patologie lucrare

76
A. Morfologia normala a mucoasei orale 1. Enumerati formatiunile anatomice normale de la nivelul mucoasei jugale. - Linia alba jugala = pliu de tesut de`a lungul planului de ocluzie o Ea poate fi mai mult sau mai putin proeminenta, uneori keratinizata - Papila canalului Stenon = deasupra liniei albe jugale, in dreptul M2 o Uneori poate fi proeminenta - Ramificatiile terminale ale arterei bucale = anterior de Papila canalului Stenon 2. Enumerati formatiunile anatomice normale de la nivelul regiunii retromolare. - Mucoasa jugala se continua cu mucoasa regiunii retromolare - Cand gura este larg deschisa se observa 1-2 plici verticale o Cea externa – ridicata de fasciculul intern al m. temporar o Cea interna – ridicata de ligg pterigomandibular – pe care se insera m. buccinator - Intre cele 2 plici – sant care urca pana la ½ distantei dintre cele 2 maxilare = Sant retromolar 3. Delimitarea fosei tonsilare – aspect clinic, structura - Anterior – pilierul anterior amigdalian (arcul palato-glos) - Posterior – pilierul posterior amigdalian (arc palato-faringian) - Inferior – fata D a limbii (dorsul limbii) 4. Descrieti structurile anatomice de suprafata ale fetei dorsala a limbii - Fata dorsala prezinta un aspect mat, rugos, datorita prezentei pe suprafata ei a numeroaselor papile care prezinta un grad variabil de keratinizare - Papilele filiforme = subtiri si alungite - Papilele fungiforme rotunjite – 1-2 mm diametru, cul rosu inchis, prezente printer papilele filiforme - Papilele circumvalate = la limita 2/3 anterioare cu 1/3 posterioara, dispuse in forma de “V” cu vf posterior o Sunt in numar de 8-10, dispuse in 2 linii ce formeaza “V”-ul lingual o In mucoasa acestor papile – numerosi muguri gustative - Foramen caecum = la vf “V”-ului lingual, vestigiu al canalului tireoglos o Uneori si prezinta ca un fund de sac, uneori ca un canal permeabil - Papilele foliate – pe marginile limbii in portiunea mijlocie = mici fisuri vertical paralele, care contin muguri gustativi - Mici mase rotunjite proeminente – printer papilele foliate si posterior de ele o Sunt date de folicilii limfatici ai amigdalei lingual o Pot fi observati si pe fata dorsala in 1/3 posterioara - Fata dorsala a limbii prezinta in mod normal un aspect uniform. Uneori ea este fisurata, plicaturata aspect numit limba fisurata 1

description

patologie orala

Transcript of patologie lucrare

A. Morfologia normala a mucoasei orale

1. Enumerati formatiunile anatomice normale de la nivelul mucoasei jugale.

Linia alba jugala = pliu de tesut de`a lungul planului de ocluzie

Ea poate fi mai mult sau mai putin proeminenta, uneori keratinizata

Papila canalului Stenon = deasupra liniei albe jugale, in dreptul M2

Uneori poate fi proeminenta Ramificatiile terminale ale arterei bucale = anterior de Papila canalului Stenon

2. Enumerati formatiunile anatomice normale de la nivelul regiunii retromolare.

Mucoasa jugala se continua cu mucoasa regiunii retromolare

Cand gura este larg deschisa se observa 1-2 plici verticale Cea externa ridicata de fasciculul intern al m. temporar

Cea interna ridicata de ligg pterigomandibular pe care se insera m. buccinator

Intre cele 2 plici sant care urca pana la distantei dintre cele 2 maxilare = Sant retromolar3. Delimitarea fosei tonsilare aspect clinic, structura

Anterior pilierul anterior amigdalian (arcul palato-glos) Posterior pilierul posterior amigdalian (arc palato-faringian)

Inferior fata D a limbii (dorsul limbii)4. Descrieti structurile anatomice de suprafata ale fetei dorsala a limbii

Fata dorsala prezinta un aspect mat, rugos, datorita prezentei pe suprafata ei a numeroaselor papile care prezinta un grad variabil de keratinizare

Papilele filiforme = subtiri si alungite

Papilele fungiforme rotunjite 1-2 mm diametru, cul rosu inchis, prezente printer papilele filiforme

Papilele circumvalate = la limita 2/3 anterioare cu 1/3 posterioara, dispuse in forma de V cu vf posterior

Sunt in numar de 8-10, dispuse in 2 linii ce formeaza V-ul lingual

In mucoasa acestor papile numerosi muguri gustative

Foramen caecum = la vf V-ului lingual, vestigiu al canalului tireoglos

Uneori si prezinta ca un fund de sac, uneori ca un canal permeabil

Papilele foliate pe marginile limbii in portiunea mijlocie = mici fisuri vertical paralele, care contin muguri gustativi

Mici mase rotunjite proeminente printer papilele foliate si posterior de ele

Sunt date de folicilii limfatici ai amigdalei lingual

Pot fi observati si pe fata dorsala in 1/3 posterioara Fata dorsala a limbii prezinta in mod normal un aspect uniform. Uneori ea este fisurata, plicaturata aspect numit limba fisurata

5. Descrieti structurile anatomice de suprafata ale fetei ventrale a limbii

Fata ventrala a limbii prezinta o mucoasa foarte subtire, relativ transparent, prin grosimea careia se pot observa decvent venele sublinguale Frenul lingual = plica subtire de mucoasa ce uneste fata V cu planseul bucal

Carunculele sublinguale la baza frenului de o parte si de alta = orificiile de deschidere a can Warthon

6. Descrieti structurile anatomice de suprafata ale planseului bucal Planseul bucal mucoasa fina, foarte subtire

Plica sublinguala = o plica mai mult sau mai putin proeminenta situata in 2/3 anterioare

Santul paralingual = in 1/3 posterioara planseul lingual se ingusteaza foarte mult devenind practic un sant

7. Santul paralingual. Delimitare

Posterior plica gloso amigdaliana Medial mucoasa fetei V a limbii

Lateral mucoasa procesului alveolar mandibular din dreptul M2, M3

8. Descrieti structurile anatomice de suprafata ale palatului dur

Mucoasa palatului dur are o culoare roz pal, este in general keratinizata si prezinta un aspect neuniform

Rugile palatine in 1/3 anterioara = plici transversale de mucoasa ce pornesc dinapoia papilei incisive

Papila retroincisiva = mica proemineta de mucoasa ce se suprapune peste orificiul can incisiv

O mica foseta - in dreptul M2

Torusul palatin formatiune osoasa alungita, de dimensiuni variabile

9. Descrieti structurile anatomice de suprafata ale valului palatin Continua palatul dur formand un unghi variabil cu acesta

Rafeul median pe linia mediana

Foveele palatine la limita cu palatul dur, 2 mici fosete

Hamulusul pterigoidian spre limita cu procesul alveolar = o proeminenta simetrica.

10. Enumerati zonele cavitatii bucale unde exista o keratinizare fiziologica a mucoasei

Fata dorsala a limbii datorita prezentei numeroaselor papile mai mult sau mai putin keratinizate

Mucoasa palatului dur este in general keratinizata

Mucoasa care acopera gingiile11. Clasificarea embriologica a epiteliului bucal

Substructurile epiteliale ale CB pot fi impartite dpdv embriologic in 2 grupe mari:

1. Epitelii profunde

a. Epiteliile odontogene

b. Epiteliile glandulare

2. Epitelii superficiale12. Clasificarea tipurilor de mucoasa bucala.

Mucoasa bucala se imparte in 3 tipuri dpdv functional:

1. Mucoasa masticatorie2. Mucoasa de acoperire3. Mucoasa specializata (senzoriala)13. Ce este mucoasa bucala masticatorie

Mucoasa masticatorie reprezinta cca 25% din totalu suprafetei CB

Acopera gingiile si palatul dur (regiuni supuse permanent solicitarilor masticatorii)

Este formata dintr`un epiteliu keratinizat, strans legat de periostul subadiacent

Acest tesut sufera un proces de diferentiere terminala, in care straturile superficiale de cell keratinizate vor da nastere unui strat de keratina asemanator pielii

14. Ce este mucoasa bucala de acoperire ? Mucoasa de acoperire reprezinta cca 60% din suprafata mucoasei bucale

Tapeteaza regiunile: jugala, labiala, planseu, fata V a lb si palatul moale Prezinta o deosebita flexibilitate, fiind adaptata masticatiei, fonatiei si deglutitiei

Este formata dintr`un epiteliu nekeratinizat, situat pe un corion conjunctiv lax, bogat keratinizat

15. Ce este mucoasa senzoriala ?

Reprezinta cca 15% din suprafata mucoasei bucale si acopera fata D a limbii

Este o mucoasa cu un grad variabil de keratinizare, fara corion, legata direct de suprafata musculara

Mugurii gustativi in abundenta la niv papilelor linguale

16. Enumerati tipurile de clasificari ale mucoasei bucale Dpdv embriologic Dpdv structural Dpdv functionalB. Histologie

1. Descrieti stratul bazal al epiteliului cavitatii bucale

Stratul bazal sau germinativ = stratul cel mai profund imediat vecin tesutului conjunctiv

Este format din 1-2 randuri de cell

Se afla dispus pe membrana bazala care il separa de corion

Cell au forma cuboidala sau alungita, cu nuclei voluminosi, situati la polul bazal

Cell sunt intr`o diviziune permanenta, dand nastere straturilor supraadiacente

M.E. : Cell bazale prezinta un nucleu voluminor cu contur putin plicaturat si 1-2 nucleoli

Citoplasma contine organitele cell uzuale

In interiorul cell epiteliale tonofilamente = proteine filamentoase sintetizate la niv RE, participa la formarea citoscheletului

2. Descrieti stratul spinos al epiteliului cavitatii bucale

Se afla situat deasupra stratului bazal, 7-8 randuri de cell

Nucleii lor se coloreaza mai putin intens (este bine delimitat de stratul bazal)

Cell spinoase au un contur bine definit cu spatii intercell vizibile.

Cell par unite prin fine filamente citoplasmatice = punti intercelulare => aspect de spini

Pe masura apropierii de suprafata cell spinoase devin mai turtite

In stratul spinos nu se mai observa cell in mitoza

3. Descrieti stratul granular si keratinizat al epiteliului cavitatii bucale

Stratul granular

Este situat deasupra stratului spinos

Este compus din cateva randuri de cell turtite, contin in citopl granule colorate intens aceste granule contin kerato-hialina

acest strat nu este totdeauna prezent

apare in general atunci cand exista si strat cornos (keratinizat)

stratul cornos(sau Keratinizat sau Exfoliator)

nu este intotdeauna prezent la nivelul mucoasei

are un aspect nestructurat, compus din straturi suprapuse de keratina ce mai prezinta pe alocuri urme de nuclei picnotici, degenerati.

Grosimea este variabla in functie de zonele CB

Aproape absent: planseu, fata V, palatul moale

Bine reprezentat: palat dur, gingie fixa

4. Lamina lucida. Structura.

Membrana bazala este formata din:

Lamina lucida stratul superficial electrono-transparent

Lamina densa stratul profund,mai opac, cu structura fibrilara

Lamina lucida = strat de natura proteica ce contine o serie de glicoproteine cu rol fundamental in fixarea cell bazale.

Dintre acestea : laminina si epiligrina constituie liganzi extracell

ME: Are o structura anhista

Formata dintr`o serie de proteie lamerare (laminina si epiligrina)

5. Lamina densa. Structura. Sub lamina lucida, este al 2 lea strat al membranei bazale, mai gros si mai electronodens

Este alcatuita din fibre de colagen tip IV, invelite in heparansulfat

Pe ele se insera fibre de tip VII, ce se intind de la lamina densa spre corion

ME: prezinta o structura fibrilara

Este formata din fibre de reticulina si colagen

6. Corionul. Structura generala

Corionul sau submucoasa este compus din tesut conjunctiv

Dpvd topografic se imparte in:

Corionul superficial sau papilar imediat sub epiteliu in zona retelei papilare

Corionul profund situat spre structurile subadiacente

Grosimea corionului variaza in functie de zone:

Foarte ingust : gingie fixa, palat dur

Gros: mucoasa labiala, jugala

Structura corionului este aceeasi cu a unui tesut conjunctiv: fibre si cell dispuse intr`o substanta fundamentala, vase si nn

Fibrele: sunt reprezentate de fascicule dense de colagen, reticulina si fibre elastice

Celulele: fibroblasi si cell cu functii imunitare: macroface. Langerhans, T, B, plasmocite, melanocite

Vasele: bine reprezentate fiecare papila prezinta un ax conjunctivo-vascular

Corionul profund prezinta o retea vasculara cu numeroase anastomoze

Glande salivare mici

7. Complexul bazal. Definitie

Complexul bazal = o structura proteica complexa, stratificata, ce contine multiple molecule de adeziune; se mai numeste si zona membranei bazale

Carte noua: este o structura morfo-functionala, complexa la care participa cell bazale, membrana bazala si conjunctivul subadiacent

8. Complexul bazal. Functii

Ofera o suprafata de schimb metabolic intre circulatie si epiteliu

Ofera suport mecanic pentru cell bazale si epiteliu

Asigura adeziunea intre epiteliu si corion

Asigura rezistenta la solicitarile dinamice ale mucoasei

Functioneaza ca o bariera selectiva pentru metaboliti, macromolecule si cell imunitare migratorii

9. Enumerati tipurile de jonctiuni intercelulare si rolul lor Exista 3 clase de jonctiuni intercelulare

1. Jonctiuni de inchidere

Rol de a solidariza cell intr`un strat continuu, care va functiona ca o membrana cu permeabilitate selectiva

2. Jonctiuni de ancorare

Rol: controlul stratificarii celulare (Zona Adherens) si cresc rezistenta stratului epitelial (Desmozomii)

3. Jonctiuni de comunicare

Rol : actioneaza ca un canal de comunicare intre 2 cell vecine

10. Zona Adherens. Functie. Structura generala

Face parte din jonctiunile de ancorare.

Functie:

Este un complex de jonctiuni intrecell situat la polul apical sub nivelul jonctiunii stranse, care solidarizeaza cell epiteliale intre ele

Rol esential in controlul stratificarii epiteliale

Structura

Cadherinele

Sunt glicoproteine transmembranare care se leaga unele de celelalte in zona extracell

Alcatuire:

Domeniu extracelular

Domeniu transmembranar

Domeniu intracitoplasmatic prin care se leaga de proteinele intermediare

Proteinele intermediare

Sunt proteine intracitoplasmatice cu rol de a conecta fibrele de actina din citoschelet la cadherine

Filamentele de actina

Se insera pe proteinele de legatura

O parte din filamentele de actina alcatuiesc la polul apical al cell un inel contractil

11. Desmozomii. Descriere si structura generala Functie:

Sunt suprafete de contract intercell care solidarizeaza cell epiteliale, fiind situate in zona lor bazo-laterala

Cresc rezistenta stratului epitelial prin interconectarea filamentelor intermediare din citoschelet

Structura:

Cadherinele

Sunt glicoproteine transmembranare, difera de cele din zona adherens

Proteinele de legatura

(demoplachia 1 si 2) sunt proteine endocelulare care conecteaza domeniul intracitoplasmatic al cadherinelor de filamentele intermediare (citokeratine)

Filamentele intermediare (tonofilamentele) se insera pe proteinele intermediare, apoi se contiuna transmembranar, ocolesc nucleul si se insera pe alti desmozomi

Practic conecteaza desmozomii la citoschelet

12. Hemidesmozomii. Descriere, functii

Functie:

Sunt structuri specializate de membrana care leaga cell bazale de matricea extracelulara, respectiv membrana bazala

Endocelular sunt legati de citoschelet, respectiv de reteaua de tonofilamente

Sunt prezenti numai la polul bazal al cell bazale

Descriere:

Spre deosebire de desmozomi prezinta un complex de adeziune asimetric

Membrana bazala nu prezinta un complex de adesiune similar cu care sa se poata lega

13. Citoscheletul. Definitie, functii, componente

Definitie :

Citoscheletul reprezinta o retea spatiala dinamica de filamente (actina, filamente intermediare si microtubuli) ce asigura stabilitatea volumetrica a celulelor

Functii:

Mitoza

Transportul endocelular

Contractul intercelular

Motilitatea celulara

Componente:

Filamentele de actina

Filamentele intermediare (tonofilamentele)

Microtubulii14. Enumerati tipurile de fibre din citoschelet

Filamentele de actina, tonofilamentele, microtubulii

15. Tonofilamentele definitie, functii

Tonofilamentele sunt proteine filamentare din grupul citokeratinelor

Rol important in:

Asigurarea stabilitatii volumetrice

Asigurarea rezistentei mecanice

Asigurarea contactelor intercelulare

Traverseaza citoplasma, ocolind nucleul, se insera pe desmozomi sau hemidesmozomi pe care ii interconecteaza

16. Filamentele de actina definitie, functii

Definitie:

Sunt fascicule de actina care se insera pe proteinele de legatura din contactele focale

Sunt dispuse de jur imprejurul suprafetei celulare, sub membrana plasmatica, concentrate spre polul apical

Functii:

Formeaza un fel de centura circulara ce asigura forma suprafetei celulare

Rol important in motilitatea cell epiteliale

17. Fibroblastele functii

Sunt celule mari, de forma alungita, fuziforma

Principala functie: sinteza colagenului

Ei pot fi considerati ca cell proprii ale tes conjunctiv

Fibroblastii secreta factori activi solubili cu rol important in morfogeneza si diferentierea cell epiteliale (KGF)

18. Jonctiuni de inchidere descriere, functii

Descriere:

Sunt formate din lanturi proteice continue, care trec de la o celula la alta, sigiland membranele cell

Pe fata endocelulara se insera filamente de actina

Se dispun ca un inel circular, situat la polul apical

Functii

Solidarizeaza cell intr`un strat continuu care va functiona ca o membrana cu permeabilitate selectiva

Impiedica trecerea intercelulara a diferitelor substante

Aceasta trecere este selectiva si poate fi reglata19. Celulele de tip progenitor definitie, functii

Definitie : Cell de tip progenitor sunt cell situate in stratul bazal sau parabazal care au tendinta se se adune in grupuri la varful prelungirilor interpapilare

Dupa diviziune fiecare cel poate ramane in compartimentul progenitor sau poate intra in grupul de tip maturativ

Un mic numar de cell vor ramane in grupul progenitor => celule STEM

Functii:

Cell STEM au un ript de diviziune foarte lent, avand ca functie :

producerea de noi cell bazale

mentinerea capacitatii generative a epiteliului

deoarece se divid rapid au capacitatea de a conserva tiparul genetic al tesutului

cea mai mare parte a cell progenitorii intra in compartimentul maturativ

20. Celulele de tip maturativ definitie, functii

Definitie:

Cell de tip maturativ constituie un grup de cell a carei functie este de a asigura, prin multiple diviziuni, necesarul de cell disponibile pentru maturare

Acest proces se numeste amplificare mitotica

Maturarea celulara se face fie catre un epiteliu de tip keratinizat, fie catre unul de acoperire

Controlul proliferarii epiteliale este supravegheat de anumite gene ADN = protooncogene

Au ca functie reglarea cresterii si diviziunii celulare dar si a ritmului mitotic

21. Ce reprezinta Ritmul mitotic?

Ritmul mitotic este rezultatul echilibrului dintre factorii stimulatori si factorii inhibitori ai procesului de maturare (amplificare mitotica)

Ritmul mitotic poate fi apreciat prin indexul mitotic sau turn-over epitelial

Reprezinta timpul necesar pentru ca o cell din stratul bazal sa se divida si sa parcurga intreaga grosime a epiteliului

22. Cum se materializeaza functional relatia epiteliu-corion ?

Epiteliul si tesutul conjunctiv sunt 2 tesuturi vecine, de origine embrionara diferica, care formeaza o singura structura: mucoasa bucala. Ele se influnenteaza reciproc:

In procesul de morfogeneza

In homeostazia mucoasei din viata adulta

Citokinele produse de cell epiteliale (IL-1) pot influenta metabolismul tesutului conjunctiv, cresterea fibroblastelor, sinteza fibrelor conjunctive sau a substantei fundamentale.

La randul sau, tesutul conjunctiv are un rol important in morfogeneza, diferentierea si fiziologia normala a epiteliului

Morfogeneza epiteliului este influentata de factorii solubili secretati de fibroblaste (KGF, GM CSF)

La randul ei, IL-1 stimuleaza fibroblastele in aceasta sinteza23. Enumerati factorii de care depinde permeabilitatea mucoasei bucale

Zonele topografice Tipul de substante

Greutatea moleculara

Structura chimica

pH`ul

gradul de ionizare, in cazul solutiilor

24. Enumerati caile pe care substantele pot strabate epiteliul

Substantele in functie de proprietatile lor chimice strabat epiteliul pe 2 cai:

Transcelular se refera la materialul care este transportat prin celula, trecand prin membrana si citoplasma

Intercelular se refera la materialul trasportat printre celule

C. Imunologie

1. Enumerati cele 4 subsisteme ce concura la apararea cavitatii bucale Imunitatea generala a organismului (imunitate celulara si umorala)

Imunitatea locala

Sistemul imun comun al mucoaselor (CMIS)

Imunitatea prin peptidele antimicrobiene

2. Enumerati barierele de aparare ale mucoasei bucale

Fata de agresiuni, cavitatea bucala are mai multe bariere de aparare:

Saliva

Integritatea mucoasei bucale

Tesuturile limfoide bucale

Mecanismele imunitare de aparare din mucoasa (sistemul imun al mucoasei)

3. Ce este sistemul imun comun al mucoaselor?

Sistemul imun comun al mucoaselor (CMIS) este un compartiment imunitar aparte unde are loc declansarea sintezei si secretiei de Ig A

CMIS este compus din 2 compartimente

Compartimentul inductor

Compartimentul efector

4. Definiti notiunea de compartimentare a sistemului imun

Se refera la faptul ca fiecare organ/sistem/aparat isi are imunitatea sa proprie, dar participa si la apararea generala a intregului organism.

Astfel pe langa organele imunitare clasice (maduca, timus, ggl limfatici) au un important rol imunitar pielea, CMIS, ochiul, ficatul, sistemul nervos

Cele 2 situsuri (inductor si efector) compun CMIS.

Glandele salivare faci si ele parte din acest sistem.

Celulele producatoare de Ig A de la acest nivel provin din structurile limfoide intestinale

5. Care sunt zonele inductorii ale sistemului imun comun al mucoaselor (CMIS)?

Compartimentul inductori. Tesut limfoid asociat cavitatii nazale (NALT)

ii. Tesut limfoid intestinal - Placile Peyer din intestin (structurile GALT)

iii. Tesut limfoid asociat arborelui traheo-bronsic Str.limfatice bronsice (structurile BALT)

iv. La acest nivel antigenele declanseaza un raspuns imun specific, avand ca rezultat aparitia unor celule capabile de sinteza Ig A secretor

6. Care sunt zonele efectorii ale sistemului imun al mucoaselor (CMIS)?Compartimentul efectori. Este reprezentat de totalitatea structurilor glandulare anexe mucoaselor unde are loc productia de AC specifici

1. Glandele intestinale2. Glandele salivare3. Glandele lacrimaleii. Situsurile inductor + efector compun Sist Imun comun al mucoaselor, din acest sistem fac parte si Gl. Salivare

1. Cell producatoare de Ig A ed la acest nivel provin din structurile limfoide intestinale

7. Celulele M. Definitie si functii Definitie:

Celulele M (membranoase) fac parte din mucoasa acoperitoare a structurilor GALT, fiind in contact direct cu foliculii limfoizi

Functii:

Cell M care acopera efectiv placile Peyer, nu poseda microcili

Prezinta o intensa activitate pinocitara si de transport molecular

Cell M functioneaza ca un dispencer imunitar, capabil sa trieze si sa transporte transmucos mubstantele din continutul intestinal

Ele nu functioneaza ca cell prezentatoare de antigen, substantele transportate vor fi transmise cell din structurile GALT.

8. Peptidele antimicrobiene

peptidele antimicrobiene epiteliale

fac parte din structurile de aparare innascute, extraimunitare cu rol de protectie

sunt unul dintre cele mai vechi mijloace de protectie a suprafetelor corpului

prezinta un spectru larg antimicrobian

rol important in temperarea activitatii florei saprofite de suprafata

actiune asemanatoare unui AB cu spectru larg

actioneaza rapid pe: G (+), (-)

la nivelul mucoaselor peptidele antimicrob actineaza sinergic cu alti factori imunitari antimicrobieni

9. Ce este toleranta imuna ?

Expunerea la antigene solubile (alimente sau produsele florei microbiene saprofite intestinale) duce la aparitia tolerantei imunitare = lipsa de raspuns imun Este influentata de : Natura AG, Doza, Imaturitatea imunologica a persoanei, Factori genetici Are la baza un mecanism imunitar ANERGIE CLONALA (DELECTIE) care se traduce prin lipsa de raspuns a cell T-helper la anumite tipuri de antigene.

Acest fapt se datoreaza unei prezentari eronate sau incomplete a AG din partea cell M intestinale sau a cell prezentatoare de antigen (Macrofage)10. Ce este comutarea imunologica ?

Inducerea secretiei de Ig A este un proces particular denumit comutare imunologica (sau switching) care are ca rezultat modificarea secretiei de Ig G monocatenar in Ig A bicatenar la nivelul cell B activate (plasmocite)

11. Ce tipuri de antigene induc apararea imuna generala si secretia de Ig A secretor

Expunerea la antigene microbiene vii, in multiplicare

12. Descrieti circuitul imun care are loc la nivelul placilor Peyer, avand ca rezultat formarea de cell B secretoare de IgA.

Etape:

1)Preluarea diferitelor subst din continutul intestinal de catre cell M2)Prelucrarea si procesarea de catre macrofage a acestor substante cu valoare de AG

3)Prezentarea AG procesate celulelor T helper

4)Cell Th1 si Th2 stimuleaza comutarea cell B producatoare de Ig G, in cell secretoare de Ig A

13. Rolul structurilor GALT.

Structurile GALT sunt importante formatiuni limfoide inductorii

In structurile GALT are loc un proces imunitar complex, care realizeaza un echilibru functional intre capacitatea acestora de a reactiona la potentialii agenti patogeni intestinali si de a nu reactiona la alte antigene din hrana sau din flora saprofita din intestin

14. Ce tipuri de antigene induc toleranta imuna ? Expunerea la antigenele solubile

Alimente

Produsele florei microbiene saprofite intestinale

Toleranta imunitara este influentata de : natura AG, doza, imaturitatea imunologica a persoanei si factori genetici

15. Enumerati tipurile de raspunsui imune induse de expunerea la antigenele digestive

In functie de tipul de antigen in cauza, la nivel intestinal se pot obtine urmatoarele feluri de raspuns:

a. Lipsa de raspuns imun (TOLERANTA IMUNITARA) expunerea la antigene solubile

b. Aparare imunitara generala si sinteza de Ig A prin COMUTARE IMUNOLOGICA expunerea la antigene microbiene vii

c. Cand echilibrul este perturbat apar raspunsiri de tip ALERGIC, sau REACTII DE INTOLERANTA la nivel intestinal

d. Persistenta acestor raspunsuri si in viata adulta duce la aparitia unor REACTII INFLAMATORII INTESTINALE16. Cat este fluxul salivar normal intr`o ora? Dar in 24 de ore ?

In gura exista un flux salivar continuu, care fara o stimulare suplimentara este de cca 20 ml/ora

Cantitatea secretata zilnica este de cca 500 ml

Fluxul salivar creste considerabil in prezenta alimentelor si masticatiei

17. Enumerati factorii care scad fluxul salivar

Fluxul salivar scade considerabil in :

Deshidratari

Stari febrile

In urma unor tratamente medicamentoase

18. Enumerati enzimele din structura salivei.i. Lyzosimul sau muramidazaii. Lactoperoxidazaiii. Lactoferina19. Lyzozimul. Rol. Mecanism de actiune

Lyzosimul sau muramidaza Este o enzima cu actiune bactericida, prin desfacerea acidului N-Acetil Muranic din capsula bacteriana Se mai gaseste in lacrimi sau la niv leucocitelor Prezinta o activitate antibacteriana directa legata de transportul metabolitilor prin peretele microbian Prezinta o capacitate de agregare microbiana si astfel de eliminare a lor Intervine in controlul multiplicarii microorganismelor comensuale ale CB20. Peroxidaza. Rol. Mecanism de actiune

Lactoperoxidaza Este o enzima cu rol in inhibarea enzimelor glicolitice la anumite tulpini de streptococ sau lactobacilus acidophilus Prezinta o activitate bacteriana si antivirala prin blocarea unor cai metabolice ale acestora21. Lactoferina. Rol. Mecanism de actiune

Lactoferina Este o proteina ce se gaseste in saliva si in lapte Are un efect bacteriostatic asupra unui spectru larg de germeni Scade fierul liber din mediu necesar dezvoltarii germenilor22. Descrieti structura IgA secretor.

Secretia de Ig A salivar Cell B activate sunt cantonate la nivelul tes conjunctiv ce inconjoara acinii glandulari Ele vor secreta Ig A bicatenar. Ig A`ul salivar se compune din 2 molecule de Ig A cuplate intre ele la capatul Fc printr`un polipeptid (numit lant J) Se formeaza astfel dimeri Ig A cuplati prin lanturi J la gruparea Fc a Ig A. Dimerii sunt exocitati printr`un mecanism de pinocitoza inversa si se fixeaza printr`un receptor specific pe membrana cell epiteliale glandulare. Apoi, traverseaza membrana cell si patrund in interiorul cell acinoase La acest nivel dimerilor Ig A li se fixeaza o proteina numita componenta secretorie care este sintetizata la niv cell acinoase. Componenta secretorie stabilizeaza dimerii, facandu`I rezistenti la actinea proteazelor bacteriene.

Astfel iau nastere molecule de Ig A secretor, care apoi sunt exocitate o data cu celelalte componente ale salivei si eliminate in cavitatea bucala Ig A secretor, ajuns impreuna cu saliva pe suprafata mucoasei bucale, adera la cell epiteliale printr`un receptor specific Astfel devine un mijloc ideal de protectie a mucoaselor impotriva colonizarii microbilor IgA secretor mai este denumit si vopsea antigenica23. Proprietatile IgA secretor

Neutralizarea enzimelor si toxinelor microbiene Inhibarea aderentei microbiene Capacitatea de aglutinare a microbilor, blocarea mobilitatii bacteriene Favorizeaza activitatea citotoxica celulara dependenta de anticorpi Neutralizarea particulelor virale Impiedica patrunderea antigenelor solubile prin mucoasa, prevenind astfel reactiile alergice si reactiile autoimune Creste actiunea factorilor antibacterieni nespecifici (lactoferina, peroxidaza, lizozina) Este rezistent la degradarea enzimatica bacteriala Ig A`ul secretor nu activeaza complementul nici pe cale clasica nici pe cale alternativa24. Unde sunt sintetizate moleculele de IgA? Dar lanturile J? Dar componenta secretorie?

Moleculele de IgA sunt sintetizate de cell B cantonate la nivelul tesutului conjunctiv ce inconjoara acinii glandulari

La acest nivel 2 molecule de IgA se cupleaza intre ele printr`un polipeptid cu GM 15.000 Daltoni = lant J Componenta secretorie este sintetizata la nivelul cell epiteliale secretorii ale acinilor salivar, nivel unde are loc si fixarea sa pe dimerii IgA uniti prin lant J

25. Structura amigdalei palatine

Amigdalele palatine

sunt 2 mase de tes limfoid situate in fosele tonsilare (dr/stg) dispuse intre CB si faringe

mucoasa acoperitoare formeaza in grosimea tesutului limfoid o serie de fisuri CRIPTE in nr de 10-20

sub epiteliu se pot obs folicului limfatici alcatuiti din :

aglomerai de cell B

limfocite T si plasmocite care acopera la periferie aglomerarile de cell B

cell B prolifereaza in centrele germinative si migreaza apoi in capusonul foliculului , fie ca limfocite B, fie ca plasmocite ce sintetizeaza Ig

amigdala prezinta numai vase limfatice eferente nu si aferente EPITELIUL CRIPTELOR Este specializat, prezinta o permeabilitate crescuta pentru diferite substante provenite din CB

AG ce patrund in cripta trec usor prin epiteliul acestora si sunt apoi prelucrate de macrofagele din centrul germinativ si tesutul perifolicular si prezentate cell formatoare de AC

Cell tonsilare raspund la antigenele specifice cell Tsi B prin productie de AC

Majoritatea plasmocitelor producatoare de AC sunt Ig G pozitive si mai putin Ig A sau Ig M

Moleculele de Ig A sunt de tip monocatenar fara lant J iar componenta secretorie lipseste

amigdalele au o organizare foarte asemantaore cu structurile GALT din intestin, prin faptul ca tesutul limfoid se afla imediat sub cel epitelial

ele prezinta in acelasi timp atat o functie inductoare cat si una efectoare

la nivel amigdalian se vor produce AC majoritar de tip IG G, ca raspuns la stimulul imunitar produs de AG ce patrund direct prin mucoasa

avantajul major al acestui tip de raspuns imun este ca e cel mai scurt si cel mai rapid

amigdalele au in acelasi timp inso o organizare foarte asemanatoare cu limfonodulii prezentant atat o arie B dependenta cat I o arie T dependenta

26. Descrieti circuitul imunitar amigdalian.

raspunsul imun specific structurilor limfoide poarta numele de circuit imunitar amigdalian si prezinta urmatoarea funtionalitate AG patrund prin epiteliul criptic la nivelul folucululor limfatici

AG sunt preluate de macrofage sau de cell dendritice si prezentate cell B si T

Rezultatul este producerea de AC majoritar de tip Ig G

AC parasesc amigdalele fie pe calea vaselor limfatice eferente, fie transmucos

Se raspandesc in gura si in faringe

Astfel amigdalele prezinta o functie de aparare locala imunitara imediata, protejand atat caile digestive, cat si caile respiratorii superioare

27. Ce tipuri de anticorpi se sintetizeaza la nivelul amigdalelor Cea mai mare parte din AC produsi la nivelul amigdalelor palatine sunt de tip IgG si foarte putini de tip IgA

28. Amigdala linguala. Localizare. Aspect clinic. Structura

Amigdalele linguale

mici proeminente nodulare pe suprafata limbii situate inapoi sau lateral de V`ul lingual

dimenisuni de cca 3-5 mm

epiteliul coboara in masa limfoida producand cripte

ductele unor glande salivare mici se deschid in aceste cripte

saliva spala criptele, antrenand cu ea atat AC secretati si cell imunocomponente cat si resturile acumulate aici, protejand de infectie aceste spatii

ca si in cazul amigdalelor palatine se pot observa noduli limfatici cu centrii germinativi si arii perifoliculare formate din infiltrate celulare difuze

functional sunt similare amigdalelor palatine

29. Masele limfatice submucoase. Definitie. Localizare. Structura

Aglomerarile (masele) limfatice

mase de tesut limfatic in submucoasa palatului moale, planseu, fata V a lb si uneori obraz si buze

se prezinta ca mase unice, mici de tes limfatic cu o cripta centrala captusita cu epiteliu pavimentos stratificat

histologic, aceste mase sunt similare cu tesutul tonsilar

deseori, in submucoasa (corion) poate fi observat un strat difuz de limfocite, numit infiltrat fiziologic, este posibil ca atunci cand sunt activate, aceste cell sa prolifereze, generand mici mase limfoide

30. Tesutul limfoid al glandelor salivare. Definitie. Localizare. Componenta. Functii.

Tesutul limfoid al glandelor salivare

mase de cell limfatice (limfocite, plasmocite) in gl salivare mici cat si in cele accesorii

tesutul limfoid apare sub forma unor mici aglomarari localizate, vecine ductelor salivare sau raspandite printre acinii glandulari

numeroasele plasmocite observate la acest nivel vor secreta Ig A dimeric

31. Tesutul limfoid gingival. Localizare. Componenta.

se prezinta sub forma unui infiltrat subepitelial relativ putin dens in stare normala

este compus din:

limfocite

plasmocite

macrofage

structura se schimba in mod dramatic odata cu aparitia si acumularea placii bacteriene

daca in sangele circulant raportul cell T/ cell B = 4:1 in fluidul din sacul gingival devine 1:3

concomitent apar aglomerari de plasmocite vecine fundului de sac gingival

treptat corionul din intreaga gingie apare infiltrat cu astfel de cell

proliferearea acestor cell are loc in :

gg regionali ca urmare a unui raspuns imun secundar si apoi dirijate la niv gingiei SAU

limfocitele locale sunt stimulate si prolifereaza pe loc sub actiunea AG bacteriene din placa bacteriana

32. Ce este comutarea imunologica?

Este un proc denumit Comutare imunologica , si are ca rezultat modificarea secretiei de Ig G monocatenar in Ig A bicatenar la nivelul cell B activate (plasmocite)

Etape:

1)Preluarea diferitelor subst din continutul intestinal de catre cell M2) Prelucrarea si procesarea de catre macrofage a acestor substante cu valoare de AG

3) Prezentarea AG procesate celulelor T helper

4) Cell Th1 si Th2 stimuleaza comutarea cell B producatoare de Ig G, in cell secretoare de Ig A

Exista 2 tipuri de comutare imunologica

Dependenta de Sistemul Imunitar Comun al Mucoaselor

Independenta de Sistemul Imunitar Comun al Mucoaselor

Prin comutare cell B devin celule secretoare de Ig A.

Cell B activate nu raman la nivelul structurilor GALT, ci migreaza pe cale limfatica ( gg mezenterici, duct toracic, circulatie sangvina) la distanta in diferitele structuri glandulare periferica( gl mucoasei intestinala, gl salivare, gl lacrimale, mamare, gl arborelui traheo-bronsic)

La acest nivel cell B se vor fixa intraglandular si vor deveni plasmocite secretoare de Ig A33. Enumerati categoriile de celule care concura la elaborarea raspunsului imun la nivelul mucoasei cavitatii bucale Celulele imunocompetente migratorii (circulante) de origine medulara

Limfocite, macrofage, cell L, mastocite, granulocite

Celulele proprii (authtone) ale mucoasei

Kenatinocite, fibroblasti, cell endoteliale si mastocitele

34. Enumerati celulele de origine medulara care concura la elaborarea raspunsului imun la nivelul mucoasei cavitatii bucale.

Limfocite: B,T

Monocite

Granulocite: Eo, Ne, Ba

Mastocite

Hematii

Trombocite

Macrofage, cell Langerhans Keratinocite

Cell endoteliale

35. Enumerati celulele autohtone care concura la elaborarea raspunsului imun la nivelul mucoasei cavitatii bucale.

Keratinocitele

Celulele endoteliale

Mastocitele

Melanocitele

Fibroblastii

36. Ce se intelege prin notiunea de semnale imunitare ?

Este modalitatea de comunicare intre celulele implicate in elaborarea raspunsului imun

Aceste semnale sunt reprezentate de mediatorii chimici solubili de natura proteica cu masa moleculara mica - numite citokine

Citokinele sunt secretate de cell implicate in raspunsul imun

Cell la randul lor sunt sensibile la aceste citokine prin receptorii membranari specifici (molec de adeziune)

37. Descrieti structura generala a unei imunoglobuline. 2 lanturi heavy -----

2 lanturi light ------ > legate prin punti disulfurice

Prezinta:

2 domenii variabile Fab

Un domeniu constant FC permite fixarea la complement, macrofage, lant J

Unitatea structural a anticorpului este monomerul.

Monomerul este o protein tetracatenar, avnd dou lanuri formate fiecare din cte 450 de aminoacizi cu masa molecular mare, i dou lanuri fiecare a cte 216 aminoacizi cu masa molecular mic, ntre catene stabilindu-se legturi prin puni.

De-a lungul catenelor se gsesc secvene sensibile la aciunea structurilor chimice strine, i care pot reconfigura succesiunea aminoacizilor structurali.

38. Moleculele de adeziune. Definitie. Functii.

sunt glicoproteine de membrana care mediaza contactele intre cell sau contactele cell la structurile extracell.

Se mai numesc si receptori Gruparile chimice de care se leaga se numesc liganzi Legatura receptor-ligand functioneaza ca un mecanism cheie-broasca si prezinta un gr inalt de specificitate

Sunt prezente pe majoritatea cell eucariote

Aparitia lor pe membrana este indusa de mediatori ai imunitatii (citokinele)

Functiile moleculelor de adeziune

Rol in adeziunea intercelulara sau la matricea extracelulara

Asigura contactele temporare intre cell imunocompetente (prezentare de AG)

Rol in migrarea, proliferarea, diferentierea celulara si apoptoza

Repartizarea specifica a cell imunocomp catre anumite tesuturi sau organe = Efectul HOMING

Cell T catre ganglioni, Cell B catre structurile GALT

Dirijarea cell imunocomp spre sediile de inflamatie sau alte conflicte imune

Rol in declansarea diferitelor circuite functionale intracell, legate de cresterea cell, activarea celulei, apoptoza, refacere tisulara

39. Superfamilia imunoglobulinelor: exemple, structura

sunt asemanatoare ca structura imunoglobulinelor

prezinta:

un domeniu extracelular multiplu

un domeniu transmembranar

un domeniu citoplasmatic, care se fixeaza pe citoschelet

cuprind mai multe tipuri

PECAM-1

Este prezent pe : placete sangvine, monocite, neutrofile si subseturi de cell

Este constituentul major al jonctiunii intercelulare ale endoteliului

Este asociat cu migrarea leucocitelor prin peretii vasculari

N-CAM

Este prezent pe suprafata neuronilor si cell gliale

Activeaza cascada mesagerilor secundari intracell care declanseaza cresterea nervoasa

VACAM-1

Este prezent pe cell endoteliale activate

Favorizeaza adexiunea leucocitelor prin legarea cu integrinele

I-CAM-1

Este prezent pe : leucocite, fibroblasti, cell endoteliale, cell epiteliale

Este activat de citokine si mediatori ai inflamatiei

Este legat de recrutarea limfocitelor in procesele inflamatorii

I-CAM-2 Este prezent pe cell endoteliale Este implicat in mecanismul adeziunii leucocitare MA-CAM Este prezent in placile Peyer si limfonodulii mezenterici Favorizeaza adeziunea leucocitelor la endoteliu40. Superfamilia imunoglobulinelor functii:

PECAM-1

Este asociat cu migrarea leucocitelor prin peretii vasculari

N-CAM

Activeaza cascada mesagerilor secundari intracell care declanseaza cresterea nervoasa

VACAM-1

Favorizeaza adexiunea leucocitelor prin legarea cu integrinele

I-CAM-1

Este legat de recrutarea limfocitelor in procesele inflamatorii

I-CAM-2 Este implicat in mecanismul adeziunii leucocitare MA-CAM Favorizeaza adeziunea leucocitelor la endoteliu

41. Superfamilia cadherinelor. Celulele pe care se afla. Functii

sunt proteine de membrana care cuprind 3 regiuni:

domeniu extracell N-terminal format din 5 subunitati identice, Ca dependente

domeniu transmembranar

domeniu intracitoplasmatic C-Terminal care se leaga de citoschelet prin intermediul unor proteine citoplasmatice

contracteaza legaturi homofile stabile, cu structuri similare de pe cell vecine in cadrul zonei Adherens si a desmozomilor

42. Superfamilia selectinelor. Enumerare. Functii.

sunt glicoproteine formate din 3 domenii : extracell, transmembranar si intracitoplasmatic

au un rol important in directionarea cell imunocompetente cate diferitele sedii tisulare

P-selectinele

Sunt situate pe plachetele sangvine si cell endoteliale

Mediaza adeziunea cu leucocitele si cell endoteliale prin liganzi specifici

L-selectinele

Sunt situate pe leucocite si limfocite

Mediaza efectul homing al limfocitelor in limfonoduli

E-selectinele

Sunt situate pe cell endoteliale activate prin citokine

Favorizeaza rularea vasculara a leucocitelor, ca fenomen premergator extravazarii lor

selectinele un importante pentru interactiunea leucocite endoteliu, fenomen ce apare in raspunsul inflamator

43. Superfamilia integrinelor. Structura. Functii superfamilia integrinelor consta intr`un grup numeros de glicoproteine transmembranare cu rol in legatura cell cu matricea extracell

sunt heterodimeri compusi din 2 subunitati si , necombinate covalent, care se pot asocia in mod diferit

fiecare subunitate este formata din:

o zona extracell mare (segment extracell se leaca de proteinele matricii extracell sau de alti liganzi-> proteine bacteriene, factori ai coagularii, proteine virale sau alte molec de adeziune)

un segment transmembranar

un segment citoplasmatic legat de citoschelet

Heterodimerii de integrine prezenti in epiteliul normal apar prediminant la polul bazal al cell bazale ca parti din hemidesmozomi

Prin intemediul lor se fixeaza de membrana bazala

44. Superfamilia integrinelor. Rol in reparatia celulara

Integrinele au rol in procesele de reparatie epiteliala

La nivelul keratinocitelor sunt exprimate o serie de integrine particulare care favorizeaza migrarea lor si conectarea cu proteine din cheagul reparator, fibronectina, vitronectina

Interactiunea integrine-liganzi poate produce 2 tipuri de semnale la nivel cell

Un semnal de tip exterior-interior Declanseaza diferite cai intracell ce pot modifica diferite procese fiziologice ca:

Reglaj genetic

Proliferarea sau moartea celulara programata

Un semnal de tip interior-exterior Apare atunci cand o cell activata trimite un semnal prin intermediul domeniului citoplasmatic al integrinelor

Are ca rezultat modificarea domeniului extracell

Aceasta actiune influenteaza negativ sau pozitiv legatura integrina-ligand

Aceste molecule de adeziune au in plus un rol in semnalizarea intercelulara care declanseaza diferitele procese metabolice

45. Homing receptors. Definitie. Rol Directionarea cell imune catre anumite organe/tesuturi

Se face prin receptori de membrana specifici pentru tesuturile sau org respective

Se numesc Homing receptors (receptori de repartizare)

Au rolul de a dirija preferential cell imuni catre aceste organe si de a le favoriza extravazarea spre tesuturi

46. Enumerati citokinele care induc aparitia moleculelor de adeziune

IL-1, IL-3, IL-6, IL-8

Factorul necrozant al tumorilor (TNF)

Factorii de crestere (CSF)

Factorii supresori (TGF)

47. Enumerati superfamiliile moleculelor de adeziune

Superfamilia imunoglobulinelor

Superfamilia cadherinelor

Superfamilia selectinelor

Superfamilia cadherinelor

48. MHC clasa I. Functii

Gruparile MHC cl I

Sunt macromolecule de membraca ce apartin sistemului HLA de histocompatibilitate

Sunt prezente pe toate cell nucleate, cu exceptia hematiilor

Constituie o bariera contra actiunii cell T citotoxice proprii

Sunt recunoscute prin rec CD8

49. MHC clasa II. Functii

Gruparile MHC cl II

Sunt prezente pe toate cell prezentatoare de AG (langerhans, macrofage, cell B) si pe cell neimunitare (keratinocite, cell endoteliale) in conditii inflamatorii

Prezinta AG exogene fagocitate si procesate endocelular pe care le pot schimba cu usurinta

Prezinta aceste AG cell T-helper care devin activate si vor secreta citokine necesare R.i.

Gruparile MHC II sunt recunoscute prin receptorii CD4

50. Citokinele. Definitie generala. Actiuni fiziologice.

Definitie: sunt substante care induc, modifica sau suprima functia unei celule, cresterea si diferentierea celulara prin intermediul unui receptor specific

Prezentare generala

Sunt mesageri ai sistemului imunitar, cu functie imunoreglatorie

Influenteaza metabolismul hepatic osos sau cutanat, hipotalamusul, maduva hematogena, metabolismul lipidic

Sunt elemente indispensabile pentru comunicarea si legatura intre sistemul imunitar, nervos si endocrin

O citokina poate atinge mai multe cell tinta, iar o celula tinta poate fi influentata de mai multe citokine

Celula tinta trebuie sa poarte pe membrana sa receptorul specific pentru citokina respectiva

Modul de actiune

Dupa ce se leaga de membrana o citokina poate declansa o cascada de evenimente membranare, apoi citoplasmatice, apoi nucleare

Efectele obtinute

Reglare termica, resorbtie osoasa, cicatrizare, activare imunitara, diferentiere cell, crestere cell, apoptoza

Regleaza inflamatia, apararea contra agentilor infectiosi, apararea antitumorala

Mucoasa bucala se comporta ca un subsistem imunitar

Citokinele produse de cell epiteliale actioneaza aspura altor cell care vor initia diferite raspunsuri imune

51. Citokinele. Enumerarea actiunilor generale in procesele patologice

Inflamatie

Aparare antiinfectioasa

Aparare antitumorala

Soc septic

52. Enumerati citokinele secretate de keratinocite

Keratinocitele sau cell epiteliale produc mai multe citokine IL-1, IL-3, IL-6, IL-8

Factorul necrozant al tumorilor TNF-a,b

Factorii de crestere (colony stimulating factors- CSF)

IL-3

GM-CSF

G-CSF

M-CSF

Factorii supresori: TGF-a,b (transforming growth factor)

53. Enumerati celulele epiteliale si din corion capabile sa produca citokine.

Keratinocite (cell bazale, spinoase), melanocite

Din corion:

Fibroblasti, cell endoteliale, cell imunocompetente (LT, LB, plasmocite, mastocite, PMN)

54. Enumerati actiunile IL-1 aspura celulelor imunocompetente si asupra celulelor endoteliale INTERLEUKINA 1

Este un factor cu efect multifunctional

Secretia ei e produsa de : ultraviolete, produse bacteriene, promotori tumorali si alte citokine (TNF, IL-6, IL-1)

Are actiuni multiple:

Asupra cell T efect stimulator de activare si divizare

Asupra cell B le stimuleaza activitatea : transfomarea in plasmocite si secretie de AC

Asupra monocitelor efect stimulator de secretie IL-1, IL-6, TNF

Determina diferentierea cell Langerhans si prezentarea de antigen

Asupra hepatocitelor stimuleaza secretia de proteine legate de inflamatie

Stimuleaza fibroblastele si osteoclastele Stimuleaza cell endoteliale induce aparitia moleculelor de adeziune pentru neutrofile, limfocite, si monocite => determina aderenta si extravazarea acestora

Asupra hipotalamusului actiune pirogena

Stimuleaza melanocitele din piele

55. Ce interleukine au rol in reactia febrila?

IL-1

IL-6

TNF

56. Enumerati cel putin 3 actiuni ale IL-6.

INTERLEUKINA 6 ca si IL-1 este o citokina cu efect multifunctional secretia ei este stimulata de endotoxine si raze ultraviolete se secreta in traumatisme ale epiteliului este produsa si de alte celule: macrofage, fibroblaste, cell endoteliale Actiuni: stimuleaza proliferarea si functionalitatea cell T si B

este un pirogen endogen in reactia febrila

este mediatorul principal al fazei acute in inflamatie

are actiuni asemnatoarea cu IL-1 careia ii amplifica actiunea

=> creste apararea locala

57. Interleukina 8 actiuni.

INTERLEUKINA 8 Producerea ei este stiumulata de IL-1 si TNF Actiuni: Puternic chemotactic al PMN neutrofile, prin interactiune pe un rec. membranar specific

Contribuie la adeziunea PMN la peretii vasculari

Neutrofilele sunt implicate in afectiuni ca: aftoza cronica recidivanta sau candidoza cr, in care cell epiteliale mai produc un alf factor chemotactic pentru neutrofile : GRO .

58. TNF-enumerati actiunile antitumorale

Actiuni: Puternic stimulent al secretiei de IL-1, IL-6, efect pirogen Actiune antitumorala, efect citostatic, citolitic pe multe cell tumorale Blocheaza cell leucemice59. TNF-enumerati actiunile asupra celulelor endoteliale, a fibroblastilor si a keratinocitelor

Rol in proliferarea cell endoteliale Stimuleaza aparitia MHC clasa I si I si moleculelor de adeziune pe keratinocite si cell endoteliale Stimuleaza diferentierea si proliferarea cell T si B Activitate antivirala60. Enumerati citokinele stimulatoare ale coloniilor.

IL-3 (multicolony stimulating factor)

GM-CSF

G-CSF

M-CSF61. Enumerati principalele citokine cu actiune antitumorala

TNF-a

IF g

GM-CSF

62. Enumerati actiunile G/M CSFi. Stimuleaza proliferearea coloniilor pe linii cell multiple si a cell suse din maduva osoasa (neutrofile, eozinofile, bazofile, macrofage, megakariocite, eritrocite)

ii. Asupra cell Langerhans : le stimuleaca functia de prezentare antigenica, maturarea si viabilitatea in asociere cu IL-1

iii. Stimuleaza activitatea tumoricida a macrofagelor Enumerati actiunile TGF a.

TGF- stimuleaza cresterea keratinocitelor Induce angiogeneza

Stimuleaza cresterea cell epiteliale

63. Enumerati actiunile TGF b.

TGF- favorizeaza vindecarea ranilor, inhiba proliferarea cell epiteliale Este un reglator al proliferarii epiteliale

este antagonist al actiunii IL-1 si IL-2

in ansamblu TGF- are actiune imunoinhibitorie64. Rolul interleukinei 10.

Actiuni:

inhiba sinteza IL-1. IL-3 si GM/CSF

are proprietati imunosupresive, de stingere a raspunsului imun

65. Functiile celulelor Langerhans.

Cell Langerhans Constituie placa turnanta a raspunsului imun cutaneo-mucos Se gasesc in numar mare in piele si in mucoasa Prezinta o forma dendritica cu prelungiri citoplasmatice numeroase MO-> citoplasma aspect clar cu un organism specific in forma de bastonas (Bibeck) Are un nucleu lobular si nu prezinta desmozomi Originea -> maduva hematogena, prezinta AG CD-45 (specific cell dendritice) Cell Langerhans migreaza din maduva sub forma de precuror in piele si mucoasa Aici ramane inactiv timp de cateva luni Se cantoneaza suprabazal si fac parte din cell migratorii ale mucoasei Suprafata cell prezinta numeroase antigene de membrana66. Descrieti cum isi exercita functia de prezentare antigenica celulele Langerhans

Functia de prezentare de antigene, ca si macrofagele Sunt cell foarte mobile capabile sa`si modifice repede forma si numarul si sa transporte AG la limfonodulii regionali Sub actiunea stimularii -> cell L devin activate -> preiau AG -> expun pe membrana gruparea MHC II -> cresc secretia de IL-1 -> pierd forma dendritica -> migreaza spre ganglioni pe calea vaselor limfatice

In timpul acestui drum inglobeaza AG prin endocitoza, il prelucreaza si il reexprima pe suprafata cell cuplat pe molocula MHC II

Dupa ce ajung in limfonoduli cell L prezinta AG cell T nave sau T de memorie

Capacitatea lor prezentatoare depinde de starea lor de activare

Citokinele influneteaza considerabil functia cell L, morfologia viabilitatea, migrarea.. etc

Cell L din mucoasa sunt mai bune prezentatoare de AG decat cele cutatate

Spre deosebire de macrofage sunt foarte slabe cell efectorii

67. Enumerati principalele functii ale macrofagelor

Macrofagele Au un rol f important in procelele imune ridicate impotriva AG corpusculare (bacterii)

Ca si cell L, au rol de cell prezentatoare de AG

Macrofagele servesc si ca cell efectoare in raspunsul imun, atacand cell devenite tinta

Originea -> in maduva osoasa de unde se deplaseaza slectiv in diverse tesuturi la care ajung pe cale circulatorie.

Macrofagele reprezinta o populatie celulara heterogena, suprafelele lor prezentand markeri diferiti in functie de tesutul in care sunt cantonate (homing receptors) => ca precursorii medulari ai macrofagelor se matureaza, in final in tesutul respectiv sub actiunea unor factori locali

68. Enumerati principalele subgrupe de limfocite T

LT helper

LT citotoxic (K si NK)

LT naive

LT de memorie

69. Sub influenta caror factori are loc activarea LB ?

IL1 produsa de cell B si macrofage este necesara pentru activarea cell T helper, care la randul sau va elibera:

IL-3,4,5,12 si IFN-g

Factorii care activeaza LB:

IL-1

IL-3,4,5,12 + INF g

Antigene

LT-helper

70. Ce sunt limfocitele B de memorie

IL-1 este secretata de cell B si macroface care activeaza cell T care elibereaza IL-3,4,5,12 si IFN-g

Sub influenta acestor citokine cell B se divid rapid => clone celulare Tot sub influenta citokinelor si cell T, o parte din cell B se transforma in plasmocite secretoare de AC specifici, iar o parte in limfocite B de memorie (acestea vor reactiona mai rapid si mai eficient la un nou contact cu acelasi AG)

Acest fapt se explica incat cell B de memorie poseda pe suprafata molecule de AC identici, care vor servi drept receptori la un al doilea contact cu acelasi AG

71. Descrieti actiunea citotoxica a celulelor B Plasmocitele vor secreta masiv AC (2000 de molecule de IG/sec cateva zile)

AC produsi vor cupla AG respective => cascada complementului, ai carei produsi finali C8, C9 se fixeaza pe suprafata AG => distrugerea acestora

72. Rolul celulelor T in raspunsul imun cu mediere umorala

Limfocitele T constituie principalele cell implicate in apararea imunitara a tegumentului

Ele sunt responsabile si de apararea mucoaselor prin bratul celular al imunitatii

Se gasesc in abundenta atat in infiltratul fiziologic din corion, cat si in cell migratorii din epiteliu

Pot fi intalnite atat cell T helper CD4 cai si cell citotoxice CD8 de memorie

Cell T CD8 prezinta pe membrana receptori specifici pentru gruparile MHC I = TCR

Dupa recunoastere ele se fixeaza pe cell tinta devenind cell activate

Cell activate prolifereaza => o clona citotoxica.

Concomitent aceste cell vor sintetiza IL-2, care prezinta o puternica actiune de stimulare a proliferarii unor noi cell CD8 specifice AG respectiv73. Enumerati cei 2 factori sub actiunea carora are loc activarea limfocitelor T

Cell B si APC

IL-1

74. Rolul interleukinei 2. Ce alta interleukina influenteaza producerea ei

IL-2 prezinta

Efect autostimulator stimuleaza diviziunea celulelor activate initial, care o si sintetizeaza

Efect de recrutare noi contingente de cell T din vecinatate vor fi activate si angrenate in acest conflict imun

IL-1 stimuleaza sinteza de IL-2

75. Descrieti raspunsul imun cu mediere celulara, initiere, conducere, efect de recrutare Limfocitele T constituie principalele cell implicate in apararea imunitara a tegumentului

Ele sunt responsabile si de apararea mucoaselor prin bratul celular al imunitatii

Se gasesc in abundenta atat in infiltratul fiziologic din corion, cat si in cell migratorii din epiteliu

Pot fi intalnite atat cell T helper CD4 cai si cell citotoxice CD8 de memorie

Cell T CD8 prezinta pe membrana receptori specifici pentru gruparile MHC I = TCR

Dupa recunoastere ele se fixeaza pe cell tinta devenind cell activate

Cell activate prolifereaza => o clona citotoxica.

Concomitent aceste cell vor sintetiza IL-2, care prezinta o puternica actiune de stimulare a proliferarii unor noi cell CD8 specifice AG respectiv

IL-2 prezinta

Efect autostimulator stimuleaza diviziunea celulelor activate initial, care o si sintetizeaza

Efect de recrutare noi contingente de cell T din vecinatate vor fi activate si angrenate in acest conflict imun

Concomitent, macrofagele vor fagocita resturi de cell distruse, le vor procesa si le vor expune ca proteine non-selft pe gruparile MHC cl II

Vor antrena astfel in reactia imuna si celulele T helper, care devin activate, secretand la randul lor IL-2

Aceasta va atrage si stimula noi contingente de cell din vecinatate, amplificand efectul de recrutare

Prin diferentiere, clonele de cell citotoxice vor sintetiza limfotoxine. Acestea contin enzime proteolitice care vor produce distrugeri ale membranei cell tinta antrenand dupa sine apoptoza celulara O cell citotoxica poate distruge mai multe cell tinta, datorita faptului ca ea se deplaseaza si identifica noi asftel de cell

O parte din clona activata de cell CD8 se va diferentia in cell T de memorie

Cele mai multe limfocite T aflate in epiteliu sunt cell T de memorie

Ele sunt atrase aici de catre cantitatile mici de citokine produse in mod fiziologic de keratinocite (IL-1,8) si care au un efect chemotactic pozitiv76. Rolul IL-2 in raspunsul imun mediat celular.

a. Efect autostimulator stimuleaza diviziunea celulelor activate initial, care o si sintetizeaza

b. Efect de recrutare noi contingente de cell T din vecinatate vor fi activate si angrenate in acest conflict imun77. Enumerati functiile imunitare ale keratinocitelor Maturarea, activarea, diferentierea cell T implicate in mecanismele de aparare

Modularea functionale expresie antigenica, viabilitate, motilitate, prezentare de antige, fagocitoza a cell Langerhans si macrofagelor

Initierea raspunsului imun prin eliberarea de citokine (IL1,6, GM CSF, M CSF, G CSF)

Stoparea raspunsului imun si a inflamatiei prin eliberarea de citokine

La niv tegumentelor : initierea si stoparea reactiilor adiacente insolatiei

Refacerea functionala dupa expunerea la radiatii UV

Rol crucial in refacerea plagilor, a defectelor tisulare

78. Ce sunt neuropeptidele? Definitie. Functii Neuropeptidele sunt sintetizate de neuroni, eliberate din terminatiile lor presinaptice Neuropeptidele secretate s`au dovedit a avea si o functie imunoreglatorie. Ele inhipa productia de INF-g, dar in schimb cresc productia de IL-10 de catre cell T

Sunt capabile sa regleze productia de IgE la persoanele atopice

79. Sub actiunea caror factori are loc activarea celulelor endoteliale ?

Activarea cell endoteliale se face su actiunea unor citokine ca:

IL-1, TNF-a si b, IL-6, IFN-g

80. Prin ce se manisfesta activarea cell endoteliale?

Rezultatul va fi exprimarea unor molecule de adeziune

Raspunsul depinde de tipul si de marimea vasului, precum si de sediul anatomic al acestuia

81. Rolul moleculelor de adeziune in procesul de extravazare a leucocitelor

moleculele de adeziune L-selectina si P-selectina vor opri, fixa si extravaza neutrofilele circulante spre sediile de inflamatie

82. La ce nivel are loc extravazarea preferentiala a limfocitelor T?

limfocitele T vor extravaza diferentiat in functie de subseturile carora apartin si de tesuturile unde urmeaza sa ajunga

Acest proces denumit homing effect este practic o dirijare selectiva a limfocitelor spre tesuturile de destinatie

El face parte prin complementaritatea receptorilor homing ai cell T cu linganzii lor de pe cell endoteliale

Astfel cell T extravazeaza la niv gangl limfatici in zonele vasculare foarte specializate (venule post-capilare cu endoteliu inalt) datorita prezentei pe suprafata lor a unei Lselectine Leccam 1

83. Ce sunt venulele cu endoteliu inalt si care este rolul lor?

Venulele cu endoteliu inalt = vase postcapilare specializate in ganglioni, si reprezinta locul unde se face extravazarea celulelor T Extravazarea se face datorita prezentei pe suprafata lor a gruparii LECCAM-1, o L-selectina

84. Enumerati functiile mastocitelor

Sunt cell cu importante functii imunitare

Sintetizeaza multiple citokine IL-1, IL-3, IL-6, IL-8, IL-10, TGF b, GM CSF cu rol in initierea si mentinerea raspunsului inflamator

Sintetizeaza numeroase substante vazo-active si mediatori ai inflamatiei (histamina, serotonina, postaglandine, leucotriene)

Sintetizeaza numeroase enzime (heparina, hialuronidaza, triptaza)

Sunt puternic implicate in reactia de hipersensibilitate imediata, datorita capacitatii lor de fixare a moleculelor de Ig E

Secreta substante puternic chemotactice pentru neutrofile, limfocite, macrofage

Deseori sunt localizate in vecinatatea fibrelor nervoase din corion si pot primi si transmite influente imunomodulatorii spre si dinspre sistemul nervos85. Enumerati fazele refacerii tisulare

reparatia tesuturilor dupa pierderi de substanta (traumatisme, plagi, inflamatii, necroze) este un proces stadializat, care implica

formarea tesutului de granulatie

depunerea matricii tisulare si remodelarea sa

reepitelizarea86. Formarea tesutului de granulatie

Tesutul de granulatie ia nastere din cumularea locala de macrofage ce secreta numeroase citokine (IL-1, TGFa,b, FGF, EGF, PDGF, IGF = insulin growth factor)

Acestea induc

Angiogeneza (IGF, FGF, PDGF)

migrarea si proliferarea fibroblastelor (IL-1, FGF, TGF b)

si a cell epiteliale (IL-1, EGF, TGF a)87. Formarea tesutului epitelial

Matricea protetica extracell necesara refacerii tisulare este produsa prin sinteza proteica a tuturor cell din tesutul de granulatie

Compozitia sa este compleza si depinde de stadiul de reparatie tisulara

Ea este reglata in mod diferentiat de diferite citokine

In timpul remodelarii tisulare anumite proteine din matrice sun degradate, in timp ce altele sunt sintetizate din nou

Procesul este reglat de o serie de enzime : proteaze, plasimna, colagenazele, stromolizina, a caror secretie este reglata de citokine

Epitelizarea plagii se face prin alunecarea cell epiteliale pe suprafata matricii proteice, sub actiunea unor citokine

cell epiteliale provin din marginile indemne ale plagii sau din ductele glandulare

cea mai importanta citokina implicata in procesele de remodelare tisulara este TGF-b

ea este :

chemotactica pentru macrofage

induce secretia de IL-1, FGF, TGF, EGF, PDGF

este un puternic inductor al sintezei de colagen si fibronectina

88. Rolul TGF-b in modelarea tisulara

cea mai importanta citokina implicata in procesele de remodelare tisulara este TGF-b

ea este :

chemotactica pentru macrofage

induce secretia de IL-1, FGF, TGF, EGF, PDGF

este un puternic inductor al sintezei de colagen si fibronectina

D. Variantele normalului1. Descrieti aspectul clinic al leucoedemului

Leucoedemul este o modificare de aspect a mucoasei jugale

Aspect opalin-albicios, usor plicaturat (ca un val translucid)

Consistenta supla, elastica, nemodificata

2. Leucoedemul. Aspect histologic.

Epiteliu mai gros ca normalul

Reteaua papilara mai proeminenta

Cell stratului spinos apar mai vacuolizate deoarece contin mai mult glicogen

3. Cui i se datoreaza pigmentatia melanica? Enumerati sediile de predilectie

Pigmentatia melanica rasiala se datoreaza prezentei melanocitelor intr`o proportie mai mare in portiunile profunde ale epiteliului

Apare in special la pers cu pielea mai inchisa

Frecvent pe: gingii, palat, mucoasa jugala

4. Ce sunt granulatiile Fordyce? Aspect clinic

Sunt glande sebacee prezente in mod neobisnuit la nivelul mucoasei bucale

Clinic:

Sub forma unor mici papule alb-galbui cu diam de 1-2 mm dispuse izolat sau in aglomerari dense

Apar mai frecvent la niv mucoasei jugale sau labiale si nu au semnificatie patologica5. Ce este cheilita glandulara?

Se mai numeste adenomatoza labiala sau hipertrofia simpla a glandelor salivare mici

Glandele salivare mici sunt mai numeroase si mai proeminente

Pot fi palpate ca mici proeminente submucoase

Fata interna a buzei apare boselata

6. Ce este limba fisurata?

Este o anomalie foarte frecventa transmisa autozomal dominant. Poate fi considerata o varianta anatomica a morfologiei limbii fara conotatii patologice

Limba prezinta pe fata dorsala numeroase santuri sau creste de marimi variabile

Uneori aceste santuri pot aparea si pe marginile limbii care capata un aspect franjurat Cand volumul limbii este mare marginile prezinta amprentele dd din zonele laterale

Santurile si fisurile sunt epitelizate fapt ce le diferentieaza de ulceratii si eroziuni Datorita numeroaselor anfractuozitati, limba fisurata prezinta un mediu ideal pentru staza si multiplicarea microbiana

Foarte frecvent limba fisurata se asocieaza cu glosita migratorie (20-40%)

7. Glosita migratorie (limba geografica). Aspect clinic

Este o anomalie de etiologie necunoscuta, complet benigna Clinic:

Zone depapilate de culoare rosie cu contur neregulat, de dimensiuni variabile situate pe fata D sau pe marginile limbii.

Zonele prezinta un contur alb-cenusiu mai reliefat datorita hiperplaziei sau keratinizarii papilelor filiforme si a unor depozite care le acopera

Leziunea prezinta un aspect de harta

Forma, marimea si dispozitia acestor zone e schimbatoare in timp.

Uneori poate fi foarte accentuata, alteori poate disparea aproape complet

Leziunile se insotesc uneori de descuamari epiteliale

Leziunile sunt in general asimptomatice, rareori creaza o stare de discomfort (usturime)

8. Glosita migratorie. Aspect histologic

Se pot observa:

O atrofie epiteliala cu tendinta de descuamare a straturilor superficiale

Aplatizarea retelei papilare

Inflamatie cronica nespecifica in corion

9. Ce este limba saburala sau incarcata ? La persoanele sanatoase pe fata dorsa a limbii apare un foarte subtire depozit fiziologic format din cell descuamate, resturi alimentare si microorganisme Miscarile limbii si fluxul salivar indeparteaza permanent depozitul format

Autocuratirea este diminuata in starile febrile, afectiuni digestive, exces de fumat sau leziuni care stanjenesc miscarile limbii

=> aparitia unor depozite mai consistente pe fata D a limbii ce dau nastere la LIMBA SABURALA

Aceasta stare este de cele mai multe ori tranzitorie

Persistenta mai indelungata poate favoriza o hiperplazie si o hiperkeratinizare a papilelor linguale cunoscuta sub numele de limba piloasa (alba sau neagra)

10. Enumerati factorii care duc la aparitia limbii saburale

Diminuarea autocuratirii:

Febra

Afectiuni ale tubului digestiv

Exces de fumat

Leziuni ale mucoasei bucale care stanjenesc miscarile limbii

Reducerea ocazionala a fluxului salivar

11. Cui se datoreaza aparitia limbii negre piloase. Limba neagra piloasa apare frecvent in urma unor tratamente locale cu AB care pot favoriza dezvoltarea unor germeni anaerobi producatori de pigment.

Aspectul brun-inchis poate fi datorat si oxidarii keratinei de pe papilele filiforme hiperplazice.

Afectiunea odata aparuta se poate autointretine

Datorita suprafetei sale neregulate si numeroaselor sale interstitii, fisuri, neregularitati, constituie un bun mediu pentru dezvoltarea germenilor anaerobi

Unii specialisti considera limba neagra piloasa ca fiind de cauza idiopatica

In aparitia limbii piloase au fost incrimiate:

Cauzele generatoare de leucoplazii

Fumatul

Diversi factori iritativi locali

Tulburarea echilibrului florei microbiene locale12. Tratamentul limbii negre piloase

Tratamentul este in general nesatisfacator

Cam pot fi decelati factorii cauzali eliminarea lor duce la disparitia modificarilor

Cand cauzele aparitiei sunt necunoscute este necesar un tratament local:

Antiseptice: clorhexidina, violet de gentiana

Substante mucolitice

Keratinolitice acid salicilic 5-10%

Cauterizarea superficiala a suprafetelor hiperplazice si raclarea cu chiureta

Poate persista un numar de ani sau poate disparea spontan

13. Ce este glosita mediana romboidala? Aspect clinic

Este o anomalie congenitala sau o varianta structurala

Se prezinta sub forma unei mici proeminente rotunde sau ovalare situate in 1/3 posterioara a fetei D a limbii inaintea V`uluiu lingual

Suprafata este neteda sau boselata, fara papile

Este de culoare mai rosie si in general asimptomatica

Uneori zona poate fi plata, nereliefata

Uneori glosita romboidala este confundata cu o leziune tumorala sau ca o forma candidozica cronica

14. Ce sunt varicele sublinguale

Sunt anomalii venoase ce se prezinta sub forma unor traiecte dilatate, sinuoase situate pe fata V a limbii

Mai frecvente la pacientii in varsta

Situate imediat sub mucoasa, pot fi atinse in cusrul unor manevre stomatologice => sangerari importante

E. Leziunile elementare1. Macula. Definitie.

Macula este o zoa circumscrisa, plana de coloratie diferita de mucoasa

Diametru 1-2 mm pana la cativa cm

In general : culoare mai inchisa decat mucoasa normala si pot fi:

Rosii, rosii brune, brune spre negru

Pot prezenta un contur net sau mai putin bine delimitat

2. Petesiile echimozele. Definitie

Sunt extravazar sangvine in tesuturi de natura traumatica sau metabolica

Caracteristic este k ele nu dispar la vitropresiune

3. Papula. Definitie

Papula este o leziune redusa, cu forma bine circumscrisa

Diametru 1-5 mm

Are o forma rotunda sau ovala

Suprafata poate fi ascutita sau plana

Culoarea alb cenusiu sau roz

4. Ce este o eruptie papulara?

O eruptie papulara consta intr`un numar mare de papule, extinse pe o are mai mult sau mai putin intinsa si avand dispozitii diferite

O eruptie papulara poate fi uneori foarte densa, leziunile conflueaza in placi sau retele

5. Placile sau placardele- definitie

Placile sau placadele sunt leziuni mai mult sau mai putin proeminente, ferme, bine delimitate

Culoare gri, albicoasa sau rosiatica

Dimensiuni 5 mm -> cativa cm

Suprafata poate fi rugoasa sau neteda, fisurata sau uneori cu aspect verucos

Consistenta poate fi supla, asemanatoare mucoasei, sau mai crescuta, mai aspra

6. Veziculele definitie

Vezicula este o mica leziune circumscrisa 2-5 mm proeminenta ce contine o acumulare de lichid

Este acoperita de un epiteliu subtiat (membrana veziculara)

Continutul poate fi clar sau rosiatic in functie de severitatea de la baza veziculei

Prin ruperea membranei => ulceratie

7. Bula definitie

Bula este o leziune veziculara mare (5 mm -> cativa cm)

Membrana acoperitoare sau tavanul bulei poate fi mai subtire sau mai gros

O bula poate rezulta din confluarea mai multor vezicule sau poate evolua direct ca atare.

In cavitatea bucala bulele se sparg rapid => ulceratii

8. Enumerati tipurile de bule intalnite la nivelul mucoasei

Bule clare

Bule cu continut sero-hematic

9. Pustula. Definitie

Pustula este o leziune veziculara cu continu purulent

Apare rar la nivelul cavitatii bucale

10. Eroziunea. Definitie

Eroziunea este o pierdere de substanta a mucoasei ce nu afecteaza stratul germinativ

Are in general un contur neregulat sau linear

Are culoare rosie datorita vascularizatiei din corion, mai vizibila prin epiteliul subtiat

11. Ulceratia. Definitie

Ulceratia este o pierdere de substanta (sau defect al mucoasei) cu intreuperea intregului epiteliu si a corionului mucoasei

Marimea ei poate varia de la cativa mm la peste 1 cm in diametru

12. Care sunt elementele care trebuie mentionate cand se descrie o ulceratie?

Marginile ulceratei netede sau anfractuase, neregulate,

Pot fi plane sau reliefate

Fundul (sau podeaua) ulceratiei este compusa din tes conjunctiv si fibrina cu infiltrat de PMN.

Poate avea aspect proliferativ granular sau un aspect galbui-purulent sau alb-galbui

Consistenta este variabila

Ulceratiile cronice consistenta mi cracute

Ulceratiile maligne indurate

13. Atrofia epiteliului. Definitie clinica

Leziunea atrofica este practic o subtiere a epiteliului pe suprafete mai limitate sau mai extinse

Zonele de atrofie pot fi difuze sau bine delimitate

Uneori sunt mai deprimate decat epiteliul vecin

Prezinta o culoare rosie-roz, datorita vascularizatiei din corion, mai vizibile prin epiteliul subtire14. Leziunile granulare descriere

Leziunile granulare sunt leziuni de culoare rosie-inchis sau rosu viu, cu aspect proliferativ

Suprafata lor prezinta mici proeminete, priliferari de 1-3 mm si de obicei este mai ridicata decat mucoasa vecina

15. Nodulul. Definitie

Nodulul este o leziune circumscrisa, proeminenta a mucoasei cu diametrul de la 5 mm -> 2 cm

Rezulta din impingerea mucoasei in afara de catre o masa bine delimitata de tesut subadiacent (conjunctiv, glandular, tumoral)

16. Tumora definitie

Tumora este o leziune proliferativa de marime ce porneste de la nivelul mucoasei, avand tendinta de crestere fie in afara, fie in profunzime.

Aceste leziuni cuprind neoplasmele adevarate cu trasaturi histologice speficice si pseudotumori cum sunt granulomul piogen , epulisul.

Tumorile epiteliale pot fi benigne sau maligne

17. Prin ce se caracterizeaza clinic tumorile benigne?

Tumorile benigne au in general o suprafata mai regulata si sunt mobile pe planurile profunde

Au un contur mai bine delimitat la palpare

18. Prin ce se caracterizeaza clinic tumorile maligne?

Tumorile maligne au deseori o suprafata neregulata, ulcerata si tind sa fie fixate pe planurile profunde

F. Leziuni histologie ale epiteliului1. Hiperkeratoza definitie microscopica, tipuri de keratinizare

Hiperkeratoza este o ingrosare anromala a stratului cornos

Microscopic putem distinge:

Ortokeratoza = ingrosarea stratului cornos fara persistenta nucleilor

Parakeratoza = ingrosarea stratului cornos cu prezenta nucleilor (in stratul exfoliator)

2. Acantoza. Definitie

Acantoza = ingrosarea, cresterea randurlor stratului spinos de la 7-8 la peste 15 randuri de cell

Se datoreaza unui ritm mitotic accelerat

Se poate insoti de o jonctiune epitelio conjunctiva neregulata

3. Atrofia epiteliala definitie microscopica

Atrofia este o subtiere de ansamblu a epiteliului produsa in special pe seama stratului spinos

Acesta poate prezenta uneori intre 2-3 randuri de celule

Stratul bazal desi in general in suferinta, este prezent

4. Spongionza. Definitie

Spongioza este o largire a spatiilor intercelulare din stratul spinos (edem intercelular)

5. Acantoliza. Definitie

Acantoliza este o pierdere a coeziunii cell din stratul spinos, ce duce la o separare a cell intre ele

Prin acantoliza se poate ajunge la un clivaj intraepitelial cu formarea unor vezicule sau bule

6. Papilomatoza. Definitie

Papilomatoza = adancire mare a retelei papilare

Se caracterizeaza printr`o adancire de amplare variabila a prelungirilor intercapilare in corionul subadiacent

Acest fenomen da un aspect de retea papilara adancita, neregulata

7. Atipiile celulare. Definitie

Atipiile celulare sunt modificari celulare izolate ce pot precede aparitia carcinomului epitelial

8. Displazia. Definitie

Displazia este totalitatea sau suma atipiilor celulare dintr`o leziune epiteliala

Pot fi clasificate in displazii usoare, medii sau severe mergand pana la carcinom in situ

9. Infiltratul inflamator. Definitie, tipuri de infiltrat

Definitie:

Infiltratul inflamator reprezinta aglomerarile ceulare formate din limfocite, plasmocite, macrofage si PMN, ce pot fi prezente in corion, in cursul anumitor afectiuni de mucoasa

Tipuri de infiltrat

In banda bordeaza jonctiunea epitelio-conjunctiva

Difuz ce cuprinde si straturile profunde ale epiteliului

Focal aglomerari celulare relativ bine delimitate una de cealalta

Perivascular dispus in jurul vaselor din corionul profund

10. Fibroza corionului. Definitie

Fibroza corionului reprezinta multiple aglomerari de fibre de colagen in corion

Este o crestere a numarului acestor fibre care apar foarte aglomerate

Cuprin aproape in intregime tesutul conjunctiv subepitelial

11. Hiperplazia. Definitie

Hiperplazia este o crestere in volum a unui tesut datorata cresterii nr de cell si fibre din componeta sa

12. Hipertrofia. Definitie

Hipertrofia este o crestere in volum a unui tesut datorata cresterii nr de vase din structura sa

G. Leziunile cu potential de malignizare si precancerul mucoasei bucale

1. Leziunea premaligna. Definitie, enumerare

Leziunea premaligna este o alterare tisulara care evolueaza obligatoriu spre cancer.

Singurele leziuni recunoscute de OMS ca cert premaligne sunt:

Eritroplazia

Papilomatoza orala

2. Leziunile cu potential de malignizare. Definitie, enumerare

Sunt leziuni care desi nu evolueaza in mod obligatoriu spre cancer, prezinta totusi un risc degenerativ crescut, apreciat variabil de la o leziune la alta

In aceasta categorie sunt incluse:

Leucoplazia

Candidoza cronica

Lichenul plan bucal

Fibroza submucoasa

3. Ce reflecta gradul de displazie al unui tesut?

Gradul de displazie a unei leziuni reflecta gradul de modificare a tesutului in trecerea sa spre o eventuala transformare maligna

4. Enumerati atipiile legate de nucleu.

Nuclei mariti de volum = modificarea raportului nucleo-citoplasmatic

Hipercromatism nuclear = cresterea tinctorialitatii nucleului prin fizarea mai accentuata a colorantului

Modificarea formei nucleului

Pleomorfism nuclear = variatii de forma, marime si tinctorialitate

5. Starea premaligna. Definitie, exemple

Definitie:

Starea precanceroasa este o stare patologica generalizata, asociata cu un risc crescut de malignizare

Exemple:

Lichenul plan

Cheilita actinica

Sindromul Pulmmer-Vinson

Fibroza submucoasa

6. Enumerati atipiile legate de forma celulelor

Prezenta mai multor randuri de cell cu aspect bazaloid = asemanator cu cell bazale

Pleomorfism celular = cell cu forme anormale, marime variabila: bizaterii celulare

7. Enumerati atipiile legate de stratificarea si coeziunea celulara

Stratificare epiteliala neregulata

Keratinizari de celule sau grupuri de cell izolate in stratul spinos (diskeratoza) cu formare de perle epiteliale

Reducerea coeziunii celulare (spongioza)

Adancirea crestelor interpapilare

8. Enumerati zonele de risc maxim ale mucoasei bucale

Zonele de maxim risc ale CB:

Planseul bucal si fata V a limbii

Palatul moale

Pilierul anterior amigdalian si plica gloso-epiglotica (zona istmului faringian)

9. Clasificarea displaziilor dupa Banoczy si Csiba.

Usoare : 1-2 atipii

Medii : 2-4 atipii

Severe: peste 4 atipii observate

10. Clasificarea displaziilor dupa Boone.

Gradul 1 displazie usoara: cell atipice, prezente predominant in 1/3 bazala a epiteliului

Gradul 2 displazie medie: cell atipite prezente in 2/3 profunde ale epiteliului (stratul bazal + spinos)

Gradul 3 displazie severa: alterari ce cuprind toata inaltimea epiteliului

11. Carcinomul in situ. Definitie

Displaziile severe sunt greu de delimitat de carcinomul in situ (carcinomul intraepitelial

Acesta este o leziune cu grad inalt de displazie, in care intreaga arhitectonica epiteliala este compromisa

Leziunea este foare asemantaore cu un carcinom la care membrana bazala este intacta.

Practic carcinomul in situ este stadiul preinvaziv al unui carcinom deja constituit

12. Eritroplazia. Definitie, etiologie

Definitie

Este o leziune rara considerata cert premaligna, o leziune de mucoasa de culoare rosie vie, catifelata care nu poate fi incadrata in nici o alta afectiune bine definita a mucoasei

Etiologie

Posibilii factori cauzali ai neoplasmelor sunt raspunzatori si de aparitia eritroplaziei

Apare mai frecvent la marii fumatori si bautori in special in jurul varstei de 50-70 de ani

Sexul masculin este mai interesat (3/4 din bolnavi)

13. Eritroplazia. Enumerati formele clinice

Leucoplazia patata sau eritro-leucoplazia

Forma granulara

Forma atrofica

14. Eritroplazia. Forme clinice

Aspect clinic

Eritroplazia poate aparea in asociere cu leucoplazia => leucoplazia patata (eritro-leucoplazia)

Atunci cand apare ca atare, eritroplazia poate avea 2 forme clinice:

Forma granulara

Apare ca zone rosii vii, catifelate, cu suprafata neregulata, granulara

Contur neregulat, dar bine delimitat de mucoasa vecina

Pe suprafata sa pot aparea mici insule keratozice diseminate

Forma atrofica

Se prezinta ca o suprafata de mucoasa atrofica, de culoare rosie intensa

Denivelata fata de planul epiteliului vecin

Marginile neregulate, dar bine definite, inconjurand zone de mucoasa normala

Suprafata este neteda, dar uneori zonele de atrofie pot fi asociate cu zone granulare => leziuni cu aspect mixt : atrofico-granular

Leziunile sunt in general suple

15. Eritroplazia. Aspect histologic

90% din leziuni prezinta aspect de carcinom in situ sau carcinom microinvaziv

10% format din displazii de grad mediu sau moderat

Epiteliul apare atrofic sau papilomatos cu o jonctiune e-c foarte neregulata

Grad inalt de displazie care intereseaza toate structurile

Corionul prezinta un infiltrat inflamator dens si o accentuare a vascularizatiei

Atunci cand histologic leziunea este un carcinom in situ membrana bazala este intacta

16. Eritroplazia. Diagnostic diferential

Aspect clinic asemanator cu:

Candidoza cronica, in faza acuta

Stomatitele infectioase de diverse naturi in faza lor acuta

Lichenul plan acut forma atrofico-eroziva forma clinica asemanatoare cu eritroplazia

Eritroplazia trebuie diferentiata si de:

Reactii alergice de contact

Forma maculara a sarcomului Kaposi

Diagnostic definitiv biopsie

17. Eritroplazia. Tratament

Tratamentul leziunilor este acelasi cu al unui carcinom cu evolutie in suprafata

Extirparea chirurgicala in limitele de siguranta

Radio sau chimioterapie

Electrocoagularea, chirurgia cu laser

18. Keratozele mucoasei bucale. Definitie

Keratozele sunt leziuni de etiologii diferite si vor fi numite conform etiologiei: keratoze lichenoide, keratoze traumatice, keratoze tabacice, etc.

19. Leziunile keratozice. Aspecte clinice

Leziunile keratozice pot imbraca diferite aspecte clinice

Se pot observa:

Papule, retele, placi, leziuni verucoase

Leziuni nodulare keratoza punctata

Keratoza difuza

Leziunile pot fi asociate cu eritem, zone atrofice, ulceratii

Pot fi mai groase sau mai subtiri, mai transparente

20. Keratozele mucosei. Clasificare

Fiziologice (variante ale normalului )

Linia alba jugala, perle keratozice, glosita migratorie, leucoedem

Genetice

Nev alb spinos, maladia Darier, diskeratoza benigna intraepiteliala

Reactionale (produse de cauze locale)

Traumatisme cronice si parafunctii

Galvanism bucal

Keratoze ocupationale (suflatorii in sticle)

Keratozele actinice (cheilita actinica)

Simptomatice (in cadrul unor afectiuni bine definite)

Lichen plan, lupus, psoriazis, candidoza cronica, virale, sarcoidoza, sifilis

Tabacice si alte obiceiuri

Stomatita nicotica, keratozele produse de betel

Idiopatice (deseori displazice, in functie de zona de maxim risc)

Leucoplazie idiopatica, keratoza sublinguala, eritroleucoplazie, keratoacantom, carcinom

21. Ce sunt keratozele reactionale ?

Keratozele reactionale sunt keratoze produse de cauze locale: traumatisme cronice si parafunctii

Galvanism bucal, keratoze ocupationale (suflatori in sticle), keratoze actinice (chilita actinica)

22. Ce sunt keratozele simptomatice?

Sunt keratoze care apar in cadrul unor afectiuni bine definite: lichen plan, lupus eritematos discoid, psoriazis, candidoza cronica, virale(leucoplazia paroasa, papilomavirus), sarcoidoza, sifilis

23. Ce sunt keratozele idiopatice?

Sunt considerate leucoplazii propriu-zise si constituie afectiuni cu potential de malignizare sau chiar premaligne

Leucoplazie idiopatica, keratoza sublinguala, eritroleucoplazie, keratoacantom, carcinom

24. Leucoplazia verucoasa proliferativa. Aspect clinic si localizare.

Aspect clinic

Leziunea debuteaza sub forma unei leucoplazii plane care capata aspect de placard verucos, proliferativ, de culoare alba-cenusie sau roz

In alte situatii leziunea este multicentrica, sub forma de placarde multiple, exfoliate, verucoase, ce pot conflua

Suprafata prezinta diferite grade de keratinizare, Leziunea are consistenta supla

Are o tendinta de exindere lenta in suprafata sau sub o forma multicentrica

Clinic este asemanatoare cu carinomul verucos, spre care evolueaza treptat

Localizare

De predilectie este mucoasa jugala, gingiile, palatul dur si limba

25. Leucoplazia verucoasa proliferativa. Aspect histologic

Tabloul este variabil de la o zona la alta a leziunii

Se observa: hiperkeratoza, acantoza, papilomatoza inversa

Grade diferite de displazie in functie de zona examinata

Membrana bazala poate fi intacta sau nu

Corionul poate prezenta un infiltrat dens, limfocitar

Se descriu 4 stadii de evolutie histologica

Leucoplazie simpla, omogena clinic

Leucoplazie-hiperplazica verucoasa

Carcinom verucos

Carcinom spinocelular, de regula bine diferentiat

26. Leucoplazia verucoasa proliferativa. Tratament

De regula chirurgical clasic sau cu laser CO2, in functie de intiderea si sediul leziunii

Au mai fost propuse:

Chimioterapie cu Metothrexat asociata cu retinoizi

Radioterapie asociata cu interferon

Dispensarizarea pacientului este obligatorie

27. Leucoplazia. Definitie OMS 1978

OMS `78 leucoplazia este definita : o pata sau placa alba, nu mai mica de 5 mm diametru, care nu poate fi inlaturata prin stergere si care nu poate fi clasificata in nici o alta boala diagnosticabila

28. Leucoplazia definite 2005

Leucoplazia orala este o leziune predominant alba a mucoasei, care nu poate fi incadrata in nici un alt tip bine definit de leziuni; unele leziuni se vor maligniza

29. Leucoplazia enumerati factorii etiologici

Fumatul

Asocierea fumatului cu consumul cronic de alcool

Mestecatul de tutun, singur sau asociat cu nuca de betel

Iritatiile mecanice cronice (dd ascutiti, malpozitionati, resturi radic, proteze incorecte)

Candida albicans

30. Rolul candidei in evolutia unei leucoplazii

In asociere cu fumatul si/sau deficit de f