Curs Patologie 7

8/14/2019 Curs Patologie 7

http://slidepdf.com/reader/full/curs-patologie-7 1/11

1

CURSUL 7

CUPRINS 10. AFECłIUNILE CRANIO-CEREBRALE Traumatismele cranio-cerebrale

(continuare) 7. ComoŃia cerebrală 8. Contuzia cerebrală 9. Revărsatele sanguine intracraniene10. Cenuroza cerebrală

11. AFECłIUNILE COARNELOR1. Anomalii de creştere a coarnelor. Ecornarea2. Avulsia tecii de corn3. Fracturile coarnelor

2. CLINICA ŞI TERAPEUTICĂ OFTALMOLOGICĂ Rememorări anatomo-fiziologice.

1. Globul ocular

7. ComoŃia cerebrală

ComoŃia cerebrală este o perturbare funcŃională manifestată prin abolirea bruscă şi descurtă durată a stării de conştientă cu sau f ără perturbări a funcŃiilor vegetative (fenomenetranzitorii şi reversibile in totalitate).

Simptomatologia. Durata este de câteva minute. Reversibilitatea fenomenelor este totală.Abolirea stării de conştientă este totală dar poate exista si o simplă obnubilare (clătinareacapului şi pierderea echilibrului în staŃiune).Perturbările funcŃiilor vegetative aparinconstant şi de regula evoluează bifazic: tahicardie-bradicardie, apnee-hiperpnee.Diagnosticul diferenŃial se impune faŃa de:

- contuzia cerebrală - durata de câteva ore, alterarea valorii marilor funcŃii, LCReste constant sangvinolent, angiografia cerebrală oferă date asupra hematoamelorintracraniene

- sincopa - suspendarea de scurtă durată a activităŃii cardiace şi/sau respiratorii(vezi partea I)

- colapsul - stadiu al şocului - manifestat prin prăbuşirea activităŃii cerebrale

însoŃită de hipotensiune arterială, puls imperceptibil, stare de prostraŃie- stările de comă - pierderea stării de conştienŃă şi a sensibilităŃii, relaxaremusculară, diminuarea sau abolirea reflexelor, activitate cardiacă şi respiratorienormală

Prognosticul este favorabilTratamentul este inutil neexistând leziuni organice iar fenomenele patologice suntreversibile în totalitate.



2

8. Contuzia cerebrală

Contuzia cerebrală prezintă un sindrom lezional cerebral cu modificări preponderentvasculare (sufuziuni, peteşii, hematoame)Simptomatologie:

- starea de conştienŃă este iniŃial abolită (coma) pentru câteva ore, mai rar 1-2 zile.In perioada de convalescenŃă imediată se constată apatie, somnolenŃă şi mult mai raragitaŃie, anxietate, agresivitate;

- funcŃiile vegetative suferă modificări: dispnee, tahicardie, tulburări hemodinamice- reflexe musculare asimetrice, pareze tranzitorii, vertij uneori vomă - semnele neurologice apar în contuziile cerebrale grave. Se constată hipotonie sau

rigiditate musculară, midriază bilaterală, tulburări de deglutiŃie şi alte ori aletonusului sfincterelor.

Paraclinic:- LCR este sangvinolent sau roz clarificarea având loc în 7-15 zile;- radiografiile craniene pot identifica focarele de fractură;

-

angiografia carotidiană este indicată în cazurile în care intervin elemente deagravare, permiŃând identificarea şi localizarea unor hematoame intracraniene.Prognosticul este rezervat în contuziile minore şi moderate (morfopatologic: peteşii,sufuziuni, leziuni vasculare parenchimatoase minore în masa cerebrală) având o evoluŃiede tip regresiv şi compensator în decurs de 2-3 săptămâni.Prognosticul este grav, defavorabil în contuziile cerebrale grave (morfopatologic:dilacerări ale masei cerebrale, hematoame intracraniene).Diagnosticul se precizează în urma corelării datelor anamnetice (acŃiune traumatică) cucele ale examenului clinic (starea de comă). Un element de diagnostic important esteimposibilitatea stabilirii unei corelaŃii directe între gravitatea leziunilor şi gradul dealertare a funcŃiilor vegetative.Diagnosticul diferenŃial se impune fata de alterările stării de conştienŃă care preced sausucced coma (abolirea conştienŃei):

- starea de agitaŃie (vigilitate, dromomanie, mişcări violente, dezordonate,agresivitate);

- starea de stupoare (vigilitate şi hiporeactivitate);- starea de obnubilare (somnolenŃă şi hiporeactivitate);- starea de torpoare (somn profund cu treziri de scurtă durată provocate de aplicarea

repetată a unor stimuli energici).TratamentSchemă generală 1. Asigurarea ventilaŃiei optime (insuficienŃa respiratorie întreŃine şi amplifică edemulcerebral):

- intubaŃie orotraheală - traheotomie- ventilaŃie pulmonară controlată - oxigenoterapie.

2.Combaterea hipertermiei – necesară când temperatura corporală depăşeşte valorilenormale cu peste 2 C:

- condiŃii de adăpostire;



3

- medicaŃie antipiretică;3.Combaterea hipertoniilor musculare:

- neuroplegia;- blocaje ale ganglionilor simpatici.

4.Combaterea edemului cerebral posttraumatic:

- terapie corticosteroidică (hidrocortizon hemisuccinat 1-1.5 mg/kg corp i.v. laintervale de 4-6 ore timp de 2-4 zile).5.Terapia perturbărilor metabolice:

- echilibrul energetic;- echilibrul hidroelectrolitic;- echilibrul acido-bazic.

9. Revărsatele sanguine intracraniene

Revărsatele sanguine intracraniene sunt colecŃii de sânge rezultate în urma hemoragiilor

cerebrale.Clasificare. După localizare deosebim:1.Hematoame meningiale (ale foiŃelor meningiale)

Hematoame extradurale (epidurale)Hematoame subduraleHematoame subarahnoidiene

2.Hematoame intracerebrale3.Hematoame intraventriculare (ventriculii cerebrali)

Hematomul epidural se dezvolta între duramater (extradural) si endocraniu cu efectcompresiv asupra craniului.Simptomatologie: comă, midriază bilaterală, rigiditate de decerebrare, moarte.Diagnosticul: clinic este uşor de precizat. Diagnosticul diferenŃial se impune faŃă decontuzia cerebrală, hematomul subdural, hematomul intracerebral şi faŃă de tumorilecerebrale.Prognosticul: este grav.Tratamentul impune trepanarea cutiei craniene şi evacuarea hematomului.Hematomul subdural apare ca urmare a unei sângerări venoase (de regulă) între faŃainternă a durei şi arahnoidei.Simptomatologia: posttraumatic, în interval de timp variabil ca durată (1-10 săptămâni),evoluŃia este asimptomatică, apoi apar semne neurologice agravante: lipsă de echilibru,somnolenŃă, stază papilară, pareze, hemipareze; ulterior complicaŃii datorate compresiuniicerebrale.Diagnosticul este suspicionabil clinic si anamnetic si se precizează în urma arteriografiei.Tratamentul: craniectomie (trepanaŃie, deschiderea durei, evacuarea hematomului,spălături cu soluŃie cloruro sodică 0,9%).Hematomul subarahnoidian se formează între arahnoidă şi piamater (leptomeninge) fieca urmare a rupturii venelor corticale aferente sinusului dural, fie mai rar în urmaefracŃiei unui hematom parenchimatos – intracranial.Simptomatologia: comă, evoluŃia agravantă progresivă, moarte în câteva ore.Prognosticul este grav.



4

Diagnosticul se precizează arteriografic.Tratament. Majoritatea cazurilor sunt inoperabile.Hematomul intracerebral este o colecŃie hematică intraparenchimatoasă binedelimitată.Simptome: comă, tulburări respiratorii şi cardiace urmate adesea de moarte bruscă. La

animale care supravieŃuiesc apar tulburări corespunzătoare zonelor encefalice afectate:hipertensiune intracranială (stază papilară), vomă, hemiplegii, hemianestezie, paralizii alenervilor cranieni, tulburări vegetative.Diagnosticul se precizează clinic şi neuroradiologic.Prognosticul este grav.Tratamentul este chirurgical urmărind: craniotomia, evacuarea hematomului şiresurscitarea animalului.Hematoamele intraventriculare sunt rezultatul unui revărsat sanguin din plexurilecoroide.Simptomatologie: comă, rigiditate de decerebrare, moarte.Diagnosticul este dificil de precizat în cursul vieŃii.

Prognosticul este grav, defavorabil.Tratament abatere sau eutanasie.

10. Cenuroza cerebrală

Cenuroza cerebrală este o cestodoză (Multiceps multiceps) larvară (Coenurus cerebralis)cu localizare în emisferele cerebrale, cerebel şi/sau în trunchiul cerebral care afectează rumegătoarele, în special ovinele.Simptome: Parazitoza evoluează acut (20-30 zile) sau cronic (7-9 luni). Simptomele suntmai evidente în ultima fază (studiul semnelor nervoase) a evoluŃiei cronice când se înregistrează fenomene de meningoencefalită traumatică. În această fază apar simptomecaracteristice (în funcŃie de centrii nervoşi) care permit localizarea veziculelor parazitare(1-4 cenuri):

- incoordonări în mers – localizare în lobul occipital;- dromomanie – localizare în lobul frontal;- mers în cerc, cu capul deviat în partea emisferei cerebrale bolnave localizate în

emisferele cerebrale;- mers titubant însoŃit de pierderea echilibrului – localizare în cerebel;- amauroză, midriază, imobilitate pupilară, atrofie papilară opusă – localizare în

lobul temporal (V.CapăŃ înă – 1989); - subŃierea şi deformarea calotei cranieneapar în ultima fază a bolii atunci când cenurul este localizat superficial(Cosoroabă I – 1982).

Valoarea diagnostică a manifestărilor clinice privind localizarea veziculelor cenuroticeeste limitată.Diagnosticul. În perioada semnelor nervoase este facil precizându-se în urma examenuluiclinic. Examenul oftalmoscopic evidenŃiază modificarea formei şi culorii papilei optice,edem papilar şi hemoragii punctiforme cu 1-2 luni înainte de apariŃia semnelor clinice(Cosoroabă I – 1982).ReacŃiile alergice (intradermoreacŃia cu lichid cenuric filtrat şi fenolat 0,25% - OlteanuGh – 1980) la 12 zile de la infestare permit precizarea diagnosticului (Cosoroabă I .1982).



5

Radiografia simplă a craniului relevă, după minim două luni de evoluŃie clinică,modificări osoase (eroziuni, atrofii osoase) şi ale masei cerebrale (atrofii, umbrepatologice). Prognosticul este rezervat în cazul localizărilor superficiale encefalice şi grav înlocalizările profunde. În cazul existentei mai mult vezicule ca şi în localizările

cerebeloase, bulb, măduva spinării prognosticul este grav, defavorabil.Tratamentul constă în trepanaŃia cutiei craniene urmată de extragerea veziculelorcenurotice.Preoperator cu 2-4 ore înainte de operaŃie se administrează medicamente hemostatice cuacŃiune generală: venostat i.v. 2-4 ml, ser gelatinat i.v. 5-20 ml, vitamina K – i.m. sau i.v.1-3 ml.Anestezie: N-NLA şi blocajul n. frontal şi n. cornual.ContenŃie:decubit sterno-abdominal.Locurile de elecŃie pentru trepanaŃie diferă in funcŃie de localizarea cenurului.Tehnica trepanaŃiei:- incizia pielii a Ńesuturilor subiacente şi a periostului pe o lungime de 6-8 cm;

- decolarea periostului;- centrarea coroanei trepanului cu piramida în locul amorsat în prealabil;- decuparea rondelei de os – se imprimă mânerului trepanului o mişcare cca ½ - ¾ ture ,urmată, până la formarea şanŃului de tăiere, de revenire şi înaintare şi continuată apoi cu omişcare de rotire neîntreruptă;- extragerea rondelei de os decupate cu tirul.Accesul operator prin trepanaŃie este limitat metoda având indicaŃie expresă doar atuncicând diagnosticul localizării topografice a cenurului este exact precizat. Când estenecesar să se recurgă la explorarea unor zone encefalice cât mai largi accesul operator seasigură prin craniotomie mediană sau craniotomie prin decalotare.Tehnica craniotomiei mediane (Moldovan M . – 1975) :- incizia pielii ( 6-8 cm) pe linia pe care uneşte cele două procese zigomatice ale oaselorfrontale;- o altă incizie a pielii( 4-5 cm ) situată în plan median şi perpendiculară pe prima;- decolarea celor două lambouri cutanate ;- incizia periostului şi decolarea lui;- cu reneta se decupează în compacta şi spongioasa osului frontal un dreptunghi de 4x2cm;- placa osoasă este ridicată cu dalta printr- o mişcare de basculare .Prin deschiderea rezultată se evidenŃiază meningele iar în plan median sinusul venoslongitudinal dorsal iar lateral de o parte si de alta a acestuia sunt delimitate spa Ńiile deacces pentru fiecare emisferă cerebrală.Tehnica craniotomiei prin decalotare (V.CăpăŃ înă – 1989)

- incizia mediană fronto-occipitală (12-15 cm);- incizia şi decolarea periostului;- secŃionarea calotei craniene în formă de dreptunghi (4/3 cm), cu ajutorul

fierăstrăului electric;- ridicarea calotei osoase cu dalta şi conservarea ei in soluŃie clorurosodică 0,9% cu

adaos de penicilină.



6

Indiferent de metoda utilizată pentru crearea accesului la emisferele cerebrale, ulteriortimpii operatori se succed în mod asemănător.Cenurii localizaŃi superficiali se observă prin transparenŃă dureimater având o culoarealbăstruie. Veziculele parazitare localizate în profunzime datorită presiunii exercitate delichidul cenuric prolabează masa cerebrală la nivelul broşei osoase. La palpare se simte

lichidul cenuric aflat sub tensiune. În cazul localizărilor foarte profunde în plagă nu seconstată nici o modificare de aspect, de consistenŃă sau de volum (V.Căpătînă- 1989,Moldovan M.- 1975, Stancu – 1984, VlăduŃiu 1955).Extragerea cenurilor localizaŃi superficial:

- incizia dureimater-se puncŃionează vezicula, parŃial herniată, extrăgându-se lichidul cenuric;-se extrage cenurul cu ajutorul a două pense anatomice.

Extragerea cenurilor localizaŃi în profunzime:- incizia dureimater;- explorarea encefalului cu un ac de seringă lung şi bont;- puncŃia unei vehicule este atestată de curgerea lichidului cenuric (clar, translucid)

care va fi aspirat în seringă;- menŃinând aspiraŃia cu o pensa anatomică ghidată pe acul de puncŃie se prindeperetele veziculei;

- se exteriorizează vezicula care va fi extrasă prin mişcări de depănare cu ajutorul adouă pense anatomice.Olteanu Gh.-1980 si Bara V.-1984 lasă vezicula cenurică pe loc, extrăgând prin puncŃie3-4 ml de lichid şi apoi introduc 1,5 ml arecolină bronhidrică 2% fie 0,5 ml tinctură deiod sau soluŃie Lugol (V.CăpăŃână 1989).

- hemoragia este oprită prin tamponament eventual tampoane îmbibate cu soluŃie detrombină (Stancu-1984);

- se apropie, eventual se suturează cu catgut nr.0000, marginile plăgii dureimater.- în cazul decalotării, calota osoasă se scoate din conservant şi se fixează transfixic

cu patru fire de sârmă (Cociu A. – 1981 citat de CăpăŃână – 1989);- se apropie şi dacă se reuşeşte se suturează periostul cu catgut subŃire;- plaga cutanată se suturează în fire separate cu Relon nr. 6 – 7;- aplicarea medicaŃiei antiseptice locale a plăgii operatorii ( Manis pulv., Suzotril )

şi protejarea ei cu un pansament suturat;- antibioticoterapie generală timp de 3 – 5 zile.

Vindecarea are loc în timp de 3 - 4 săptămâni.



7

5. AFECłIUNILE COARNELOR

1. Anomalii de creştere a coarnelor

Coarnele sunt fanere (phaneros – gr = proeminent ) întâlnite la bovine, bubaline, ovine si

caprine. Baza anatomică a coarnelor o formează excrescenŃele osoase ale osului frontaldenumite procese cornuale sau cepuri osoase ale coarnelor. Dezvoltarea coarnelor începedupă naştere când sunt reprezentate de mugurii cornuali (două zone cutanate glabre,aderente la substratul osos, uşor bombate, cu diametrul de aproximativ 1 cm).Epidermul mugurilor cornuali se dezvoltă treptat în grosime ducând la apariŃiaproeminenŃelor cornuale cu dimensiuni de 2 – 3 cm la vârsta de 2 - 3 luni.Începând de la această vârstă se dezvoltă un proces osteogenic periostal concretizat prinapariŃia axului osos (cep osos) al cornului. De la vârsta de 5 – 6 luni în compacta osoasă acornului începe dezvoltarea sinusului cornual care la animalele adulte comunica cusinusul frontal.Dezvoltarea ulterioară a coarnelor la unele animale se face defectuos, axul osos al

cornului orientându-se vicios fie către pavilionul auricular, fie către globul oculardeterminând tulburări funcŃionale ale acestor organe.PoziŃii vicioase ale coarnelor sau rudimente cornoase inestetice pot apărea si ca urmare aecornării chimice incomplete.Anomaliile de creştere a coarnelor se precizează uşor prin simpla inspecŃie. Tratamentulsi profilaxia anomaliilor de creştere a coarnelor se face prin ecornare.

ECORNAREA

Ecornarea (decornarea) este un procedeu chirurgical care constă in:-împiedicarea dezvoltării coarnelor la bovine in prima săptămână de viaŃă;- rezecŃia coarnelor la tineret şi la animalele adulte (bovine, ovine, caprine).

Scopurile ecornării:- economice (animalele cu coarne, întreŃinute în stabulaŃie liberă, necesită un front de

furajare mai lung; loturile in care sunt animale cu coarne sunt mai agitate ceea cecontribuie la diminuarea producŃiei de lapte şi a sporului în greutate);

-terapeutice (fracturi ale coarnelor, avulsii ale tecii de corn, anomalii de creştere);- revenirea accidentării de către animalele retive a personalului îngrijitor şi a

celorlalte animale din lot.Procedee:A – Distrugerea mugurelui cornual Distrugerea mugurelui cornual se practică la tineretul bovin (până la vârsta de 1 lună)prin:

1. cauterizare chimică

- tunderea părului din zona mugurelui cornual,- uncŃionarea pielii (osmatin) din jurul mugurelui pentru a prevenii arsurile sau

leziunile oculare prin scurgerea substanŃei caustice;- se freacă cu creionul de ecornare mugurele cornual până la apariŃia unui exsudat

hemoragic (1 – 2 minute)



8

Cauterizarea se execută în prima săptămână de viaŃă când, datorită concentraŃiei ridicatede endorfine şi imaturităŃii sistemului nervos, anestezia nu este necesară.Creioanele de ecornare conŃin hidroxid de sodiu, nitrat de Ag, salicilat de sodiu sauclorură de zinc.Cauterizarea poate fi realizată şi prin injectarea subcutanată a 1 ml de acid cromic, acid

tricloracetic 35% sau acid arsenios. InjecŃia se face greu (dermul este aderent la periost)necesitând ace scurte şi mănuşi de protecŃie pentru executant.Pentru cauterizare se pot utiliza paste caustice care se aplică cu mănuşi de protecŃie pemugurele cornual până la obŃinerea unei pelicule caustice aderente.Aceste paste se pot prepara din:Rp/ Triclorură de antimoniu 28,0

Acid salicilic 7,0Colodiu 65,0Mf. Sol

D.S. ext. În aplicaŃii locale pt. ecornare (se prezintă ca un lichid siropos care în contact cuaerul se întăreşte formând o peliculă aderentă).

Rp/ Acid azotic 5,0Acid tricloracetic 10,0Triclorură de antimoniu 10,0Clorură de zinc 15,0Colodiu 60,0Mf.sol.D.S.ext.

Cauterizările superficiale nu distrug în totalitate mugurele cornual permiŃând dezvoltareaulterioară a unui rudiment de corn.Vindecarea are loc sub crustă în timp de 30 – 40 zile.

2. Excizia chirurgicală

- tunderea şi antisepsia mugurelui cornual;- excizia acestuia cu decornatorul Roberts şi foarfeca sau cu bisturiul- hemostaza prin tamponament; antisepsia plăgii cu pulberi de Manis sau de

Suzotril;3. Termocauterizarea

Termocauterizarea se aplică la vitei între 2 – 4 săptămâni. Termocauterele au capul deaplicare uşor escavat, cu diametrul de 2 cm. şi sunt aduse la temperatura de lucru (roşuviu, aprins) prin încălzire la flacără sau sunt activate electric.Tehnică

- blocajul nervului cornual- tunderea regiunii mugurelui cornual;- aplicarea termocauterului pe mugurele cornual;- timp de 7 – 10 secunde se execută uşoare mişcări circulare; pe margine apărând

un transsudat seros.4. Procedeul combinat

Procedeul combinat este cel mai răspândit în practica de teren.Tehnică:

- excizia pielii mugurelui cornual cu bisturiul sau cu foarfeca- cauterizarea chimică sau termică a plăgii.



9

Indiferent de metoda aplicată pentru distrugerea mugurelui cornual vindecarea serealizează sub crustă în timp de 30 – 4 zile.

ObservaŃii: Blocajul n. cornual şi sedarea asigură combaterea sau reducerea stresului de

contenŃie şi a durerii acute Trebuie avute în vedere metodele de contracarare a durerii tardive (evaluată prindeterminarea cortizolului seric şi a modificărilor de comportament) postecornare,după dispariŃia efectului sedativului şi al anestezicului local (după aproximativ 2ore). În acest sens se va lua în calcul folosirea NSAIDs (ex: ketoprofen)

B – RezecŃia coarnelor

Alegerea procedeului de ecornare se face în funcŃie de dezvoltarea componenteloranatomice ale cornului, proces dependent de vârsta animalului.

Ecornarea simplă

Ecornarea simplă se practică la tineret între vârsta de 3 luni şi un an. La această vârstă cornul este bine dezvoltat dar lipseşte sinusul cornual, osul fiind compact. Numai în modexcepŃional se recurge la ecornarea simplă la bovine peste vârsta de 1 an datorită existenŃei comunicării între sinusul cornual şi cel frontal. După ecornare sinusul frontalrămâne deschis expus contaminării şi riscului de apariŃie a sinuzitelor.

-contenŃie patrupedă în travaliu cu fixarea capului;- neuroplegie cu Xylazină (0,05 – 0,1 mg/kg);- blocajul nervului cornual- tunderea regiunii;- antisepsia regiunii cu tinctură de iod;- incizia circulară a bureletului cutidural;- amputarea cornului fie cu cleştele Hodge fie cu fierăstrăul Gigli;- hemostaza prin tamponament;- antisepsia plăgii (Manis, eter iodoformat sau Zoodermin ).

În cazul decornării simple a animalelor în vârstă sinusul frontal se acoperă cu unpansament suturat în „8”.Cicatrizarea are loc în aproximativ o lună de zile.

Ecornarea prin constric Ń ie elastică

Ecornarea prin acest procedeu este rezultatul suprimării progresive a circulaŃiei şiintervenŃiei cornului prin constricŃia realizată cu un inel sau garou de cauciuc. Procedeuleste foarte dureros provocând şi o scădere marcată a producŃiilor.Tehnică:

- contenŃie patrupedă cu fixarea capului;- blocajul de lungă durată a nervului cornual ( Denervin 10 ml. );- efectuarea cu reneta sau cu cuŃitul Bus a unei renuri circulare în corn la nivelul

bureletului cutidural;- aplicarea inelului ( prin rostogolire, extensie cu 4 feşi sau cu aparate speciale ) sau

a garoului.Cornul cade după o lună de zile, sinusul frontal rămânând închis.



10

Ecornarea cu autoplastie cutanat ă

Ecornarea cu autoplastie cutanată prezintă o serie de avantaje: vindecare rapidă (14 – 18)zile; sinusul frontal este închis; nu rămân bonturi de corn cu tendinŃă de creştere vicioasă.Tehnică:

-

contenŃie patrupedă în travaliu cu fixarea capului;- neuroplegie (Xylazină – 0,1 mg/kg corp);- blocajul nervului cornual- tunderea si antisepsia regiunii cornuale;- incizia pielii pericornual, conservând şi decolând atent bureletul cutidural, incizia

se prelungeşte linear 4 – 5 cm pe creasta intercornuală şi în jos pe creasta frontală laterală înspre globul ocular;

- descoperirea bazei cornului prin decolarea pielii şi rabatarea laterală a lambourilorcutanate;

- secŃionarea de le baza cornului cu fierăstrăul Gigli;- rotunjirea marginilor osoase cu raşpilul sau cu chiureta;

-

asigurarea hemostazei prin forcipresură şi ligatură;- sutura în puncte separate cu Relon a lambourilor cutanate;- antisepsia plăgii (Manis, eter iodoformat );- aplicarea unui pansament protector (suturat sau adeziv).- firele de sutură nu trebuiesc ridicate, ele cad singure după 18 – 20 zile.

2. Avulsia tecii de corn

Simptomatologie: teaca de corn lipseşte sau este doar parŃial desprinsă iar cepul osos alcornului este acoperit de membrana cheratogenă uşor sângerândă şi foarte sensibilă.Prognosticul este rezervat.Tratament. Se poate proceda la:a) Conservarea cornului

- antisepsia locală (eter iodoformat, spray cu antibiotice);- aplicarea de cheratoplastice (Zoodermin);- pansament protector;

sau la:b) Decornarea cu plastie cutanată.

3. Fracturile coarnelor

Simptome: mobilitatea cornului fracturat, schimbarea poziŃiei acestuia, durere, crepitaŃiiosoase , uneori epistaxis.Prognosticul este rezervat .ComplicaŃii: sinuzite, empiem sinusal, necroze ale cepului osos.Tratament: decornarea cu plastie cutanată (de regulă din considerente estetice) efectuată bilateral.



11

2. CLINICA ŞI TERAPEUTICĂ OFTALMOLOGICĂ

REMEMORARI ANATOMO-FIZIOLOGICE1. Globul ocular

Elemente principale:- mediile transparente, care prin suprafeŃele de separaŃie alcătuiesc sistemul diopticcoaxial al ochiului

- stratul receptor fotosensibil – retina.Pentru studiul globului ocular se folosesc următoarele coordonate:

- axul antero-posterior, linia ce uneşte ipotetic polul anterior şi posterior- ecuatorul, împarte globul ocular în două jumătăŃi, anterioară şi posterioară - meridianul orizontal şi meridianul vertical, împarte suprafaŃa anterioară în patru

teritorii (cvadrante).Sub aspect anatomo-clinic în polul anterior se includ toate formaŃiunile vizibile cealcătuiesc cavitatea anterioară (corneea, irisul, cristalinul) şi în polul posterior

formaŃiunile cavităŃii posterioare (corpul vitros, discul optic) vizibile cu ajutorulinstrumentarului special (oftalmoscopie).Forma aproape sferică a globului ocular se menŃine prin formaŃiunile sale reprezentate decele trei tunici (externă, medie şi internă) şi prin conŃinutul intraocular (umoare apoasă,cristalin şi corp vitros).Tunica externă fibroasă sau sclera acoperă partea postero-anterioară a globului,continuându-se în zona centrală a polului anterior cu corneea.Tunica medie sau vascular ă este reprezentată de iris, corp ciliar şi coroidă, formaŃinunicare prin structura şi funcŃia lor alcătuiesc uveea sau tractul uveal.Tunica internă sau retina tapetează fundul ochiului, reprezintă zona receptoare pentruvederea clară (fovea centrală) şi o zonă vizuală delimitată anterior de ora serrata. Dintre

componenetele retiniene pentru vedere rol important îl are epiteliul pigmentar.Fotoreceptorii sunt reprezentaŃi de celulele vizuale cu „bastonaşe” şi cu „conuri”. ÎndilataŃiile acestor celule se află vezicule pline cu mediator chimic, iar în invaginaŃiile lormembranare ajung dendritele celuleor bipolare ce reprezintă primul neuron al căiivizuale.

BIBLIOGRAFIE:

- Bolte S., Igna C. – Chirurgie veterinară, vol. I, Ed. Brumar, Timişoara, 1997- Bolte S., Igna C. – Clinica şi terapeutica chirurgicală (Patologia capului), partea a

II-a, vol. I, Ed. Mirton, Timişoara, 1993- Moldovan M., Bolte S. – Oftalmologie veterinară, Ed. Ceres, Bucureşti, 1984- Moldovan M., Cristea I., Morosan N., Murgu I. – Patologie şi clinică chirurgicală,

Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1983- Slatter D. – Textbook of Small Animal Surgery, edi Ńia a II-a, vol. I şi II, Ed. W.

B. Saunders Comp., Philadelphia, 1993- Auer J. A. – Equine surgery, Ed. W. B. Saunders Comp., Philadelphia, 1993- http://www.merckvetmanual.com

Curs Patologie 7

Documents

Transcript of Curs Patologie 7