BISERICA SFINTUL ILIE TESVITEANUL

PROCESELE REGLATORII

MOTIVATIA

A. Definitie: motivatia este procesul psihic reglator si consta intr-un ansamblu de stimuli interni (necesitati, nevoi, aspiratii, vise) care sustin si declanseaza actiunea

sau: motivatia este ansamblul tuturor motivelor

- motivul este fenomen psihic cu rol esential in declansarea, orientarea si modificarea conduitei

B. Componentele motivatiei:

1) Trebuintele trebuintele sunt expresia psihica a necesitatilor innascute sau dobandite

- psihologul american Abraham Maslow a organizat trebuintele sub forma unei piramide cu sapte nivele, piramida trebuintelor-formata din sapte tipuri de trebuinte: 1) trebuintele biologice hrana, apa, odihna2) trebuintele de securitate nevoia de aparare si siguranta

3) trebuintele de afiliere nevoia de colaborare

4) trebuintele de stima si statut nevoia de a fi apreciat, de a avea o pozitie recunoscuta5) trebuintele cognitive nevoia de cunoastere

6) trebuintele estetice nevoia de frumos

7) trebuintele de autorealizare nevoia de auto implinire in plan familial, material, profesional

2) Motivele

motivele sunt componentele motivatiei si provin din constientizarea trebuintelor sideclansarea actiunilor pentru satisfacerea lor

motivele pot fi: - extrinseci isi au sursa in afara activitatii (de exemplu: un elev invata pentru a lua note mari)

- intrinseci isi au sursa in activitatea insasi (de exemplu: citesc o carte de placere)

Aplicatie: Alcatuiti o lista cu motivele care va determina sa invatati la Psihologie. Grupati aceste motive in extrinseci si intrinseci.3) Interesele

Interesele sunt structuri ale motivatiei care orienteaza subiectul spre anumite domenii de activitate.4) Convingerile

Convingerile sunt structuri ale motivatiei si constau in idei profund

implantate afectiv in personalitatea omului.5) Idealul de viata

Idealul de viata este componenta motivatiei care consta in proiec-

tia individului in viitor.

Idealul este forta care propulseaza subiectul spre realizare pe plan social, profesional si familial.6) Conceptia despre lume si viata

Conceptia despre lume si viata este cea mai generala si complexa

structura a motivatiei, continand totalitatea ideilor, convingerilor despre viata si societate.

C. Functia de reglare a motivatiei

- principala functie a motivatiei este cea de autoreglare prin feed-back actiunea este reglata prin scaderea in intensitate a trebuintei pana la disparitie (de exmplu: un om infometat declanseaza actiunea de a manca si mananca la inceput intr-un ritm alert, cu lacomie, apoi, cand trebuinta este satisfacuta prin feed-back, actiunea se regleaza si va manca mai lent, pana ce se va opri din a manca).

- motivatia asigura energia si directia necesara diferitelor activitati.

D. Motivatie si performanta

1) Nivelul de aspiratie este standardul pe care o persoana se asteapta sa-l atinga intr-o sarcina data. In indeplinirea unei sarcini eforturile depuse depind de nivelul de aspiratie. Nivelul de aspiratie trebuie sa fie in concordanta cu posibilitatile individului (de exemplu: un nivel de aspiratie foarte inalt in raport cu posibilitatile reale este daunator, nu putem indeplini activitatile, apare insuccesul si deceptia, ne pierdem increderea in noi, apare frustrarea si resemnarea)

2) Optimum motivational este expresia relatiei dintre intensitatea motivatiei si eficienta in activitate. Nivelul optim al motivatiei este dat de legea optimului motivational , conform careia, cresterea performantei este proportionala cu intensificarea motivatiei numai pana la un punct, dincolo de care incepe stagnarea sau chiar regresul. Motivarea prea intensa (supramotivarea) si motivarea prea scazuta (submotivarea) intr-o activitate duc la rezultate slabe sau la esec (de exemplu: supramotivarea poate avea ca efecte negative blocajul psihic, stresul sau esecul, iar submotivarea, prin tratarea cu superficialitate a sarcinilor, duce la imposibilitatea realizarii scopului sau la esec). Nivelul optim al motivatiei depinde de dificultatea sarcinilor, dar si de particularitatile psihice individuale: emotivitate, echilibru, stapanire de sine, astfel ca, persoanele care apartin tipului puternic, pot suporta mai usor tensiuni psihice mari, pot face fata mai usor unor emotii puternice sau unor sarcini dificile.

AFECTIVITATEA

A. Definitie: afectivitatea este procesul psihic reglator care reflecta relatiile omului cu lumea sub forma unor trairi subiective (afective) ce rezulta din satisfacerea sau nesatisfacerea trebuintelor

sau afectivitatea este ansamblul proceselor afective : emotii, dispozitii, sentimente, pasiuni

B. Caracteristicile proceselor afective:

- afectivitatea se prezinta intr-o gama bogata si variata de emotii, sentimente, pasiuni ce se formeaza sub influenta anumitor factori (factorii subiectivi-motivationali si factorii obiectivi-situationali)

- relatiile noastre cu mediul inconjurator sunt reflectate sub forma trairilor afective (trairile afective rezulta din confruntarea permanenta intre nevoile noastre si posibilitatile de satisfacere a lor)

- procesele afective implica o atitudine pozitiva sau negativa (daca trebuintele sunt satisfacute, trairile afective sunt pozitive: bucurie, placere, incantare, satisfactie, iar daca trebuintele nu sunt satisfacute trairile afective sunt negative: suparare, tristete, indignare, insatisfactie, nemultumire)

- procesele afective sunt subiective trairile afective depind de trebuintele fiecaruia ( de exemplu: un pahar cu apa rece vara ne face placere, dar acelasi pahar cu apa rece iarna, ne displace)

- procesele afective au o valoare motivationala orice stare afectiva poate deveni la un moment dat motiv (cauzele trairilor afective sunt trebuintele in curs de satisfacere)

- procesele afective se caracterizeaza prin expresivitate trairile interne se exteriorizeaza prin mimica, pantomimica, gestica, vorbire, modificari musculare, respiratorii.

- procesele afective se caracterizeaza prin polaritate exista tendinta de a gravita in jurul polului pozitiv sau negativ, de a forma cupluri contrare: bucurie-tristete, iubire-ura, admiratie-dispret (de exemplu: iubirea se transforma in ura cand suntem tradati sau admiratia se transforma in dispret, cand asteptarile ne sunt inselate)

- procesele afective se caracterizeaza prin mobilitate exista tendinta de a trece de la o stare la alta in functie de situatie si de solicitari (mobilitatea extrema a trairilor afective indica instabilitatea afectiva a individului un exemplu de mobilitate extrema afectiva il avem in cazul bolilor psihice)

- procesele afective se caracterizeaza prin intensitate (forta, tarie, profunzime) si prin durata (persistenta in timp)

C. Functia de reglare a proceselor afective

- procesele afective sunt procese de reglare a activitatii umane, deci, principala lor functie este cea reglatorie ele asigura energia necesara desfasurarii tuturor proceselor cognitive si a intregii activitati.

- procesele afective asigura organizarea comportamentului atat prin trairile afective moderate cat si prin cele puternice (trairile afective moderate ne asigura un comportament normal echilibrat desi, uneori si trairile afective puternice ne organizeaza comportamentul, activitatea, astfel, esecul la un examen din cauza emotiilor puternice, s-ar putea sa ne motiveze ca data urmatoare, sa ne pregatim mai bine, sa ne adaptam mai bine acestei situatii)

- psihologul Vasile Pavelcu a sustinut idea ca doar sentimentele organizeaza conduita in timp ce emotiile o dezorganizeaza.

- procesele afective indeplinesc ambele roluri (organizarea si dezorganizarea conduitei) dar, in conditii diferite, astfel, emotiile moderate au un efect adaptiv in timp ce emotiile de intensitate maxima au ca efect, dezorganizarea conduitei prin agitatie, panica, etc.

D. Formele starilor afective

1) Emotiile sunt trairi afective de scurta durata, de intensitate variabila care exprima reactiile noastre la situatiile, evenimentele cu care ne confruntam (de exemplu: bucuria, tristetea, admiratia, dispretul, surpriza, dezgustul, rusinea, nemultumirea, frica, furia, speranta, mila)

- psihologul American R. Plutchik considera ca exista 8 emotii de baza: teama, surpriza, tristetea, dazgustul, furia, anticiparea, bucuria, acceptul si alte emotii derivate din acestea: dispretul, agresiunea, optimismul, iubirea, supunerea, respectful, dezamagirea, remuscarea

- emotiile variaza ca intensitate de la forme usoare moderate la forme intense sau foarte intense (de exemplu: frica poate trece de la teama la frica paralizanta, groaza)

- emotiile pot fi declansate de o imprejurare reala sau de una imaginara (de exemplu: imi imaginez ca voi fi prins copiind la test si mi se face teama).

- intensitatea lor este foarte variata, astfel, emotiile pot fi vagi, mari sau foarte mari, zguduind intreg organismul, asa sunt emotiile-soc sau afectele.

- atunci cand emotiile sunt foarte intense, vorbim despre emotii-soc sau afecte , exista 4 emotii soc tipice: groaza, furia, disperarea, bucuria exploziva.

- emotiile soc se caracterizeaza prin aparitia brusca si de scurta durata, prin desfasurarea tumultoasa si expresivitate accentuata, iar uneori tind sa scape controlului constient.

2) Dispozitiile sunt trairi afective de slaba intensitate, dar de durata mare de timp.

- dispozitiile sunt de fapt stari de spirit care depind atat de cauze de ordin intern; oboseala, boala, sanatate, cat si de cauze de ordin extern: diverse conflicte, stari de frustrare, diferite pericole, climat familial, relatiile cu prietenii, cu colegii.

- dispozitiile ne influenteaza activitatea performanta in munca, astfel, daca suntem bine dispusi, trecem cu usurinta peste sarcinile zilnice, iar daca suntem prost dispusi, vedem doar aspectele negative ale existentei, nu avem chef de lucru, nu putem face fata sarcinilor zilnice.

3.Sentimentele sunt trairi afective complexe de lunga durata stabile si de intensitate moderata.

- sentimentele (iubire, ura, simpatie, antipatie, gelozie, invidie, admiratie) deseori sunt confundate cu emotiile, deoarece sunt traite similar, se afla in consonanta si adesea trec unele in altele.

- sentimentul este o emotie repetata, stabilizata si generalizata care persista in timp si rezista la diversi factori perturbatori (de exemplu: nu putem confunda prima emotie a indragostirii cu sentimental iubirii).

- sentimentele se deosebesc de emotii si de simplele dorinte prin amploarea si extensiunea lor.

- spre deosebire de emotii, care reflecta o anume situatie si produc reactii limitate la prezentul actual, sentimentele sunt transsituationale, persista in variate imprejurari si chiar in lipsa obiectului principal, vizeaza viitorul (de exemplu: sentimental iubirii nu se exprima numai in prezenta finite indragite, indragostitul aflat la distanta fata de persoana iubita, se gandeste mereu la aceasta, vorbeste cu ea la telefon, ii scrie, asteapta cu nerabdare o noua intalnire).

4. Pasiunile sunt trairi afective foarte intense, stabile, de lunga durata care antreneaza intreaga personalitate.

- pasiunile sunt foarte active, il stapanesc pe om si il imping cu putere intr-o anumita directie in desfasurarea unei activitati.

- pasiunile pot fi pozitive (nobile, constructive) sau negative (pasiuni oarbe numite patimi sau vicii) de exemplu: iubirea pasionala pentru un domeniu stiintific sau artistic este o pasiune nobila, constructiva, in timp ce gelozia, avaritia, patima, jocurile de noroc, dependenta de droguri, alcolismul sunt pasiuni negative care duc la degradarea fizica si morala.

- pasiunile pot atinge o intensitate patologica, care face ravagii in personalitatea individului si sfarsesc prin adevarate psihoze pasionale (exemple sunt personajele literare Othello, Romeo si Julieta, Hagii Tudose, ele ilustreaza consecintele nefaste ale dominatiei patimilor)

Psihoza = boala psihica ce se manifesta prin tulburari grave ale afectivitatii, gandirii si comportamentului, de care bolnavul nu este constient.

E. Manifestarile procesului emotional (proceselor afective)

1) Modificarile organice

in procesul emotional au loc anumite modificari organice, cum

ar fi: schimbarea ritmului cardiac, modificarea tensiunii, a pulsului, a tonusului muscular, a respiratiei, a diametrului pupilelor, a salivei, a sangelui (uneori acestea sunt vizibile datorita manifestarii lor exterioare: paloarea, inrosire, tremor, lacrimi, transpiratie)

- modificarile organice sunt cu atat mai pregnante cu cat emotiile sunt mai puternice.2) Manifestarile comportamentale

- emotiile sunt insotite de manifestari comportamentale, cum ar fi:

mimica, pantomimica, expresia vocala

- mimica reprezinta ansamblul modificarilor expresive ale fetei (trairile afective se pot citi pe fata individului, ne dam usor seama cand cineva este bucuros sau manios doar privindu-l).

- pantomimica se exprima in felul de a merge, in miscarile pe care le facem cand comunicam, in tinuta corporala (mersul agale cu capul plecat, tradeaza tristetea, iar mersul saltaret in pozitie dreapta, cu capul drept, indica bucuria)

- expresia vocala se exprima prin modificari in tonalitate, in timbrul vocii, in intensitate, accent (vocea se schimba in functie de emotiile traite, astfel, in starile de manie apare tremurul vocii,tonul se ridica, in starea de frica, vocea se stinge, iar in starea de voiosie, apare rasul)

Aplicatie: Descrieti conduitele emotional-expresive in cazul urmatoarelor afecte: frica, tristete profunda, bucurie exploziva.

VOINTA

A. Definitie: Vointa este procesul de reglare a conduitei umane, care consta in mobilizarea energiei psiho-nervoase pentru realizarea scopurilor propuse constient si pentru depasirea obstacolelor.

B. Caracteristici:

- vointa nu este innascuta, ea se dezvolta, apare pe parcursul vietii si este conditionata de relatia de comanda-subordonare dintre adult si copil (la inceput copilul executa comenzile, iar mai tarziu isi da el singur comenzi, le executa, apoi controleaza sau regleaza reactiile instinctive prin vointa)

- vointa ne permite sa manipulam energia motivational-afectiva pentru a ne adapta mai bine cerintelor mediului (prin vointa pot sa fac ceea ce nu-mi place\intereseaza si pot sa nu fac ceea ce imi place\intereseaza)

- vointa face parte din structura activitatii, de aceea vorbim despre ea ca actiune voluntara .

- vointa este strans legata de gandire, nu functioneaza fara gandire (filosoful german Schopenhauer subliniaza acest lucru in lucrarea sa Lumea ca vointa si reprezentare, el considera ca vointa fara gandire ar fi doar o forta oarba, haotica, incapabila sa ne orienteze in directii precise, in timp ce gandirea fara vointa, ar fi pura derulare libera de idei, ce nu s-ar materializa niciodata in vorbe si fapte si nici nu ar fi cunoscute)-sustine libertatea interioara a individului pin manifestarea vointei.

- A. Schopenhauer despre vointa: Vointa hotaraste, asadar, forteaza intelectul sa o asculte. Aceasta se cheama a fi propriul tau stapan; aici evident, vointa este stapanul, iar intelectul este slujitorul ei, caci in cele din urma, vointa este totdeauna cea care comanda si, prin urmare, reprezinta adevaratul miez, fiinta in sine a omului (). Totusi, in adevar, cea mai izbitoare imagine a relatiei dintre cele doua, este cea a unui orb puternic, carand in spate un schilod care are vedere (). Intelectul nu poate face nimic mai mult decat sa examineze clar natura motivelor proprii, fiecarui punct de vedere. El nu poate sa determine vointa insasi, caci vointa este complet inaccesibila pentru el, si, cum am vazut, este de nepatruns si neobservabila pentru el (Lumea ca vointa si reprezentare)

- vointa si gandirea sunt inlantuite capacitatea de autocontrol voluntar al individului creste odata cu posibilitatile sale intelectuale.

C. Calitatile vointei

1) Puterea vointei este capacitatea de a depune un efort voluntar intens pana la realizarea scopului propus (se manifesta in sarcini dificile: examene, admitere).

2) Perseverenta este capacitatea de a mentine efortul voluntar timp indelungat, depasind toate obstacolele pana la atingerea scopului (este calitatea celor cu constiinta clara a propriilor posibilitati de care dispun pentru realizarea scopului)

3) Incapatanarea este insusirea opusa, care consta in insistenta cu care se depune efortul voluntar, in ciuda sanselor minime sau inexistente de reusita (un exemplu este un tanar fara talent actoricesc, care persista, in mod repetat in a da examen la Academia de Teatru si Film)

4) Independenta vointei este capacitatea de a lua hotarari pe baza propriilor judecati si rationamente, fara a ne lasa influentati de ceilalti (opusa independentei vointei este sugestibilitatea , adica preluarea necritica a ideilor celorlalti si actiunea, conform acestor idei, ceea ce indica o gandire slab dezvoltata)

5) promptitudinea deciziei este calitatea vointei , ce consta in viteza cu care se iau hotarari si se trece la actiune, tinand seama de consecinte (opusa promptitudinii este tergiversarea sau amanarea luarii unor hotarari)

D. Fazele actului voluntar: ( 4 faze)

1) Aparitia conflictului (trebuie sa aleg intre o actiune sau alta)

2) Deliberarea (analiza consecintelor alegerii uneia sau alteia dintre actiuni, dintre alternative)

3) Decizia (momentul caracteristic vointei, adica hotararea pentru una dintre alternative si pentru tactica necesara)

4) Executarea hotarari (implica realizarea actiunii si asumarea consecintelor, respectarea deciziei luate)

Aplicatie:

Sa presupunem ca maine aveti un examen foarte important si un bun prieten, care pleaca definitive din tara va telefoneaza si va invita sa petreceti impreuna o seara, dinaintea examenului, la o petrecere de bun ramas. Prezentati detaliat, modalitatea de deliberare, avand in vedere consecintele alegerii. Identificati fazele actului voluntar.

Exemplu: Conflictul am examen maine, trebuie sa merg neaparat, pleaca prietenul meu si vreau sa petrec cu el o ultima seara.Deliberarea daca intrerup invatarea si o sa merg la petrecere , nu voi lua examenul, pentru ca nu ma voi concentra din cauza oboselii. - daca nu voi merge la petrecere, prietenul meu va fi dezamagit de mine.Decizia voi merge la petrecere si nu voi sta pana tarziu, pentru a nu fi obosit, nu voi consuma alcool si voi incerca sa ma trezesc mai devreme pentru a mai invata.Executarea hotarari merg la petrecere si ma intorc inaite de ora 23:00, nu consum alcool, ma trezesc la ora 5:00 dimineata si reiau invatarea.

ATENTIA

A. Definitie: atentia espe procesul psihic reglator care consta in orientarea selectiva si concentrarea energiei psihonervoase in directia unui stimul pentru desfasurarea optima a unei activitati.

B. Caracteristici (insusiri)

- volumul atentiei se refera la numarul de elemente care pot fi cuprinse in campul atentiei noastre.

- stabilitatea se refera la mentinerea in timp a atentiei asupra unui stimul (este variabila, in functie de varsta, de interese. De exmplu: copiii prescolari nu-si pot mentine atentia stabila decat ~ 15 min., de aceea activitatile lor din gradinita trebuie sa se incadreze in acest timp).

- fluctuatia este opusa stabilitatii si este insusirea acesteia de a fugi nemotivat de la un stimul la altul, nepermitand asigurarea continuarii activitatii.

- concentrarea este capacitatea atentiei de a se mentine orientata asupra unui stimul in conditiile actiunii unor stimuli perturbatori ( spunem despre o persoana ca are o mare concentrare a atentiei, daca poate lucra, in timp ce in jurul sau se produc zgomote, miscari).

- distragerea atentiei este opusa concentrarii si consta in orientarea spre stimuli concurenti (subiectului ii pot scapa elemente sau momente importante ale activitatii sale).

- mobilitatea (flexibilitatea, comutativitatea) atentiei este calitatea de a-ti misca (muta) atentia de la un stimul la altul si de a reveni cu usurinta, atunci cand conditiile o cer (foarte importanta pentru sofat).

- inertia atentiei este opusul mobilitatii si reprezinta imposibilitatea miscarii atentiei, atunci cand este nevoie de acest lucru.

- distributivitatea atentiei este capacitatea atentiei de a desfasura doua sau mai multe activitati in acelasi timp.

- selectivitatea atentiei este capacitatea atentiei de se orienta catre un singur stimul, ignorand pe ceilalti.

C. Formele atentiei

Dupa directia atentiei:

- atentia externa forma atentiei orientate spre stimuli din afara subiectului(lumina,sunet)- atentia interna forma a etentiei care consta in orientarea si concentrarea catre un stimul din interiorul subiectului (o reprezentare, o trebuinta, o amintire).Dupa implicarea sau nu a vointei

- atentia voluntara forma atentiei care necesita un efort de vointa, fiind urmarit un scop constient (de exemplu: atunci cand fac ceva ce nu-mi place, pentru ca este nevoie). - atentia involuntara (spontana, neintentionata) forma a atentiei care apare fara vreun efort din partea subiectului. - atentia postvoluntara-deprinderea de a fi atent, este caracteristica mai ales elevilor care trebuie sa fie atenti la mai multe discipline, desi nu toate il intereseaza.Dupa insusirile atentiei :

- atentia concentrata (are la baza selectivitatea) - forma a atentiei prin care selectam din mediu un singur stimul, in timp ce-i ignoram pe ceilalti- atentia distributiva (are la baza mobilitatea) - forma a atentiei prin care acordam prioritate,alternativ, mai multor stimuli din mediu

Aplicatie: Mentionati cateva profesii in care este importanta atentia concentrata si altele in care atentia distributiva joaca rolul principal.

D. Patologia atentiei

1) Limita normalului la limita normalului se gasesc distratii incapabili de o atentie

indelungata ( trec fara incetare de la o ide la alta, se schimba datorita dispozitiilor lor sau datorita evenimentelor) si distratii neatenti in jur, dar preocupati de o problema (absorbiti de o ide, numai pot fi atenti la altceva, par incapabili de atentie, tocmai pentru ca sunt extrem de atenti)

Starile patologice - cazurile patologice ale atentiei se indreapta in doua directii:hiper-trofia atentiei (consta in predominarea unei stari ce devine stabila si nu poate fi expulzata din constiinta) si atrofia atentiei (atentia nu se poate mentine sau uneori nu se poate constitui)

- o a treia directie ar fi reprezentata de indivizii cu infirmitati congenitale (idiotii, imbecilii, dementii) in cazul acestora, formele atentiei nu exista sau apar doar sporadic.

- hipertrofia atentiei include ideile fixe (se intampla oricui sa fie urmarit de o arie muzicala sau de o fraza, fara un motiv anume)

- psihologul francez Theodule Ribot imparte ideile fixe in trei categorii: ideile fixe simple de natura intelectuala, care raman inchise in constiinta si se manifesta prin acte insignifiante, ideile fixe acompaniate de emotii , cum sunt groaza si angoasa, nebunia indoielii si ideile fixe cu forma impulsiva,tendinte irezistibile care se manifesta prin acte de violenta sau acte criminale (furt, sinucidere).- Th. Ribot defineste si extazul ca ide fixa, forma cronica de hipertrofie a atentiei (extazul este definit ca exaltarea inteligentei)

- ideile fixe apar la cei cu o constitutie nevropatica,iar aceasta poate fi ereditara sau formata din cauza conditiilor de viata,(oboseala fizica si intelectuala, emotii puternice, pasiuni, excese de orice natura).

- transformarea atentiei spontane intr-o ide fixa in mod hotarat patologica, apare la ipohondri (ei sunt dominati de idea fixa ca sunt bolnavi de o boala incurabila).

- atrofia atentiei include maniacul in manie nu exista nici concentrare, nici adaptare, avem de-a face cu triumful automatismului cerebral lasat in voie (in manie apare succesiunea haotica de vorbe, fapte, gesturi, lipsind orice concentrare sau se poate manifesta o exaltare extrema a memoriei, astfel ca, maniacii pot recita poeme lungi de mult uitate.)PAGE 8