenteaza.Teoria criminalului nascut-Lombroso,teoria sociologica-Ferri.

In opozitie cu liberul arbitru, doctrina pozitiva a apreciat ca orice persoana este absolut determinata,conduita sa este strict plasata de la nastere si nu poate scapa destinului sau.Fie ca modul in care ne comportam este influentat de erditate,fie de factori sociali.cei doi considerau ca actele de conduita sunt determinate.

Spre deosebire de scoala clasica,infractionalitatea nu era o problema de alegere.Infractionalitatea era o certitudine pentru persoanele care aveau o linie de ereditate sau din cauza mediului.Avand vedere ca subiectul nu mai avea posibilitatea sa aleaga,doctrina pozitivista propune luarea unor masuri ante delictum.Era mai usor sa previi indepartand acea persoana din societate decat sa intervii ulterior fara nicun fel de consecinta asupra conduitei persoanei.Masurile de siguranta sunt raspunsul doctrinei pozitiviste.Sanctiunea nu mai intervenea in urma savarsirii faptei,sanctiunea intervenea inainte de fapta,fiind o forma de protejare a societatii,decurgand dintr-o stare de pericol.

Doctrina pozitivista neaga prezumtia nevinovatiei.Masurile luate ante delictum sutn masuri care incalca drepturile fundamentale si care neaga prezumtia de nevinovatie.Arbitrariul masurilor ante delictum a fost scos in evidenta de acele societati in care s-au aplicat.Ideile acestea erau idei care evaluau sanctiunea ca un fenomen natural si social.Aceasta conceptie este preluata de dreptul modern pentru a diminua fenomenul criminalitaii.Este important sa se remedieze factorii naturali si sociali.A vorbit despre factorii naturali si sociali si nevoia de aparare a societatii.

Masurile de siguranta si astazi se bazeaza pe starea de pericol ,doar ca dreptul modern se bazeaza pe luarea unor masuri post delictum.Principalele idei regasite in dreptul modern sunt:caracterul de fenomen natural si social al infractiunii,nevoia de aparare a societatii(masurile de siguranta),a orientat studierea fenomenului infractional spre natura si cauzele acestuia.Cele 2 scoli au esuat in gasirea unui remediu al criminalitatii.Doctrinele careia au urmat au incercat sa imbine ideile celor 2 scoli.

Terza Scuola(scoala pozitivismului critic) a preluat de la scoala pozitivista cauzalitatea naturala a crimei ,dar de la scoala clasica a preluat conceptia raspunderii bazate pe vinovatie.Sunt admise masuri cu caracter preventiv.Principala sanctiune ramane pedeapsa.O alta scoala a aparut in cadrul Uniunii Internationale de Drept Penal.(astazi Ascoiata Internationala de Drept Penal).In conceptia ei,represiunea are ca finalitate combaterea factorilor care au influentat persoana.

Doctrinele apararii sociale,prin apararea sociala subiectiva au reprezentat tendinta extremista de negare a dreptului penal.Se considera ca infractiunea reprezinta o ruptura intre subiect si societate.Subiectul nu intelege valorile societatii si le respinge.De aceea in baza valori proprii are o conduita care contravine celei cerute de societate.

Noua aparare sociala vorbeste despre necesitatea ca sanctiunea sa raspunda acelor probe de personalitate a fiecarui subiect care il determina sa savarseasca infractiunea.Astazi,individualizarea sanctiunilor.Dreptul romanesc are un serviciu de probatiune care se ocupa de cunoasterea faptuitorului.Sanctiunea tre sa fie adaptate personalitatii.2 razb mondiale au fost suficiente ca europa sa constientizeze ca fiecare subiect are dreptul care nu ii pot fi negate.

Codurile penale romane.Actele normative au fost expresia unui mod de organizare a statului.

Cod penal de la 1865 intervine dupa unirea Principatelor Romane marcand inceputul drepului penal modern ,fiind influentat de scoala clasica.Ideile poztiviste au aparut din punct de vedere teoretic dupa intrarea in vigoare a acestui Cod.Reprezinta o copiere a unor coduri anterioare,francez si german repetand ideile scolii clasice,fiind o lege mai blanda decat modelele sale.

Codul Penal din 1937,Carol al II lea.In cazul Codului din 1937,a fost vorba de Marea Unire.A fost un cod cu o existenta tumultoasa,in vigoare pana in 1969.A fost modificat de multe ori pentru a raspunde modificarilor statului.O prima modifcare a intervenit odata cu dictatura regala cand codul a trebuit adaptat pentru a raspunde unui regim politic mult mai server,a fost introdusa pedeapsa cu moartea,a fost scazuta varsta de la care se raspunde penal.

In 1948,codul a trbeuit sa asigure protectia valorilor sociale pentru noul regim.Modalitatea in care s-a realizat a fost prin intermediul introducerii analogiei in codul penal.S-a considerat ca orice fapta care era similara unei fapte descrise de codul anterior putea sa primeasca pedeapsa pentru acea fapta similara.Principiul analogiei in aplicarea legii a constituit o grava incalcare a principiului legalitatii.

Codul penal din 1969 a fost abrogat la 1 feb 2014 prin intrarea in vigoare a acrtualui cod penal.Codul din 1969 a avut meritul de a reflecta organizarea statului in acea perioada.Profesorul Vintila Dongoroz este cel care a creat codul din 1969.Codul a fost in vigoare o perioada indelungata si a reusit sa supravietuiasca statului pentru care a fost promulgataPartea generala a a aceui cod in mare parte se regaseste in partea generala a codului actual existand o continuitate in institutiile dreptului penal.Dupa 1990,codul a suferit destul de multe modifcari in principal in ceea ce priveste pedepsele,ale caror limite au fost

ridicate,ajungand astfel ca sistemul de valori protejat prin normele dreptului penal sa fie extrem de neclar.In 1996 legiuitorul roman a considerat ca singura metoda pentru oprirea fenomenului infractional a fost marirea pedepselor

Dupa anul 2000,au existat mai multe incercari de creare a unui nod cod penal.Legea nr 301/2004,noul cod penal,desi promulgata,nu a intrat niciodata in vigoare.Legea 286/2009 a dat codul penal in vigoare.Pentru ca aceasta lege sa intre in vigoare a fost nevoie de 2 acte normative care sa o modifice,modificarile intervenind in perioada 2009-2014.

Codul penal actual este divizat in partea generala si partea speciala.Spre deosebire de codul anterior,codul actual stabileste o noua ierarhie a valorilor sociale prin faptul ca primul titlu al cartii speciale este titlul de infractiuni contra persoanei.Pune pe primul loc persoana si drepturile ei.

Sunt autori care considera ca exista 2 mari principii:principiul legalitatii si principiul umanismului.Altii considera ca dincolo de aceste principii,individualizarea sanctiunilor reprezinta o componenta imporanta incat ar trebui sa reprezinte unul dintre principiile fundamentale ale dreptuluiPrincipiul legalitatii are in vedere faptul ca nicio persoana nu poate fi trasa la raspundere penala pentru o fapta care la momentul savarsirii sale nu era prevazuta ca infractiune.Are in vedere si legalitatea sanctiunilor.Pedepsele si masurile care pot fi luate nu vor fi decat cele descrise de lege.O alta latura:legalitatea tragerii la raspundere penala.O consecinta este ca in interpretarea extensiva si defavorabila in aplicarea legii penale este interzisa.Desi principiul legalitatii este un principiu unanim acceptat,aplicarea acestuia se dovedeste inca a reprezenta o engima.