Patologie Animala Curs

85
Patologie Animalǎ Ce este Patologia Animalǎ? - Structurarea patologiei animale: Patologia generalǎ - Conceptul de boalǎ şi sistematizarea acestora. - Etiologia - Patologia - Semiologia - Farmacologia Patologia specialǎ - Bolile sistemului nervos - Bolile chirurgicale - Bolile interne - Bolile infecţioase - Bolile parazitare Conceptul general despre boalǎ. Definiţia stǎrii de boalǎ: Starea apărută la animale sub influenţa unor condiţii neobişnuite de viaţă, care tulbură atât activitatea sistemului nervos cât şi procesele vitale, astfel că funcţiile organismului se reglează anormal, caracterizează starea de boală. Adaptare - apǎrare - fiziologicǎ - patologicǎ Leziune – simptom

description

patologie animala

Transcript of Patologie Animala Curs

Page 1: Patologie Animala Curs

Patologie Animalǎ

● Ce este Patologia Animalǎ?

- Structurarea patologiei animale:

●Patologia generalǎ

- Conceptul de boalǎ şi sistematizarea acestora.

- Etiologia

- Patologia

- Semiologia

- Farmacologia

●Patologia specialǎ

- Bolile sistemului nervos

- Bolile chirurgicale

- Bolile interne

- Bolile infecţioase

- Bolile parazitare

Conceptul general despre boalǎ.

Definiţia stǎrii de boalǎ:

Starea apărută la animale sub influenţa unor condiţii neobişnuite de viaţă, care tulbură atât activitatea sistemului nervos cât şi procesele vitale, astfel că funcţiile organismului se reglează anormal, caracterizează starea de boală.

Adaptare - apǎrare - fiziologicǎ

- patologicǎ

Leziune – simptom

Evoluţia şi sfârşitul bolilor:

a.clinic:

- forma supraacutǎ - dureazǎ minute-ore

- forma acutǎ - dureazǎ 1-7 zile

- forma cronicǎ - dureazǎ luni-ani.

Page 2: Patologie Animala Curs

b. în dinamicǎ:

- perioada latentǎ - incubaţia

- perioada prodromalǎ - simptomatologic necaracteristice

- perioda de stare - simptomatologia specificǎ

- perioada de declin - sfârşitul bolii.

Sfârşitul bolii:

- Vindecarea =Sanogeneza =Convalescenţa

- Cronicizarea – prelungirea stǎrii de boalǎ

- Moartea = încetarea funcţiilor vitale.

Moartea: - naturalǎ

- patologicǎ: inimǎ - centrii bulbari respiratorii - sistem nervos central

- clinicǎ (4-6 minute) - reversibilǎ

- biologicǎ - ireversibilǎ

Etiologia şi clasificarea bolilor

- Factori externi - mecanici: traumatici

- fizici

1. Provenienţǎ - chimici

- biologici

- Factori interni - ereditari

- constituţionali

- Factori specifici ( agenţi biotici) - boli infecţioase

2. Natura lor - boli parazitare

- Factori nespecifici (agenţi abiotici).

Factorii biotici pot fi:- cu parazitism obligatoriu (virusuri,bacterii).

- cu parazitism condiţionat (Esch.Coli, Balantidium).

Page 3: Patologie Animala Curs

- cu parazitism facultativ(Clostridium spp.,Bacillus anthracis)

►Infecţia – infestaţia: reprezintă totalitatea modificărilor apărute într-un organism consecutiv pătrunderii, multiplicării şi acţiuni biochimice a microorganismelor patogene (virusuri, bacterii, protozoare),agenţi patogeni pluricelulari.

►Toxiinfecţia – toxiinfestaţia

Criterii de clasificare a bolilor

a.natura agentului etiologic: - boli specifice - viroze

- bacterioze

- parazitoze

- boli nespecifice

b. animale îmbolnǎvite: - antroponoze

- zoonoze

- antropozoonoze

c. tipul evolutiv: - supraacute

- acute

- subacute

- cronice.

d. arealul de difuzie: - sporadice

- enzootice

- epizootice

- panzootice.

Procese Patologice Fundamentale

Sistematizare:

►Tulburǎri de nutriţie şi metabolism celular

► Tulburǎri în circulaţia sângelui

► Tulburǎri în circulaţia lichidului tisular

► Procese de adaptare, apǎrare localǎ şi reconstrucţie.

I. Tulburǎri de nutriţie şi metabolism celular

Page 4: Patologie Animala Curs

● Atrofia

● Distrofia

● Necroza

1.Atrofia = tulburare de tip degenerativ cantitativǎ cu reducerea în volum a masei celulare (tisulare).

►Cauze – inactivitate îndelungatǎ – amiotrofia (ex. fracturi)

- subnutriţie – atrofia generalizată

- compresiune – atrofia de compresiune

- procese neurodistrofice – atrofie neurodistrofică.

- hormonale.

Consecinţe:

- pierderea capacitǎţii de contracţie muscularǎ

- pierderea funcţiei secretorii a unor glande

- tulburǎri nervoase de tip paralitic.

2.Distrofia- tulburare de tip degenerativ cantitativǎ cu acumulare intracelularǎ, în exces, de anumiţi metaboliţi.

(proteici,glucidici,lipidici,minerali,pigmentari)

►Cauze:- tulburǎri circulatorii

- tulburǎri neuroendocrine

- noxe toxice (minerale, vegetale, microbiene, etc)

- substanţe cu acţiune antivitaminicǎ.

► Tipuri de distrofie: protidice, lipidice, glucidice, minerale,

pigmentare.

► Infiltraţiile: acumulǎri moderate de substanţe şi celule.

Denumirea distrofiilor = sufix ,,ozǎ’’ la denumirea ştiinţificǎ a

organului (hepatozǎ, nefrozǎ, miocardozǎ).

Page 5: Patologie Animala Curs

3.Necroza (moarte localǎ) = tulburare morfostructuralǎ şi funcţionalǎ gravǎ ireversibilǎ cu rezultat moarte celularǎ (tisularǎ).

►Cauze: - agenţi mecanico-traumatici (contuzii, compresiuni)

- agenţi fizici (temperaturǎ excesivǎ, radiaţii)

- agenţi chimici ( substanţe caustice)

- agenţi toxici

- tulburǎri neurovasculare (spasme, tromboze, etc).

Clasificare:

A.Necrobioza – proces patologic de moarte locală lentă şi progresivă a ţesuturilor şi organelor, provocate în timp îndelungat de factori etiologici moderaţi.

B.Necrozǎ propriu-zisǎ – proces patologic de moarte rapidă a celulelor şi ţesuturilor provocat de factori etiologici brutali. Există:

- necroză de coagulare (coagularea proteinelor citoplasmatice)

- necroză de lichefiere ( apare în ţesuturile slab vascularizate şi apare liza şi omogenizarea conţinutului celular).

C.Gangrenǎ - reprezintă forma cea mai gravă de necroză şi cuprinde diferite zone tisulare.După gravitatea lezională şi tipul evolutiv există:

- gangrenă uscată (mamifere) - apare la extremităţi (urechi, coadă, membre, în zone cu ţesut muscular redus în urma întreruperii circulaţiei capilare şi desidratarea rapidă a structurilor organice.

- gangrenă umedǎ - apare în masele musculare sau unele organe (pulmon,uter) prin blocarea circulaţiei venoase, extravzarea lichidelor plasmatice iar ulterior microflora anaerobă proteolitică produce infecţii grave ca rezultat ţesut mortificat, brun verzui şi miros repingător.

- gangrenă gazoasǎ - apare în profunzimea maselor musculare şi este provocată de infecţii cu germeni din genul Clostridium.Caracter invadator rapid, ţesutul cu aspect ,,de fiert’’, crepitant la palpaţie şi miros respingător.

II. Tulburǎri în circulaţia sanguinǎ:

● Anemia

● Congestia

● Hemoragia

● Infarctul

Page 6: Patologie Animala Curs

● Tromboza

● Embolia

1.Anemia - după locul producerii poate fi localǎ sau generală.

Anemia locală (ischemie) = scăderea debitului sanguin dintr-un ţesut sau organ.

► cauze →tulburǎri locale neurovasculare

→ procese compresive

→ reducerea lumenului vascular

Anemie generalǎ = cauze - hemoragii masive

- hemoragii prelungite

- reducerea numǎr hematii (aplasticǎ)

- reducerea cantitǎţii de Hb (hipocromă)

►aspecte morfologice → paloarea regiunii, scăderea în volum, reducerea temperaturii locale, hipofuncţionalitate.

- infarctul anemic : formă rapidă de necroză datorită obstrurării complete a unei artere terminale (ficat, splină, rinichi, creier, inimă.)

2.Congestia (hiperemia) = creşterea cantităţii de sânge într-un ţesut sau organ.

După mecanismul patogen există congestie:

→activǎ (creşte sângele oxigenat):

- dilatare capilarǎ arterialǎ - diapedezǎ

- culoare roşie aprinsǎ

- hemoragii

→pasivǎ ( creşte sângele venos):

- stagnare sânge venos - cianozǎ

- exudaţie cardiopatii

- lichide plasmatice

3.Hemoragia = ieşirea sângelui din patul cardiovascular, în timpul vieţii în:

- ţesuturile învecinate

Page 7: Patologie Animala Curs

- cavităţi naturale

- în afara organismului.

► Cauze: diverşi agenţi - mecanici

- chimici

- biologici.

Hemoragiile după modul de producere pot fi:

- prin diapedeză

- prin ruperea vaselor

- prin distrugerea peretelui vascular.

Denumirea hemoragiilor: - după locul apariţiei: -hemopericard

-hematurie

- după aspectul său: - echimoze

- petesii

- sufuziuni

- hematoame.

4.Infarctul – Leziune vascularǎ datǎ de obliterarea unui vas arterial.

►Cauze: - embolie

→ spasm vascular → consecinţe →oprirea completǎ a circulaţiei

→ trombusuri → anemie şi necrozǎ.

Clasificare → infarct anemic (alb) – apare în organe cu circulaţie colateralǎ

slabǎ (creier, rinichi).

→ infarct hemoragic (roşu) – apare în organe cu circulaţie

colateralǎ bogatǎ (intestin,pulmon, cord).

5. Tromboza : obliterare parţialǎ sau totalǎ a unui vas de sânge prin coagularea

sângelui (trombus).

►Cauze – leziuni ale endoteliului vascular - naturǎ mecanicǎ

Page 8: Patologie Animala Curs

- naturǎ toxicǎ

- parazitism

- endocardite cronice

- arterite

- ateroscleroze

- anevrisme.

6.Embolia = pǎtrunderea în sângele circulant a unor particole strǎine – embolusuri → fragment de tromb

→ conglomerat de celule

→ paraziţi şi ouǎle acestora

→ bule de aer

→ microbi.

Embolismul plecat din:→ cord stâng →rinichi

→ artre → organul irigat

→ cord drept→pulmon

→ vene

- Cal - colica tromboembolicâ

Clasificare:

- embolii parazitare şi microbieme, abcese metastatice şi focare de gangrenǎ

- embolii gazoase

- embolii metastatice maligne

Consecinţele emboliei: - întreruperea circulaţiei

- procese necrotice(BBG,Sanguinicoloza)

III. Tulburǎri în circulaţia lichidului tisular

- Deshidratarea

- Hidremia

Page 9: Patologie Animala Curs

1. Deshidratarea = proes patologic datorat:

→ aport redus de lichide

→ pierderi masive de lichid:

→ transpiraţie

→ diaree.

Consecinţe: - micşorarea în volum a ţesuturilor

- aderenţa pielii la ţesuturile subiacente

2.Hidremia = proces patologic datorat creşterii cantitǎţii de lichide circulante în sânge şi interstiţii, rezultat al eliminărilor defectuoase din organism(tulburări renale si cardiocirculatorii)

Rezultat: - edem

- hidropizie

a.Edemul = imbibiţie hidrică a celulelor şi ţesuturilor ca urmare:

-a congestiilor active = edem activ

-a congestiilor pasive = edem pasiv sau stază.

Consecinţe:

- structurile organice mărite în volum

- turgescente, aspect gelatiniform

- pe secţiune se scurge lichid transparent.

b. Hidropizia = proces patologic de acumulare de lichide în cavităţi preformate (cav. orbitară, cav. generală, sac pericardic).

Consecinţe :

- inhibiţia edematoasă a ţesuturilor pericavitare

- inhibiţia hidrică a organelor cavitare.

- lichidul acumulat

- transsudat (clar, transparent, incolor, sub 4% albumine).

- exudat (tulbure, uşor gălbui peste 4% albumine).

Exemple:hidrartroză,hidropericard,ascită,hidrocefalie

Page 10: Patologie Animala Curs

IV. Procese reactive de adaptare, apǎrare şi reconstrucţie tisulară

- Hipertrofia

- Hiperplazia

- Metaplazia

- Neoplazia

1. Hipertrofia = creşterea în volum a unor celule şi ţesuturi consecutiv datorită suprasolicitǎrilor la care structura vie este supusă (ex. hipertrofia celulelor hepatice, a celulelor cardiace)

Poate fi: → fiziologicǎ, de adaptare

→ patologicǎ.

2. Hiperplazia = un proces patologic de adaptare caracterizat printr-o proliferare excesivǎ a unor celule ce rol funcţional → hipertrofie creşterea în volum a organului respectiv .

3. Metaplazia = transformarea unui ţesut în altul total diferit sub acţiunea unor factori etiologici de intensitate diferită pe o lungă perioadă de timp.(apare de regulă la nivelul ţesutului epitelial şi conjunctiv în inflamaţiile cronice.

4. Neoplazia = multiplicarea anarhicǎ a unor celule cu apariţia unor celule anormale cu formare de ţesut nou, ţesut de neoformaţie sau tumoral.

Clasificarea:

→tumori benigne - structurǎ omologǎ

- cresc încet (bine delimitate,unicentrice)

- nu dau metastaze

- nu recidiveazǎ după extirpare

- nu dau tulburǎri generale.

● Denumirea = prefix ,,OM’’ sau ,,BLASTOM’’.

→ tumori maligne - structurǎ heterogenǎ

- cresc rapid difuz

- dau metastaze

Page 11: Patologie Animala Curs

- recidiveazǎ repede

- produc tulburǎri grave

● Denumirea = prefix ,, SARCOM’’ sau termen ,,CARCINOM’’.

Inflamaţia = un proces de apărare locală la nivel tisular, ca reacţie de răspuns a structurii vii la acţiunea unor factori etiologici → schimburi biochimice şi celulare foarte active pentru restabilirea echilibrului morfostructural şi funcţional iniţial.

- clinic există tetrada simptomatică: - rubor

- calor

,,Functio laesa’’ - tumor

- dolor

- în dinamică procesul inflamator: - hiperemia

- exudaţia

- infiltraţia

- reparaţia

● Denumirea inflamaţiei = sufixul ,,ită’’ la denumirea ştiinţifică a organului afectat.(Ex:enterită,hepatită,etc.)

Clasificarea inflamaţiilor:

a. d. p. d. v. c linic : - acute

- cronice.

b. d.p. d v. m orfopatologic : - alterative

- exudative

- proliferative

● Inflamaţii alterative – sunt produse de factori etiologici patogeni extrem de brutali care provoacă moartea instantanee a celulelor şi ţesuturilor. Cuprind inflamaţiile necrotice (ulceroase).

● Inflamaţii exudative – sunt produse de factori etiologici care favorizează apariţia de leziuni grave celulare şi vasculare.

Există:

Inflamaţii: - seroase(catar,edem)

- pseudomembranoase

Page 12: Patologie Animala Curs

- purulente

- hemoragice

- gangrenoase

-

● Inflamaţii proliferative - sunt produse de factori etiologici de o intensitate moderată care acţionează o lungă perioadă de timp. Apar în bolile cu evoluţie cronică.

Există: - inflamaţii infiltrative

- inflamaţii granulomatoase.

BOLILE CHIRURGICALE

Infecţiile chirurgicale = procese patologice provocate de pǎtrunderea şi înmulţirea întrun ţesut sau organ a microbilor care provoacǎ tulburǎri locale şi generale.

Clasificarea - infecţii aerobe locale şi generale

- infecţii anaerobe.

A. infecţii aerobe locale

1 . Abcesul – proces inflamator local exprimat printr-o colecţie purulentǎ într-o cavitate neoformatǎ

●Clasificarea → abces cald : cal, câine

→ abces rece: taurine, porcine, iepuri.

● Etiologie

- contuzii tegumentare, frecǎri de harnaşamente,

- muşcǎturi

- injecţii nesterile sau iritante, ş.a

●Simptomatologie:

a.semne locale

- tumefacţie caldǎ şi dureroasǎ delimitatǎ

- zonǎ centralǎ fluctuentǎ

- marginal zonǎ înduratǎ (membranǎ piogenǎ).

- la periferie zonǎ edematoasǎ.

Page 13: Patologie Animala Curs

b. semne generale:

- în general nu apar

● Diagnostic: - pe baza tabloului anatomo-clinic

● Tratament :

- deschiderea şi drenarea colecţiei purulente.

- antibiotice şi cicatrizante aplicate local.

● Diagnostic: - pe baza semnelor clinici locale şi generale.

● Tratament:

- local: - deschiderea şi drenarea fistulelor , înlǎturarea ţesuturilor mortificate.

- antibioterapie localǎ.

- general: - tratament antiinfecţios

- susţinerea marilor funcţii

3. Actinomicoza (tragǎn) = boalǎ infecţioasǎ, cronicǎ, caracterizatǎ prin procese proliferative nodulare cu zone centrale purulente.

Apar mai ales la taurine.

●Etiologie : Actinomycetes bovis, Gram pozitiv, de aspect bacilar, filamentos şi formeazǎ colonii sub formǎ de rozetǎ.

Prezenţa lor: tije, aristele spicelor de cereale → consum→ leziuni bucofaringiene →contaminare

● Simptomatologie:

- localizare frecventă în ţesutul osos mandibular

- leziuni de osteomielită rarefiantă difuză cu focare purulente multiple (aspect tumoral): deformarea regiunii.

-perturbări în actul prehensiunii, masticaţiei, deglutiţiei .La scroafe: mamită cronică supurativă.

● Diagnosticul: - pe baza modificărilor locale mandibulare.

● Tratament : - fricţionări locale cu tinctură de iod.

- injecţii i.v. cu iodură de Na 30-60 ml

Page 14: Patologie Animala Curs

- antibiotice pe cale generală.

4. Actinobaciloza = boală asemănătoare cu actinomicoza (confuzie), cu diferenţa că leziunile se dezvoltă în ţesuturile moi: limbă, limfonoduli, faringe, pulmon, etc.

●Etiologie: Actinobacillus lignieresi, germen polimorf, asporogen, Gram negativ. Produce în ţesuturile moi abcese reci înconjurate de o capsulă fibroasă → noduli multipli → procese indurative.

● Simptomatologie:

- localizare frecventă în limbă =,, limbă de lemn’’ - tulburării în actul prehensiunii, masticaţiei, deglutiţiei.

- stare de slăbire progresivă.

● Diagnostic, tratament: asemănător actinomicozei

B. Infecţii aerobe generale.

Septicemia chirurgicală – infecţie gravă cu caracter general, nespecific, determinată de pătrunderea şi multiplicarea în sânge a microbilor virulenţi.

Punct de plecare - abcese locale

- flegmoane

- plăgi accidentale sau operatorii complicate.

- sursa microbiană foarte virulentă

- rezistenţa organismului scăzută.

● Simptomatologie :- tulburării generale grave

- febră mare, peste 41C ,,în platou”.

- puls şi respiraţie accelerate

- mucoase congestionate

- frisoane, anorexie, abatere, moarte.

● Tratament : - de regulă fără rezultate.

- prevenirea prin tratare corectă şi riguroasă a infecţiilor locale.

2. Piemia - infecţie gravă cu caracter general nespecific determinată de pătrunderea în sânge a microbilor virulenţi şi transportul acestora în alte organe → noi infecţii ,,metastaze multiple în diferite organe”.

Page 15: Patologie Animala Curs

- pulmon, ficat, rinichi, articulaţii, etc.

● Simptomatologie:

- stare generală modificată – febră în ,,dinţi de ferăstrău”

- abateri, frisoane

- inapetenţă

- slăbire, moarte.

● Tratament: - riguros local şi general

C. Infecţii anaerobe

Gangrena gazoasă - infecţie chirurgicală cu caracter general specifică, produsă de dezvoltarea germenilor anaerobi din genul Clostridium (C. septicum, C. perfringens, etc) în profunzimea maselor musculare (cabaline), consecutiv unor plăgi profunde.

●Etiologie:

- plăgi accidentale adânci, neregulate, murdărite cu pământ ,fecale.

- plăgi profunde chirurgicale fără respectarea unor condiţii de asepsie şi antisepsie riguroase → medii favorabile dezvoltării florei anaerobe.

● Simptomatologie:

- evoluţie: supraacută → acută: câteva ore → max. 7 zile

- edem gazos → flegmon gazos → gangrenă gazoasă.

● Tratamentul: - dă rezultate în faza de edem gazos.

- drenare chirurgicală

- apă oxigenată

- perifocal ser antigangrenos polivalent

- general antibiotice şi ser antigangrenos

AFECŢIUNILE TRAUMATICE (TRAUMATOLOGIA)

Clasificare:

- Leziuni traumatice închise (contuzii, hematoame, artrita închisă, fracturi închise).

- Leziuni traumatice deschise (plăgile, artrita deschisă, fracturi deschise).

1.Contuziile : - leziuni traumatice închise caracterizate prin strivirea unor ţesuturi fǎrǎ lezarea pielii.

Page 16: Patologie Animala Curs

● Etiologie: factori mecanico - traumatici(lovituri, izbiri, cǎderi, alunecǎri)

- Pot fi : - superficiale

- profunde

● Tratament:

- repaus, comprese în apǎ rece sau apǎ cu oţet, acetat bazic de Pb. (soluţie Brown)

- frecţionǎri cu spirt canforat sau mentolat, pensulaţii cu tincturǎ de iod

- drenare chirurgicalǎ – antibiotic

2. Hemato m ul : - colecţie de sânge formatǎ în ţesuturi şi organe prin ruperea unor vase mari de sange.

● Etiologia: - similarǎ contuziilor

● Simptomatologia: - tumefacţie caldǎ şi nedureroasǎ

- iniţial moale şi fluctuantǎ

- apoi pǎstoasǎ şi crepitantǎ

● Tratamentul vizeazǎ:

- repaus

- rubefacţii cu tincturǎ de iod sau substanţe vezicante

- drenarea chirurgicalǎ (dupǎ 14 zile)

3. Plǎgile - leziuni traumatice deschise în care ţesuturile lezionate vin în contact cu mediul exterior prin ruperea integritǎţii pielii.

● Etiologie: - diverşi agenţi mecanico-traumatici(înţepare, tǎiere, lovire, muşcǎturǎ etc.)

Existǎ: - plǎgi accidentale - septice

- plǎgi chirurgicale - aseptice

● Simptolmatologie:

- semne locale: durere, hemoragie, complicaţii purulente

- semne generale: febrǎ, inapetenţǎ, abatere, anemie, anemie gravǎ (şoc hemoragic)

●Tratamentul:

Page 17: Patologie Animala Curs

- vizeazǎ combaterea fenomenelor:

a.locale prin: hemostazǎ, antisepsie mecanicǎ, antibiotice, chimioterapie, eter iodoformat

b.generale: tonice generale, antibiotice şi chimioterapice, ser antitetanic şi ser antigangrenos

Cicatrizarea plǎgilor:

- prin adeziune numitǎ „ per primum intenţionem”

- prin înmugurire numitǎ „per secundam intenţionem”

4. Luxaţia şi subluxaţia – leziuni traumatice caracterizate prin deplasarea completǎ sau incompletǎ a capetelor articulare

●Etiologie – traumatisme multiple

● Simptomatologie: - durere mare, incapacitate funcţionalǎ, deformarea regiunii articulare

●Tratamentul variazǎ:

- reducerea luxaţiei (extensie, contraextensie şi cooptare)

- imobilizare prin bandaj ghipsat (a.m)

5. Artritele – procese inflamatorii la nivelul articulaţiilor.

● Etiologie:

- origine traumaticǎ( loviri, izbiri, cǎderi, alunecǎri)

- plǎgi articulare penetrante, artrite traumatice deschise

- origine traumaticǎ nepenetrantǎ , artrite traumatice închise

● Simptome:

a) - în forma deschisǎ apare: -plaga, tumefacţia articulaţiei

- durere puternicǎ, scoaterea membrului din sprijin

- scurgeri tulburi, purulente cu coagulare penifocalǎ

- semne generale: febrǎ, frisoane, inapetenţǎ.

b) - în forma închisǎ apare: tumefacţia articularǎ caldǎ şi dureroasǎ, fluctuantǎ sau pǎstoasǎ, şchiopătura

Page 18: Patologie Animala Curs

● Tratament:

Artrita deschisǎ beneficieazǎ de:

- antisepsie localǎ şi combaterea procesului infecţios : - local

- general

- bandaj gipsat la animale mici.

Artrita închisǎ beneficieazǎ de:

- combaterea durerii ( fenilbutazonǎ sau dexa-pyranal

- antibioterapie localǎ şi generalǎ

6.Fracturile : - leziuni traumatice închise sau deschise la nivelul oaselor

● Etiologie:

- traumatisme (lovituri, izbiri, cazǎturi, etc)

- deficienţe de mineralizare osoasǎ

- carenţǎ în sǎruri de Ca şi P

- rahitism, osteomalacie

Incidenţǎ crescutǎ: oasele membrelor, coloanǎ vertebralǎ, oasele bazinului, corn,etc.

Clasificarea: - natura lor: complete sau incomplete, închise sau dechise, simple sau multiple

- locul producerii: epifizare sau diafizare, transversale sau oblice.

● Simptolmatologie:

● în formele incomplete – tumefacţie localǎ

- durere mare

- tulburǎri de mobilitate

● în forme complete – deformarea regiunii

- durere mare

- mobilitate exageratǎ

- crepitaţie osoasǎ

● în formele deschise – exteriorizarea în plagǎ a capetelor osoase

Page 19: Patologie Animala Curs

- hemoragie

●Terapie: a) profilactic:

- prevenirea accidentelor

- furajare echilibratǎ sub raport P.V.M.

b) curativ:

-doar la animale mici

AFECTIUNILE OCHIULUI (OFTALMOLOGIA)

1.Blef a rita şi conjunctivita :

- inflamaţia pleoapei şi conjunctivei

● Etiologie: - factori iritanţi: - mecanici (traumatisme)

- fizici ( curenţi de aer, radiaţii)

- chimici ( substanţe caustice)

- factorii biologici: virusuri, bacterii, paraziţi

● Simptomatologie: - tulburǎri congestive, prurit ,fotofobie

- epiforǎ - cataralǎ

- mucopurulentǎ

- hemoragicǎ

- fibrinoasǎ

●Tratament:

- înlǎturarea cauzelor

- toaleta regiunii

- subst. antiinfecţioase şi antiparazitare ( colire sau unguente)

2.Cheratita:

- inflamaţia corneei (opacifierea corneei)

3.Cataracta:

- inflamaţia cristalinului ( opacifierea cristalinului)

4.Oftalmia periodica recidivanta la cal

Page 20: Patologie Animala Curs

AFECŢIUNILE URECHII

Otita : - proces inflamator la nivelul urechii

- otite externe, medii, interne

● Etiologie: - traumatisme

- hemoragii ( othematon)

- corpi strǎini

- microorganisme şi paraziţi

● Simptomatologie:

- la otita externǎ: - prurit, grataj

- exudat abundent şi crustizaţie

- în otita medie (porc şi pisicǎ): - durere la palpaţie

- întoarcerea capului

- hipersecreţie de cerumen (dopuri)

- tulburǎri locomotorii

- în otita internǎ:

- grave tulburǎri de coordonare a mişcǎrilor (sindrom vestibular)

- poziţii anormale ale capului

- pierderea auzului

●Tratamentul:

- toaleta conductului auditiv extern

- instilaţii cu subst.

- antiinflamante

- antibiotice (Surolan)

- antiparazitare

AFECTIUNILE CHIRURGICALE ALE TRUNCHIULUI SI GREABANULUI

Page 21: Patologie Animala Curs

1. Flegmonul greabǎnului :

- proces inflamator grav caracterizat prin procesul infiltrative purulente şi necrotice ale ţesutului fibros (ligamente şi aponevroze), ţesut cartilaginos (scapular şi apofizar) şi osos (apofizele spinoase dorsale)

● Etiologie: - traumatisme (escoriaţii, plǎgi prin înţepare, viermi)

● Simptomatologie:

- tumefacţie caldǎ şi dureroasǎ

- febrǎ, inapetenţă,frisoane

- colecţie purulentǎ( flegmonul greabǎnului)

- fistule purulente (fistula greabǎnului)

- efect coroziv al puroiului, muşchi, ţesut fibros, ţesut osos,carii osoase

●Tratament:

- drenarea colecţiilor purulente (incizii paralele în plan vertical)

- înlǎturarea ţesuturilor necrozate

- apǎ oxigenatǎ

- eter iodoformat, spray cu antibiotice.

2.Hernia, Eventraţia şi Evisceraţia

a.Hernia – deplasarea sub piele a unui organ abdominal împreunǎ cu peritoneul.

● Etiologie

- factori favorizanţi:

- defecte congenitale ale unor inele naturale(ombilical,inghinal)

- omfalite

- abcese, flegmoane, răni abdominale.

- factori determinanţi:

- eforturi şi traumatismele abdominale.

● Clasificarea herniilor:

Page 22: Patologie Animala Curs

- mod producere: congenitale sau traumatice

- regiune : înghinale, ombilicale

- aspect: reponibile, nereponibile

●Simptomatologie

● În formele reponibile:

- umflătura (tumora ) locală globuloasă

- dispariţie la presare

- fără semne funcţionale.

● În formele complicate (strangulate, aderente):

- tablou clinic grav datorită: blocării tranzitului intestinal, circulaţiei sanguine,etc.

●Tratament – chirurgical

Afecţiunile podale

1.Pododermatită infecţioasă a bovinelor = inflamaţia septică a tălpii

Etiologie. -cauze favorizante : stabulaţie prelungită pe pardoseală de beton, traumatisme.

- cauze determinante = microflora piogenă nespecifică

● Tablou clinic:

- durere, şchiopătură (sprijin în pensă).

- complicaţii septice, stare generală modificată

● Tratament:

1.profilactic - aşternut gros de paie

- chiropodie profilactică.

2. curativ - aseptizarea leziunilor prin toaletizarea ţesuturilor necrozate, drenarea colecţiilor purulente şi utilizarea de substanţe cu antibiotice.

- pansament protector.

2. Pododermatita infecţioasă a ovinelor = necrobaciloza

3. Blema : - proces inflamator delimitat al membranei cheratogene din talpǎ (bǎtǎtura)

4. Seima: - formarea de crǎpǎturi în peretele cutiei de corn, la cabaline

Page 23: Patologie Animala Curs

• BOLILE INTERNE

• Bolile Aparatului Digestiv

• 1. Stomatitele = inflamaţii ale mucoasei bucale

• Etiologie: a.primară

> Cauze mecanice: - furaje grosiere, ţepoase, corpi străini,( pământ, metale, lemn, etc).

> Cauze fizice: - furaje, apă prea reci

• - furaje, apă prea calde

• > Cauze chimice: - substanţe caustice

• > Cauze biologice: - viermi, bacterii, paraziţi

• B.secundară:

- febra aftoasă, candidoza, gastrofiloză, etc.

Există:

- forme uşoare : catarale

- forme grave : ulceroase, veziculare, flegmonoase, gangrenoase

• Simptomatologie

- hipersalivaţie, durere

- jenă în prehensiune şi masticaţie

- halenă

- slăbire

- mucoasa bucală roşie, congestionată şi prezenţa de leziuni veticuloase, ulceroase, pseudomembranoase, etc.

- semne generale : febră, abatere, inapetenţă, ş.a

• Diagnostic :

- pe baza semnelor anatomo-clinice.

• Profilaxie şi tratament:

- înlăturarea factorilor etiologici

- igienă alimentară

- alimentaţie dietetică(furaje moi)

Page 24: Patologie Animala Curs

- antiseptice locale: sol 1 – 3% albastru metilen, sol 1 – 2% permanganat de K., sol 1% pioctanină

- îndepărtarea şi drenarea ţesuturilor necrozate

- glicerină iodată, antibiotice şi chimioterapice.

- ser antigangrenos polivalent

• 2. FARINGITELE

- inflamaţii ale mucoasei faringiene

- angină - inflamaţia ţesuturilor învecinate

• Etiologie: a.primară:

>Cauze mecanice: - furaje grosiere, corpi străini, nutreţuri ţepoase

>Cauze fizice: - furaje prea reci sau pre fierbinţi

>Cauze chimice si toxice: - inhalaţii de noxe gazoase (NH3 , H2S), praf.

b.secundară:

- gurmă, actinobaciloză, glosantrax, rujet, pesta porcină, etc.

• Exista: - forme uşoare: catarale

- forme grave : fibrinoase, flegmonoase, etc.

• Simptomatologie:

- hipersalivaţie, durere

- jenă în prehensiune, masticaţie, deglutiţie

- halenă, stare de slăbire

- sensibilitate crescută la palpaţie

- mucoasă congestionată cu leziuni multiple

• Diagnosticul: - pe baza tabloului anatomoclinic

• Profilaxie, tratament:

- igiena alimentară

- evitarea frigului, curenţi de aer, noxe gazoase

- dietă alimentară, uneori totală(dietă neagră)

- pensulaţii cu tinctură de iod în regiunea faringienă

Page 25: Patologie Animala Curs

- aerosoli cu antibiotice şi substanţe anticongestive

- antibioterapie si chimioterapie generală

• 3. OBSTRUCŢIA ESOFAGULUI

- întreruperea tranzitului esofagian de un corp străin

- popular „animalul s-a înecat”

• Etiologie:

- apare la taurine (masticaţia primară sumară)

- consum de : cartofi, morcovi, porumb ştiuleţi, sfeclă, fructe

- obstrucţia faringelui → suprimarea tranzitului esofagian → disfagie totală → meteorism rumenal

• Simptomatologie:

- încetarea bruscă a alimentării

- facies speriat, agitat

- hipersalivaţie

- meteorism acut

- la palpaţie prezenţa corpului obstruant

• Diagnosticul:

-pe baza tabloului clinic şi prezenţa corpului obstruant

• Profilaxie, tratament:

- instruirea personalului îngrijitor

- îndepărtarea cu blândeţe a animalelor din zona furajelor grosiere(grămezi de rădăcinoase, tuberculi, fructe):

altfel „spasm esofagian” – cale neuroreflexă

- administrarea de substanţe spasmolitice (procaina)

- presă faringiană retrogradă bimanuală

- sondă bucoesofagiană.

• 4.INDIGESTIA GAZOASĂ A RUMENULUI - acumularea rapidă şi în exces de gaze în rumen (urgenţă în med. vet.) = timpanismul rumenal este determinat de spumozitatea fină dată de indigestia spumoasă .

Page 26: Patologie Animala Curs

• Etiologie:

- consum de furaje verzi ,,timpanogene” (bogate în saponine).

- plante luxuriante uşor fermentescibile

- furaje brumate, rădăcinoase îngheţate.

• Eructaţia: eliminarea continuă a gazelor din presto-mace pe cale orală

→ lipsa balast grosier din rumen (rol reflex mecanic iritativ în zona cardia).

→ exces de lichide

→ exces de spumozitate.

• Simptomatologie:

- stare de nelinişte, agitaţie

- inapetenţă

- culcare - sculare

- flanc stâng dilatat

- poziţie ortopneică

- tulb. cardiocirculatorii si respiratorii grave

- moarte

• Diagnostic: - tabloul clinic concludent

• Profilaxie, tratament:

- instruirea fermierilor,a personalului îngrijitor

- deplasarea în fugă pe pantă a animalelor supraalimentate

- adm. orală a substanţelor antifermentescibile şi spumolitice:

- apă de var 2-3 l., oţet diluat 1:3, 0,5-1l., ulei comestibil 0,5 l., zeamă de varză 2-3 l., petrol 50 ml + 2 l apă(cu risc), ulei ars 1-2 l.(cu risc) puncţie rumenală

• 5. RETICULITA TRAUMATICĂ

- inflamaţia reţelei consecutiv migraţiei unor corpi metalici ascuţiţi, de la nivelul reţelei

• Etiologie:

• > factorii favorizanţi :

Page 27: Patologie Animala Curs

- sistem gustativ redus şi prima masticaţie redusă

- modul de prehensie şi masticaţie

- pervertirea gustului,

- configuraţia reţelei şi amplasarea ei

- electromagnetism cardiac.

• > factorii determinanţi :

- corpii metalici ascuţiţi (cuie, sârme, ace, etc).

- acumularea de pietre, nisip si alte corpuri dure neascuţite

> Mecanism patogen: inţepătură perete reţea ->insămânţare floră patogenă ->reticulită -> complicaţia reticulitei traumatice: - reticulo-peritonită,reticulo-pericardită,reticulo-diafragmatită

• Tabloul clinic:

- extrem de variat, de la stare de abatere, slăbire, scăderea producţiilor, la atonia prestomacelor, sindrom de colică,gemete, mers rigid, păr zburlit, etc.

• Diagnostic: - suspiciune pe baza semnelor clinice.

• Profilaxie, tratament:

- instruirea personalului zootehnic,

- electromagneţi la mori, elevatoare,

- balotat cu aţă de balotat,

- declivoterapie + antibioterapie

- operaţie de ,,corpi străini”

• 6. GASTRITELE

- inflamaţii ale mucoasei gastrice → gastroenterite.

• Etiologie.

• a.forme primare:

- furaje alterate, mucegăite, cu pământ,etc

- ingerarea accidentală de substanţe caustice, fertilizanţi chimici (azotaţi, superfosfaţi).

Page 28: Patologie Animala Curs

- ingerarea de substanţe pesticide.

b.forme secundare:

-boli parazitare,bacteriene,micotice(ex:gastrofiloza la cai,micoze viscerale,etc.)

• Tabloul clinic:

- colici la timp scurt după hrănire

- atonie a prestomacelor

- eructaţii cu miros aliaceu

- inapetenţă, slăbire, sindrom diareic

La porc ulcerul esofagogastric ->hemoragie masivă gastrică -> moarte

• Diagnostic: - datele clinice

• Profilaxie, tratament:

- profilactic condiţii de zooigenă şi alimentaţie adecvate

- curativ pansamente gastrice (cărbune medicinal, subnitrat de bismut, bicarbonat de sodiu, uneori antibiotice şi chimioterapice)

• 7. ENTERITELE

- procese inflamatorii ale mucoasei intestinale (acute sau cronice),uneori continuarea gastritelor - gastroenterite

• Etiologie:

- cauze alimentare (raţii dezechilibrate, înţărcare neadecvată, igenă alimentară, furaje reci sau fierbinţi, murdare, alterate, mucegăite)

- cauze constituţionale (echipament enzimatic digestiv deficitar, vârsta, starea de rezistenţă scăzută, etc.)

- cauze microbiene (floră specifică şi nespecifică patogenă sau condiţionat patogenă)

• Simptomatologie:

> forma acută:

- incidenţă crescută la tineret: abatere, inapetenţă, sindrom diareic, colică.

- fecale apoase, uneori hemoragice urât mirositoare.

- la pui - păsări adulte dopuri pericloacale

> f orma cronică :

Page 29: Patologie Animala Curs

- tabloul clinic mai puţin alarmant: slăbire,debilitate cahexie.

• Diagnostic: - tabloul clinic

• Profilaxie, tratament:

• - îmbunătăţirea condiţiilor de zooigenă şi alimentaţie.

• - repaos alimentar, ceaiuri antidiareice

• - rehidratări, subst. antidiareice

• 8. SINDROMUL DIAREIC PERINATAL ŞI NEO N ATAL LA VIŢEI ŞI PURCEI

• Etiologie: - polifactorială – grupată în:

> a. factori materni :

- alimentaţia excesivă a femelelor gestante ( siloz, reziduri industriale-borhot de spirt), furaje alterate, mucegăite, nitriţi, nitraţi,alcooli) → placentă → făt →procese degenerative hepatice, pancreatice, glande fundice stomacale → hepatoză, ciroză →insuficientă secretorie

>b. afecţiunele glandei mamare :

- lipsa igienei şi asistenţei la fătare, agalaxia scroafei.

>c. factori alimentari.

- alăptarea colostrală postpartum cu întârziere (peste o oră).

- utilizarea de înlocuitori de lapte cu > 50% lapte ecremat tratat termic sau cu proteină vegetală (soia) peste 40% din proteina totală.

- tehnopatii de alăptare (tainuri reduse, la găleată, tetina cu orificiu mare, temperatura scăzută sau prea ridicată, omogenizarea incompletă, vase murdare, etc).

>d. factori infecţioşi:

- bacterii : Escherichia Coli, Salmonela, Proteus, Clostridium.

- virusuri: corona – rota virusurile epiteliatrope → sindroame diareice datorită unei metaplazii a epiteliului intestinal.

>e. factori imunologici

- natura placentaţiei ( sidesmocorială şi epiteliocorială)

- viţeii şi purceii se nasc cu deficit de imunoglobuline

- compensatoriu preluarea Ac. din colostru

OBLIGATORIU: colostarea viţeilor în primele 36 ore postpartum

Page 30: Patologie Animala Curs

>f. fatori zooigienici

- confort termic în maternitate şi creşă

- dezinfecţii periodice

• Simptomatologie:

- forma supraacută:in primele ore p.p.

- forma acută:in primele 7 zile p.p.

Profilaxie şi tratament:

- conduită corectă de nutriţie şi zooigienă

- vitaminizare şi complex mineral (vaci gestante)

- dezinfecţii curente, asistenţă fătare

- colostrarea viţeilor în prima oră postpartum

• Terapie

- dietă alimentară (dieta neagră)

- rehidratarea + ceaiuri antidiareice + supă morcovi

- tratament simptomatic

• 9. SINDROMUL DE COLICI

- exteriorizarea durerii unor organe din cavitatea abdominală

“ URGENŢĂ ÎN MEDICINA VETERINARĂ”

- colici adevărate (durere gastro-intestinală)

- colici false ( durere renală, hepatică, vezică urinară, etc.)

>Eiopatogenie:

- cauze determinante ( afecţiuni digestive şi la alte organe)

- cauze favorizante ( în special la cabaline)

>Tablou clinic: - sindrom de durere, facies neliniştit, agitaţie, culcare-sculare, transpiraţie rece,inapetenţă, adoptarea de poziţii anormale

- colici dramatice (tromboembolice, torsiuni intestinale, etc.)

Diagostic: - pe baza tabloului clinic

Profilaxie şi tratament:

Page 31: Patologie Animala Curs

- înlăturarea cauzelor

- medicaţie calmantă: algocalmin i.v., procaină i.v, formol 1:10 apă i.v (20 ml) Fynadine 10 ml i.v.,venisectii largi

• 10. PERITTONITĂ

- inflamaţia peritoneului

- predomină la rumegătoare şi păsări

• Etiologie:

- corpi străini metalici

- plăgi abdominale, operaţii pe cav. abdominală

- puncţii abdominale

- la păsări peritonită vitelină

• Tablou clinic:

- atonia prestomacelor, febră, cifoză

- deplasare greoaie, gemete, sennsibilitate abdominală, abdomen contractat „pântece de ogar”

- peristaltism intestinal redus, constipaţie

• Diagnostic: - pe baza semnelor clinice.

• Profilaxie şi tratament:

- evitarea accidentelor în sfera abdominală

- tratarea corectă şi completă (antisepsie şi asepsie)

- antibioterapie i.p şi pe cale generală

• 11. BOLILE FICATULUI : ICTERUL

• Definiţie: Stare a organismului caracterizată prin colorarea în galben a pielii şi mucoaselor

• Suferinţă hepatică: - funcţională

- lezională

• Clasificare:D.p.d.v. al mecanismului de producere exista:

- icter mecanic

Page 32: Patologie Animala Curs

- icter hepatocelular

- icter hemolitic

• Icterul mecanic (biliar) - blocarea tranzitului bilei.

Cauze: - calculi biliari, tumori, paraziţi, etc

• Icterul hepatocelular

- lezionarea epiteliului canalicular

- lezionarea celulelor hepatice

Cauze: - infecţii virale, infecţii bacteriene, fascioloză, substanţe toxice

• Icterul hemolitic - distrugerea masivă a hematiilor

Cauze: - hemospoidioze, intoxicaţii (Cu, As, Pb, fenotiazină), boala hemolitică a nou-născuţilor, etc.

• Simptomatologie

• Icter mecanic

- culoare galbenă a ţesutului şi mucoasei

- fecale decolorate (aspect ,,chit de geam’’.

- mirosul lor specific

- constipaţie

• Icterul hepato-celular

- culoare intens roşcată a pielii şi mucoaselor „ icter franc”

- tulburări generale

- culoare închisă a urinei şi fecalelor

• Icter hemolitic

• - mucoase slab colorate

• - tulburări generale

• - anemie

• - urină şi fecale închise la culoare

• Diagnostic: - clinic uşor de precizat

Page 33: Patologie Animala Curs

• Profilaxie şi tratament:

- evitarea factorilor toxici

- evitarea infecţiilor hepatice

- combaterea parazitozelor hepatice

- tratamente simptomatice si hepatoprotectoare

• BOLILE APARATULUI RESPIRATOR

• RINITELE ŞI CORIZELE

Definiţie – inflamaţii ale mucoasei nazale

Etiopatogeneză

- formele primare: apar la animalele tinere, subnutrite, debilitate pe fondul unor factori predispozanţi (variaţii bruşte de temperatură, curenţi reci de aer, inhalare aer poluat, etc.)

- formele secundare apar în boli bacteriene, virale, parazitare

apar tulburări circulatorii şi secretorii → procese exudative şi alterative (aspect cataral, purulent ,hemoragic,etc).

• Tablou clinic:

- variat în funcţie de forma evolutivă

- apare dispneie, cornaj la cal, strănut, prurit, jetaj cu caracter seros, hemoragic, purulent, pseudomembranos, etc.

- Coriza gangrenoasă, gravă cu necroze şi ulcere ale mucoasei, febră, modificări în starea generală.

Diagnosticul:

- pe baza semnelor clinice

Profilaxie, tratamentul:

- asigurare condiţii optime de cazare, microclimat, hrănire şi exploatare

- curativ, medicaţie antiinfecţioasă şi antiinflamatoare(inhalaţii cu antiseptice volatile - mentol,gomenol, eucaliptol)

- inhalaţii şi fumigaţii cu vapori de tinctură de iod, terebentină

- antibiotice în formele complicate, grave.

• LARINGITELE

Page 34: Patologie Animala Curs

Definiţie – inflamaţii ale mucoasei laringiene

- dacă evoluează concomitent cu afecţiunile faringiene, traheale sau cav. nazale → angină laringofaringiană

→ angină rinolaringotraheală

- forme evolutive: catarale, purulente, ulceroase, etc.

Etiopatogenie:

- formele primare: apar la animale subnutrite, stresate, pe fondul unor condiţii deficitare de microclimat ═ factori ‘ a frigori’

- forme secundare, simptomatice apar in boli bacteriene, virale, cauze mecanice (gâtare prea strâns legate)

- aceste cauze favorizează procese iritative → congestive şi sensibilitate locală → tablou lezional şi funcţional variat.

Tablou clinic

- tulburări respiratorii: - tuse, iniţial uscată apoi grasă

- cornaj

- jetaj bilateral

- dispneie

- sensibilitate la palpaţie

- voce răguşită

- stare febrilă

Diagnostic

- pe baza tabloului clinic

Profilaxie şi tratament

- profilactic îndepărtarea tuturor agenţilor cauzali (greşeli de adăpostire, furajare şi exploatare)

- microclimat adecvat

- tratament

- animalele bolnave izolate în profilactoriu

Page 35: Patologie Animala Curs

- condiţii bune de micriclimat şi alimentaţie

- inhalaţii de antiseptice volatile

- expectorante (acetat de amoniu, benzoat de sodiu, etc.)

- extern pensulaţii cu tinctură de iod, antibiotice.

• BRONŞITELE

- Definiţie – inflamaţia mucoasei bronhiale şi pot evalua la toate speciile de animale (în special tineret)

- există forme primare sau secundare, sub formă de macrobronşite sau microbronşite, cu caracter cataral, purulent, hemoragic, gangrenos, etc.

Etiopatogenie

> formele primare apar la animale cu o rezistenţă generală săzută ( în special tineretul malnutrit şi subnutrit)

- existenţa factorilor predispozanţi: factori ‘ a frigore’

- factorii determinanţi: microflora patogenă

> formele secundare apar consecutiv:

- metastazelor purulente din diferite organe (uter, mamelă, rinichi) afecţiuni podale, ombilic, etc.

- grave boli infecto-contagioase – influenţă, gurmă, tuberculoză, pasteureloză, viermi pulmonari.

Factorii etiologici produc procese iritative → procese congestive şi secretorii (iniţial bronşita, apoi bronhopneumonia) → tuse, dispneie, jetaj, tulburări generale ( febră, hipo sau anorexie)

Tablou clinic

- tulburări respiratorii traduse prin: tuse (uscată, grasă), dispneie,

jetaj bilateral, la asculaţie roluri uscate şi umede, febră, tahicardie, apetit capricios.

Diagnostic - pe baza semnelor clinice (tuse, dispenie, jetaj, raluri umede)

Profilaxie şi tratament

- profilactic se urmăreşte respectarea normelor de zooigienă, microlimat şi alimentaţie în corelare cu categoria de vârstă şi tipul de exploatare.

- respectarea strictă a măsurilor de profilaxie specifică în bolile infecţioase şi parazitare

Page 36: Patologie Animala Curs

- tratamentul vizează: izolarea animalelor bolnave, optimizarea condiţiilor de microclimat şi hrănire, terapie medicamentoasă pentru combaterea congestiei, inflamaţiei, tusei şi favorizarea expectoreţiei

- inhalante, calmante, expectorante, antibiotice.

● CONGESTIA PULMONARA SI EDEMUL PULMONAR

Definiţie - congestia pulmonarã reprezintã supraîncãrcarea cu sânge a pulmonului.

- existã o formã de congestie activã şi una pasivã

♦ În ambele situaţii apare extravazarea plasmei sanguine în alveolele pulmonare şi spaţiile interstiţiale pulmonare → edemul pulmonar (acut sau cronic)

Etiopatogenie

- supunerea animalelor grase la eforturi deosebite (deplasãri pe distanţe lungi, alergãri forţate) pe timp cãlduros.

- variaţiile bruşte de temperaturã ( cãldurã, frig)

- inhalarea de substanţe iritante ( clor, iod, bioxid de sulf)

- boli cronice cardiocirculatorii, hepatorenale, etc.

Tabloul clinic

- tulburãri respiratorii grave instalate brusc: dispneie gravã, tuse gravã, jetaj spumos roscat in congestie si albicios in edem,raluri crepitante umede(,in ploaie”),pozitie ortopneica.

- la autopsie: - pulmonul mãrit în volum, de culoare roşie aprinsã în congestia activã, albãstruie în congestia psivã şi gri-cenuşiu în edem.

- Pe secţiune se scurge sânge din abundenţã (arterial sau venos) sau lichid roz-pal

- Evoluţie scurtã: de la câteva ore → câteva zile

Diagnosticul

- pe baza semnelor clinice

Profilaxie şi tratament

- Pofilactic îndepãrtarea cauzelor generatoare de congestie şi edem pulmonar

- curativ: venisecţie largã, repaus, linişte, comprese reci toracale, antiinflamatoare.

• BRONHOPNEUMONIA

Page 37: Patologie Animala Curs

Definiţie – reprezintã inflamaţia pulmonului pe zone delimitate, bine circumscrise. Evoluţie gravã la tineretul taurin şi suine.

Etiopatogenie

- toţi factorii implicaţi în producerea bolilor respiratorii

- În general tineretul provenit de la femele subnutrite şi carenţate este mai predispus precum şi cei cazaţi în adãposturi necorespunzãtoare

- La viţei alãptarea artificialã, la gãleatã sau cu biberoane cu orificii mari favorizeazã bronhopneumonia „ab ingestis”.

• Procesul inflamator debuteazã în bronhii → alveole pulmon → lobuli pulmonari → pãtrunde microflora patogenã → procese septice purulente.

Tablou clinic

- Tulburãri respiratorii grave: tuse (uscatã, grasã) dispneie, jetaj bilateral, raluri crepitante

- Tulburãri generale: sindrom febril, febrã „dinţi de fierãstrãu”, hiporexie, tahicardie

Diagnostic

– pe baza semnelor clinice

Profilaxie şi tratament

- Profilactic se evitã cauzele etiologice

- Tratarea corectã a afecţiunilor care pot cauza şi bronhopneumonie

- Curativ se recomandã: antibioterapie expectorante, tonice cardiace, condiţiile de zooigienã şi alimentaţie adecvate

• BOLILE INFECŢIOSE

• I. BOLILE INFECŢIOASE COMUNE MAI MULTOR SPECII

• 1. FEBRA AFTOASĂ = este o viroză cu mare contagiozitate şi evoluţie acută caracteristică biongulatelor. Boala evoluează prin febră şi leziuni eruptive veziculoase.(mucoasa bucală, mamelă şi pielea dintre unghii).

• Etipoatogeneză

- virusul febrei aftoase, epiteliotrop, fam. Picornaviridae

- dimensiuni mici, 20-30nm, sferic.

- genom viral de tip ARN-monocatenar, lipsit de pericapsidă

Page 38: Patologie Animala Curs

- fenomen de pluralitate antigenică (imunologică), existând:

- în Europa 3 tipuri: A, O, C (47 subtipuri),

- în Africa 3 tipuri: SAT1, SAT2, SAT3,

- în Pakistan 1 tip : ASIA1

- virus rezistent la temperaturi scăzute, sensibil la căldură.

- receptivitate: taurine, porcine, ovine, caprine, bivoli.

- surse de infecţie: - animale bolnave şi în covalescenţă

- furaje contaminate, apa din adăposturi

- mijloace de transport,personalul muncitor

- rozătoare, păsări sălbatice, etc.

Tabloul clinic

> forma benignă : - forma obişnuită de boală (animale adulte) = loc. bucală, podală, mamară.

- febră mare (40-410C), leziuni veziculoase.

> forma malignă: - la tineret, cu evoluţie rapidă, mortală, fără afte.

Diagnostic

- pe baza tabloului anatomoclinic

- confirmarea tipului de virus prin examen de laborator.

Măsuri de prevenire şi combatere.

– face parte din grupul bolilor din Lista A a OIE.

– panzootie (orice stat în care apare e obligat să anunţe ţările vecine, respectiv tipul de virus.

– Comandament special antiepizootic (central şi teritorial) care urmăreşte:

- aplicarea măsurilor de carantină

- sacrificarea şi eutanasierea tuturor animalelor bolnave şi suspecte de boală.

- vaccinarea în focar şi în zona de tampon a animalelor receptive

- dezinfecţii generale, curăţenie severă.

Page 39: Patologie Animala Curs

2. TURBAREA = boală infecţioasă de natură virală cu caracter sporadic şi evoluţie acută. Afectează toate mamiferele, produce tulburări nervoase, paralizie generală şi moarte.

Etiopatogeneză

- virusul rabic, neurotrop, fam. Rabdoviridae.

- dimensiuni medii, 80-120nm., aspect de obuz (băţ de chibrit)

- genom viral de tip ARN-monocatenar, la exterior pericapsidă.

Există 2 tipuri de virus rabic:

- virus rabic natural, de stradă (silvatic)

- virus rabic de laborator (virus rabic fix)→ vaccinuri.

> Receptivitate: - toate mamiferele, inclusiv omul (câinele cel mai receptiv).

>Transmitere prin muşcătură , zgârietură de către animalul bolnav (salivă virulentă cu 11 zile înainte de apariţia simptomelor) .

> Poartă de intrare → migraţie centripetă (cale nervoasă) la SNC→ encefalita rabică → apoi migraţie centrifugă în tot organismul (cale nervoasă) → paralizie, moarte.

Tabloul clinic

- există 2 forme: forma furioasă şi forma paralitică.

a.Forma furioasă are 3 faze:

- faza incipientă (prodromică), 1-3 zile, cu modificările de comportament.

- faza de stare (de excitaţie), 2-4 zile, cu o excitaţie şi agresivitate mare.

- faza terminală (paralitică), faza de epuizare şi paralizie progresivă (corzi vocale, faringe, membre) → moarte.

b.Forma paralitică (mută)

- evoluţie obişnuită la taurine, fără fenomene de excitaţie şi agresivitate.

- stare depresivă şi paralizie progresivă, începe de la cap.

Diagnostic

- se suspicionează clinic (tulburări nervoase)

- se precizează prin examen histopatologic.

Tratament, profilaxie

- boală incurabilă

Page 40: Patologie Animala Curs

- vaccinarea obligatorie a carnivorelor (în luna decembrie)

- limitarea numerică a câinilor şi pisicilor

- limitarea vagabondajului.

3 . BOALA LUI AUJESZKY – boală infecţioasă virală, cu caracter sporadic, exprimată prin prurit exagerat, tulburări nervoase, paralizie progresivă şi moarte.

Etiopatogeneză.

- virus neurotrop, virusul bolii lui Aujeszky, din familia Herpesviridae.

- dimensiuni medii, 100-150 nm., sferic, genom ADN-dublucatenar,

- are pericapsidă.

- receptivitate: suinele, cîinele, pisica, ovinele, bovinele.

- surse de infecţie: animalele bolnave şi in covalescenţa produsele şi subprodusele obţinute de la animalele bolnave, şobolanii (rezervor principal pentru suine).

- calea de infecţie : digestivă, respiratorie, cutanată (microleziuni).

Tabloul clinic

- febră mare, 40-410C, tulburări nervoase (agitaţie, excitabilitate maximă, stări epileptice urmate de stări paralitice progresive de la cap înspre trenul posterior, moarte.

- la carnasiere prurit accentuat (automutilaţie), lipseşte la porc.

Diagnosticul

- pe baza tabloului clinic (tulburări nervoase şi prurit).

Tratament şi profilaxie.

- tratament insuficient datorită evoluţiei rapide a bolii.

- măsuri generale de profilaxie vizează: achiziţia de efective indemne, deratizări şi deparazitări periodice, limitarea numărului de câini şi pisici din ferme.

- măsuri de carantină

- măsuri de profilaxie specifică: vaccinarea în efectivele de suine, inclusiv vaccinarea animalelor sănătoase clinic din efectivele contaminate.

4. ANTRAXUL - boală infecţioasă cu caracter septicemic, manifestată clinic prin febră, tulburări cardio-respiratorii grave, iar morfopatologic prin leziuni septicemice, splenomegalie cu ramolisment al pulpei splenice (splina noroioasă) = pustula malignă la om.

Etiopatogeneză

Page 41: Patologie Animala Curs

- ag. etiologic este o bacterie, Bacillus anthracis, gram pozitivă

- bacterie strict aerobă, sporulată şi capsulată

- în corpul animalelor bolnave şi în cadavre proaspete există forme vegetative

> În cadavre deschise şi jupuite, în prezenţa aerului apar sporii , foarte rezistenţi (interzicerea autopsiei cadavrelor suspecte de boală)

>surse de infecţie : animale bolnave, cadavrele şi produsele animaliere provenite de la acestea (păr, lână, piei), apoi solul, apa, furjele contaminate cu spori.(boala telurică → apare la păşune)

>receptivitate: ovine, caprine, bovine, cabaline, mai rar suinele

>contaminarea: obişnuit calea cutanată, dar există şi calea digestivă, respectiv respiratorie.

> Sporii → forme vegetative (poarta de intrare) → pătrund în sânge (septicemie) → infiltraţii serologice generalizate → moarte.

Tabloul clinic:

- uneori evoluţie septicemică acută sau supraacută (la ovine) cu moarte subită la pasune

- Obişnuit apar: febra mare (40-420C), inapetenţă, lipsa rumegării, meteorism, gemete, diaree apoasă sau hemoragică, tulburării respiratorii şi cardiace (cord pocnitor), uneori apar edeme gelatinoase (la porc glosantrax).

Diagnosticul

- se suspicionează clinic şi morfopatologic (leziunea caracteristică din splină)

- se confirmă prin examen de laborator bacteriologic, serologice.

Tratament şi profilaxie:

- terapeutic: seroterapie specifică (ser anticărbunos) antibiotice (peniciline şi tetracicline), stimulente cardiace.

- profilactic: identificarea zonelor contaminate, distrugerea cadavrelor, dezinfecţii riguroase, vaccinarea obligatorie, profilactică a tuturor ierbivorelor (2 săptămâni înainte de ieşirea la păşune).

5. TETANOSUL – Este o boală cu caracter toxiinfecţios acut, care apare sporadic şi se manifestă clinic prin contracţii puternice ale musculaturii scheletice şi moarte prin asfixie.

Etiopatogeneză.

Page 42: Patologie Animala Curs

- agentul patogen este Clostridium tetani

- bacil strict anaerob, gram pozitiv, sporulat

- bacterie foarte rezistentă în mediul exterior (în sol supravieţuieşte zeci de ani)

- este prezent în tubul digestiv al animalelor sănătoase

- solul = sursă principală de infecţie

- receptivitate: cabaline, suinele şi ovinele.

- contaminare cu spori pe cale parenterală (plăgi cutanate accidentale sau operatorii).

>În plagă ajung sporii→ germinează→ forme vegetative → elimină toxine (tetanospasmina şi tetanotoxina ) pe calea hematogenă şi nervoasă ajunge la centrii nervoşi → se fixează pe neuronii motori → contracţii spastice în musculatura striată → moarte prin asfixie .

Tabloul clinic

– contracţii spastice progresive ale musculaturii striate de la cap→ musculatura gâtului, trunchiului, membrelor.

– febră 41-420C

– abdomen supt, coada înţepenită

– greutate în masticaţie şi deglutiţie

– mers ţeapăn, rigid(in pensa)

– crize convulsive la orice excitant

Diagnostic

- se stabileşte pe baza tabloului clinic

- temperatură ridicată, inclusiv după moarte.

Profilaxie, tratament.

- cazurile cu semne clinice se izolează în camere izolate

- tratarea urgentă a plăgi tetanigene

- ser antitetanic pe cale generală, antibiotice.

- cardiotonice pe cale generală

Page 43: Patologie Animala Curs

- profilatic orice plagă se tratează corect până la vindecare

- seroterapie antitetanică preventivă.

6.SALMONELOZELE = boli infecţioase grave cu evoluţie la numeroase specii de animale, iar tabloul manifestărilor clinice este extrem de variat: septicemii sau toxisepticemii grave cu tulburări digestive (gastroenterite), genitale (avort), tulburări respiratorii şi articulare.

> Au importanţă epidemiologică = toxiinfecţii alimentare la om prin consum de carne şi produse de origine animală provenite de la animale infectate.

Etiopatogenie.

– agenţii etiologici sunt bacteriile încadrate în genul Salmonella.

– se localizează în intestin, dimensiuni mici (2-3μm)

– sunt Gram negative, nesporulate.

– se găsec larg răspândite în natură, putând trăi ca saprofite în tubul digestiv la animalele sănătoase.

– apar ca infecţii de grajd, codiţionate de factorii deficitari de ordin zooigenic şi alimentar

– surse de infecţie: animale bolnave, cele trecute prin boală, mediile naturale contaminate (apa, solul, furajele)

– ca specii: S. enteritides (viţei), S. gallinarum, anatis, S. tiphymurium (şoarece, şobolan).

– omul se poate îmbolnăvi cu S. enteritidis şi S. typhimurium Contaminarea : pe cale digestivă →circulaţia sanguină → septicemii sau toxiseptiemii (toxină salmonelică, termostabilă).

Tabloul clinic

– diferit în funcţie de specie, forme acute, cronice

– febră, inapetenţă, sindrom diareic grav

– deshidratare, moarte

– în formele cronice complicaţii pulmonare, articulare

– avorturi la femele gestante (iepe, oi,vaci)

– ex. necropsic: gastroenterită hemoragică, splenită hiperplastică (consistenţă de cauciuc), bronhopneumonie, artrite şi hepatite,necrotice.

Page 44: Patologie Animala Curs

Diagnosticul

- se stabileşte pe baza semnelor clinice (tulburări digestive şi avorturi în masă); investigaţii morfopatologice (enteritele hemoragice, splenite hiperplastice, etc) şi confirmarea prin examene bacteriologice (izolări, tipizare şi reacţii serologice).

Tratament, profilaxie.

- măsuri profilactice: condiţii de zooigenă şi alimentaţie adecvate, activităţii D.D.D., vaccinări profilactice cu vaccinuri obţinute din unităţile respective.

7. LEPTOSPIROZELE = sunt boli infecţioase cu caracter sporadic exprimate clinic prin febrã, tulburãri cardiocirculaţorii, tulburãri renale şi digestive, sindrom icteric şi hemoglobinurie = la om boalã profesionalã.

Etiopatogenie

- Genul Leptospira: L. icterohemoragie, L. pomona, L. conicola, etc

- aspect filamentos, lungi şi subţiri, 10-14 μm

- sensibile la acţiunea factorilor de mediu

- se conservã bine în apele stagnante, murdare, etc.

- rezervorul natural sunt rozãtoarele = boalã cu focalitate naturalã

- receptivitate: suinele, carnivorele, bovinele, ovinele, caprinele, cabalinele

- animalele trecute prin boalã rãmân purtãtoare de germeni

- contaminarea pe cale digestivã sau transcutanat.

Poarta de intrare →sânge (leptospiremie)→diferite organe (rinichi)→ eliminate în mediul exterior (leptospirurie)

Tablou clinic diferit în funcţie de specie

> La suine:

- febrã, sindrom diareic, tulburãri respiratorii

- tulburãri renale şi nervoase: icter, anemie şi hemoglobinurie

- avorturi în masã, avortoni icterici

> La taurine:

- tablou icterohemoglobinurinic, febrã

- tulburãri nervoase

Page 45: Patologie Animala Curs

> La câini:

- existã icter infecţios provocat de L. icterohemoragic (febrã, icter, hemoglobinurie) si tifos canin provocat de L. canicola(febrã,tulburãri digestive si renale,fãrã icter)

Diagnosticul

- pe baza semnelor clinice, tablou morfopatologic

- se confirmã prin examen de laborator (bacteriologic, serologic)

Tratament şi profilaxie

- animalele bolnave se izoleazã şi se trateazã cu antibiotice (în special tetracicline)

- profilacticm, întreruperea lanţului epizootic

- distrugerea rozãtoarelor , înlãturarea apelor stagnante

- sterilizarea deseurilor si confiscatelor de laborator

- utilizarea de surse curate de apã potabilã

- examen serologic periodic în efective.

8.TUBERCULOZA = boalã infectocontagioasã gravã, cu evoluţie cronicã şi un tablou clinic nespecific.

Etiopatogenie

- agentul etiologic este bacilul Koch (Mycobacterium tuberculosis)

- morfologic are apect bacilar, 1-4 μm, necapsulaţi, nesporulaţi

- existã trei tipuri: uman, bovin, aviar

- sursele de infecţie sunt: animalele bolnave, omul, mediul

>contaminarea:

- pe cale respiratorie (om şi taurine adulte)

- pe cale digstivã (restul speciilor, viţei şi copii)

>evoluţia focarului de tuberculozã este condiţionat de doi factori:

- virulenţa suşei patogene şi cantitatea de bacili

- rezistenţa organismului gazdã

Tablou clinic

Page 46: Patologie Animala Curs

- boalã cu evoluţie cronicã, progresivã în focar

- localizãri multiple, tablou clinic nespecific

- sunt afectate animalele cu producţii mari

Diagnostic

- clinic fãrã valoare

- alergic: tuberculinarea(TU,TCS)

- confirmarea prin examene histopatologice

Tratament, profilaxie

- la animale tuberculoza nu se trateazã (se sacrificã)

- programul naţional de eradicare

- obigativitatea efectuãrii testului alergic la toate taurinele peste 6 luni

- mãsuri de profilaxie generale.

• BOLILE PARAZITARE

PROTOZOOZE

• Caractere generale ale protozooarelor.

- fac parte din regnul Animal

- organizare celulară de tip eucariot.

-raspândite în toate mediile de viaţă:-saprofite

- parazite

-protozoarele se găsesc în 2 stări:vegetativă şi închistată.

- nutriţie de tip heterotrof.

- înmulţire predominant asexuată (uneori sexuată).

- în clasificare se ţine cont de organitele de mişcare.

● protozoare mobile: Cl. Flagelata, Cl. Ciliata

● protozoare imobile: Cl.Sporozoa

- bolile provocate = protozooze:

Page 47: Patologie Animala Curs

● flagelatoze

● sporozooze

● ciliatoze

A. Flagelatoze

Trichomonoza

Definiţie – cu localizare genitală la taurine şi digestivă la suine şi păsări.

Etiologie – Cl. Flagellata, fam. Trichomonadidae, g. Trichomonas, cu specii :

- Trichomonas foetus (T. genitalis bovis)

- Trichomonas suis

- Trichomonas columbae (T. gallinae)

Morfologie.

-parazit unicelular, piriform, 12-17µm /6-9 µm .

-extern: 4 flageli, 3 liberi, 1 →membrana ondulantă.

-intern: nucleu, 4 blefaroplaşti, axostil, vacuole nutritive.

Ciclul biologic.

- paraziţi extracelulari (muc. vaginală, prepuţială, intestinală).

- hranire prin osmoză .

-înmulţire de tip asexuat prin div. directă.

Diagnostic: coroborare date clinice, morfopatologice, microscopice, culturale.

a. Clinic. – la taurine , ev.cronica (vulvovaginite şi endometrite,

infecunditate, avorturi timpurii).

- evoluţie asimptomatică la tauri.

- la purcei, evoluţie 3-4 săptămâni →3-4 luni (tulb. digestive:

diareie, slabire, hipotrepsie).

- la pui sindrom diareic, slăbire.

b. Morfopatologic:

- la taurine leziuni de vulvo-vaginite şi endometrite purulente, avorturi.

Page 48: Patologie Animala Curs

- la purcei şi pui leziuni de enterite de la forme uşoare catarale la

forme grave hemoragice şi hemoragico-necrotice.

c. Microscopic.

- diagnostic de certitudine.

- se efectuează preparate proaspete din secreţii genitale, conţinut intestinal sau fecale proaspete.

- examinare la microscop cu ob. 20X-40X.

d. Cultural:

- însămânţări pe medii selective de material patologic

- termostatare 37◦C – 48-72 ore.

- efectuarea de preparate microscopice.

• Profilaxie şi tratament

L a taurine :

- controlul sistematic al taurilor din centrele de montă.

-montă dirijată artificial cu material seminal.

-evitarea montei în harem.

La suine, pasări:

- respectarea tehnologiei de exploatare

- zooigenă şi alimentaţie adecvată.

- Tratamentul vizează utilizarea de :

● la taurine: bujii spumante cu antibiotice şi metronidazol, 2-3 tratamente,repetare la 3 zile.

● la suine: în hrană se amestecă metronidazol pulbere 20-25 mg/Kg m.c 4-5zile

● la pui: metronidazol în hrana, 40-50mg/Kg m.c.,5zile ş.a.

B. Sporozooze

Coccidiozele (Eimeriozele)

● Definiţie: -boli cu caracter zoopediatric care afectează tineretul animal, exprimate prin sindrom diareic hemoragic, hepatic (icter, ascită, anemie) şi renal (tulburări locomotorii şi nefropatii). slăbire,hipotrepsie.

Page 49: Patologie Animala Curs

● Etiologic :

- Ord. Coccidia, fam.Eimeridae

- Gen Eimeria cu speciile: E. tenella

E. truncata

E. stidae

● Morfologie:

- oochistul =forma de rezistenţă şi contaminare.

- formă ovală, rotundă, piriformă, cilindrică.

- la exterior: membrană celulară, opercul, micropil.

- în interior: masa germinativă condensată (sporont)

- oochist neevoluat → oochist evoluat.

Ciclul biologic

- paraziţi ai epiteliilor (muc. intestinală, epiteliu canale biliare,epiteliu tubi

uriniferi)

- 3 faze succesive - faza schizogonică

- faza gametogonică

- faza sporogonică

- ciclu biologic monoxen

- ciclu biologic biologic dixen

● Diagnosticul : coroborarea datelor clinice, microscopice şi morfopatologice.

● clinic : – boala a tineretului exprimată prin: diaree, abatere,

inapetenţa, polidipsie, slabire, mortalitate (suplimentar icter,

ascită, anemie sau tulburări locomotorii)

● microscopic:

- examen coproscopic, ovoscopic.

- raclate, ampente, secreţii de mucoase.

● morfopatologic: leziuni de enterită hemoragică şi hemoragico-necrotice.

Page 50: Patologie Animala Curs

- ascită, icter.

- focare miliare nodulare necrotice în peretele intestinal

Profilaxie şi tratament

- condiţii de microclimat şi igienă

- curăţenie şi dezinfecţii periodice

- la pui: ,,totul plin-totul gol,,

- furaje de bună calitate

● medicamentos:

- utilizarea de coccidiostatice în hrană sau apă

- schema 3+3+3 zile

- dozaj profilatic minimal 1-2 luni

- dozaj ridicat interval scurt 4-5 zile.

C. Hemosporidioze

● Definiţie:

- boli localizate în sânge, transmise de căpuşe.

- au caracter enzootic, sezonier şi estival legate de arealul de răspândire

al căpuşelor.

- clinic se exprimă prin tetradă simptomatică.

- febră, icter, anemie, hemoglobinurie.

● Etiologie: Agenţii etiologici fac parte din:

● Fam. Babesiidae, genul Babesia cu specii.

- B. bigemina, B. major,B. bovis.

- B. motasi, B capreoli, B. ovis.

- B. caballi, B. egui.

- B. trautmani, B. perroncitoi

- B. rodaini.

● Morfologic

Page 51: Patologie Animala Curs

-aspect polimorf ( oval, rotund, piriform)

-uni-sau bigeminate

- masoara 2-4 µm putând fi mai mici sau maimari decât raza hematiei.

-morfologic: membrană, citoplasmă, nucleu.

● Ciclul biologic

- dixen: 1 G.D.=căpuşe Ixodidae

L G. I = mamifere

●Diagnostic: coroborare date epizootologice, clinice, microscopice, morfopatologice şi terapeutice.

● epizootologic: boală de păşune, sezonieră, estivală.

● clinic : evoluţie obişnuit acută, exprimată prin tetradă simptomatică.

● microscopic: frotiuri de sânge periferic (vena auriculară) coloraţie M.G.G..

- examen microscopic cu ob. 100X

● Morfopatologic.

- cadavre anemice, icterice, leziuni hemoragice, organice multiple, splenomegalie.

● Terapeutic: administrare de medicamente babesiticide.

● Profilaxie, tratament.

Profilactic: - primăvara se igenizează păşunile

- tratamente profilactice – Acaprin

- Imidocarb

- curativ: Berenil i.m.

• HELMINTOZE

• ● Boli parazitare provocate de viermi (Înc. Helminthes).

- subîncr. Plathelminthes ;Cl.Trematoda, Cl Cestoda.

- subînc. Nemathelminthes: Cl. Nematoda.

• TREMATODOZE

• ● Caractere generale Cl. Trematoda.

- corp de aspect foliaceu, turtit dorso-ventral

Page 52: Patologie Animala Curs

- măsoară: 0,5 cm-3cm.

- la exterior membrană cuticulară (spini cuticulari).

- prezintă ventuza bucală şi ventuza ventrală.

- nu au aparat respirator şi circulator

- au aparat digestiv şi reproducător (hermafrodiţi).

- ciclul biologic: di-sau triheteroxen.

• FASCIOLOZA. – popular ,,gălbează’’

● Definiţie: trematodoză hepato-biliară care afectează R:M.şi r.m., ev. acută şi cronică; exprimată clinic prin grave tulburări hepatice (icter, ascită , anemie) edem submaxilar,tulb.circulatorii, tulb. digestive.

● Etiologie: Cl. Trematoda, Fam. Fasciolidae, Gen. Fasciola, Sp. Fasciola hepatica.

● Morfologie:

- corp foliaceu, turtit dorso-ventral, 2-3 cm/1-1,5cm.

- anterior: con cefalic → ventuza bucala, median ventuza ventrală.

- spini cuticulari.

Ap. digestiv: oficiu bucal→ faringe → esofag→2 anse intestinale ramificate, terminate

înfundat.

-glande vitelogene.

Ap. de reproducere: tip hermafrodit

ap.gen.femel: ovar ramificat → uter, por genital ( ootip).

ap.gen. mascul: 2 testicule ramificate şi gl. anexe.

- Paraziţi ovipari: ouă neevoluate, mari 130-150µm,coajă subţire, dublă, operculate,maronii.

• ● Ciclul biologic: diheteroxen.

- Fasciolele adulte loc. în canale biliare→ hematofage → elimină ouă neevoluate → intestin → mediu exterior → mediu umed →miracidiu→G. I.(melci acvatici) → sporocist → redie →cercar →metacercari.

Contaminare:consum furaje cu metacercari →intestin forme tinere de F.h. →migraţie endogenă:

directă: fascioloză acută.

Page 53: Patologie Animala Curs

hematogen:fascioloză cronică

ascendent.

● Diagnostic: Clinic, microscopic, morfopatologic.

Clinic- forma acută: abatere, inapetenţă, adinamie,febră anemie, ascită, icter, edem submaxilar, (guşă),diaree gravă, moarte.

-forma cronică: anemie, slăbire accentuată, ascită, guşă,căderi de lână, sindrom diareic profuz, avorturi, agalaxie, cahexie.

Microscopic: examen coproparazitologic (metode de îmbogăţire prin sedimentare).

Morfopatologic

● în formă acută: enterită hemoragică în focar.

- perihepatită fibrinoasă

- hepatită hemoragică- traumatică.

● în formă cronică - angiocolită fibrinoasă şi fibrocalcaroasă.

- ciroză hepatică atrofică (hipertrofică).

• Profilaxie, tratament.

Complex măsuri profilactice: dehelmintizări sistematice de 2 ori pe an, combaterea gasteropodelor acvatice.

• Tratament: Rafoxanid, Ranide, Dovenix (nitroxinil) Fasinex (Triclabendazol), Ivomec F, Valbazen, Helmizol, Vermizol (albendazol).

• DICROCELIOZA

• ● Etiologic : Dicrocoelium lanceolatum, fam.Dicrocoelidae.

• ● Morfologic: - aspect de lance, 0,5-1 cm

• - ap. digestiv tubular

• - ap. de reproducţie hemafrodit: ovar şi testicule globuloase.

• - ouă operculate, asimetrice şi embrionate (20-40 µm), maronii.

• ● Ciclul biologic. Triheteroxen:

• 1. G.D. – rumegătoare, canale biliare şi bilă.

Page 54: Patologie Animala Curs

• 2. G.I. – melci tereştri – miracidium

• - sporocişti

• - cercari

• -furnici – metacercari

• ● Contaminare: pe cale orală

• ● Profilaxie, terapie- asemănătoare fasciolozei.

• CESTODOZE

= Helmintoze provocate de viermi încadraţi în

Cl. Cestoda.

Caractere generale ale cestodelor.

corp plat, turtit dorso-ventral, segmentat, aspect,,panglică”

structural: scolex, gât şi strobil.

Nu posedă: ap. circulator, ap. respirator, ap. digestiv.

Posedă ap.reproducător dezvoltat (hermafrodiţi)

Ciclul biologic de tip biohelmint.

• CESTODOZE LA CARNIVORE

Definiţie- Parazitoze intestinale, ev. cronică asimptomatică sau tulb. digestive şi generale, produse de cestode din fam. Taeniidae.

● Etiologie : Cl. Cestoda, Fam. Taeniidae cu specii.

- Taenia hidatigena: Cysticercus tennuicollis

- Taenia pisiformis : Cysticercus pisiformis

- Taenia multiceps: Coenurus cerebralis

- Taenia echinococcus: Chist hidatic.

● Morfologie

- teniidele prezintă: scolex armat cu cârlige şi 4 ventuze.

- proglotele ovigene mai lungi decât late.

-conţin oncosfere embrionate.

Page 55: Patologie Animala Curs

● Ciclul biologic = diheteroxen

1 G.D = câinele: în intestin parazitul adult fixat de mucoasa intestinala

1 G. I = mamifere (rumegătoare,suine,om): stadii larvare inchistate.

- Parazit adult → proglote ovigere în materii fecale→ exterior oncosfere→G. I. contaminare orală accidentală → eliberare embrioni → via hematogenă în ţesuturi şi organe → forme larvare.

- Contaminare G. D (câine) prin consum de organe parazitate cu forme larvare.

● Diagnostic : coroborare date clinice, microscopice, morfologice.

- Clinic: ev.cronică asimptomatică sau cu tulb.digestive,slăbire , hipotrepsie căţei, grataj tren posterior.

- Microscopic: metode coproscopice de îmbogăţire prin flotaţie.

- Morfopatologic: paraziţii adulţi dau enterită hemoragică în focar, uneori ocluzii intestinale.

● Profilaxie tratament: Măsurile vizează 2 direcţii:

- dehelmintizarea câinilor şi distrugerea fecalelor.

- reducerea vagabondajului.

- interzicerea administrarea în hrană a organelor parazitate cu forme larvare.

- Terapeutic : prasiquantel (Droncit) 5mg/Kg mc,mebendazol (Telmin, Vermox) 10-20mg /kg m.c.per os 2 ori/zi repetare 5 zile.

În tenioze asociate cu n ematodoze:

Drontal : parasinquatel + pyrantel: 1 tab. /10kg. m.c.

Drontal plus (cat) : prasinquatel + pyrantel + febantel 1 tab./ 10kg m.c..

NEMATODOZE

● Morfologie.

- corp cilindric, nesegmentat şi egal calibrat

- cuticula netedă,lipsită de asperităţi

- extremităţi ascuţite

- măsoară între 5-40 cm

- anterior orificiul bucal mărginit de 3 buze,egale sau inegale

Page 56: Patologie Animala Curs

- posterior femelele se termină drept conic iar masculii încurbaţi (cârjă) cu 2 spiculi.

- femelele ovipare, elimină ouă ovale, neevoluate cu coajă groasă stratificată şi granulată.

- măsoară între 50-100µm.

Ciclul biologic

► monoxen, identic în faza exogenă şi diferenţiat în faza migratorie endogenă.

► faza exogenă: ou neevoluat →embriogeneză (ou cu L1 şi ou cu L2 = ou infestant)

► contaminarea pe cale orală.

► faza endogenă diferită.

- la Ascaris summ şi Parascaris equorum există o migraţie endogenă de tip :

entero-pneumo-traheo-enterală.

- la Neoascaris vitulorum, Toxocara cati şi Toxocara canis, la animalele adulte există o migraţie entero- pneumo-somatică ( la femelele gestante se transmite neonatal, transplacentar sau galactogen).

● la tineret (viţel, căţel, pisoi) contaminare şi pe cale orală cu migraţie tipică entero-pneumo-traheo-enterală.

- la Toxocaris leonina şi Ascaridia galli, migraţie endogenă entero-parietală.

● Diagnostic.

► Clinic : tulb. respiratorii (tuse, dispneie, jetaj)

: tulb. digestive: diaree, colică, inapetenţă, miros aliaceu, slăbire,hipotripsie

: tulb. nervoase de tip epileptiform = ascaronul=

larva migrans visceralis = zoonoză gravă.

►Microscopic : metode de îmbogăţire prin flotaţie cu evidenţierea ouălor caracteristice.

► Morfopatologic : - prezenţa ascarizilor în lumenul duodenal, liberi.

- enterită catarală

- ocluzii intestinale,migraţii eratice

● Profilaxie şi tratament

- măsuri profilactice cu caracter general, nespecific.

- condiţii de zooigenă şi alimentaţie adecvată

Page 57: Patologie Animala Curs

- dehelmintizări periodice şi colectarea materiilor fecale.

- curativ: derivaţi benzimidazolici, (fenbendazol, oxfendazol, albendazol, mebendazol), avermectine, organofosforice (Neguvon) în hrană.

2. STRONGILIDOZELE LA ECVINE

- nematodoze care afectează cabalinele, cu localizare în intestinul gros, provocând sindrom de colică, anemie,slăbire

● Etiologie :Clasa Nematoda, Fam .Strongylidae, cu speciile:

-Strongylus egqinnus

-Delofondia vulgaris(Strongylus vulgaris)

- Alfortia edentatus

- Trichonema longibursatum

● Morfologie :

- corp cilindric, măsoară maxim 5cm

- anterior capsulă bucală armată cu papile şi dinţi.

- posterior masculii prezintă bursă caudală trilobată şi 2 spiculi lungi şi subţiri,egal calibraţi

- femelele sunt ovipare: ouă de tip strongil, neevoulate, 75-100µm.

● Ciclul biologic

- monoxen

- faza exogenă: ouă→ mediu exterior →evoluţie: eclozează L1 →năpârleşte L2 →năpârleşte →L3(larvă infestantă).

- contaminarea pe cale orală, la păşune

- faza migratorie endogenă diferită:

- la Strongylus equinnus: larve → perete intestin →ficat, pancreas (năpârlesc de 2 ori ) → revin intestin gros.

- la Delafondia vulgaris: larvele intră în capilare arteriale → migrează în artere mari (mezenterică,iliacă,cecocolică, etc) → se fixează în endoteliu → anevrisme, năpârlesc succesiv L4-L5 şi revin hematogen în intestinul gros.

Page 58: Patologie Animala Curs

- la Alfortia edentatus: larvele străbat peretele intestinal → ajung în ficat şi mezenter → năpârlesc L4--L5 → revin în intestinul gros.

- la Trichonema longybursatum : migraţie locală enteroparientală.

● Diagnostic

► Clinic : colici uşoare sau grave, stare de anemie, oboseală şi transpiraţii la efort redus, slăbire.

► Microscopic : examen coproscopice utilizând metode de îmbogăţire prin flotaţie,evidenţiere ouă caracteristice de tip strongil

► Morfopatologic: leziuni de tiflo-colită hemoragică în focar, cu prezenţa paraziţilor adulţi fixaţi de mucoasa intestinului gros

- leziuni în endoteliul vascular: anevrisme

● Profilaxie şi tratament:

- condiţii de zooigenă şi alimentaţie.

- dehelmintizare bianuală profilactică.

- păşunat rotativ: cabaline în alternanţă cu ovine, taurine.

● Tratament: derivaţi benzimidazolici (fenbendazol – Panacur, mebendazol – Telmin, febantel – Rintal), Ivermectine (Equalan).

3.OXIUROZA CABALINELOR.

- helmintoză cronică manifestată la cabaline prin prurit anal, grataj, pseudotundere,stare de nelinişte şi agitaţie

● Etiologie:Clasa Nematoda, Fam. Oxyuridae cu specia Oxyuris equi.(la om Enterobius vermicularis).

● Morfologie .

- nematod cu corpul inegal calibrat. (îngroşat anterior şi efilat posterior).

- femela măsoară până la 15 cm, iar masculul 1-3 cm.

- anterior femela are poziţia semnului de întrebare .

- femela este ovovivipară: elimină ouă asimetrice, operculate şi embrionate.

● Ciclul biologic: adulţii localizaţi în intestinu gros → femelele coboară la deschiderea anală → depun ponta în grămezi →crustizează → embriogeneză (ou cu L2) → scărpânare → cad pe sol → contaminare orală →intestin gros, ies larvale L2→ se afundă în perete → năpârlesc → adulţi.

Page 59: Patologie Animala Curs

● Diagnostic.

► Clinic: prurit anal, gataj, pseudotundere, stare de agitaţie.

► Microscopic: raclat de cruste din zona perianală

- preparate microscopice

- examen obiectiv 10X

- evidenţiere ouă ,caracteristice.

● Profilaxie şi tratament.

- masuri de zooigenă şi alimentaţie

- curativ – neguvon 3g/100Kg. m.c. per os

- clismă cu Neguvon, sol. 2‰.

TRICHINELOZA.

- nematodoză care afectează specii de omnivore,ev. asimptomatică.

(exceptând omul -tabloul clinic grav).

● Etiologie .Clasa Nematoda, Fam. Trichinnellidae, cu speciile Trichinella spiralis,T.nelsoni,T.pseudospiralis.

● Morfologie.

- nematod mic 3-4 mm femela, 1-2 mm masculul.

- femelele sunt vivipare, larve de 100µm, care se închistează în musculatura scheletică → chişti de Trichinnella spiralis (400µm)

● Ciclul biologic.

- autoheteroxen: forma adultă coexistă cu forma larvară pe acelaşi organism.

- contaminare bucală →intestin subţire → ies larvele → 3-4 zile devin adulţi →acuplare(fecundare) → femelele depun larve →pătrund în sânge →închistare în musculatura scheletică.

- există 2 focare :

- sinantrop

- silvatic

● Diagnostic

Page 60: Patologie Animala Curs

► Clinic, fără valoare, ev. asimptomatică, = excepţie omul = grave tulburări cardiocirculatorii si respiratorii,fenomene reumatoide

► Microscopic: examen trichineloscopic musculatură striată(pilieri diafragmatici,lingual,maseteri,psoaşi,intercostali,etc.)

-digestia artificială .

● Profilaxie, tratament.

- obligativitate examen trichineloscopic pentru consum uman în colectivităţi (cantine,grădiniţe,nunţi,înmormântări,etc.)

- educaţie sanitară a colectivităţilor umane.

- legea prevede:

- un control trichineloscopic a 28 câmpuri compresor pentru suine provenite din gospodăriile populaţiei

- un control trichineloscopic a 14 câmpuri compresor pentru suine provenite din unităţi industriale

- un control trichineloscopic a 84 câmpuri(3 compresoare) pentru vânat.

ACARIOZE LA ANIMALE

(Râile = Scabia).

- sunt ectoparazitoze, la om şi animale, provocate de acarieni din fam.Sarcoptidae, caracterizate prin: prurit, gataj, depilaţi şi crustizaţie.

● Etiologie. Cl. Arachnoidea, Ord. Acarina, fam. Sarcoptidae,

-gen Sarcoptes, sp. Sarcoptes scabiei, var. spp.

- gen Notoedres, sp. Notoedres cati, var. cati şi cuniculi

- gen Cnemidocoptes, sp. Cnemidocoptes mutans şi

laevis

- gen Psoroptes, sp.Psoroptes communis,var. spp.

- gen Chorioptes, sp. Chorioptes bovis, var. spp.

- gen Otodectes, sp. Otodectes cinotis, var. canis şi cati

● Morfologie

- corp oval sau rotund format dintr-o singură piesă.

-măsoară între 100-700µm

Page 61: Patologie Animala Curs

- corp plat prevăzut anterior cu rostrum şi bază rostrum

- ventral are 4 perechi membre articulate (adulţi şi nimfe) şi 3 perechi (larve)

- sexe separate, dimorfism sexual, femelele ovipare

- excepţie Cnemidocoptes laevis - vivipară.

A. Sarcoptide cu membre scurte: g. Sarcoptes, g. Notoedres, g. Cnemidocoptes.

Specii: 1. Sarcoptes scabiei var. spp.→râia corpului acoperit cu păr scurt.

-caracter nespecific şi zoonotic, evoluţie şi la porc.

- dermatită crustoasă extrem de pruriginoasă.

2. Notoedres cati, var. cati şi cuniculi

- produce râia capului (periorificială) la pisică şi iepure.

-leziuni crustoase fine, scuamoase

3.Cnemidocoptes mutans şi Cn. Laevis.

- produc râia la păsări (râia picioarelor şi râia corpului)

- leziuni crustoase alb-văroase groase, f. pruriginoase, automutilaţie

B. Sarcoptide cu membre lungi . g. Psoroptes, g. Chorioptes, g. Otodectes.

Specii.

1. Psoroptes communis var. bovis, equi →râia coamei, cozii, moţului.

Psoroptes communis var. ovis → râia generalizată.

Psoroptes communis var. cuniculi şi caprae → râia auriculară.

2. Chorioptes bovis: - var. bovis: râia trenului posterior

- var. equi, ovis şi caprae: râia picioarelor

3. Otodectes cynotis: var. cati şi canis - râia auriculară.

Ciclul biologic .

- este o metamorfoză completă: ou→ larvă →nimfă→adult.

Page 62: Patologie Animala Curs

- durează 3-4 săptămâni.

● Diagnostic .

► Clinic.

tetradă simptomatică: prurit, grataj, crustizaţie, depilaţie.

► Microscopic.

efectuarea de raclate profunde cutanate (la marginea crustei)

preparate microscopice cu adaos de lactofenol

examinare ob. 10X, evidenţiere: ou, larvă, nimfă, adulţi

● Profilaxie, tratament

- condiţii de zooigenă şi alimentaţie adecvate.

- curăţenie mecanică şi dezinfecţie curentă

- carantină 30 zile a animalelor nou achiziţionate

Curativ

- aspersări cu substanţe acaricide

♦ piretroide (Butox, Cipermetrină, Flumetrn, etc)

♦ organofosforice (Neguvon, Diazinol, Neocidol)

♦ formamidine (Amitraz).

♦ injecţii s.c. cu ivermectine.

PEDICULOZELE LA ANIMALE

(Păduchii).

- sunt ectoparazitoze, strict specifice, care afectează mamiferele şi păsările, cu ev. cronică asimptomatică sau exprimată prin prurit, grataj, depilaţii, crustizaţie, uneori anemie.

● Etiologie. Clasa Insecta cu 2 ordine.

♦ Ord. Mallophaga care cuprinde:

- fam. Trichodectidae cu:

- g. Bovicola cu specii: B. bovis, B. ovis, B. caprae, B.equi.

Page 63: Patologie Animala Curs

- g. Trichodectes cu specii: T. canis, T. cati.

- fam. Menoponidae şi fam. Philopteridae ( păsări)

cu specii: Menopon gallinaee, Goniocotes gigas, Lipeurus caponis, Philopterus dentatus

♦ Ord. Anoplura, cu:

- fam.Haematopinidae , ce cuprinde:

- g. Haematopinus, cu speciile: H suis, euristernus, H. asini, H. tuberculatus.

- g. Linoqnatus, cu speciile: L. setosus, L. vitulli, L.stenopsis

● Morfologie.

- corp alcătuit din 3 piese: cap, torace, abdomen.

♦ capul mai mare sau mai îngust decât toracele

♦ toracele prezintă ventral 3 perechi de membre

♦ abdomenul articulat, format din 8 segmente.

- femele ovipare, ouă neevoluate, operculate. (lindenii).

. ● Ciclul biologic

- metamorfoză incompletă (ou, larvă, adult)

- durează 20-28 zile.

● Diagnostic.

► Clinic

mamiferele şi păsările parazitare sunt neliniştite, agitate.

prezintă prurit, grataj, depilaţii, dermatite crustoase.

stare de slăbire, scăderea producţiilor, anemie.

► - examen la lupă sau ob. 3X pt. stabilirea speciei parazite (aspectul capului – mai mare sau mai mic decât toracele).

● Profilaxie şi tratament

- identice cu cele din râie.

MIAZELE LA ANIMALE

Page 64: Patologie Animala Curs

(Estroză, hipodermoză, gastrofiloză)

- sunt boli parazitare provocate de dezvoltarea unor forme larvare de insecte în diferite ţesuturi şi organe şi anume:

Larve de Oestrus ovis – mucoasa nazală la ovine.

Larve de Hypoderma bovis → reg. dorso-lombară bovine.

Larve de Gastrophyllus spp. → cav. bucală, tub digestiv cabaline.

● Etiologie . Fam. Oestridae, cu genurile:

♦ Oestrus: specie Oestrus ovis

♦ Hypoderma: specie Hypoderma bovis

♦ Gastrophylus : specii Gastrophylus intestinalis

Gastrophylus nigriconis

Gastrophylus hemorroidalis

Gastrophylus paecorum, etc.

● Morfologie

- formele larvare L1- L2 au corp cilindric, segmentat

- măsoară 0,5 -1mm L1 şi 18-20mm.L3.

-prezintă spini cuticulari

- ventral L1-L3 Oestrus ovis

- dorsal şi lateral L1-L3 Hypodema bovis

- circular L1-L3 Gastrophylus spp.

● Ciclul biologic – metamorfoză completă

♦ insecte adulte (femele) zboară vara în zile călduroase → poartă din zbor (larve sau ouă) → eclozează larve →migrează specific (cav. nazale, reg. dorso-lombară, tub. digestiv) →evoluează şi năpârlesc L2-L3→ies în mediu exterior→nimfează →adulţi.

● Diagnostic

► Clinic:- la ovine: jetaj mucopurulent, strănut, cornaj, prurit, grataj nazal, tulb. nervoase – falsă căpială

Page 65: Patologie Animala Curs

- la bovine: feb.-martie apar noduli cutanaţi în zona dorso-lombară (coşuri).

- la cabaline: leziuni hemoragice bucale, buco-faringiene, gastro-duodenale şi rectale; colică recidivantă, anemie, slăbire progresivă.

● Morfopatologic :

- la ovine: leziuni de rinosinuzită hemoragică în focar.

- la taurine: leziuni nodulare cutanate.

- la cabaline : leziuni de dermatită hemoragică la obraji, stomatită ulceroasă, gastrită şi gastro-enterită ulceroasă cu prezenţa larvelor fixate în ciorchine.

● Profilaxie, tratament. - tratamente profilactice cu substanţe larvicide, în special Ivermectine: inj. s.c. sau metoda ,,spot.on”

- uneori organofosforice (ovine,taurine, cabaline)