Curs II Puericultura
-
Upload
raluca-dan -
Category
Documents
-
view
232 -
download
0
description
Transcript of Curs II Puericultura
CURS II PUERICULTURA
PERIOADELE DEZVOLTĂRII
CREŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA
Puericultura = creşterea copilului (puer = copil cultură = creştere)
Puericultura ne icircnvaţă cum putem asigura creşterea şi dezvoltarea normală somatică şi psihică a copilului icircn vederea menţinerii stării de sănătate a populaţiei
Puericultura reprezintă latura profilactică a pediatriei ea ne icircnvaţă fiziologia copilului normal particularităţile metabolismului la diverse vacircrste mecanismul creşterii nutriţia şi alimentaţia
Viaţa copilului icircncepe odată cu fecundaţia ovulului care are loc icircntre a 12-a şi a 14-a zi a ciclului menstrual
Viaţa prenatală (intrauterină) cuprinde 3 perioade
1) perioada embrionară ndash 3 luni ndash organogeneză rapidă se subdivide icircn 2 perioade
a) blastogeneză ndash 2 săptămacircni
b) embriogeneză ndash de la 2 săptămacircni la 12 săptămacircni
2) perioada fetală precoce (trim II de sarcină) ndash se desăvacircrşeşte organogene 15515n138p za
3) perioada fetală tardivă (trim III de sarcină) ndash perfecţionarea maturizării histologice şi biochimice a fătului
Perioada post-natală ldquocopilăria post-natalărdquo cuprinde
1) Prima copilărie ndash de la naştere pacircnă la 3 ani (se termină dentiţia de lapte) care se icircmparte icircn
a) perioada de nou-născut ndash corespunde primelor 28 zile de viaţă şi are cacircteva particularităţi
- creştere rapidă staturo-ponderală
- existenţa unor fenomene caracteristice scăderea fiziologică icircn greutate icterul fiziologic criza genitală febra de sete infarctele uratice albuminuria fiziologică meconiul
1
- slaba dezvoltare a scoarţei cerebrale şi deci şi a funcţiilor de relaţie cu predominenţa centrilor subcorticali
- importanţa imunităţii transmisă transplacentar
- deficienţa funcţiilor de barieră a pielii şi mucoaselor
- tendinţa infecţiilor de a icircmbrăca aspect septicemic
- patologia dominată de malformaţii congeniatle şi afecţiuni legate de actul naşterii (traumatisme infecţii)
b) perioada de sugar (28 zile ndash 1 an) cu următoarele particularităţi
- creşterea staturo-ponderală continuă icircn ritm rapid
- dezvoltarea treptată a funcţiilor de relaţie
- dezvoltarea funcţiei locomotorii care lărgeşte sfera de cunoaştere a copilului
- apariţia primului sistem de semnalizare
- apariţia dentiţiei şi dezvoltarea funcţiei digestive care permit diversificarea alimentaţiei
- dezvoltarea imunităţii active proprii cu reducerea rolului imunităţii transplacentare
- patologia dominată de boli ale aparatului respirator digestiv ale urechii medii
c) perioada de copil mic (antepreşcolar) 1-3 ani
- icircncetinirea ritmului de creştere
- modificarea proporţiilor dintre cap trunchi şi membre
- completarea primei dentiţii
- desăvacircrşirea funcţiei motorii
- formarea reflexelor condiţionate ndash cuvacircntul capătă valoarea unui nou sistem de semnalizare
Prima copilărie este caracterizată printr-o funcţie de nutriţie intensă ceea ce explică creşterea accentuată şi dependenţa de mediul icircnconjurător ceea ce determină necesitatea unor icircngrijiri speciale
2) Copilăria a 2 a (3 ndash 6-7 ani ndash preşcolar) ndash dentiţia de lapte complet apărută ndash icircncep să apară primii dinţi definitivi
2
- dezvoltarea complexă a SNC şi implicit a gacircndirii vorbirii locomoţiei ceea ce duce la creşterea independenţii copilului
- ritm de creştere mai lent
- patologia dominată de boli contagioase apar unele boli noi ca reumatismul articular acut cardiopatiile cacircştigate tuberculoza osteo-articulară
3) Copilăria a 3 a (6-7 ani ndash pubertate) la fete pubertatea apare la 12 ndash 14 ani iar la băieţi la 14 ndash 16 ani
- maturizarea zonelor corticale ale creierului
- icircncetinirea creşterii icircn prima parte a perioadei urmată de o accelerare icircn perioada prepuberă
- apar primii dinţi definitivi
- boli contagioase rare datorită imunizării spontane (icircmbolnăvire) sau provocate (vaccinări)
Pubertatea ndash corespunde apariţiei menarhei la fete şi dezvoltării funcţiei sexuale la băieţi
- se icircncetineşte ritmul creşterii staturale
- se accelerează creşterea icircn greutate
- se modifică dimensiunile unor segmente ndash icircnfăţişarea este armonioasă apropiată de cea a adultului
Creşterea seculară ndash fenomen favorizat de condiţiile socio-economice bune şi de progresele realizate icircn domeniul nutriţiei Este vorba de o creştere progresivă a valorilor medii ale diferiţilor indicatori antropometrici icircn special cei ai taliei şi greutăţii Instalarea mai precoce a pubertăţii la fete şi icircndepărtarea vacircrstei menopauzei la femei Copiii de astăzi au valorile medii ale taliei şi greutăţii mai mari decacirct copiii de aceeaşi vacircrstă de acum 50-60 de ani icircn urmă Această schimbare icircn dezvoltarea copilului este denumită ldquotendinţa secoluluirdquo
CREŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA
Creşterea reprezintă o acumulare continuă prin care un organism icircşi măreşte substanţa masa sa
Odată cu creşterea se produce şi saltul calitativ ndash dezvoltarea ndash diferenţierea structurală şi funcţională maturarea treptată a structurilor şi funcţiilor organismului Creşterea şi dezvoltarea sunt rezultatul unui proces complex genetic nutriţional socio-economic cultural dar icircn primul racircnd constituie rezultatul procesului de asimilare care depăşeşte dezasimilarea
Vom expune
3
- legile creşterii
- mecanismul creşterii
- factorii care influenţează creşterea
Legile creşterii
Molcianov a subliniat următoarele legi generale ale creşterii
1) ritmul de creştere scade odată cu icircnaintarea icircn vacircrstă
2) ritmul de creştere accelerat icircn primul şi al doilea an de viaţă scade ulterior se accentuează prepubertar şi scade din nou la stabilirea maturităţii sexuale
3) creşterea şi dezvoltarea nu se fac simultan icircn aceleaşi proporţii icircn icircntreg organismul diferite segmente cresc inegal
4) variaţiile de creştere oscilează icircn cadrul unor limite fiziologice fiind condiţionate pe de o parte de substratul ereditar iar pe de altă parte de influenţa factorilor de mediu
Diferitele segmente ale corpului cresc variat de la naştere pacircnă la vacircrsta adultă Fiecare tinde spre un ciclu de schimbări care formează aşa-zisa direcţie de dezvoltare Aceste schimbări apar iniţial icircn regiunea cefalică şi progresează către extremitatea caudală a toracelui La membre sensul dezvoltării este proximo-distal Aceste schimbări determină o creştere relativ importantă a părţii inferioare a corpului astfel că mijlocul corpului este mereu coboracirct icircn jos
Pc la nn = 35 cm la 1 an = 45 cm la 2 ani = 48 cm la 6 ani = 50 cm 10 ani = 52 cm 15 ani = 54-55 cm
Pc = T2 10 ( 2)
Icircn luna II intrauterin ndash icircnălţimea capului = frac12 din lungimea corpului
La nn ndash icircnălţimea capului = frac14 din lungimea corpului
La 2-3 ani ndash icircnălţimea capului = 15 din lungimea corpului
La 6 ani ndash icircnălţimea capului = 16 din lungimea corpului
La 12 ani ndash icircnălţimea capului = 17 din lungimea corpului
La 18 ani ndash icircnălţimea capului = 18 din lungimea corpului
Pt la nn = 34 cm IP = G realăG ideală
La 1 an = 44 cm 090 ndash 110 ndash copil eutrofic
2 ani = 48 cm 089 ndash 076 ndash distrofie grI
4
4 ani = 50 cm 075 ndash 060 ndash distrofie gr II
6 ani = 55 cm lt 060 - distrofie gr III
12 ani = 65 cm IN = G realăG ideală pentru talie
Raportul Quetelet = G (g) T (cm) = 60 gcm ndash la nn
(sau pondo-statural) 120 ndash 130 gcm ndash la 1 an
Raportul Manouvrier = T-B B = 050 la nn şi sugar
090 la pubertate
1 la adult
Indicele Pignet (sau de robusticitate) = T ndash (G (kg) Pt) = 17 la sugar ndash este un indice invers proporţional ( cu cacirct este mai mic cu atacirct copilul este mai slab dezvoltat)
Indicele Ciulitkaia (sau al maselor musculare) = (3bcg)-T=20 la 2 luni
23-25 la 1 an
Creşterea icircn lungime icircn viaţa intrauterină se află
- pentru primele 5 luni icircnmulţind nr lunii de sarcină prin el icircnsuşi
L = V2
- peste 5 luni ndash icircnmulţind nr lunii de sarcină cu 5
L = V x 5
Creierul creşte mult mai rapid icircn perioada fetală atingacircnd la naştere 25 din volumul creierului adult icircn timp ce greutatea corpului atinge numai 5 din greutatea adultului
T la nn = 50 cm cu variaţii icircntre 47-55 cm Creşterea icircn lungime este expresia creşterii scheletului Icircn timp ce greutatea poate fi modificată de cea mai mică tulburare digestivă creşterea icircn lungime este mult mai greu influenţată De aceea se spune că sugarul are vacircrsta taliei şi nu a greutăţii sale
T = distanţa de la vertex la plante
După naştere sugarul creşte icircn talie
- luna I ndash 4 cm
- luna II III ndash 3 cmlună 1 an T = 70-72 cm
- luna IV ndash 2 cm
5
- Luna V ndash XII ndash 1 cmlună
Sau
0 ndash3 luni ndash 3 cmlună
4 ndash 6 luni ndash 2 cmlună
7 ndash 12 luni ndash 1 cmlună
Icircntre 1-2 ani creşte cu aproximativ 1 cmlună la 2 ani T = 80-82 cm
Peste 2 ani T se calculează cu ajutorul formulei lui Geldrich
T = 5xV + 80 (V=vacircrsta icircn ani)
Creşterea icircn icircnălţime are icircn general un caracter ondulant Se pare că există o alternare regulată a perioadelor de ldquoplenitudinerdquo şi ldquoicircnălţarerdquo
- 1-4 ani ndash prima plenitudine
- 5-7 ani ndash prima icircnălţare
- 8-10 ani ndash a doua plenitudine
- 11-15 ani ndash a doua icircnălţare
Creşterea icircn lungime se opreşte la fete icircntre 20-22 ani şi la băieţi icircntre 23-25 ani De fapt icircntre 19-20 ani la băieţi şi 17-18 ani la fete adaosul anual măsoară numai cacircţiva mm
Creşterea ponderală
Greutatea medie a nn la termen este 3000 g cu variaţii icircntre 2500 ndash 4500g Copiii cu Gn cuprinsă icircntre
- 2500-2800 se numesc subponderali
- peste 4500g se numesc supraponderali
- sub 2500 g se numesc copii cu greutate mică la naştere
Factorii care influenţează greutatea fătului la naştere sunt
1 factorul constituţional robusteţea mamei pubertatea precoce
2 factorul geografic Gn mai mare icircn ţările nordice icircn India 13 din copii au Gn mai mică de 2500g
3 alimentaţia mamei
6
4 sexul ndash Gn a băieţilor este mai mare ca Gn a fetelor
5 factor sezonier ndash vara Gn este mai mare decacirct iarna
6 vacircrsta şi paritatea mamei ndash icircntre 28 ndash 35 ani Gn este mai mare apoi scade
7 patologia genitorilor - mai ales boli materne diabet obezitate etc
După naştere copilul scade icircn greutate icircn primele 4-5 zile cu 200-300g (7-10) din greutatea sa apoi icircn următoarele 4-5 zile ajunge la greutatea iniţială Aceasta se numeşte scăderea fiziologică icircn greutate şi se datoreşte pierderilor necompensate prin eliminare de urină şi meconiu distrucţie de hematii şi leucocite dar mai cu seamă regimului de foame şi sete la care este supus nn icircn primele zile de viaţă
Sporul icircn greutate este
Lunar
- lunile I II III IV ndash 750glună =3000g
- lunile V VI VII VIII ndash 500glună=2000g
- lunile IX X XI XII ndash 250glună =1000g
Greutatea la 1 an = 9000g
Icircntre 1-2 ani creşte cu aproximativ 250glună
Greutatea la 2 ani = 12kg
După vacircrsta de 2 ani se foloseşte formula lui Herman
G = 2xV + 9 Kg (V = vacircrsta icircn ani)
Diferenţele icircntre greutatea băieţilor şi a fetelor persistă pacircnă la 10-11 ani cacircnd greutatea fetelor depăşeşte pe cea a băieţilor (perioada prepubertară) ndash prima icircncrucişare a curbelor ponderale La 14-15 ani greutatea băieţilor depăşeşte pe cea a fetelor ndash a doua icircncrucişare a curbelor ponderale
Mecanismul creşterii unui organism rezidă icircn două fenomene principale care se combină icircn cursul dezvoltării şi anume hipertrofia (mărirea de volum a celulelor) şi hiperplazia (multiplicarea lor)
Icircn general ambele procese coexistă şi organismele cresc atacirct prin multiplicare celulară cacirct şi prin mărirea de volum a fiecărei celule
Icircn esenţă creşterea icircnseamnă hipertrofie celulară adică sinteză de proteină ndash şi hiperplazie adică multiplicare celulară
Creşterea se realizează prin trei mecanisme principale
7
- proliferare celulară ndash epitelii organe limfatice
- hipertrofie celulară ndash muşchi
- diferenţiere celulară ndash organe genitale organe de simţ unele părţi ale sistemului nervos
Factorii de creştere sunt endogeni exogeni şi patologici
Factori endogeni (hormoni)
Icircn prima parte a copilăriei creşterea este influenţată preponderent de hipofiză şi timus Pe măsura reducerii activităţii timusului creşte cea a tiroidei La pubertate acţiunea gonadelor şi suprarenalei devine de primă importanţă
Tiroida ndash prin tiroxină şi triiodotiroxină stimulează creşterea Ambii hormoni măresc metabolismul bazal intensifică oxidările măresc termogeneza Tiroida acţionează prin intermediul hipofizei Tiroida şi hipofiza determină creşterea numărului de celule Tiroida se pare că ar fi singura glandă cu acţiune asupra creşterii dinţilor
Icircn deficienţa tiroidiană se produc icircntacircrzieri icircn apariţia punctelor de osificare scheletul nu se dezvoltă persistă cartilajul de conjugare iar proliferarea celulelor cartilaginoase este inhibată Tiroida intervine şi icircn dezvoltarea creierului mai cu seamă icircn dezvoltarea mentală şi psiho-afectivă
Hipofiza ndash cea mai importantă glandă care influenţează creşterea prin intermediul hormonului somatotrop secretat de celulele alfa celulele eozinofile din hipofiza anterioară STH-ul stimulează reţinerea de azot potasiu fosfor sugeracircnd un anabolism proteic icircnsemnat Provoacă şi reţinerea de sodiu STH-ul stimulează sinteza de proteine intensifică catabolismul grăsimilor cu mobilizarea acizilor graşi nesaturaţi din depozite (rol fundamental) şi scade coeficientul respirator Prin mărirea catabolismului grăsimilor creşte energia disponibilă sintezei proteinelor
STH-ul stimulează proliferarea celulelor cartilajului seriat cu creşterea icircn lungime a oaselor Creşterea continuă fără icircnchiderea cartilajului de creştere Este stimulată deasemenea dezvoltarea musculară şi viscerală
Valorile normale la copil ale STH circulant icircn sacircnge sunt de 12431mgL Icircn nanism ajunge la 36mgL
STH-ul nu acţionează direct asupra cartilajului de creştere ci prin intermediul somatomedinei care ar proveni dintr-o fragmentare a hormonului şi a cărei biosinteză are loc icircn ficat rinichi muşchi
Creşterea se pare că se face icircntacirci sub acţiunea genetică şi tiroidiană STH intervenind după 3-4 ani Unii autori susţin intervenţia STH-ului de la vacircrsta de 1 an sau chiar mai devreme
Insulina ndash hormon pancreatic anabolizant Favorizează icircncorporarea aminoacizilor icircn molecula de proteină măreşte sinteza de proteine prin creşterea ratei de oxidare a glucozei
8
Se pare că STH-ul este implicat mai ales icircn sinteza de AND deci icircn icircnmulţirea celulelor iar insulina icircn sinteza de ARN icircn sinteza de proteine şi deci icircn mărirea de volum a celulei
Glucagonul ndash acţiune opusă insulinei ndash inhibă creşterea măreşte glicoliza transformă glicogenul icircn glucoză1-fosfat şi dă hiperglicemie Este un puternic catabolizant dă un bilanţ azotat negativ Creşte ureea icircn urină scade aminoacizii din sacircnge şi duce la o scădere icircn greutate
Glandele sexuale ndash au acţiune inhibitoare asupra creşterii ndash stimulează calcificarea cartilajului de conjugare cu icircnchiderea prematură a cartilajului de creştere ceea ce duce la oprirea creşterii staturale
Timusul ndash glanda copilăriei ndash stimulează creşterea Extirparea lui la animal duce la diminuarea creşterii şi este cu atacirct mai gravă cu cacirct animalul este mai tacircnăr
Epifiza ndash are rol inhibitor al creşterii ndash extirparea ei accelerează creşterea Extractul de glandă pineală injectat duce la oprirea creşterii
Glandele suprarenale ndash hormonii glucocorticoizi au efect negativ asupra creşterii Cortizonul măreşte catabolismul proteic negativează bilanţul azotat creşte eliminările de potasiu şi calciu
Hormonul paratiroidian este indispensabil creşterii intervenind icircn calcificarea normală a sistemului scheletic şi la constituirea matriţei osoase
Factorii genetici
Creşterea şi dezvoltarea pare a fi hotăracirctă genetic iar factorii care intervin ulterior nu pot decacirct să le devieze icircn plus sau icircn minus icircntr-un mod mai mult sau mai puţin reversibil
Astfel acest patrimoniu ereditar anunţă o creştere frumoasă la un copil a cărui ascendenţi prezintă o talie frumoasă de-a lungul mai multor generaţii şi invers
Influenţa factorilor genetici mai poate fi constatată icircn
- diferenţe de rasă negrii icircşi alungesc mai repede membrele inferioare decacirct albii
- diferenţa de sex fetele sunt icircn avans faţă de băieţi cu 2 ani la pubertate
Factori exogeni de creştere
Creşterea şi dezvoltare fătului este mult influenţată de raporturile umorale mamă-făt
STH-ul gluco şi mineralocorticoizii trec uşor prin placentă trec greu prin placentă hormonii tiroidieni şi insulina
Placenta secretă gonado-stimuline care acţionează asupra gonadelor fetale Prolactina secretată de placentă are acţiune asemănătoare cu STH
9
Influenţa organismului matern asupra fătului are loc şi prin principiile alimentare care trec transplacentar Prin placentă trec aminoacizii glucoza unii acizi graşi Calciul potasiul fosforul şi magneziul au o trecere selectivă prin placentă prin transport activ
Factorul alimentar
Raţia alimentară trebuie să cuprindă caloriile necesare atacirct pentru refacerea pierderilor prin funcţiune şi uzură cacirct şi pentru creştere Raţia trebuie să cuprindă albumine grăsimi glucide săruri minerale vitamine aminoacizi esenţiali şi acizi graşi esenţiali icircntr-o anumită proporţie deci să fie echilibrată
Proteinele au un important rol plastic şi ele trebuie să reprezinte 12-15 din valoarea calorică a regimului 50 din proteine trebuie să fie de origine animală deoarece acestea conţin toţi aminoacizii esenţiali Cu unele proteine ca lactalbumina cazeina ovalbumina se obţin creşteri normale cu altele ca gliadina creşterea icircncetează
Unii aminoacizi esenţiali ca lizina leucina valina histidina triptofanul arginina metionina sunt indispensabili creşterii
Acizii graşi esenţiali icircn special acidul linoleic şi arahidonic sunt necesari pentru o bună dezvoltare a sugarului Acidul linoleic trebuie să reprezinte cel puţin 1 din totalul caloriilor necesarul optim fiind de 5
Sărurile minerale au rol plastic ndash constituenţi ai scheletului- şi rol reglator Lipsa de sidiu şi potasiu icircmpiedică creşterea Foarte importante sunt şi unele oligoelemente Zn Cu Fe Apa intră icircn compoziţia tuturor celulelor corpului ndash cu cacirct celulele sunt mai tinere cu atacirct sunt mai bogate icircn apă
Vitaminele ndash acţionează ca biocatalizatori Carenţa icircn vitamina A duce la icircncetarea creşterii la animalul de experienţă cu apariţia osteoporozei şi oprirea osteogenezei
Icircn absenţa vitaminelor B1 şi B2 icircncetează creşterea
Vitamina D intervine icircn metabolismul fosfocalcic şi prin acesta icircn procesul creşterii osoase
Icircn experienţe pe animale dar se pare că şi la om influenţa factorilor alimentari la icircnceputul vieţii determină numărul celulelor care iau naştere Astfel numărul celulelor adipoase este hotăracirct icircn primele luni de viaţă prin regimul alimentar iar dacă numărul lor este mic nu sunt temeri ca individul sa devină obez Numărul celulelor nervoase se hotărăşte prin alimentaţie icircn primele săptămacircni de viaţă
Mediul fizic influenţează creşterea
Creşterea ar fi mai mare primăvara şi mai mică toamna Lumina influenţează favorabil creşterea ndash razele X icircn doze mici stimulează iar icircn doze mari inhibă creşterea Creşterea icircn greutate este mai mare toamna iar icircn talie mai mare primăvara Exerciţiile fizice efectuate cu regularitate durata şederii icircn aer liber şi expunerea la razele ultraviolete stimulează creşterea
10
Factorii socio-economici ndash influenţează creşterea prin modul de viaţă obiceiuri alimentare copii unici copii din mediu social mai favorizat sunt mai mari decacirct cei din mediu defavorizant
Stresul psihic provocat de mediul ambiant nefavorabil influenţează negativ procesul creşterii pacircnă la starea de ldquonanism psiho-socialrdquo
Factorii patologici
- endocrinopatii infantile mixedem nanism hipofizar etc
- factori care acţionează asupra gravidei
- infecţii acute cronice (lues malarie)
- intoxicaţii cronice (alcoolism saturnism tabagism)
- tulburări de nutriţie subalimentaţie pelagră
- factori care acţionează asupra copilului
- tulburări cronice de nutriţie şi digestie (nanism intestinal)
- afecţiuni organice ale SNC
- boli congenitale de cord (nanism cardiac)
- boli congenitale renale (nanism renal)
- rahitism acondroplazie
Dezvoltarea psihomotorie a copilului icircntre 0 şi 3 ani
Icircn primul an greutatea medie este de 95 kg iar la 3 ani de 15 kg Pentru aprecierea aproximativă a greutăţii medii normale la diferite vacircrste se pot folosi unele formule
3 - 12luni= vacircrsta (luni)+921 - 6 ani = vacircrsta (ani) x 2 + 8
Talia creşte de la 74 cm la 92 cm După vacircrsta de 1 an valoarea medie aproximativă a icircnălţimii icircn centimetri se poate afla din formula vacircrsta (icircn ani) x 6 + 77
Este important de ştiut că cifrele rezultate din măsurătorile parametrilor antropometrici sunt confruntate cu valorile din standardele de referinţă care ţin seama de zona geografică sex vacircrstă şi mediul de provenienţă (ruralurban)
11
Elementele de maturaţie sunt reprezentate de dezvoltarea relativă a masivului facial cu dispariţia treptată a aspectului particular al nou-născutului Icircn raport cu perimetrul toracic care la naştere este mai mic decacirct cel cranian se constată o egalizare a celor două perimetre spre vacircrsta de 1 an după care perimetrul cranian rămacircne progresiv icircn urma celui toracic Au loc osificări la nivelul craniului prin icircnchiderea fontanelelor coloanei vertebrale a cutiei craniene a membrelor dentiţiei
Se dezvoltă sistemul muscular şi al ligamentelor ceea ce va duce la o mai mare agilitate a corpului Are loc progresia icircn ceea ce priveşte dezvoltarea creierului de la 980 g la 1an ajunge la 1100 g la 3 ani Activitatea corelată a diferitelor regiuni şi zone cerebrale se dezvoltă foarte mult iar diferite reacţii icircnnăscute icircncep să se condiţioneze (la 2 ani şi jumătate apare controlul sfincteral)
2 Dezvoltarea psihomotorieDezvoltarea se derulează urmacircnd cacircteva legi generale care permit
icircnţelegerea mecanismelor dezvoltării Acestea au fost descrise de Gesell şi ilustrează progresul maturizării nervoase cu efectele sale asupra controlului motricităţii Aceste legi sunt
1048713 Legea dezvoltării cefalo-codale Mielinizarea fibrelor nervoase se realizează progresacircnd de la zona creierului la zona bazală a coloanei vertebrale De aceea copilul va exersa un control din ce icircn ce mai mare asupra muşchilor descendent de la muşchii oculari la muşchii gacirctului redresacircnd capul apoi ai spatelui permiţacircnd poziţia şezacircnd apoi controlul membrelor inferioare adaugacircnd achiziţia poziţiei bipede
1048713 Legea dezvoltării proximo-distale Ea ilustrează progresele mielinizării icircntr-un sens proximo-distal adică de la ceea ce este la mică distanţă către ceea ce se află din ce icircn ce mai departe Aceasta icircnseamnă lărgirea controlului de la segmentele centrale la segmentele periferice facilitacircnd progresul icircn controlul de la grupele de muşchi mari la grupele de muşchi mici permiţacircnd de asemenea gesturi din ce icircn ce mai precise şi minuţioase (de la regiunea pelviană la picioare de la umeri la macircnă şi aşa mai departe) Evoluţia prehensiunii este efectiv o bună ilustrare a acestei legi deoarece putem constata că mişcările controlate dirijate ale copilului asupra unui obiect apar mai icircntacirci la nivelul umărului apoi la nivelul articulaţiei cotului şi apoi icircn palmă Mişcările devin astfel mai suple şi mai adaptate achiziţia ultimă fiind cea legată de
12
mişcările macircinii unde controlul degetelor este din ce icircn ce mai perfecţionat dezvoltacircnd motricitatea fină
1048713Evoluţia tonusului şi a posturii Tonusul muscular al noului născut va evolua diferit icircn funcţie de muşchii solicitaţi şi anume tonusul axial va creşte pentru a permite redresarea trunchiului pe cacircnd tonusul muşchilor flexori (ai braţelor şi picioarelor) se va diminua pentru a permite gradul de extensibilitate necesar staţionării icircn picioare şi mersului Tonusul este legat de evoluţia posturii progresul copiilor hipertonici sau hipotonici nefiind similară-copiii hipertonici stau icircn picioare mai mult decacirct ceilalţi şi cei hipotonici au un control mai bun al motricităţii fine
1048713Normele dezvoltării Evaluarea dezvoltării unui copil se realizează raportat la propriul ritm de dezvoltare şi nu numai prin raport la grupa de vacircrstă de referinţă căci este importantă variaţia propriei curbe de dezvoltare pe care se evaluează progresul
Principalele achiziţii psihomotorii pacircnă la vacircrsta de 3 ani conform Institutului pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului Bucureşti adaptate dupa GessellVacircrsta(luni)
Motricitate Adaptaresenzorială
Limbajul Reacţii sociale
1 Capul moaleAscultă sunete
Vede un obiect icircnlinie mediană
Mici zgomoteguturale
Figură inexpre-sivă
2Ridică uşor capul
care recaderepede
Priveşte macircna exa-minatorului ur-
măreşte un obiect de la linia mediană
Suracircde cacircnd i se vorbeşte emite vocale
izolate
Mimică la figura umană ob-servă exami-natorul
3 Ţine capul
Urmăreşte un obiect pacircnă la
1800 priveşte un obiect mai mult de
un minut
Gacircngureşte racircdeGacircngureşte cacircnd se
vor-beşte
4Stă o fracţiune de secundă susţinut
Vede imediat un obiect ridică macircinile după
obiecte icircncearcă să localizeze un sunet
Gacircngureşte vocalize
Suracircs spontan recunoaşte bi-beronul
se as-cunde după o cacircrpă
5 Ţine capul drept stabil zgacircrie diferite obiecte prehensiune precară
Urmăreşte cu ochii obiecte dispărute
ţine un cub
Strigă icircn pu-seuri Suracircde la imagi-nea din oglindă
13
priveşte un altul
6
Icircn decubit dorsal ridică picioarele icircn sus se
icircntoarce de pe o parte pe altă prehensiune palmară
Prinde cu amacircndouă macircinile
icircn-cearcă să reapuce un obiect
căzut duce obiectele la gură
Icircntoarce capul la sunet gacircngureşte
spontan
Diferenţiază pe străini suracircde şi vocalizează la
vederea propriei imagini din oglindă
7Stă icircn şezut susţinut scade icircn macircini pre-
hensiune radio-palmarăRecunoaşte jucării
Spune bdquomhellipmhelliprdquoVocalizări silabice
Apucă bine alimente solide culcat duce
piciorul la gură macircngacircie imaginea din
oglindă
8Stă icircn şezut se ţine icircn
picioare cacircnd e susţinut de macircini
Ia două cuburi icircn cele două macircini
ţine un cub priveşte alt obiect
Silabe izolate ma ta ba
Suge jucării icircncearcă cu in-sistenţă să apuce
jucării
9Prehensiune
mediodigitală
Loveşte un cub de altul apucă al
treilea cub
Spune papa mama tata imită sunete
icircnţelege Răspunde la nume
Icircşi ţine bibe-ronul mănacircncă singur un
biscuit
10Stă icircn picioare se ridică susţi-nut prehensiune cu
opozabilitate
Descoperă un obiect ascuns sub privirea sa aşază
un cub pe o suprafaţă
Pricepe cu-vinte ca nu mama tata
Pricepe bravo Pa
11Stă in picioare lacircngă
bară ridică picioarele şi le repune
Aşează jucării pe o suprafaţă
Imită suneterăspunde la nume
Se joacă şi cercetează diferite obiecte
12Merge susţinut numai de
o macircnă
Icircncearcă să construiască un turn din cuburi
Spune două cuvinte pri-cepe să dea
obiecte la cerere
Pricepe să facă gesturi de aju-tor la icircmbrăcare
15Merge urcă scările
ajutacircndu-se de macircini
Face un turn din două cuburi icircncearcă să
icircntoarcă pagi- nile unei cărţi
introduce corect cuburile mici icircn
cele mari
4-5 cuvinte limbaj sub formă de jargon
Controlul parţial al sfincterelor arată cacircnd
doreşte un obiect
14
18
Merge singur şi repede urcă scările ţinut de o
macircnă se aşază singur pe un scăunel
Turn de 3-4 cuburi macirczgă-leşte
spontan pe hacircrtie
10 cuvinte şi nume proprii denumeşte imagini din cărţi cu
poze
Icircncearcă să mănacircnce singur cu linguriţa
controlul sfincterelor pe parcursul zilei
21Urcă şi coboară pe o
scară susţinut de o macircnă dă cu piciorul icircn minge
Turn din 5-6 cuburi
20 de cuvinte combină spontan 3-4
cuvinte re-petă cuvinte ascultă ordine
Bea singur din ceaşcă arată celor din jur ce icircl interesează cere cacircnd vrea să mănacircnce şi să
bea
24Aleargă fără să
cadă
Imită cu creionul pe hacircrtie linii verti-cale şi orizontale
Fraze din 3-4 cuvinte utili-zează cuvinte ca
eu tu al meu verbalizează ce face
Mănacircncă corect cu linguriţa controlul
sfincterelor pe parcursul nopţii se
icircmbracă sin-gur cu o jachetă se joacă icircn grup fără cooperare
30
Sare cu ambele picioare icircncercă să se ţină icircntr-un
picior Ţine corect creionul
Face un turn din 8 cuburi imită cu
creionul linii verticale şi orizontale
Icircşi spune numele com-plet utilizează
pluralul ştie să spună funcţiile unor obiecte
Utilizează bdquoeurdquo pentru a se denumi
36
Sare pe ambele picioare icircncearcă să se ţină icircntr-un
picior ţine corect creionul merge pe
bicicletă urcă şi coboară o scară alternacircnd
picioarele
Realizază un turn şi pod din cuburi
Desenează şi explică ce a
desenat copiază cercul
Descrie ce fac animalele sau oamenii din imagini răs-punde
la icircntrebăriUtilizează pre-poziţii
apare bdquode cerdquo-ul
Se joacă icircn grup cooperacircnd Ştie să-şi
spună sexul se icircmbracă şi mă-nacircncă singur
15
- slaba dezvoltare a scoarţei cerebrale şi deci şi a funcţiilor de relaţie cu predominenţa centrilor subcorticali
- importanţa imunităţii transmisă transplacentar
- deficienţa funcţiilor de barieră a pielii şi mucoaselor
- tendinţa infecţiilor de a icircmbrăca aspect septicemic
- patologia dominată de malformaţii congeniatle şi afecţiuni legate de actul naşterii (traumatisme infecţii)
b) perioada de sugar (28 zile ndash 1 an) cu următoarele particularităţi
- creşterea staturo-ponderală continuă icircn ritm rapid
- dezvoltarea treptată a funcţiilor de relaţie
- dezvoltarea funcţiei locomotorii care lărgeşte sfera de cunoaştere a copilului
- apariţia primului sistem de semnalizare
- apariţia dentiţiei şi dezvoltarea funcţiei digestive care permit diversificarea alimentaţiei
- dezvoltarea imunităţii active proprii cu reducerea rolului imunităţii transplacentare
- patologia dominată de boli ale aparatului respirator digestiv ale urechii medii
c) perioada de copil mic (antepreşcolar) 1-3 ani
- icircncetinirea ritmului de creştere
- modificarea proporţiilor dintre cap trunchi şi membre
- completarea primei dentiţii
- desăvacircrşirea funcţiei motorii
- formarea reflexelor condiţionate ndash cuvacircntul capătă valoarea unui nou sistem de semnalizare
Prima copilărie este caracterizată printr-o funcţie de nutriţie intensă ceea ce explică creşterea accentuată şi dependenţa de mediul icircnconjurător ceea ce determină necesitatea unor icircngrijiri speciale
2) Copilăria a 2 a (3 ndash 6-7 ani ndash preşcolar) ndash dentiţia de lapte complet apărută ndash icircncep să apară primii dinţi definitivi
2
- dezvoltarea complexă a SNC şi implicit a gacircndirii vorbirii locomoţiei ceea ce duce la creşterea independenţii copilului
- ritm de creştere mai lent
- patologia dominată de boli contagioase apar unele boli noi ca reumatismul articular acut cardiopatiile cacircştigate tuberculoza osteo-articulară
3) Copilăria a 3 a (6-7 ani ndash pubertate) la fete pubertatea apare la 12 ndash 14 ani iar la băieţi la 14 ndash 16 ani
- maturizarea zonelor corticale ale creierului
- icircncetinirea creşterii icircn prima parte a perioadei urmată de o accelerare icircn perioada prepuberă
- apar primii dinţi definitivi
- boli contagioase rare datorită imunizării spontane (icircmbolnăvire) sau provocate (vaccinări)
Pubertatea ndash corespunde apariţiei menarhei la fete şi dezvoltării funcţiei sexuale la băieţi
- se icircncetineşte ritmul creşterii staturale
- se accelerează creşterea icircn greutate
- se modifică dimensiunile unor segmente ndash icircnfăţişarea este armonioasă apropiată de cea a adultului
Creşterea seculară ndash fenomen favorizat de condiţiile socio-economice bune şi de progresele realizate icircn domeniul nutriţiei Este vorba de o creştere progresivă a valorilor medii ale diferiţilor indicatori antropometrici icircn special cei ai taliei şi greutăţii Instalarea mai precoce a pubertăţii la fete şi icircndepărtarea vacircrstei menopauzei la femei Copiii de astăzi au valorile medii ale taliei şi greutăţii mai mari decacirct copiii de aceeaşi vacircrstă de acum 50-60 de ani icircn urmă Această schimbare icircn dezvoltarea copilului este denumită ldquotendinţa secoluluirdquo
CREŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA
Creşterea reprezintă o acumulare continuă prin care un organism icircşi măreşte substanţa masa sa
Odată cu creşterea se produce şi saltul calitativ ndash dezvoltarea ndash diferenţierea structurală şi funcţională maturarea treptată a structurilor şi funcţiilor organismului Creşterea şi dezvoltarea sunt rezultatul unui proces complex genetic nutriţional socio-economic cultural dar icircn primul racircnd constituie rezultatul procesului de asimilare care depăşeşte dezasimilarea
Vom expune
3
- legile creşterii
- mecanismul creşterii
- factorii care influenţează creşterea
Legile creşterii
Molcianov a subliniat următoarele legi generale ale creşterii
1) ritmul de creştere scade odată cu icircnaintarea icircn vacircrstă
2) ritmul de creştere accelerat icircn primul şi al doilea an de viaţă scade ulterior se accentuează prepubertar şi scade din nou la stabilirea maturităţii sexuale
3) creşterea şi dezvoltarea nu se fac simultan icircn aceleaşi proporţii icircn icircntreg organismul diferite segmente cresc inegal
4) variaţiile de creştere oscilează icircn cadrul unor limite fiziologice fiind condiţionate pe de o parte de substratul ereditar iar pe de altă parte de influenţa factorilor de mediu
Diferitele segmente ale corpului cresc variat de la naştere pacircnă la vacircrsta adultă Fiecare tinde spre un ciclu de schimbări care formează aşa-zisa direcţie de dezvoltare Aceste schimbări apar iniţial icircn regiunea cefalică şi progresează către extremitatea caudală a toracelui La membre sensul dezvoltării este proximo-distal Aceste schimbări determină o creştere relativ importantă a părţii inferioare a corpului astfel că mijlocul corpului este mereu coboracirct icircn jos
Pc la nn = 35 cm la 1 an = 45 cm la 2 ani = 48 cm la 6 ani = 50 cm 10 ani = 52 cm 15 ani = 54-55 cm
Pc = T2 10 ( 2)
Icircn luna II intrauterin ndash icircnălţimea capului = frac12 din lungimea corpului
La nn ndash icircnălţimea capului = frac14 din lungimea corpului
La 2-3 ani ndash icircnălţimea capului = 15 din lungimea corpului
La 6 ani ndash icircnălţimea capului = 16 din lungimea corpului
La 12 ani ndash icircnălţimea capului = 17 din lungimea corpului
La 18 ani ndash icircnălţimea capului = 18 din lungimea corpului
Pt la nn = 34 cm IP = G realăG ideală
La 1 an = 44 cm 090 ndash 110 ndash copil eutrofic
2 ani = 48 cm 089 ndash 076 ndash distrofie grI
4
4 ani = 50 cm 075 ndash 060 ndash distrofie gr II
6 ani = 55 cm lt 060 - distrofie gr III
12 ani = 65 cm IN = G realăG ideală pentru talie
Raportul Quetelet = G (g) T (cm) = 60 gcm ndash la nn
(sau pondo-statural) 120 ndash 130 gcm ndash la 1 an
Raportul Manouvrier = T-B B = 050 la nn şi sugar
090 la pubertate
1 la adult
Indicele Pignet (sau de robusticitate) = T ndash (G (kg) Pt) = 17 la sugar ndash este un indice invers proporţional ( cu cacirct este mai mic cu atacirct copilul este mai slab dezvoltat)
Indicele Ciulitkaia (sau al maselor musculare) = (3bcg)-T=20 la 2 luni
23-25 la 1 an
Creşterea icircn lungime icircn viaţa intrauterină se află
- pentru primele 5 luni icircnmulţind nr lunii de sarcină prin el icircnsuşi
L = V2
- peste 5 luni ndash icircnmulţind nr lunii de sarcină cu 5
L = V x 5
Creierul creşte mult mai rapid icircn perioada fetală atingacircnd la naştere 25 din volumul creierului adult icircn timp ce greutatea corpului atinge numai 5 din greutatea adultului
T la nn = 50 cm cu variaţii icircntre 47-55 cm Creşterea icircn lungime este expresia creşterii scheletului Icircn timp ce greutatea poate fi modificată de cea mai mică tulburare digestivă creşterea icircn lungime este mult mai greu influenţată De aceea se spune că sugarul are vacircrsta taliei şi nu a greutăţii sale
T = distanţa de la vertex la plante
După naştere sugarul creşte icircn talie
- luna I ndash 4 cm
- luna II III ndash 3 cmlună 1 an T = 70-72 cm
- luna IV ndash 2 cm
5
- Luna V ndash XII ndash 1 cmlună
Sau
0 ndash3 luni ndash 3 cmlună
4 ndash 6 luni ndash 2 cmlună
7 ndash 12 luni ndash 1 cmlună
Icircntre 1-2 ani creşte cu aproximativ 1 cmlună la 2 ani T = 80-82 cm
Peste 2 ani T se calculează cu ajutorul formulei lui Geldrich
T = 5xV + 80 (V=vacircrsta icircn ani)
Creşterea icircn icircnălţime are icircn general un caracter ondulant Se pare că există o alternare regulată a perioadelor de ldquoplenitudinerdquo şi ldquoicircnălţarerdquo
- 1-4 ani ndash prima plenitudine
- 5-7 ani ndash prima icircnălţare
- 8-10 ani ndash a doua plenitudine
- 11-15 ani ndash a doua icircnălţare
Creşterea icircn lungime se opreşte la fete icircntre 20-22 ani şi la băieţi icircntre 23-25 ani De fapt icircntre 19-20 ani la băieţi şi 17-18 ani la fete adaosul anual măsoară numai cacircţiva mm
Creşterea ponderală
Greutatea medie a nn la termen este 3000 g cu variaţii icircntre 2500 ndash 4500g Copiii cu Gn cuprinsă icircntre
- 2500-2800 se numesc subponderali
- peste 4500g se numesc supraponderali
- sub 2500 g se numesc copii cu greutate mică la naştere
Factorii care influenţează greutatea fătului la naştere sunt
1 factorul constituţional robusteţea mamei pubertatea precoce
2 factorul geografic Gn mai mare icircn ţările nordice icircn India 13 din copii au Gn mai mică de 2500g
3 alimentaţia mamei
6
4 sexul ndash Gn a băieţilor este mai mare ca Gn a fetelor
5 factor sezonier ndash vara Gn este mai mare decacirct iarna
6 vacircrsta şi paritatea mamei ndash icircntre 28 ndash 35 ani Gn este mai mare apoi scade
7 patologia genitorilor - mai ales boli materne diabet obezitate etc
După naştere copilul scade icircn greutate icircn primele 4-5 zile cu 200-300g (7-10) din greutatea sa apoi icircn următoarele 4-5 zile ajunge la greutatea iniţială Aceasta se numeşte scăderea fiziologică icircn greutate şi se datoreşte pierderilor necompensate prin eliminare de urină şi meconiu distrucţie de hematii şi leucocite dar mai cu seamă regimului de foame şi sete la care este supus nn icircn primele zile de viaţă
Sporul icircn greutate este
Lunar
- lunile I II III IV ndash 750glună =3000g
- lunile V VI VII VIII ndash 500glună=2000g
- lunile IX X XI XII ndash 250glună =1000g
Greutatea la 1 an = 9000g
Icircntre 1-2 ani creşte cu aproximativ 250glună
Greutatea la 2 ani = 12kg
După vacircrsta de 2 ani se foloseşte formula lui Herman
G = 2xV + 9 Kg (V = vacircrsta icircn ani)
Diferenţele icircntre greutatea băieţilor şi a fetelor persistă pacircnă la 10-11 ani cacircnd greutatea fetelor depăşeşte pe cea a băieţilor (perioada prepubertară) ndash prima icircncrucişare a curbelor ponderale La 14-15 ani greutatea băieţilor depăşeşte pe cea a fetelor ndash a doua icircncrucişare a curbelor ponderale
Mecanismul creşterii unui organism rezidă icircn două fenomene principale care se combină icircn cursul dezvoltării şi anume hipertrofia (mărirea de volum a celulelor) şi hiperplazia (multiplicarea lor)
Icircn general ambele procese coexistă şi organismele cresc atacirct prin multiplicare celulară cacirct şi prin mărirea de volum a fiecărei celule
Icircn esenţă creşterea icircnseamnă hipertrofie celulară adică sinteză de proteină ndash şi hiperplazie adică multiplicare celulară
Creşterea se realizează prin trei mecanisme principale
7
- proliferare celulară ndash epitelii organe limfatice
- hipertrofie celulară ndash muşchi
- diferenţiere celulară ndash organe genitale organe de simţ unele părţi ale sistemului nervos
Factorii de creştere sunt endogeni exogeni şi patologici
Factori endogeni (hormoni)
Icircn prima parte a copilăriei creşterea este influenţată preponderent de hipofiză şi timus Pe măsura reducerii activităţii timusului creşte cea a tiroidei La pubertate acţiunea gonadelor şi suprarenalei devine de primă importanţă
Tiroida ndash prin tiroxină şi triiodotiroxină stimulează creşterea Ambii hormoni măresc metabolismul bazal intensifică oxidările măresc termogeneza Tiroida acţionează prin intermediul hipofizei Tiroida şi hipofiza determină creşterea numărului de celule Tiroida se pare că ar fi singura glandă cu acţiune asupra creşterii dinţilor
Icircn deficienţa tiroidiană se produc icircntacircrzieri icircn apariţia punctelor de osificare scheletul nu se dezvoltă persistă cartilajul de conjugare iar proliferarea celulelor cartilaginoase este inhibată Tiroida intervine şi icircn dezvoltarea creierului mai cu seamă icircn dezvoltarea mentală şi psiho-afectivă
Hipofiza ndash cea mai importantă glandă care influenţează creşterea prin intermediul hormonului somatotrop secretat de celulele alfa celulele eozinofile din hipofiza anterioară STH-ul stimulează reţinerea de azot potasiu fosfor sugeracircnd un anabolism proteic icircnsemnat Provoacă şi reţinerea de sodiu STH-ul stimulează sinteza de proteine intensifică catabolismul grăsimilor cu mobilizarea acizilor graşi nesaturaţi din depozite (rol fundamental) şi scade coeficientul respirator Prin mărirea catabolismului grăsimilor creşte energia disponibilă sintezei proteinelor
STH-ul stimulează proliferarea celulelor cartilajului seriat cu creşterea icircn lungime a oaselor Creşterea continuă fără icircnchiderea cartilajului de creştere Este stimulată deasemenea dezvoltarea musculară şi viscerală
Valorile normale la copil ale STH circulant icircn sacircnge sunt de 12431mgL Icircn nanism ajunge la 36mgL
STH-ul nu acţionează direct asupra cartilajului de creştere ci prin intermediul somatomedinei care ar proveni dintr-o fragmentare a hormonului şi a cărei biosinteză are loc icircn ficat rinichi muşchi
Creşterea se pare că se face icircntacirci sub acţiunea genetică şi tiroidiană STH intervenind după 3-4 ani Unii autori susţin intervenţia STH-ului de la vacircrsta de 1 an sau chiar mai devreme
Insulina ndash hormon pancreatic anabolizant Favorizează icircncorporarea aminoacizilor icircn molecula de proteină măreşte sinteza de proteine prin creşterea ratei de oxidare a glucozei
8
Se pare că STH-ul este implicat mai ales icircn sinteza de AND deci icircn icircnmulţirea celulelor iar insulina icircn sinteza de ARN icircn sinteza de proteine şi deci icircn mărirea de volum a celulei
Glucagonul ndash acţiune opusă insulinei ndash inhibă creşterea măreşte glicoliza transformă glicogenul icircn glucoză1-fosfat şi dă hiperglicemie Este un puternic catabolizant dă un bilanţ azotat negativ Creşte ureea icircn urină scade aminoacizii din sacircnge şi duce la o scădere icircn greutate
Glandele sexuale ndash au acţiune inhibitoare asupra creşterii ndash stimulează calcificarea cartilajului de conjugare cu icircnchiderea prematură a cartilajului de creştere ceea ce duce la oprirea creşterii staturale
Timusul ndash glanda copilăriei ndash stimulează creşterea Extirparea lui la animal duce la diminuarea creşterii şi este cu atacirct mai gravă cu cacirct animalul este mai tacircnăr
Epifiza ndash are rol inhibitor al creşterii ndash extirparea ei accelerează creşterea Extractul de glandă pineală injectat duce la oprirea creşterii
Glandele suprarenale ndash hormonii glucocorticoizi au efect negativ asupra creşterii Cortizonul măreşte catabolismul proteic negativează bilanţul azotat creşte eliminările de potasiu şi calciu
Hormonul paratiroidian este indispensabil creşterii intervenind icircn calcificarea normală a sistemului scheletic şi la constituirea matriţei osoase
Factorii genetici
Creşterea şi dezvoltarea pare a fi hotăracirctă genetic iar factorii care intervin ulterior nu pot decacirct să le devieze icircn plus sau icircn minus icircntr-un mod mai mult sau mai puţin reversibil
Astfel acest patrimoniu ereditar anunţă o creştere frumoasă la un copil a cărui ascendenţi prezintă o talie frumoasă de-a lungul mai multor generaţii şi invers
Influenţa factorilor genetici mai poate fi constatată icircn
- diferenţe de rasă negrii icircşi alungesc mai repede membrele inferioare decacirct albii
- diferenţa de sex fetele sunt icircn avans faţă de băieţi cu 2 ani la pubertate
Factori exogeni de creştere
Creşterea şi dezvoltare fătului este mult influenţată de raporturile umorale mamă-făt
STH-ul gluco şi mineralocorticoizii trec uşor prin placentă trec greu prin placentă hormonii tiroidieni şi insulina
Placenta secretă gonado-stimuline care acţionează asupra gonadelor fetale Prolactina secretată de placentă are acţiune asemănătoare cu STH
9
Influenţa organismului matern asupra fătului are loc şi prin principiile alimentare care trec transplacentar Prin placentă trec aminoacizii glucoza unii acizi graşi Calciul potasiul fosforul şi magneziul au o trecere selectivă prin placentă prin transport activ
Factorul alimentar
Raţia alimentară trebuie să cuprindă caloriile necesare atacirct pentru refacerea pierderilor prin funcţiune şi uzură cacirct şi pentru creştere Raţia trebuie să cuprindă albumine grăsimi glucide săruri minerale vitamine aminoacizi esenţiali şi acizi graşi esenţiali icircntr-o anumită proporţie deci să fie echilibrată
Proteinele au un important rol plastic şi ele trebuie să reprezinte 12-15 din valoarea calorică a regimului 50 din proteine trebuie să fie de origine animală deoarece acestea conţin toţi aminoacizii esenţiali Cu unele proteine ca lactalbumina cazeina ovalbumina se obţin creşteri normale cu altele ca gliadina creşterea icircncetează
Unii aminoacizi esenţiali ca lizina leucina valina histidina triptofanul arginina metionina sunt indispensabili creşterii
Acizii graşi esenţiali icircn special acidul linoleic şi arahidonic sunt necesari pentru o bună dezvoltare a sugarului Acidul linoleic trebuie să reprezinte cel puţin 1 din totalul caloriilor necesarul optim fiind de 5
Sărurile minerale au rol plastic ndash constituenţi ai scheletului- şi rol reglator Lipsa de sidiu şi potasiu icircmpiedică creşterea Foarte importante sunt şi unele oligoelemente Zn Cu Fe Apa intră icircn compoziţia tuturor celulelor corpului ndash cu cacirct celulele sunt mai tinere cu atacirct sunt mai bogate icircn apă
Vitaminele ndash acţionează ca biocatalizatori Carenţa icircn vitamina A duce la icircncetarea creşterii la animalul de experienţă cu apariţia osteoporozei şi oprirea osteogenezei
Icircn absenţa vitaminelor B1 şi B2 icircncetează creşterea
Vitamina D intervine icircn metabolismul fosfocalcic şi prin acesta icircn procesul creşterii osoase
Icircn experienţe pe animale dar se pare că şi la om influenţa factorilor alimentari la icircnceputul vieţii determină numărul celulelor care iau naştere Astfel numărul celulelor adipoase este hotăracirct icircn primele luni de viaţă prin regimul alimentar iar dacă numărul lor este mic nu sunt temeri ca individul sa devină obez Numărul celulelor nervoase se hotărăşte prin alimentaţie icircn primele săptămacircni de viaţă
Mediul fizic influenţează creşterea
Creşterea ar fi mai mare primăvara şi mai mică toamna Lumina influenţează favorabil creşterea ndash razele X icircn doze mici stimulează iar icircn doze mari inhibă creşterea Creşterea icircn greutate este mai mare toamna iar icircn talie mai mare primăvara Exerciţiile fizice efectuate cu regularitate durata şederii icircn aer liber şi expunerea la razele ultraviolete stimulează creşterea
10
Factorii socio-economici ndash influenţează creşterea prin modul de viaţă obiceiuri alimentare copii unici copii din mediu social mai favorizat sunt mai mari decacirct cei din mediu defavorizant
Stresul psihic provocat de mediul ambiant nefavorabil influenţează negativ procesul creşterii pacircnă la starea de ldquonanism psiho-socialrdquo
Factorii patologici
- endocrinopatii infantile mixedem nanism hipofizar etc
- factori care acţionează asupra gravidei
- infecţii acute cronice (lues malarie)
- intoxicaţii cronice (alcoolism saturnism tabagism)
- tulburări de nutriţie subalimentaţie pelagră
- factori care acţionează asupra copilului
- tulburări cronice de nutriţie şi digestie (nanism intestinal)
- afecţiuni organice ale SNC
- boli congenitale de cord (nanism cardiac)
- boli congenitale renale (nanism renal)
- rahitism acondroplazie
Dezvoltarea psihomotorie a copilului icircntre 0 şi 3 ani
Icircn primul an greutatea medie este de 95 kg iar la 3 ani de 15 kg Pentru aprecierea aproximativă a greutăţii medii normale la diferite vacircrste se pot folosi unele formule
3 - 12luni= vacircrsta (luni)+921 - 6 ani = vacircrsta (ani) x 2 + 8
Talia creşte de la 74 cm la 92 cm După vacircrsta de 1 an valoarea medie aproximativă a icircnălţimii icircn centimetri se poate afla din formula vacircrsta (icircn ani) x 6 + 77
Este important de ştiut că cifrele rezultate din măsurătorile parametrilor antropometrici sunt confruntate cu valorile din standardele de referinţă care ţin seama de zona geografică sex vacircrstă şi mediul de provenienţă (ruralurban)
11
Elementele de maturaţie sunt reprezentate de dezvoltarea relativă a masivului facial cu dispariţia treptată a aspectului particular al nou-născutului Icircn raport cu perimetrul toracic care la naştere este mai mic decacirct cel cranian se constată o egalizare a celor două perimetre spre vacircrsta de 1 an după care perimetrul cranian rămacircne progresiv icircn urma celui toracic Au loc osificări la nivelul craniului prin icircnchiderea fontanelelor coloanei vertebrale a cutiei craniene a membrelor dentiţiei
Se dezvoltă sistemul muscular şi al ligamentelor ceea ce va duce la o mai mare agilitate a corpului Are loc progresia icircn ceea ce priveşte dezvoltarea creierului de la 980 g la 1an ajunge la 1100 g la 3 ani Activitatea corelată a diferitelor regiuni şi zone cerebrale se dezvoltă foarte mult iar diferite reacţii icircnnăscute icircncep să se condiţioneze (la 2 ani şi jumătate apare controlul sfincteral)
2 Dezvoltarea psihomotorieDezvoltarea se derulează urmacircnd cacircteva legi generale care permit
icircnţelegerea mecanismelor dezvoltării Acestea au fost descrise de Gesell şi ilustrează progresul maturizării nervoase cu efectele sale asupra controlului motricităţii Aceste legi sunt
1048713 Legea dezvoltării cefalo-codale Mielinizarea fibrelor nervoase se realizează progresacircnd de la zona creierului la zona bazală a coloanei vertebrale De aceea copilul va exersa un control din ce icircn ce mai mare asupra muşchilor descendent de la muşchii oculari la muşchii gacirctului redresacircnd capul apoi ai spatelui permiţacircnd poziţia şezacircnd apoi controlul membrelor inferioare adaugacircnd achiziţia poziţiei bipede
1048713 Legea dezvoltării proximo-distale Ea ilustrează progresele mielinizării icircntr-un sens proximo-distal adică de la ceea ce este la mică distanţă către ceea ce se află din ce icircn ce mai departe Aceasta icircnseamnă lărgirea controlului de la segmentele centrale la segmentele periferice facilitacircnd progresul icircn controlul de la grupele de muşchi mari la grupele de muşchi mici permiţacircnd de asemenea gesturi din ce icircn ce mai precise şi minuţioase (de la regiunea pelviană la picioare de la umeri la macircnă şi aşa mai departe) Evoluţia prehensiunii este efectiv o bună ilustrare a acestei legi deoarece putem constata că mişcările controlate dirijate ale copilului asupra unui obiect apar mai icircntacirci la nivelul umărului apoi la nivelul articulaţiei cotului şi apoi icircn palmă Mişcările devin astfel mai suple şi mai adaptate achiziţia ultimă fiind cea legată de
12
mişcările macircinii unde controlul degetelor este din ce icircn ce mai perfecţionat dezvoltacircnd motricitatea fină
1048713Evoluţia tonusului şi a posturii Tonusul muscular al noului născut va evolua diferit icircn funcţie de muşchii solicitaţi şi anume tonusul axial va creşte pentru a permite redresarea trunchiului pe cacircnd tonusul muşchilor flexori (ai braţelor şi picioarelor) se va diminua pentru a permite gradul de extensibilitate necesar staţionării icircn picioare şi mersului Tonusul este legat de evoluţia posturii progresul copiilor hipertonici sau hipotonici nefiind similară-copiii hipertonici stau icircn picioare mai mult decacirct ceilalţi şi cei hipotonici au un control mai bun al motricităţii fine
1048713Normele dezvoltării Evaluarea dezvoltării unui copil se realizează raportat la propriul ritm de dezvoltare şi nu numai prin raport la grupa de vacircrstă de referinţă căci este importantă variaţia propriei curbe de dezvoltare pe care se evaluează progresul
Principalele achiziţii psihomotorii pacircnă la vacircrsta de 3 ani conform Institutului pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului Bucureşti adaptate dupa GessellVacircrsta(luni)
Motricitate Adaptaresenzorială
Limbajul Reacţii sociale
1 Capul moaleAscultă sunete
Vede un obiect icircnlinie mediană
Mici zgomoteguturale
Figură inexpre-sivă
2Ridică uşor capul
care recaderepede
Priveşte macircna exa-minatorului ur-
măreşte un obiect de la linia mediană
Suracircde cacircnd i se vorbeşte emite vocale
izolate
Mimică la figura umană ob-servă exami-natorul
3 Ţine capul
Urmăreşte un obiect pacircnă la
1800 priveşte un obiect mai mult de
un minut
Gacircngureşte racircdeGacircngureşte cacircnd se
vor-beşte
4Stă o fracţiune de secundă susţinut
Vede imediat un obiect ridică macircinile după
obiecte icircncearcă să localizeze un sunet
Gacircngureşte vocalize
Suracircs spontan recunoaşte bi-beronul
se as-cunde după o cacircrpă
5 Ţine capul drept stabil zgacircrie diferite obiecte prehensiune precară
Urmăreşte cu ochii obiecte dispărute
ţine un cub
Strigă icircn pu-seuri Suracircde la imagi-nea din oglindă
13
priveşte un altul
6
Icircn decubit dorsal ridică picioarele icircn sus se
icircntoarce de pe o parte pe altă prehensiune palmară
Prinde cu amacircndouă macircinile
icircn-cearcă să reapuce un obiect
căzut duce obiectele la gură
Icircntoarce capul la sunet gacircngureşte
spontan
Diferenţiază pe străini suracircde şi vocalizează la
vederea propriei imagini din oglindă
7Stă icircn şezut susţinut scade icircn macircini pre-
hensiune radio-palmarăRecunoaşte jucării
Spune bdquomhellipmhelliprdquoVocalizări silabice
Apucă bine alimente solide culcat duce
piciorul la gură macircngacircie imaginea din
oglindă
8Stă icircn şezut se ţine icircn
picioare cacircnd e susţinut de macircini
Ia două cuburi icircn cele două macircini
ţine un cub priveşte alt obiect
Silabe izolate ma ta ba
Suge jucării icircncearcă cu in-sistenţă să apuce
jucării
9Prehensiune
mediodigitală
Loveşte un cub de altul apucă al
treilea cub
Spune papa mama tata imită sunete
icircnţelege Răspunde la nume
Icircşi ţine bibe-ronul mănacircncă singur un
biscuit
10Stă icircn picioare se ridică susţi-nut prehensiune cu
opozabilitate
Descoperă un obiect ascuns sub privirea sa aşază
un cub pe o suprafaţă
Pricepe cu-vinte ca nu mama tata
Pricepe bravo Pa
11Stă in picioare lacircngă
bară ridică picioarele şi le repune
Aşează jucării pe o suprafaţă
Imită suneterăspunde la nume
Se joacă şi cercetează diferite obiecte
12Merge susţinut numai de
o macircnă
Icircncearcă să construiască un turn din cuburi
Spune două cuvinte pri-cepe să dea
obiecte la cerere
Pricepe să facă gesturi de aju-tor la icircmbrăcare
15Merge urcă scările
ajutacircndu-se de macircini
Face un turn din două cuburi icircncearcă să
icircntoarcă pagi- nile unei cărţi
introduce corect cuburile mici icircn
cele mari
4-5 cuvinte limbaj sub formă de jargon
Controlul parţial al sfincterelor arată cacircnd
doreşte un obiect
14
18
Merge singur şi repede urcă scările ţinut de o
macircnă se aşază singur pe un scăunel
Turn de 3-4 cuburi macirczgă-leşte
spontan pe hacircrtie
10 cuvinte şi nume proprii denumeşte imagini din cărţi cu
poze
Icircncearcă să mănacircnce singur cu linguriţa
controlul sfincterelor pe parcursul zilei
21Urcă şi coboară pe o
scară susţinut de o macircnă dă cu piciorul icircn minge
Turn din 5-6 cuburi
20 de cuvinte combină spontan 3-4
cuvinte re-petă cuvinte ascultă ordine
Bea singur din ceaşcă arată celor din jur ce icircl interesează cere cacircnd vrea să mănacircnce şi să
bea
24Aleargă fără să
cadă
Imită cu creionul pe hacircrtie linii verti-cale şi orizontale
Fraze din 3-4 cuvinte utili-zează cuvinte ca
eu tu al meu verbalizează ce face
Mănacircncă corect cu linguriţa controlul
sfincterelor pe parcursul nopţii se
icircmbracă sin-gur cu o jachetă se joacă icircn grup fără cooperare
30
Sare cu ambele picioare icircncercă să se ţină icircntr-un
picior Ţine corect creionul
Face un turn din 8 cuburi imită cu
creionul linii verticale şi orizontale
Icircşi spune numele com-plet utilizează
pluralul ştie să spună funcţiile unor obiecte
Utilizează bdquoeurdquo pentru a se denumi
36
Sare pe ambele picioare icircncearcă să se ţină icircntr-un
picior ţine corect creionul merge pe
bicicletă urcă şi coboară o scară alternacircnd
picioarele
Realizază un turn şi pod din cuburi
Desenează şi explică ce a
desenat copiază cercul
Descrie ce fac animalele sau oamenii din imagini răs-punde
la icircntrebăriUtilizează pre-poziţii
apare bdquode cerdquo-ul
Se joacă icircn grup cooperacircnd Ştie să-şi
spună sexul se icircmbracă şi mă-nacircncă singur
15
- dezvoltarea complexă a SNC şi implicit a gacircndirii vorbirii locomoţiei ceea ce duce la creşterea independenţii copilului
- ritm de creştere mai lent
- patologia dominată de boli contagioase apar unele boli noi ca reumatismul articular acut cardiopatiile cacircştigate tuberculoza osteo-articulară
3) Copilăria a 3 a (6-7 ani ndash pubertate) la fete pubertatea apare la 12 ndash 14 ani iar la băieţi la 14 ndash 16 ani
- maturizarea zonelor corticale ale creierului
- icircncetinirea creşterii icircn prima parte a perioadei urmată de o accelerare icircn perioada prepuberă
- apar primii dinţi definitivi
- boli contagioase rare datorită imunizării spontane (icircmbolnăvire) sau provocate (vaccinări)
Pubertatea ndash corespunde apariţiei menarhei la fete şi dezvoltării funcţiei sexuale la băieţi
- se icircncetineşte ritmul creşterii staturale
- se accelerează creşterea icircn greutate
- se modifică dimensiunile unor segmente ndash icircnfăţişarea este armonioasă apropiată de cea a adultului
Creşterea seculară ndash fenomen favorizat de condiţiile socio-economice bune şi de progresele realizate icircn domeniul nutriţiei Este vorba de o creştere progresivă a valorilor medii ale diferiţilor indicatori antropometrici icircn special cei ai taliei şi greutăţii Instalarea mai precoce a pubertăţii la fete şi icircndepărtarea vacircrstei menopauzei la femei Copiii de astăzi au valorile medii ale taliei şi greutăţii mai mari decacirct copiii de aceeaşi vacircrstă de acum 50-60 de ani icircn urmă Această schimbare icircn dezvoltarea copilului este denumită ldquotendinţa secoluluirdquo
CREŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA
Creşterea reprezintă o acumulare continuă prin care un organism icircşi măreşte substanţa masa sa
Odată cu creşterea se produce şi saltul calitativ ndash dezvoltarea ndash diferenţierea structurală şi funcţională maturarea treptată a structurilor şi funcţiilor organismului Creşterea şi dezvoltarea sunt rezultatul unui proces complex genetic nutriţional socio-economic cultural dar icircn primul racircnd constituie rezultatul procesului de asimilare care depăşeşte dezasimilarea
Vom expune
3
- legile creşterii
- mecanismul creşterii
- factorii care influenţează creşterea
Legile creşterii
Molcianov a subliniat următoarele legi generale ale creşterii
1) ritmul de creştere scade odată cu icircnaintarea icircn vacircrstă
2) ritmul de creştere accelerat icircn primul şi al doilea an de viaţă scade ulterior se accentuează prepubertar şi scade din nou la stabilirea maturităţii sexuale
3) creşterea şi dezvoltarea nu se fac simultan icircn aceleaşi proporţii icircn icircntreg organismul diferite segmente cresc inegal
4) variaţiile de creştere oscilează icircn cadrul unor limite fiziologice fiind condiţionate pe de o parte de substratul ereditar iar pe de altă parte de influenţa factorilor de mediu
Diferitele segmente ale corpului cresc variat de la naştere pacircnă la vacircrsta adultă Fiecare tinde spre un ciclu de schimbări care formează aşa-zisa direcţie de dezvoltare Aceste schimbări apar iniţial icircn regiunea cefalică şi progresează către extremitatea caudală a toracelui La membre sensul dezvoltării este proximo-distal Aceste schimbări determină o creştere relativ importantă a părţii inferioare a corpului astfel că mijlocul corpului este mereu coboracirct icircn jos
Pc la nn = 35 cm la 1 an = 45 cm la 2 ani = 48 cm la 6 ani = 50 cm 10 ani = 52 cm 15 ani = 54-55 cm
Pc = T2 10 ( 2)
Icircn luna II intrauterin ndash icircnălţimea capului = frac12 din lungimea corpului
La nn ndash icircnălţimea capului = frac14 din lungimea corpului
La 2-3 ani ndash icircnălţimea capului = 15 din lungimea corpului
La 6 ani ndash icircnălţimea capului = 16 din lungimea corpului
La 12 ani ndash icircnălţimea capului = 17 din lungimea corpului
La 18 ani ndash icircnălţimea capului = 18 din lungimea corpului
Pt la nn = 34 cm IP = G realăG ideală
La 1 an = 44 cm 090 ndash 110 ndash copil eutrofic
2 ani = 48 cm 089 ndash 076 ndash distrofie grI
4
4 ani = 50 cm 075 ndash 060 ndash distrofie gr II
6 ani = 55 cm lt 060 - distrofie gr III
12 ani = 65 cm IN = G realăG ideală pentru talie
Raportul Quetelet = G (g) T (cm) = 60 gcm ndash la nn
(sau pondo-statural) 120 ndash 130 gcm ndash la 1 an
Raportul Manouvrier = T-B B = 050 la nn şi sugar
090 la pubertate
1 la adult
Indicele Pignet (sau de robusticitate) = T ndash (G (kg) Pt) = 17 la sugar ndash este un indice invers proporţional ( cu cacirct este mai mic cu atacirct copilul este mai slab dezvoltat)
Indicele Ciulitkaia (sau al maselor musculare) = (3bcg)-T=20 la 2 luni
23-25 la 1 an
Creşterea icircn lungime icircn viaţa intrauterină se află
- pentru primele 5 luni icircnmulţind nr lunii de sarcină prin el icircnsuşi
L = V2
- peste 5 luni ndash icircnmulţind nr lunii de sarcină cu 5
L = V x 5
Creierul creşte mult mai rapid icircn perioada fetală atingacircnd la naştere 25 din volumul creierului adult icircn timp ce greutatea corpului atinge numai 5 din greutatea adultului
T la nn = 50 cm cu variaţii icircntre 47-55 cm Creşterea icircn lungime este expresia creşterii scheletului Icircn timp ce greutatea poate fi modificată de cea mai mică tulburare digestivă creşterea icircn lungime este mult mai greu influenţată De aceea se spune că sugarul are vacircrsta taliei şi nu a greutăţii sale
T = distanţa de la vertex la plante
După naştere sugarul creşte icircn talie
- luna I ndash 4 cm
- luna II III ndash 3 cmlună 1 an T = 70-72 cm
- luna IV ndash 2 cm
5
- Luna V ndash XII ndash 1 cmlună
Sau
0 ndash3 luni ndash 3 cmlună
4 ndash 6 luni ndash 2 cmlună
7 ndash 12 luni ndash 1 cmlună
Icircntre 1-2 ani creşte cu aproximativ 1 cmlună la 2 ani T = 80-82 cm
Peste 2 ani T se calculează cu ajutorul formulei lui Geldrich
T = 5xV + 80 (V=vacircrsta icircn ani)
Creşterea icircn icircnălţime are icircn general un caracter ondulant Se pare că există o alternare regulată a perioadelor de ldquoplenitudinerdquo şi ldquoicircnălţarerdquo
- 1-4 ani ndash prima plenitudine
- 5-7 ani ndash prima icircnălţare
- 8-10 ani ndash a doua plenitudine
- 11-15 ani ndash a doua icircnălţare
Creşterea icircn lungime se opreşte la fete icircntre 20-22 ani şi la băieţi icircntre 23-25 ani De fapt icircntre 19-20 ani la băieţi şi 17-18 ani la fete adaosul anual măsoară numai cacircţiva mm
Creşterea ponderală
Greutatea medie a nn la termen este 3000 g cu variaţii icircntre 2500 ndash 4500g Copiii cu Gn cuprinsă icircntre
- 2500-2800 se numesc subponderali
- peste 4500g se numesc supraponderali
- sub 2500 g se numesc copii cu greutate mică la naştere
Factorii care influenţează greutatea fătului la naştere sunt
1 factorul constituţional robusteţea mamei pubertatea precoce
2 factorul geografic Gn mai mare icircn ţările nordice icircn India 13 din copii au Gn mai mică de 2500g
3 alimentaţia mamei
6
4 sexul ndash Gn a băieţilor este mai mare ca Gn a fetelor
5 factor sezonier ndash vara Gn este mai mare decacirct iarna
6 vacircrsta şi paritatea mamei ndash icircntre 28 ndash 35 ani Gn este mai mare apoi scade
7 patologia genitorilor - mai ales boli materne diabet obezitate etc
După naştere copilul scade icircn greutate icircn primele 4-5 zile cu 200-300g (7-10) din greutatea sa apoi icircn următoarele 4-5 zile ajunge la greutatea iniţială Aceasta se numeşte scăderea fiziologică icircn greutate şi se datoreşte pierderilor necompensate prin eliminare de urină şi meconiu distrucţie de hematii şi leucocite dar mai cu seamă regimului de foame şi sete la care este supus nn icircn primele zile de viaţă
Sporul icircn greutate este
Lunar
- lunile I II III IV ndash 750glună =3000g
- lunile V VI VII VIII ndash 500glună=2000g
- lunile IX X XI XII ndash 250glună =1000g
Greutatea la 1 an = 9000g
Icircntre 1-2 ani creşte cu aproximativ 250glună
Greutatea la 2 ani = 12kg
După vacircrsta de 2 ani se foloseşte formula lui Herman
G = 2xV + 9 Kg (V = vacircrsta icircn ani)
Diferenţele icircntre greutatea băieţilor şi a fetelor persistă pacircnă la 10-11 ani cacircnd greutatea fetelor depăşeşte pe cea a băieţilor (perioada prepubertară) ndash prima icircncrucişare a curbelor ponderale La 14-15 ani greutatea băieţilor depăşeşte pe cea a fetelor ndash a doua icircncrucişare a curbelor ponderale
Mecanismul creşterii unui organism rezidă icircn două fenomene principale care se combină icircn cursul dezvoltării şi anume hipertrofia (mărirea de volum a celulelor) şi hiperplazia (multiplicarea lor)
Icircn general ambele procese coexistă şi organismele cresc atacirct prin multiplicare celulară cacirct şi prin mărirea de volum a fiecărei celule
Icircn esenţă creşterea icircnseamnă hipertrofie celulară adică sinteză de proteină ndash şi hiperplazie adică multiplicare celulară
Creşterea se realizează prin trei mecanisme principale
7
- proliferare celulară ndash epitelii organe limfatice
- hipertrofie celulară ndash muşchi
- diferenţiere celulară ndash organe genitale organe de simţ unele părţi ale sistemului nervos
Factorii de creştere sunt endogeni exogeni şi patologici
Factori endogeni (hormoni)
Icircn prima parte a copilăriei creşterea este influenţată preponderent de hipofiză şi timus Pe măsura reducerii activităţii timusului creşte cea a tiroidei La pubertate acţiunea gonadelor şi suprarenalei devine de primă importanţă
Tiroida ndash prin tiroxină şi triiodotiroxină stimulează creşterea Ambii hormoni măresc metabolismul bazal intensifică oxidările măresc termogeneza Tiroida acţionează prin intermediul hipofizei Tiroida şi hipofiza determină creşterea numărului de celule Tiroida se pare că ar fi singura glandă cu acţiune asupra creşterii dinţilor
Icircn deficienţa tiroidiană se produc icircntacircrzieri icircn apariţia punctelor de osificare scheletul nu se dezvoltă persistă cartilajul de conjugare iar proliferarea celulelor cartilaginoase este inhibată Tiroida intervine şi icircn dezvoltarea creierului mai cu seamă icircn dezvoltarea mentală şi psiho-afectivă
Hipofiza ndash cea mai importantă glandă care influenţează creşterea prin intermediul hormonului somatotrop secretat de celulele alfa celulele eozinofile din hipofiza anterioară STH-ul stimulează reţinerea de azot potasiu fosfor sugeracircnd un anabolism proteic icircnsemnat Provoacă şi reţinerea de sodiu STH-ul stimulează sinteza de proteine intensifică catabolismul grăsimilor cu mobilizarea acizilor graşi nesaturaţi din depozite (rol fundamental) şi scade coeficientul respirator Prin mărirea catabolismului grăsimilor creşte energia disponibilă sintezei proteinelor
STH-ul stimulează proliferarea celulelor cartilajului seriat cu creşterea icircn lungime a oaselor Creşterea continuă fără icircnchiderea cartilajului de creştere Este stimulată deasemenea dezvoltarea musculară şi viscerală
Valorile normale la copil ale STH circulant icircn sacircnge sunt de 12431mgL Icircn nanism ajunge la 36mgL
STH-ul nu acţionează direct asupra cartilajului de creştere ci prin intermediul somatomedinei care ar proveni dintr-o fragmentare a hormonului şi a cărei biosinteză are loc icircn ficat rinichi muşchi
Creşterea se pare că se face icircntacirci sub acţiunea genetică şi tiroidiană STH intervenind după 3-4 ani Unii autori susţin intervenţia STH-ului de la vacircrsta de 1 an sau chiar mai devreme
Insulina ndash hormon pancreatic anabolizant Favorizează icircncorporarea aminoacizilor icircn molecula de proteină măreşte sinteza de proteine prin creşterea ratei de oxidare a glucozei
8
Se pare că STH-ul este implicat mai ales icircn sinteza de AND deci icircn icircnmulţirea celulelor iar insulina icircn sinteza de ARN icircn sinteza de proteine şi deci icircn mărirea de volum a celulei
Glucagonul ndash acţiune opusă insulinei ndash inhibă creşterea măreşte glicoliza transformă glicogenul icircn glucoză1-fosfat şi dă hiperglicemie Este un puternic catabolizant dă un bilanţ azotat negativ Creşte ureea icircn urină scade aminoacizii din sacircnge şi duce la o scădere icircn greutate
Glandele sexuale ndash au acţiune inhibitoare asupra creşterii ndash stimulează calcificarea cartilajului de conjugare cu icircnchiderea prematură a cartilajului de creştere ceea ce duce la oprirea creşterii staturale
Timusul ndash glanda copilăriei ndash stimulează creşterea Extirparea lui la animal duce la diminuarea creşterii şi este cu atacirct mai gravă cu cacirct animalul este mai tacircnăr
Epifiza ndash are rol inhibitor al creşterii ndash extirparea ei accelerează creşterea Extractul de glandă pineală injectat duce la oprirea creşterii
Glandele suprarenale ndash hormonii glucocorticoizi au efect negativ asupra creşterii Cortizonul măreşte catabolismul proteic negativează bilanţul azotat creşte eliminările de potasiu şi calciu
Hormonul paratiroidian este indispensabil creşterii intervenind icircn calcificarea normală a sistemului scheletic şi la constituirea matriţei osoase
Factorii genetici
Creşterea şi dezvoltarea pare a fi hotăracirctă genetic iar factorii care intervin ulterior nu pot decacirct să le devieze icircn plus sau icircn minus icircntr-un mod mai mult sau mai puţin reversibil
Astfel acest patrimoniu ereditar anunţă o creştere frumoasă la un copil a cărui ascendenţi prezintă o talie frumoasă de-a lungul mai multor generaţii şi invers
Influenţa factorilor genetici mai poate fi constatată icircn
- diferenţe de rasă negrii icircşi alungesc mai repede membrele inferioare decacirct albii
- diferenţa de sex fetele sunt icircn avans faţă de băieţi cu 2 ani la pubertate
Factori exogeni de creştere
Creşterea şi dezvoltare fătului este mult influenţată de raporturile umorale mamă-făt
STH-ul gluco şi mineralocorticoizii trec uşor prin placentă trec greu prin placentă hormonii tiroidieni şi insulina
Placenta secretă gonado-stimuline care acţionează asupra gonadelor fetale Prolactina secretată de placentă are acţiune asemănătoare cu STH
9
Influenţa organismului matern asupra fătului are loc şi prin principiile alimentare care trec transplacentar Prin placentă trec aminoacizii glucoza unii acizi graşi Calciul potasiul fosforul şi magneziul au o trecere selectivă prin placentă prin transport activ
Factorul alimentar
Raţia alimentară trebuie să cuprindă caloriile necesare atacirct pentru refacerea pierderilor prin funcţiune şi uzură cacirct şi pentru creştere Raţia trebuie să cuprindă albumine grăsimi glucide săruri minerale vitamine aminoacizi esenţiali şi acizi graşi esenţiali icircntr-o anumită proporţie deci să fie echilibrată
Proteinele au un important rol plastic şi ele trebuie să reprezinte 12-15 din valoarea calorică a regimului 50 din proteine trebuie să fie de origine animală deoarece acestea conţin toţi aminoacizii esenţiali Cu unele proteine ca lactalbumina cazeina ovalbumina se obţin creşteri normale cu altele ca gliadina creşterea icircncetează
Unii aminoacizi esenţiali ca lizina leucina valina histidina triptofanul arginina metionina sunt indispensabili creşterii
Acizii graşi esenţiali icircn special acidul linoleic şi arahidonic sunt necesari pentru o bună dezvoltare a sugarului Acidul linoleic trebuie să reprezinte cel puţin 1 din totalul caloriilor necesarul optim fiind de 5
Sărurile minerale au rol plastic ndash constituenţi ai scheletului- şi rol reglator Lipsa de sidiu şi potasiu icircmpiedică creşterea Foarte importante sunt şi unele oligoelemente Zn Cu Fe Apa intră icircn compoziţia tuturor celulelor corpului ndash cu cacirct celulele sunt mai tinere cu atacirct sunt mai bogate icircn apă
Vitaminele ndash acţionează ca biocatalizatori Carenţa icircn vitamina A duce la icircncetarea creşterii la animalul de experienţă cu apariţia osteoporozei şi oprirea osteogenezei
Icircn absenţa vitaminelor B1 şi B2 icircncetează creşterea
Vitamina D intervine icircn metabolismul fosfocalcic şi prin acesta icircn procesul creşterii osoase
Icircn experienţe pe animale dar se pare că şi la om influenţa factorilor alimentari la icircnceputul vieţii determină numărul celulelor care iau naştere Astfel numărul celulelor adipoase este hotăracirct icircn primele luni de viaţă prin regimul alimentar iar dacă numărul lor este mic nu sunt temeri ca individul sa devină obez Numărul celulelor nervoase se hotărăşte prin alimentaţie icircn primele săptămacircni de viaţă
Mediul fizic influenţează creşterea
Creşterea ar fi mai mare primăvara şi mai mică toamna Lumina influenţează favorabil creşterea ndash razele X icircn doze mici stimulează iar icircn doze mari inhibă creşterea Creşterea icircn greutate este mai mare toamna iar icircn talie mai mare primăvara Exerciţiile fizice efectuate cu regularitate durata şederii icircn aer liber şi expunerea la razele ultraviolete stimulează creşterea
10
Factorii socio-economici ndash influenţează creşterea prin modul de viaţă obiceiuri alimentare copii unici copii din mediu social mai favorizat sunt mai mari decacirct cei din mediu defavorizant
Stresul psihic provocat de mediul ambiant nefavorabil influenţează negativ procesul creşterii pacircnă la starea de ldquonanism psiho-socialrdquo
Factorii patologici
- endocrinopatii infantile mixedem nanism hipofizar etc
- factori care acţionează asupra gravidei
- infecţii acute cronice (lues malarie)
- intoxicaţii cronice (alcoolism saturnism tabagism)
- tulburări de nutriţie subalimentaţie pelagră
- factori care acţionează asupra copilului
- tulburări cronice de nutriţie şi digestie (nanism intestinal)
- afecţiuni organice ale SNC
- boli congenitale de cord (nanism cardiac)
- boli congenitale renale (nanism renal)
- rahitism acondroplazie
Dezvoltarea psihomotorie a copilului icircntre 0 şi 3 ani
Icircn primul an greutatea medie este de 95 kg iar la 3 ani de 15 kg Pentru aprecierea aproximativă a greutăţii medii normale la diferite vacircrste se pot folosi unele formule
3 - 12luni= vacircrsta (luni)+921 - 6 ani = vacircrsta (ani) x 2 + 8
Talia creşte de la 74 cm la 92 cm După vacircrsta de 1 an valoarea medie aproximativă a icircnălţimii icircn centimetri se poate afla din formula vacircrsta (icircn ani) x 6 + 77
Este important de ştiut că cifrele rezultate din măsurătorile parametrilor antropometrici sunt confruntate cu valorile din standardele de referinţă care ţin seama de zona geografică sex vacircrstă şi mediul de provenienţă (ruralurban)
11
Elementele de maturaţie sunt reprezentate de dezvoltarea relativă a masivului facial cu dispariţia treptată a aspectului particular al nou-născutului Icircn raport cu perimetrul toracic care la naştere este mai mic decacirct cel cranian se constată o egalizare a celor două perimetre spre vacircrsta de 1 an după care perimetrul cranian rămacircne progresiv icircn urma celui toracic Au loc osificări la nivelul craniului prin icircnchiderea fontanelelor coloanei vertebrale a cutiei craniene a membrelor dentiţiei
Se dezvoltă sistemul muscular şi al ligamentelor ceea ce va duce la o mai mare agilitate a corpului Are loc progresia icircn ceea ce priveşte dezvoltarea creierului de la 980 g la 1an ajunge la 1100 g la 3 ani Activitatea corelată a diferitelor regiuni şi zone cerebrale se dezvoltă foarte mult iar diferite reacţii icircnnăscute icircncep să se condiţioneze (la 2 ani şi jumătate apare controlul sfincteral)
2 Dezvoltarea psihomotorieDezvoltarea se derulează urmacircnd cacircteva legi generale care permit
icircnţelegerea mecanismelor dezvoltării Acestea au fost descrise de Gesell şi ilustrează progresul maturizării nervoase cu efectele sale asupra controlului motricităţii Aceste legi sunt
1048713 Legea dezvoltării cefalo-codale Mielinizarea fibrelor nervoase se realizează progresacircnd de la zona creierului la zona bazală a coloanei vertebrale De aceea copilul va exersa un control din ce icircn ce mai mare asupra muşchilor descendent de la muşchii oculari la muşchii gacirctului redresacircnd capul apoi ai spatelui permiţacircnd poziţia şezacircnd apoi controlul membrelor inferioare adaugacircnd achiziţia poziţiei bipede
1048713 Legea dezvoltării proximo-distale Ea ilustrează progresele mielinizării icircntr-un sens proximo-distal adică de la ceea ce este la mică distanţă către ceea ce se află din ce icircn ce mai departe Aceasta icircnseamnă lărgirea controlului de la segmentele centrale la segmentele periferice facilitacircnd progresul icircn controlul de la grupele de muşchi mari la grupele de muşchi mici permiţacircnd de asemenea gesturi din ce icircn ce mai precise şi minuţioase (de la regiunea pelviană la picioare de la umeri la macircnă şi aşa mai departe) Evoluţia prehensiunii este efectiv o bună ilustrare a acestei legi deoarece putem constata că mişcările controlate dirijate ale copilului asupra unui obiect apar mai icircntacirci la nivelul umărului apoi la nivelul articulaţiei cotului şi apoi icircn palmă Mişcările devin astfel mai suple şi mai adaptate achiziţia ultimă fiind cea legată de
12
mişcările macircinii unde controlul degetelor este din ce icircn ce mai perfecţionat dezvoltacircnd motricitatea fină
1048713Evoluţia tonusului şi a posturii Tonusul muscular al noului născut va evolua diferit icircn funcţie de muşchii solicitaţi şi anume tonusul axial va creşte pentru a permite redresarea trunchiului pe cacircnd tonusul muşchilor flexori (ai braţelor şi picioarelor) se va diminua pentru a permite gradul de extensibilitate necesar staţionării icircn picioare şi mersului Tonusul este legat de evoluţia posturii progresul copiilor hipertonici sau hipotonici nefiind similară-copiii hipertonici stau icircn picioare mai mult decacirct ceilalţi şi cei hipotonici au un control mai bun al motricităţii fine
1048713Normele dezvoltării Evaluarea dezvoltării unui copil se realizează raportat la propriul ritm de dezvoltare şi nu numai prin raport la grupa de vacircrstă de referinţă căci este importantă variaţia propriei curbe de dezvoltare pe care se evaluează progresul
Principalele achiziţii psihomotorii pacircnă la vacircrsta de 3 ani conform Institutului pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului Bucureşti adaptate dupa GessellVacircrsta(luni)
Motricitate Adaptaresenzorială
Limbajul Reacţii sociale
1 Capul moaleAscultă sunete
Vede un obiect icircnlinie mediană
Mici zgomoteguturale
Figură inexpre-sivă
2Ridică uşor capul
care recaderepede
Priveşte macircna exa-minatorului ur-
măreşte un obiect de la linia mediană
Suracircde cacircnd i se vorbeşte emite vocale
izolate
Mimică la figura umană ob-servă exami-natorul
3 Ţine capul
Urmăreşte un obiect pacircnă la
1800 priveşte un obiect mai mult de
un minut
Gacircngureşte racircdeGacircngureşte cacircnd se
vor-beşte
4Stă o fracţiune de secundă susţinut
Vede imediat un obiect ridică macircinile după
obiecte icircncearcă să localizeze un sunet
Gacircngureşte vocalize
Suracircs spontan recunoaşte bi-beronul
se as-cunde după o cacircrpă
5 Ţine capul drept stabil zgacircrie diferite obiecte prehensiune precară
Urmăreşte cu ochii obiecte dispărute
ţine un cub
Strigă icircn pu-seuri Suracircde la imagi-nea din oglindă
13
priveşte un altul
6
Icircn decubit dorsal ridică picioarele icircn sus se
icircntoarce de pe o parte pe altă prehensiune palmară
Prinde cu amacircndouă macircinile
icircn-cearcă să reapuce un obiect
căzut duce obiectele la gură
Icircntoarce capul la sunet gacircngureşte
spontan
Diferenţiază pe străini suracircde şi vocalizează la
vederea propriei imagini din oglindă
7Stă icircn şezut susţinut scade icircn macircini pre-
hensiune radio-palmarăRecunoaşte jucării
Spune bdquomhellipmhelliprdquoVocalizări silabice
Apucă bine alimente solide culcat duce
piciorul la gură macircngacircie imaginea din
oglindă
8Stă icircn şezut se ţine icircn
picioare cacircnd e susţinut de macircini
Ia două cuburi icircn cele două macircini
ţine un cub priveşte alt obiect
Silabe izolate ma ta ba
Suge jucării icircncearcă cu in-sistenţă să apuce
jucării
9Prehensiune
mediodigitală
Loveşte un cub de altul apucă al
treilea cub
Spune papa mama tata imită sunete
icircnţelege Răspunde la nume
Icircşi ţine bibe-ronul mănacircncă singur un
biscuit
10Stă icircn picioare se ridică susţi-nut prehensiune cu
opozabilitate
Descoperă un obiect ascuns sub privirea sa aşază
un cub pe o suprafaţă
Pricepe cu-vinte ca nu mama tata
Pricepe bravo Pa
11Stă in picioare lacircngă
bară ridică picioarele şi le repune
Aşează jucării pe o suprafaţă
Imită suneterăspunde la nume
Se joacă şi cercetează diferite obiecte
12Merge susţinut numai de
o macircnă
Icircncearcă să construiască un turn din cuburi
Spune două cuvinte pri-cepe să dea
obiecte la cerere
Pricepe să facă gesturi de aju-tor la icircmbrăcare
15Merge urcă scările
ajutacircndu-se de macircini
Face un turn din două cuburi icircncearcă să
icircntoarcă pagi- nile unei cărţi
introduce corect cuburile mici icircn
cele mari
4-5 cuvinte limbaj sub formă de jargon
Controlul parţial al sfincterelor arată cacircnd
doreşte un obiect
14
18
Merge singur şi repede urcă scările ţinut de o
macircnă se aşază singur pe un scăunel
Turn de 3-4 cuburi macirczgă-leşte
spontan pe hacircrtie
10 cuvinte şi nume proprii denumeşte imagini din cărţi cu
poze
Icircncearcă să mănacircnce singur cu linguriţa
controlul sfincterelor pe parcursul zilei
21Urcă şi coboară pe o
scară susţinut de o macircnă dă cu piciorul icircn minge
Turn din 5-6 cuburi
20 de cuvinte combină spontan 3-4
cuvinte re-petă cuvinte ascultă ordine
Bea singur din ceaşcă arată celor din jur ce icircl interesează cere cacircnd vrea să mănacircnce şi să
bea
24Aleargă fără să
cadă
Imită cu creionul pe hacircrtie linii verti-cale şi orizontale
Fraze din 3-4 cuvinte utili-zează cuvinte ca
eu tu al meu verbalizează ce face
Mănacircncă corect cu linguriţa controlul
sfincterelor pe parcursul nopţii se
icircmbracă sin-gur cu o jachetă se joacă icircn grup fără cooperare
30
Sare cu ambele picioare icircncercă să se ţină icircntr-un
picior Ţine corect creionul
Face un turn din 8 cuburi imită cu
creionul linii verticale şi orizontale
Icircşi spune numele com-plet utilizează
pluralul ştie să spună funcţiile unor obiecte
Utilizează bdquoeurdquo pentru a se denumi
36
Sare pe ambele picioare icircncearcă să se ţină icircntr-un
picior ţine corect creionul merge pe
bicicletă urcă şi coboară o scară alternacircnd
picioarele
Realizază un turn şi pod din cuburi
Desenează şi explică ce a
desenat copiază cercul
Descrie ce fac animalele sau oamenii din imagini răs-punde
la icircntrebăriUtilizează pre-poziţii
apare bdquode cerdquo-ul
Se joacă icircn grup cooperacircnd Ştie să-şi
spună sexul se icircmbracă şi mă-nacircncă singur
15
- legile creşterii
- mecanismul creşterii
- factorii care influenţează creşterea
Legile creşterii
Molcianov a subliniat următoarele legi generale ale creşterii
1) ritmul de creştere scade odată cu icircnaintarea icircn vacircrstă
2) ritmul de creştere accelerat icircn primul şi al doilea an de viaţă scade ulterior se accentuează prepubertar şi scade din nou la stabilirea maturităţii sexuale
3) creşterea şi dezvoltarea nu se fac simultan icircn aceleaşi proporţii icircn icircntreg organismul diferite segmente cresc inegal
4) variaţiile de creştere oscilează icircn cadrul unor limite fiziologice fiind condiţionate pe de o parte de substratul ereditar iar pe de altă parte de influenţa factorilor de mediu
Diferitele segmente ale corpului cresc variat de la naştere pacircnă la vacircrsta adultă Fiecare tinde spre un ciclu de schimbări care formează aşa-zisa direcţie de dezvoltare Aceste schimbări apar iniţial icircn regiunea cefalică şi progresează către extremitatea caudală a toracelui La membre sensul dezvoltării este proximo-distal Aceste schimbări determină o creştere relativ importantă a părţii inferioare a corpului astfel că mijlocul corpului este mereu coboracirct icircn jos
Pc la nn = 35 cm la 1 an = 45 cm la 2 ani = 48 cm la 6 ani = 50 cm 10 ani = 52 cm 15 ani = 54-55 cm
Pc = T2 10 ( 2)
Icircn luna II intrauterin ndash icircnălţimea capului = frac12 din lungimea corpului
La nn ndash icircnălţimea capului = frac14 din lungimea corpului
La 2-3 ani ndash icircnălţimea capului = 15 din lungimea corpului
La 6 ani ndash icircnălţimea capului = 16 din lungimea corpului
La 12 ani ndash icircnălţimea capului = 17 din lungimea corpului
La 18 ani ndash icircnălţimea capului = 18 din lungimea corpului
Pt la nn = 34 cm IP = G realăG ideală
La 1 an = 44 cm 090 ndash 110 ndash copil eutrofic
2 ani = 48 cm 089 ndash 076 ndash distrofie grI
4
4 ani = 50 cm 075 ndash 060 ndash distrofie gr II
6 ani = 55 cm lt 060 - distrofie gr III
12 ani = 65 cm IN = G realăG ideală pentru talie
Raportul Quetelet = G (g) T (cm) = 60 gcm ndash la nn
(sau pondo-statural) 120 ndash 130 gcm ndash la 1 an
Raportul Manouvrier = T-B B = 050 la nn şi sugar
090 la pubertate
1 la adult
Indicele Pignet (sau de robusticitate) = T ndash (G (kg) Pt) = 17 la sugar ndash este un indice invers proporţional ( cu cacirct este mai mic cu atacirct copilul este mai slab dezvoltat)
Indicele Ciulitkaia (sau al maselor musculare) = (3bcg)-T=20 la 2 luni
23-25 la 1 an
Creşterea icircn lungime icircn viaţa intrauterină se află
- pentru primele 5 luni icircnmulţind nr lunii de sarcină prin el icircnsuşi
L = V2
- peste 5 luni ndash icircnmulţind nr lunii de sarcină cu 5
L = V x 5
Creierul creşte mult mai rapid icircn perioada fetală atingacircnd la naştere 25 din volumul creierului adult icircn timp ce greutatea corpului atinge numai 5 din greutatea adultului
T la nn = 50 cm cu variaţii icircntre 47-55 cm Creşterea icircn lungime este expresia creşterii scheletului Icircn timp ce greutatea poate fi modificată de cea mai mică tulburare digestivă creşterea icircn lungime este mult mai greu influenţată De aceea se spune că sugarul are vacircrsta taliei şi nu a greutăţii sale
T = distanţa de la vertex la plante
După naştere sugarul creşte icircn talie
- luna I ndash 4 cm
- luna II III ndash 3 cmlună 1 an T = 70-72 cm
- luna IV ndash 2 cm
5
- Luna V ndash XII ndash 1 cmlună
Sau
0 ndash3 luni ndash 3 cmlună
4 ndash 6 luni ndash 2 cmlună
7 ndash 12 luni ndash 1 cmlună
Icircntre 1-2 ani creşte cu aproximativ 1 cmlună la 2 ani T = 80-82 cm
Peste 2 ani T se calculează cu ajutorul formulei lui Geldrich
T = 5xV + 80 (V=vacircrsta icircn ani)
Creşterea icircn icircnălţime are icircn general un caracter ondulant Se pare că există o alternare regulată a perioadelor de ldquoplenitudinerdquo şi ldquoicircnălţarerdquo
- 1-4 ani ndash prima plenitudine
- 5-7 ani ndash prima icircnălţare
- 8-10 ani ndash a doua plenitudine
- 11-15 ani ndash a doua icircnălţare
Creşterea icircn lungime se opreşte la fete icircntre 20-22 ani şi la băieţi icircntre 23-25 ani De fapt icircntre 19-20 ani la băieţi şi 17-18 ani la fete adaosul anual măsoară numai cacircţiva mm
Creşterea ponderală
Greutatea medie a nn la termen este 3000 g cu variaţii icircntre 2500 ndash 4500g Copiii cu Gn cuprinsă icircntre
- 2500-2800 se numesc subponderali
- peste 4500g se numesc supraponderali
- sub 2500 g se numesc copii cu greutate mică la naştere
Factorii care influenţează greutatea fătului la naştere sunt
1 factorul constituţional robusteţea mamei pubertatea precoce
2 factorul geografic Gn mai mare icircn ţările nordice icircn India 13 din copii au Gn mai mică de 2500g
3 alimentaţia mamei
6
4 sexul ndash Gn a băieţilor este mai mare ca Gn a fetelor
5 factor sezonier ndash vara Gn este mai mare decacirct iarna
6 vacircrsta şi paritatea mamei ndash icircntre 28 ndash 35 ani Gn este mai mare apoi scade
7 patologia genitorilor - mai ales boli materne diabet obezitate etc
După naştere copilul scade icircn greutate icircn primele 4-5 zile cu 200-300g (7-10) din greutatea sa apoi icircn următoarele 4-5 zile ajunge la greutatea iniţială Aceasta se numeşte scăderea fiziologică icircn greutate şi se datoreşte pierderilor necompensate prin eliminare de urină şi meconiu distrucţie de hematii şi leucocite dar mai cu seamă regimului de foame şi sete la care este supus nn icircn primele zile de viaţă
Sporul icircn greutate este
Lunar
- lunile I II III IV ndash 750glună =3000g
- lunile V VI VII VIII ndash 500glună=2000g
- lunile IX X XI XII ndash 250glună =1000g
Greutatea la 1 an = 9000g
Icircntre 1-2 ani creşte cu aproximativ 250glună
Greutatea la 2 ani = 12kg
După vacircrsta de 2 ani se foloseşte formula lui Herman
G = 2xV + 9 Kg (V = vacircrsta icircn ani)
Diferenţele icircntre greutatea băieţilor şi a fetelor persistă pacircnă la 10-11 ani cacircnd greutatea fetelor depăşeşte pe cea a băieţilor (perioada prepubertară) ndash prima icircncrucişare a curbelor ponderale La 14-15 ani greutatea băieţilor depăşeşte pe cea a fetelor ndash a doua icircncrucişare a curbelor ponderale
Mecanismul creşterii unui organism rezidă icircn două fenomene principale care se combină icircn cursul dezvoltării şi anume hipertrofia (mărirea de volum a celulelor) şi hiperplazia (multiplicarea lor)
Icircn general ambele procese coexistă şi organismele cresc atacirct prin multiplicare celulară cacirct şi prin mărirea de volum a fiecărei celule
Icircn esenţă creşterea icircnseamnă hipertrofie celulară adică sinteză de proteină ndash şi hiperplazie adică multiplicare celulară
Creşterea se realizează prin trei mecanisme principale
7
- proliferare celulară ndash epitelii organe limfatice
- hipertrofie celulară ndash muşchi
- diferenţiere celulară ndash organe genitale organe de simţ unele părţi ale sistemului nervos
Factorii de creştere sunt endogeni exogeni şi patologici
Factori endogeni (hormoni)
Icircn prima parte a copilăriei creşterea este influenţată preponderent de hipofiză şi timus Pe măsura reducerii activităţii timusului creşte cea a tiroidei La pubertate acţiunea gonadelor şi suprarenalei devine de primă importanţă
Tiroida ndash prin tiroxină şi triiodotiroxină stimulează creşterea Ambii hormoni măresc metabolismul bazal intensifică oxidările măresc termogeneza Tiroida acţionează prin intermediul hipofizei Tiroida şi hipofiza determină creşterea numărului de celule Tiroida se pare că ar fi singura glandă cu acţiune asupra creşterii dinţilor
Icircn deficienţa tiroidiană se produc icircntacircrzieri icircn apariţia punctelor de osificare scheletul nu se dezvoltă persistă cartilajul de conjugare iar proliferarea celulelor cartilaginoase este inhibată Tiroida intervine şi icircn dezvoltarea creierului mai cu seamă icircn dezvoltarea mentală şi psiho-afectivă
Hipofiza ndash cea mai importantă glandă care influenţează creşterea prin intermediul hormonului somatotrop secretat de celulele alfa celulele eozinofile din hipofiza anterioară STH-ul stimulează reţinerea de azot potasiu fosfor sugeracircnd un anabolism proteic icircnsemnat Provoacă şi reţinerea de sodiu STH-ul stimulează sinteza de proteine intensifică catabolismul grăsimilor cu mobilizarea acizilor graşi nesaturaţi din depozite (rol fundamental) şi scade coeficientul respirator Prin mărirea catabolismului grăsimilor creşte energia disponibilă sintezei proteinelor
STH-ul stimulează proliferarea celulelor cartilajului seriat cu creşterea icircn lungime a oaselor Creşterea continuă fără icircnchiderea cartilajului de creştere Este stimulată deasemenea dezvoltarea musculară şi viscerală
Valorile normale la copil ale STH circulant icircn sacircnge sunt de 12431mgL Icircn nanism ajunge la 36mgL
STH-ul nu acţionează direct asupra cartilajului de creştere ci prin intermediul somatomedinei care ar proveni dintr-o fragmentare a hormonului şi a cărei biosinteză are loc icircn ficat rinichi muşchi
Creşterea se pare că se face icircntacirci sub acţiunea genetică şi tiroidiană STH intervenind după 3-4 ani Unii autori susţin intervenţia STH-ului de la vacircrsta de 1 an sau chiar mai devreme
Insulina ndash hormon pancreatic anabolizant Favorizează icircncorporarea aminoacizilor icircn molecula de proteină măreşte sinteza de proteine prin creşterea ratei de oxidare a glucozei
8
Se pare că STH-ul este implicat mai ales icircn sinteza de AND deci icircn icircnmulţirea celulelor iar insulina icircn sinteza de ARN icircn sinteza de proteine şi deci icircn mărirea de volum a celulei
Glucagonul ndash acţiune opusă insulinei ndash inhibă creşterea măreşte glicoliza transformă glicogenul icircn glucoză1-fosfat şi dă hiperglicemie Este un puternic catabolizant dă un bilanţ azotat negativ Creşte ureea icircn urină scade aminoacizii din sacircnge şi duce la o scădere icircn greutate
Glandele sexuale ndash au acţiune inhibitoare asupra creşterii ndash stimulează calcificarea cartilajului de conjugare cu icircnchiderea prematură a cartilajului de creştere ceea ce duce la oprirea creşterii staturale
Timusul ndash glanda copilăriei ndash stimulează creşterea Extirparea lui la animal duce la diminuarea creşterii şi este cu atacirct mai gravă cu cacirct animalul este mai tacircnăr
Epifiza ndash are rol inhibitor al creşterii ndash extirparea ei accelerează creşterea Extractul de glandă pineală injectat duce la oprirea creşterii
Glandele suprarenale ndash hormonii glucocorticoizi au efect negativ asupra creşterii Cortizonul măreşte catabolismul proteic negativează bilanţul azotat creşte eliminările de potasiu şi calciu
Hormonul paratiroidian este indispensabil creşterii intervenind icircn calcificarea normală a sistemului scheletic şi la constituirea matriţei osoase
Factorii genetici
Creşterea şi dezvoltarea pare a fi hotăracirctă genetic iar factorii care intervin ulterior nu pot decacirct să le devieze icircn plus sau icircn minus icircntr-un mod mai mult sau mai puţin reversibil
Astfel acest patrimoniu ereditar anunţă o creştere frumoasă la un copil a cărui ascendenţi prezintă o talie frumoasă de-a lungul mai multor generaţii şi invers
Influenţa factorilor genetici mai poate fi constatată icircn
- diferenţe de rasă negrii icircşi alungesc mai repede membrele inferioare decacirct albii
- diferenţa de sex fetele sunt icircn avans faţă de băieţi cu 2 ani la pubertate
Factori exogeni de creştere
Creşterea şi dezvoltare fătului este mult influenţată de raporturile umorale mamă-făt
STH-ul gluco şi mineralocorticoizii trec uşor prin placentă trec greu prin placentă hormonii tiroidieni şi insulina
Placenta secretă gonado-stimuline care acţionează asupra gonadelor fetale Prolactina secretată de placentă are acţiune asemănătoare cu STH
9
Influenţa organismului matern asupra fătului are loc şi prin principiile alimentare care trec transplacentar Prin placentă trec aminoacizii glucoza unii acizi graşi Calciul potasiul fosforul şi magneziul au o trecere selectivă prin placentă prin transport activ
Factorul alimentar
Raţia alimentară trebuie să cuprindă caloriile necesare atacirct pentru refacerea pierderilor prin funcţiune şi uzură cacirct şi pentru creştere Raţia trebuie să cuprindă albumine grăsimi glucide săruri minerale vitamine aminoacizi esenţiali şi acizi graşi esenţiali icircntr-o anumită proporţie deci să fie echilibrată
Proteinele au un important rol plastic şi ele trebuie să reprezinte 12-15 din valoarea calorică a regimului 50 din proteine trebuie să fie de origine animală deoarece acestea conţin toţi aminoacizii esenţiali Cu unele proteine ca lactalbumina cazeina ovalbumina se obţin creşteri normale cu altele ca gliadina creşterea icircncetează
Unii aminoacizi esenţiali ca lizina leucina valina histidina triptofanul arginina metionina sunt indispensabili creşterii
Acizii graşi esenţiali icircn special acidul linoleic şi arahidonic sunt necesari pentru o bună dezvoltare a sugarului Acidul linoleic trebuie să reprezinte cel puţin 1 din totalul caloriilor necesarul optim fiind de 5
Sărurile minerale au rol plastic ndash constituenţi ai scheletului- şi rol reglator Lipsa de sidiu şi potasiu icircmpiedică creşterea Foarte importante sunt şi unele oligoelemente Zn Cu Fe Apa intră icircn compoziţia tuturor celulelor corpului ndash cu cacirct celulele sunt mai tinere cu atacirct sunt mai bogate icircn apă
Vitaminele ndash acţionează ca biocatalizatori Carenţa icircn vitamina A duce la icircncetarea creşterii la animalul de experienţă cu apariţia osteoporozei şi oprirea osteogenezei
Icircn absenţa vitaminelor B1 şi B2 icircncetează creşterea
Vitamina D intervine icircn metabolismul fosfocalcic şi prin acesta icircn procesul creşterii osoase
Icircn experienţe pe animale dar se pare că şi la om influenţa factorilor alimentari la icircnceputul vieţii determină numărul celulelor care iau naştere Astfel numărul celulelor adipoase este hotăracirct icircn primele luni de viaţă prin regimul alimentar iar dacă numărul lor este mic nu sunt temeri ca individul sa devină obez Numărul celulelor nervoase se hotărăşte prin alimentaţie icircn primele săptămacircni de viaţă
Mediul fizic influenţează creşterea
Creşterea ar fi mai mare primăvara şi mai mică toamna Lumina influenţează favorabil creşterea ndash razele X icircn doze mici stimulează iar icircn doze mari inhibă creşterea Creşterea icircn greutate este mai mare toamna iar icircn talie mai mare primăvara Exerciţiile fizice efectuate cu regularitate durata şederii icircn aer liber şi expunerea la razele ultraviolete stimulează creşterea
10
Factorii socio-economici ndash influenţează creşterea prin modul de viaţă obiceiuri alimentare copii unici copii din mediu social mai favorizat sunt mai mari decacirct cei din mediu defavorizant
Stresul psihic provocat de mediul ambiant nefavorabil influenţează negativ procesul creşterii pacircnă la starea de ldquonanism psiho-socialrdquo
Factorii patologici
- endocrinopatii infantile mixedem nanism hipofizar etc
- factori care acţionează asupra gravidei
- infecţii acute cronice (lues malarie)
- intoxicaţii cronice (alcoolism saturnism tabagism)
- tulburări de nutriţie subalimentaţie pelagră
- factori care acţionează asupra copilului
- tulburări cronice de nutriţie şi digestie (nanism intestinal)
- afecţiuni organice ale SNC
- boli congenitale de cord (nanism cardiac)
- boli congenitale renale (nanism renal)
- rahitism acondroplazie
Dezvoltarea psihomotorie a copilului icircntre 0 şi 3 ani
Icircn primul an greutatea medie este de 95 kg iar la 3 ani de 15 kg Pentru aprecierea aproximativă a greutăţii medii normale la diferite vacircrste se pot folosi unele formule
3 - 12luni= vacircrsta (luni)+921 - 6 ani = vacircrsta (ani) x 2 + 8
Talia creşte de la 74 cm la 92 cm După vacircrsta de 1 an valoarea medie aproximativă a icircnălţimii icircn centimetri se poate afla din formula vacircrsta (icircn ani) x 6 + 77
Este important de ştiut că cifrele rezultate din măsurătorile parametrilor antropometrici sunt confruntate cu valorile din standardele de referinţă care ţin seama de zona geografică sex vacircrstă şi mediul de provenienţă (ruralurban)
11
Elementele de maturaţie sunt reprezentate de dezvoltarea relativă a masivului facial cu dispariţia treptată a aspectului particular al nou-născutului Icircn raport cu perimetrul toracic care la naştere este mai mic decacirct cel cranian se constată o egalizare a celor două perimetre spre vacircrsta de 1 an după care perimetrul cranian rămacircne progresiv icircn urma celui toracic Au loc osificări la nivelul craniului prin icircnchiderea fontanelelor coloanei vertebrale a cutiei craniene a membrelor dentiţiei
Se dezvoltă sistemul muscular şi al ligamentelor ceea ce va duce la o mai mare agilitate a corpului Are loc progresia icircn ceea ce priveşte dezvoltarea creierului de la 980 g la 1an ajunge la 1100 g la 3 ani Activitatea corelată a diferitelor regiuni şi zone cerebrale se dezvoltă foarte mult iar diferite reacţii icircnnăscute icircncep să se condiţioneze (la 2 ani şi jumătate apare controlul sfincteral)
2 Dezvoltarea psihomotorieDezvoltarea se derulează urmacircnd cacircteva legi generale care permit
icircnţelegerea mecanismelor dezvoltării Acestea au fost descrise de Gesell şi ilustrează progresul maturizării nervoase cu efectele sale asupra controlului motricităţii Aceste legi sunt
1048713 Legea dezvoltării cefalo-codale Mielinizarea fibrelor nervoase se realizează progresacircnd de la zona creierului la zona bazală a coloanei vertebrale De aceea copilul va exersa un control din ce icircn ce mai mare asupra muşchilor descendent de la muşchii oculari la muşchii gacirctului redresacircnd capul apoi ai spatelui permiţacircnd poziţia şezacircnd apoi controlul membrelor inferioare adaugacircnd achiziţia poziţiei bipede
1048713 Legea dezvoltării proximo-distale Ea ilustrează progresele mielinizării icircntr-un sens proximo-distal adică de la ceea ce este la mică distanţă către ceea ce se află din ce icircn ce mai departe Aceasta icircnseamnă lărgirea controlului de la segmentele centrale la segmentele periferice facilitacircnd progresul icircn controlul de la grupele de muşchi mari la grupele de muşchi mici permiţacircnd de asemenea gesturi din ce icircn ce mai precise şi minuţioase (de la regiunea pelviană la picioare de la umeri la macircnă şi aşa mai departe) Evoluţia prehensiunii este efectiv o bună ilustrare a acestei legi deoarece putem constata că mişcările controlate dirijate ale copilului asupra unui obiect apar mai icircntacirci la nivelul umărului apoi la nivelul articulaţiei cotului şi apoi icircn palmă Mişcările devin astfel mai suple şi mai adaptate achiziţia ultimă fiind cea legată de
12
mişcările macircinii unde controlul degetelor este din ce icircn ce mai perfecţionat dezvoltacircnd motricitatea fină
1048713Evoluţia tonusului şi a posturii Tonusul muscular al noului născut va evolua diferit icircn funcţie de muşchii solicitaţi şi anume tonusul axial va creşte pentru a permite redresarea trunchiului pe cacircnd tonusul muşchilor flexori (ai braţelor şi picioarelor) se va diminua pentru a permite gradul de extensibilitate necesar staţionării icircn picioare şi mersului Tonusul este legat de evoluţia posturii progresul copiilor hipertonici sau hipotonici nefiind similară-copiii hipertonici stau icircn picioare mai mult decacirct ceilalţi şi cei hipotonici au un control mai bun al motricităţii fine
1048713Normele dezvoltării Evaluarea dezvoltării unui copil se realizează raportat la propriul ritm de dezvoltare şi nu numai prin raport la grupa de vacircrstă de referinţă căci este importantă variaţia propriei curbe de dezvoltare pe care se evaluează progresul
Principalele achiziţii psihomotorii pacircnă la vacircrsta de 3 ani conform Institutului pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului Bucureşti adaptate dupa GessellVacircrsta(luni)
Motricitate Adaptaresenzorială
Limbajul Reacţii sociale
1 Capul moaleAscultă sunete
Vede un obiect icircnlinie mediană
Mici zgomoteguturale
Figură inexpre-sivă
2Ridică uşor capul
care recaderepede
Priveşte macircna exa-minatorului ur-
măreşte un obiect de la linia mediană
Suracircde cacircnd i se vorbeşte emite vocale
izolate
Mimică la figura umană ob-servă exami-natorul
3 Ţine capul
Urmăreşte un obiect pacircnă la
1800 priveşte un obiect mai mult de
un minut
Gacircngureşte racircdeGacircngureşte cacircnd se
vor-beşte
4Stă o fracţiune de secundă susţinut
Vede imediat un obiect ridică macircinile după
obiecte icircncearcă să localizeze un sunet
Gacircngureşte vocalize
Suracircs spontan recunoaşte bi-beronul
se as-cunde după o cacircrpă
5 Ţine capul drept stabil zgacircrie diferite obiecte prehensiune precară
Urmăreşte cu ochii obiecte dispărute
ţine un cub
Strigă icircn pu-seuri Suracircde la imagi-nea din oglindă
13
priveşte un altul
6
Icircn decubit dorsal ridică picioarele icircn sus se
icircntoarce de pe o parte pe altă prehensiune palmară
Prinde cu amacircndouă macircinile
icircn-cearcă să reapuce un obiect
căzut duce obiectele la gură
Icircntoarce capul la sunet gacircngureşte
spontan
Diferenţiază pe străini suracircde şi vocalizează la
vederea propriei imagini din oglindă
7Stă icircn şezut susţinut scade icircn macircini pre-
hensiune radio-palmarăRecunoaşte jucării
Spune bdquomhellipmhelliprdquoVocalizări silabice
Apucă bine alimente solide culcat duce
piciorul la gură macircngacircie imaginea din
oglindă
8Stă icircn şezut se ţine icircn
picioare cacircnd e susţinut de macircini
Ia două cuburi icircn cele două macircini
ţine un cub priveşte alt obiect
Silabe izolate ma ta ba
Suge jucării icircncearcă cu in-sistenţă să apuce
jucării
9Prehensiune
mediodigitală
Loveşte un cub de altul apucă al
treilea cub
Spune papa mama tata imită sunete
icircnţelege Răspunde la nume
Icircşi ţine bibe-ronul mănacircncă singur un
biscuit
10Stă icircn picioare se ridică susţi-nut prehensiune cu
opozabilitate
Descoperă un obiect ascuns sub privirea sa aşază
un cub pe o suprafaţă
Pricepe cu-vinte ca nu mama tata
Pricepe bravo Pa
11Stă in picioare lacircngă
bară ridică picioarele şi le repune
Aşează jucării pe o suprafaţă
Imită suneterăspunde la nume
Se joacă şi cercetează diferite obiecte
12Merge susţinut numai de
o macircnă
Icircncearcă să construiască un turn din cuburi
Spune două cuvinte pri-cepe să dea
obiecte la cerere
Pricepe să facă gesturi de aju-tor la icircmbrăcare
15Merge urcă scările
ajutacircndu-se de macircini
Face un turn din două cuburi icircncearcă să
icircntoarcă pagi- nile unei cărţi
introduce corect cuburile mici icircn
cele mari
4-5 cuvinte limbaj sub formă de jargon
Controlul parţial al sfincterelor arată cacircnd
doreşte un obiect
14
18
Merge singur şi repede urcă scările ţinut de o
macircnă se aşază singur pe un scăunel
Turn de 3-4 cuburi macirczgă-leşte
spontan pe hacircrtie
10 cuvinte şi nume proprii denumeşte imagini din cărţi cu
poze
Icircncearcă să mănacircnce singur cu linguriţa
controlul sfincterelor pe parcursul zilei
21Urcă şi coboară pe o
scară susţinut de o macircnă dă cu piciorul icircn minge
Turn din 5-6 cuburi
20 de cuvinte combină spontan 3-4
cuvinte re-petă cuvinte ascultă ordine
Bea singur din ceaşcă arată celor din jur ce icircl interesează cere cacircnd vrea să mănacircnce şi să
bea
24Aleargă fără să
cadă
Imită cu creionul pe hacircrtie linii verti-cale şi orizontale
Fraze din 3-4 cuvinte utili-zează cuvinte ca
eu tu al meu verbalizează ce face
Mănacircncă corect cu linguriţa controlul
sfincterelor pe parcursul nopţii se
icircmbracă sin-gur cu o jachetă se joacă icircn grup fără cooperare
30
Sare cu ambele picioare icircncercă să se ţină icircntr-un
picior Ţine corect creionul
Face un turn din 8 cuburi imită cu
creionul linii verticale şi orizontale
Icircşi spune numele com-plet utilizează
pluralul ştie să spună funcţiile unor obiecte
Utilizează bdquoeurdquo pentru a se denumi
36
Sare pe ambele picioare icircncearcă să se ţină icircntr-un
picior ţine corect creionul merge pe
bicicletă urcă şi coboară o scară alternacircnd
picioarele
Realizază un turn şi pod din cuburi
Desenează şi explică ce a
desenat copiază cercul
Descrie ce fac animalele sau oamenii din imagini răs-punde
la icircntrebăriUtilizează pre-poziţii
apare bdquode cerdquo-ul
Se joacă icircn grup cooperacircnd Ştie să-şi
spună sexul se icircmbracă şi mă-nacircncă singur
15
4 ani = 50 cm 075 ndash 060 ndash distrofie gr II
6 ani = 55 cm lt 060 - distrofie gr III
12 ani = 65 cm IN = G realăG ideală pentru talie
Raportul Quetelet = G (g) T (cm) = 60 gcm ndash la nn
(sau pondo-statural) 120 ndash 130 gcm ndash la 1 an
Raportul Manouvrier = T-B B = 050 la nn şi sugar
090 la pubertate
1 la adult
Indicele Pignet (sau de robusticitate) = T ndash (G (kg) Pt) = 17 la sugar ndash este un indice invers proporţional ( cu cacirct este mai mic cu atacirct copilul este mai slab dezvoltat)
Indicele Ciulitkaia (sau al maselor musculare) = (3bcg)-T=20 la 2 luni
23-25 la 1 an
Creşterea icircn lungime icircn viaţa intrauterină se află
- pentru primele 5 luni icircnmulţind nr lunii de sarcină prin el icircnsuşi
L = V2
- peste 5 luni ndash icircnmulţind nr lunii de sarcină cu 5
L = V x 5
Creierul creşte mult mai rapid icircn perioada fetală atingacircnd la naştere 25 din volumul creierului adult icircn timp ce greutatea corpului atinge numai 5 din greutatea adultului
T la nn = 50 cm cu variaţii icircntre 47-55 cm Creşterea icircn lungime este expresia creşterii scheletului Icircn timp ce greutatea poate fi modificată de cea mai mică tulburare digestivă creşterea icircn lungime este mult mai greu influenţată De aceea se spune că sugarul are vacircrsta taliei şi nu a greutăţii sale
T = distanţa de la vertex la plante
După naştere sugarul creşte icircn talie
- luna I ndash 4 cm
- luna II III ndash 3 cmlună 1 an T = 70-72 cm
- luna IV ndash 2 cm
5
- Luna V ndash XII ndash 1 cmlună
Sau
0 ndash3 luni ndash 3 cmlună
4 ndash 6 luni ndash 2 cmlună
7 ndash 12 luni ndash 1 cmlună
Icircntre 1-2 ani creşte cu aproximativ 1 cmlună la 2 ani T = 80-82 cm
Peste 2 ani T se calculează cu ajutorul formulei lui Geldrich
T = 5xV + 80 (V=vacircrsta icircn ani)
Creşterea icircn icircnălţime are icircn general un caracter ondulant Se pare că există o alternare regulată a perioadelor de ldquoplenitudinerdquo şi ldquoicircnălţarerdquo
- 1-4 ani ndash prima plenitudine
- 5-7 ani ndash prima icircnălţare
- 8-10 ani ndash a doua plenitudine
- 11-15 ani ndash a doua icircnălţare
Creşterea icircn lungime se opreşte la fete icircntre 20-22 ani şi la băieţi icircntre 23-25 ani De fapt icircntre 19-20 ani la băieţi şi 17-18 ani la fete adaosul anual măsoară numai cacircţiva mm
Creşterea ponderală
Greutatea medie a nn la termen este 3000 g cu variaţii icircntre 2500 ndash 4500g Copiii cu Gn cuprinsă icircntre
- 2500-2800 se numesc subponderali
- peste 4500g se numesc supraponderali
- sub 2500 g se numesc copii cu greutate mică la naştere
Factorii care influenţează greutatea fătului la naştere sunt
1 factorul constituţional robusteţea mamei pubertatea precoce
2 factorul geografic Gn mai mare icircn ţările nordice icircn India 13 din copii au Gn mai mică de 2500g
3 alimentaţia mamei
6
4 sexul ndash Gn a băieţilor este mai mare ca Gn a fetelor
5 factor sezonier ndash vara Gn este mai mare decacirct iarna
6 vacircrsta şi paritatea mamei ndash icircntre 28 ndash 35 ani Gn este mai mare apoi scade
7 patologia genitorilor - mai ales boli materne diabet obezitate etc
După naştere copilul scade icircn greutate icircn primele 4-5 zile cu 200-300g (7-10) din greutatea sa apoi icircn următoarele 4-5 zile ajunge la greutatea iniţială Aceasta se numeşte scăderea fiziologică icircn greutate şi se datoreşte pierderilor necompensate prin eliminare de urină şi meconiu distrucţie de hematii şi leucocite dar mai cu seamă regimului de foame şi sete la care este supus nn icircn primele zile de viaţă
Sporul icircn greutate este
Lunar
- lunile I II III IV ndash 750glună =3000g
- lunile V VI VII VIII ndash 500glună=2000g
- lunile IX X XI XII ndash 250glună =1000g
Greutatea la 1 an = 9000g
Icircntre 1-2 ani creşte cu aproximativ 250glună
Greutatea la 2 ani = 12kg
După vacircrsta de 2 ani se foloseşte formula lui Herman
G = 2xV + 9 Kg (V = vacircrsta icircn ani)
Diferenţele icircntre greutatea băieţilor şi a fetelor persistă pacircnă la 10-11 ani cacircnd greutatea fetelor depăşeşte pe cea a băieţilor (perioada prepubertară) ndash prima icircncrucişare a curbelor ponderale La 14-15 ani greutatea băieţilor depăşeşte pe cea a fetelor ndash a doua icircncrucişare a curbelor ponderale
Mecanismul creşterii unui organism rezidă icircn două fenomene principale care se combină icircn cursul dezvoltării şi anume hipertrofia (mărirea de volum a celulelor) şi hiperplazia (multiplicarea lor)
Icircn general ambele procese coexistă şi organismele cresc atacirct prin multiplicare celulară cacirct şi prin mărirea de volum a fiecărei celule
Icircn esenţă creşterea icircnseamnă hipertrofie celulară adică sinteză de proteină ndash şi hiperplazie adică multiplicare celulară
Creşterea se realizează prin trei mecanisme principale
7
- proliferare celulară ndash epitelii organe limfatice
- hipertrofie celulară ndash muşchi
- diferenţiere celulară ndash organe genitale organe de simţ unele părţi ale sistemului nervos
Factorii de creştere sunt endogeni exogeni şi patologici
Factori endogeni (hormoni)
Icircn prima parte a copilăriei creşterea este influenţată preponderent de hipofiză şi timus Pe măsura reducerii activităţii timusului creşte cea a tiroidei La pubertate acţiunea gonadelor şi suprarenalei devine de primă importanţă
Tiroida ndash prin tiroxină şi triiodotiroxină stimulează creşterea Ambii hormoni măresc metabolismul bazal intensifică oxidările măresc termogeneza Tiroida acţionează prin intermediul hipofizei Tiroida şi hipofiza determină creşterea numărului de celule Tiroida se pare că ar fi singura glandă cu acţiune asupra creşterii dinţilor
Icircn deficienţa tiroidiană se produc icircntacircrzieri icircn apariţia punctelor de osificare scheletul nu se dezvoltă persistă cartilajul de conjugare iar proliferarea celulelor cartilaginoase este inhibată Tiroida intervine şi icircn dezvoltarea creierului mai cu seamă icircn dezvoltarea mentală şi psiho-afectivă
Hipofiza ndash cea mai importantă glandă care influenţează creşterea prin intermediul hormonului somatotrop secretat de celulele alfa celulele eozinofile din hipofiza anterioară STH-ul stimulează reţinerea de azot potasiu fosfor sugeracircnd un anabolism proteic icircnsemnat Provoacă şi reţinerea de sodiu STH-ul stimulează sinteza de proteine intensifică catabolismul grăsimilor cu mobilizarea acizilor graşi nesaturaţi din depozite (rol fundamental) şi scade coeficientul respirator Prin mărirea catabolismului grăsimilor creşte energia disponibilă sintezei proteinelor
STH-ul stimulează proliferarea celulelor cartilajului seriat cu creşterea icircn lungime a oaselor Creşterea continuă fără icircnchiderea cartilajului de creştere Este stimulată deasemenea dezvoltarea musculară şi viscerală
Valorile normale la copil ale STH circulant icircn sacircnge sunt de 12431mgL Icircn nanism ajunge la 36mgL
STH-ul nu acţionează direct asupra cartilajului de creştere ci prin intermediul somatomedinei care ar proveni dintr-o fragmentare a hormonului şi a cărei biosinteză are loc icircn ficat rinichi muşchi
Creşterea se pare că se face icircntacirci sub acţiunea genetică şi tiroidiană STH intervenind după 3-4 ani Unii autori susţin intervenţia STH-ului de la vacircrsta de 1 an sau chiar mai devreme
Insulina ndash hormon pancreatic anabolizant Favorizează icircncorporarea aminoacizilor icircn molecula de proteină măreşte sinteza de proteine prin creşterea ratei de oxidare a glucozei
8
Se pare că STH-ul este implicat mai ales icircn sinteza de AND deci icircn icircnmulţirea celulelor iar insulina icircn sinteza de ARN icircn sinteza de proteine şi deci icircn mărirea de volum a celulei
Glucagonul ndash acţiune opusă insulinei ndash inhibă creşterea măreşte glicoliza transformă glicogenul icircn glucoză1-fosfat şi dă hiperglicemie Este un puternic catabolizant dă un bilanţ azotat negativ Creşte ureea icircn urină scade aminoacizii din sacircnge şi duce la o scădere icircn greutate
Glandele sexuale ndash au acţiune inhibitoare asupra creşterii ndash stimulează calcificarea cartilajului de conjugare cu icircnchiderea prematură a cartilajului de creştere ceea ce duce la oprirea creşterii staturale
Timusul ndash glanda copilăriei ndash stimulează creşterea Extirparea lui la animal duce la diminuarea creşterii şi este cu atacirct mai gravă cu cacirct animalul este mai tacircnăr
Epifiza ndash are rol inhibitor al creşterii ndash extirparea ei accelerează creşterea Extractul de glandă pineală injectat duce la oprirea creşterii
Glandele suprarenale ndash hormonii glucocorticoizi au efect negativ asupra creşterii Cortizonul măreşte catabolismul proteic negativează bilanţul azotat creşte eliminările de potasiu şi calciu
Hormonul paratiroidian este indispensabil creşterii intervenind icircn calcificarea normală a sistemului scheletic şi la constituirea matriţei osoase
Factorii genetici
Creşterea şi dezvoltarea pare a fi hotăracirctă genetic iar factorii care intervin ulterior nu pot decacirct să le devieze icircn plus sau icircn minus icircntr-un mod mai mult sau mai puţin reversibil
Astfel acest patrimoniu ereditar anunţă o creştere frumoasă la un copil a cărui ascendenţi prezintă o talie frumoasă de-a lungul mai multor generaţii şi invers
Influenţa factorilor genetici mai poate fi constatată icircn
- diferenţe de rasă negrii icircşi alungesc mai repede membrele inferioare decacirct albii
- diferenţa de sex fetele sunt icircn avans faţă de băieţi cu 2 ani la pubertate
Factori exogeni de creştere
Creşterea şi dezvoltare fătului este mult influenţată de raporturile umorale mamă-făt
STH-ul gluco şi mineralocorticoizii trec uşor prin placentă trec greu prin placentă hormonii tiroidieni şi insulina
Placenta secretă gonado-stimuline care acţionează asupra gonadelor fetale Prolactina secretată de placentă are acţiune asemănătoare cu STH
9
Influenţa organismului matern asupra fătului are loc şi prin principiile alimentare care trec transplacentar Prin placentă trec aminoacizii glucoza unii acizi graşi Calciul potasiul fosforul şi magneziul au o trecere selectivă prin placentă prin transport activ
Factorul alimentar
Raţia alimentară trebuie să cuprindă caloriile necesare atacirct pentru refacerea pierderilor prin funcţiune şi uzură cacirct şi pentru creştere Raţia trebuie să cuprindă albumine grăsimi glucide săruri minerale vitamine aminoacizi esenţiali şi acizi graşi esenţiali icircntr-o anumită proporţie deci să fie echilibrată
Proteinele au un important rol plastic şi ele trebuie să reprezinte 12-15 din valoarea calorică a regimului 50 din proteine trebuie să fie de origine animală deoarece acestea conţin toţi aminoacizii esenţiali Cu unele proteine ca lactalbumina cazeina ovalbumina se obţin creşteri normale cu altele ca gliadina creşterea icircncetează
Unii aminoacizi esenţiali ca lizina leucina valina histidina triptofanul arginina metionina sunt indispensabili creşterii
Acizii graşi esenţiali icircn special acidul linoleic şi arahidonic sunt necesari pentru o bună dezvoltare a sugarului Acidul linoleic trebuie să reprezinte cel puţin 1 din totalul caloriilor necesarul optim fiind de 5
Sărurile minerale au rol plastic ndash constituenţi ai scheletului- şi rol reglator Lipsa de sidiu şi potasiu icircmpiedică creşterea Foarte importante sunt şi unele oligoelemente Zn Cu Fe Apa intră icircn compoziţia tuturor celulelor corpului ndash cu cacirct celulele sunt mai tinere cu atacirct sunt mai bogate icircn apă
Vitaminele ndash acţionează ca biocatalizatori Carenţa icircn vitamina A duce la icircncetarea creşterii la animalul de experienţă cu apariţia osteoporozei şi oprirea osteogenezei
Icircn absenţa vitaminelor B1 şi B2 icircncetează creşterea
Vitamina D intervine icircn metabolismul fosfocalcic şi prin acesta icircn procesul creşterii osoase
Icircn experienţe pe animale dar se pare că şi la om influenţa factorilor alimentari la icircnceputul vieţii determină numărul celulelor care iau naştere Astfel numărul celulelor adipoase este hotăracirct icircn primele luni de viaţă prin regimul alimentar iar dacă numărul lor este mic nu sunt temeri ca individul sa devină obez Numărul celulelor nervoase se hotărăşte prin alimentaţie icircn primele săptămacircni de viaţă
Mediul fizic influenţează creşterea
Creşterea ar fi mai mare primăvara şi mai mică toamna Lumina influenţează favorabil creşterea ndash razele X icircn doze mici stimulează iar icircn doze mari inhibă creşterea Creşterea icircn greutate este mai mare toamna iar icircn talie mai mare primăvara Exerciţiile fizice efectuate cu regularitate durata şederii icircn aer liber şi expunerea la razele ultraviolete stimulează creşterea
10
Factorii socio-economici ndash influenţează creşterea prin modul de viaţă obiceiuri alimentare copii unici copii din mediu social mai favorizat sunt mai mari decacirct cei din mediu defavorizant
Stresul psihic provocat de mediul ambiant nefavorabil influenţează negativ procesul creşterii pacircnă la starea de ldquonanism psiho-socialrdquo
Factorii patologici
- endocrinopatii infantile mixedem nanism hipofizar etc
- factori care acţionează asupra gravidei
- infecţii acute cronice (lues malarie)
- intoxicaţii cronice (alcoolism saturnism tabagism)
- tulburări de nutriţie subalimentaţie pelagră
- factori care acţionează asupra copilului
- tulburări cronice de nutriţie şi digestie (nanism intestinal)
- afecţiuni organice ale SNC
- boli congenitale de cord (nanism cardiac)
- boli congenitale renale (nanism renal)
- rahitism acondroplazie
Dezvoltarea psihomotorie a copilului icircntre 0 şi 3 ani
Icircn primul an greutatea medie este de 95 kg iar la 3 ani de 15 kg Pentru aprecierea aproximativă a greutăţii medii normale la diferite vacircrste se pot folosi unele formule
3 - 12luni= vacircrsta (luni)+921 - 6 ani = vacircrsta (ani) x 2 + 8
Talia creşte de la 74 cm la 92 cm După vacircrsta de 1 an valoarea medie aproximativă a icircnălţimii icircn centimetri se poate afla din formula vacircrsta (icircn ani) x 6 + 77
Este important de ştiut că cifrele rezultate din măsurătorile parametrilor antropometrici sunt confruntate cu valorile din standardele de referinţă care ţin seama de zona geografică sex vacircrstă şi mediul de provenienţă (ruralurban)
11
Elementele de maturaţie sunt reprezentate de dezvoltarea relativă a masivului facial cu dispariţia treptată a aspectului particular al nou-născutului Icircn raport cu perimetrul toracic care la naştere este mai mic decacirct cel cranian se constată o egalizare a celor două perimetre spre vacircrsta de 1 an după care perimetrul cranian rămacircne progresiv icircn urma celui toracic Au loc osificări la nivelul craniului prin icircnchiderea fontanelelor coloanei vertebrale a cutiei craniene a membrelor dentiţiei
Se dezvoltă sistemul muscular şi al ligamentelor ceea ce va duce la o mai mare agilitate a corpului Are loc progresia icircn ceea ce priveşte dezvoltarea creierului de la 980 g la 1an ajunge la 1100 g la 3 ani Activitatea corelată a diferitelor regiuni şi zone cerebrale se dezvoltă foarte mult iar diferite reacţii icircnnăscute icircncep să se condiţioneze (la 2 ani şi jumătate apare controlul sfincteral)
2 Dezvoltarea psihomotorieDezvoltarea se derulează urmacircnd cacircteva legi generale care permit
icircnţelegerea mecanismelor dezvoltării Acestea au fost descrise de Gesell şi ilustrează progresul maturizării nervoase cu efectele sale asupra controlului motricităţii Aceste legi sunt
1048713 Legea dezvoltării cefalo-codale Mielinizarea fibrelor nervoase se realizează progresacircnd de la zona creierului la zona bazală a coloanei vertebrale De aceea copilul va exersa un control din ce icircn ce mai mare asupra muşchilor descendent de la muşchii oculari la muşchii gacirctului redresacircnd capul apoi ai spatelui permiţacircnd poziţia şezacircnd apoi controlul membrelor inferioare adaugacircnd achiziţia poziţiei bipede
1048713 Legea dezvoltării proximo-distale Ea ilustrează progresele mielinizării icircntr-un sens proximo-distal adică de la ceea ce este la mică distanţă către ceea ce se află din ce icircn ce mai departe Aceasta icircnseamnă lărgirea controlului de la segmentele centrale la segmentele periferice facilitacircnd progresul icircn controlul de la grupele de muşchi mari la grupele de muşchi mici permiţacircnd de asemenea gesturi din ce icircn ce mai precise şi minuţioase (de la regiunea pelviană la picioare de la umeri la macircnă şi aşa mai departe) Evoluţia prehensiunii este efectiv o bună ilustrare a acestei legi deoarece putem constata că mişcările controlate dirijate ale copilului asupra unui obiect apar mai icircntacirci la nivelul umărului apoi la nivelul articulaţiei cotului şi apoi icircn palmă Mişcările devin astfel mai suple şi mai adaptate achiziţia ultimă fiind cea legată de
12
mişcările macircinii unde controlul degetelor este din ce icircn ce mai perfecţionat dezvoltacircnd motricitatea fină
1048713Evoluţia tonusului şi a posturii Tonusul muscular al noului născut va evolua diferit icircn funcţie de muşchii solicitaţi şi anume tonusul axial va creşte pentru a permite redresarea trunchiului pe cacircnd tonusul muşchilor flexori (ai braţelor şi picioarelor) se va diminua pentru a permite gradul de extensibilitate necesar staţionării icircn picioare şi mersului Tonusul este legat de evoluţia posturii progresul copiilor hipertonici sau hipotonici nefiind similară-copiii hipertonici stau icircn picioare mai mult decacirct ceilalţi şi cei hipotonici au un control mai bun al motricităţii fine
1048713Normele dezvoltării Evaluarea dezvoltării unui copil se realizează raportat la propriul ritm de dezvoltare şi nu numai prin raport la grupa de vacircrstă de referinţă căci este importantă variaţia propriei curbe de dezvoltare pe care se evaluează progresul
Principalele achiziţii psihomotorii pacircnă la vacircrsta de 3 ani conform Institutului pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului Bucureşti adaptate dupa GessellVacircrsta(luni)
Motricitate Adaptaresenzorială
Limbajul Reacţii sociale
1 Capul moaleAscultă sunete
Vede un obiect icircnlinie mediană
Mici zgomoteguturale
Figură inexpre-sivă
2Ridică uşor capul
care recaderepede
Priveşte macircna exa-minatorului ur-
măreşte un obiect de la linia mediană
Suracircde cacircnd i se vorbeşte emite vocale
izolate
Mimică la figura umană ob-servă exami-natorul
3 Ţine capul
Urmăreşte un obiect pacircnă la
1800 priveşte un obiect mai mult de
un minut
Gacircngureşte racircdeGacircngureşte cacircnd se
vor-beşte
4Stă o fracţiune de secundă susţinut
Vede imediat un obiect ridică macircinile după
obiecte icircncearcă să localizeze un sunet
Gacircngureşte vocalize
Suracircs spontan recunoaşte bi-beronul
se as-cunde după o cacircrpă
5 Ţine capul drept stabil zgacircrie diferite obiecte prehensiune precară
Urmăreşte cu ochii obiecte dispărute
ţine un cub
Strigă icircn pu-seuri Suracircde la imagi-nea din oglindă
13
priveşte un altul
6
Icircn decubit dorsal ridică picioarele icircn sus se
icircntoarce de pe o parte pe altă prehensiune palmară
Prinde cu amacircndouă macircinile
icircn-cearcă să reapuce un obiect
căzut duce obiectele la gură
Icircntoarce capul la sunet gacircngureşte
spontan
Diferenţiază pe străini suracircde şi vocalizează la
vederea propriei imagini din oglindă
7Stă icircn şezut susţinut scade icircn macircini pre-
hensiune radio-palmarăRecunoaşte jucării
Spune bdquomhellipmhelliprdquoVocalizări silabice
Apucă bine alimente solide culcat duce
piciorul la gură macircngacircie imaginea din
oglindă
8Stă icircn şezut se ţine icircn
picioare cacircnd e susţinut de macircini
Ia două cuburi icircn cele două macircini
ţine un cub priveşte alt obiect
Silabe izolate ma ta ba
Suge jucării icircncearcă cu in-sistenţă să apuce
jucării
9Prehensiune
mediodigitală
Loveşte un cub de altul apucă al
treilea cub
Spune papa mama tata imită sunete
icircnţelege Răspunde la nume
Icircşi ţine bibe-ronul mănacircncă singur un
biscuit
10Stă icircn picioare se ridică susţi-nut prehensiune cu
opozabilitate
Descoperă un obiect ascuns sub privirea sa aşază
un cub pe o suprafaţă
Pricepe cu-vinte ca nu mama tata
Pricepe bravo Pa
11Stă in picioare lacircngă
bară ridică picioarele şi le repune
Aşează jucării pe o suprafaţă
Imită suneterăspunde la nume
Se joacă şi cercetează diferite obiecte
12Merge susţinut numai de
o macircnă
Icircncearcă să construiască un turn din cuburi
Spune două cuvinte pri-cepe să dea
obiecte la cerere
Pricepe să facă gesturi de aju-tor la icircmbrăcare
15Merge urcă scările
ajutacircndu-se de macircini
Face un turn din două cuburi icircncearcă să
icircntoarcă pagi- nile unei cărţi
introduce corect cuburile mici icircn
cele mari
4-5 cuvinte limbaj sub formă de jargon
Controlul parţial al sfincterelor arată cacircnd
doreşte un obiect
14
18
Merge singur şi repede urcă scările ţinut de o
macircnă se aşază singur pe un scăunel
Turn de 3-4 cuburi macirczgă-leşte
spontan pe hacircrtie
10 cuvinte şi nume proprii denumeşte imagini din cărţi cu
poze
Icircncearcă să mănacircnce singur cu linguriţa
controlul sfincterelor pe parcursul zilei
21Urcă şi coboară pe o
scară susţinut de o macircnă dă cu piciorul icircn minge
Turn din 5-6 cuburi
20 de cuvinte combină spontan 3-4
cuvinte re-petă cuvinte ascultă ordine
Bea singur din ceaşcă arată celor din jur ce icircl interesează cere cacircnd vrea să mănacircnce şi să
bea
24Aleargă fără să
cadă
Imită cu creionul pe hacircrtie linii verti-cale şi orizontale
Fraze din 3-4 cuvinte utili-zează cuvinte ca
eu tu al meu verbalizează ce face
Mănacircncă corect cu linguriţa controlul
sfincterelor pe parcursul nopţii se
icircmbracă sin-gur cu o jachetă se joacă icircn grup fără cooperare
30
Sare cu ambele picioare icircncercă să se ţină icircntr-un
picior Ţine corect creionul
Face un turn din 8 cuburi imită cu
creionul linii verticale şi orizontale
Icircşi spune numele com-plet utilizează
pluralul ştie să spună funcţiile unor obiecte
Utilizează bdquoeurdquo pentru a se denumi
36
Sare pe ambele picioare icircncearcă să se ţină icircntr-un
picior ţine corect creionul merge pe
bicicletă urcă şi coboară o scară alternacircnd
picioarele
Realizază un turn şi pod din cuburi
Desenează şi explică ce a
desenat copiază cercul
Descrie ce fac animalele sau oamenii din imagini răs-punde
la icircntrebăriUtilizează pre-poziţii
apare bdquode cerdquo-ul
Se joacă icircn grup cooperacircnd Ştie să-şi
spună sexul se icircmbracă şi mă-nacircncă singur
15
- Luna V ndash XII ndash 1 cmlună
Sau
0 ndash3 luni ndash 3 cmlună
4 ndash 6 luni ndash 2 cmlună
7 ndash 12 luni ndash 1 cmlună
Icircntre 1-2 ani creşte cu aproximativ 1 cmlună la 2 ani T = 80-82 cm
Peste 2 ani T se calculează cu ajutorul formulei lui Geldrich
T = 5xV + 80 (V=vacircrsta icircn ani)
Creşterea icircn icircnălţime are icircn general un caracter ondulant Se pare că există o alternare regulată a perioadelor de ldquoplenitudinerdquo şi ldquoicircnălţarerdquo
- 1-4 ani ndash prima plenitudine
- 5-7 ani ndash prima icircnălţare
- 8-10 ani ndash a doua plenitudine
- 11-15 ani ndash a doua icircnălţare
Creşterea icircn lungime se opreşte la fete icircntre 20-22 ani şi la băieţi icircntre 23-25 ani De fapt icircntre 19-20 ani la băieţi şi 17-18 ani la fete adaosul anual măsoară numai cacircţiva mm
Creşterea ponderală
Greutatea medie a nn la termen este 3000 g cu variaţii icircntre 2500 ndash 4500g Copiii cu Gn cuprinsă icircntre
- 2500-2800 se numesc subponderali
- peste 4500g se numesc supraponderali
- sub 2500 g se numesc copii cu greutate mică la naştere
Factorii care influenţează greutatea fătului la naştere sunt
1 factorul constituţional robusteţea mamei pubertatea precoce
2 factorul geografic Gn mai mare icircn ţările nordice icircn India 13 din copii au Gn mai mică de 2500g
3 alimentaţia mamei
6
4 sexul ndash Gn a băieţilor este mai mare ca Gn a fetelor
5 factor sezonier ndash vara Gn este mai mare decacirct iarna
6 vacircrsta şi paritatea mamei ndash icircntre 28 ndash 35 ani Gn este mai mare apoi scade
7 patologia genitorilor - mai ales boli materne diabet obezitate etc
După naştere copilul scade icircn greutate icircn primele 4-5 zile cu 200-300g (7-10) din greutatea sa apoi icircn următoarele 4-5 zile ajunge la greutatea iniţială Aceasta se numeşte scăderea fiziologică icircn greutate şi se datoreşte pierderilor necompensate prin eliminare de urină şi meconiu distrucţie de hematii şi leucocite dar mai cu seamă regimului de foame şi sete la care este supus nn icircn primele zile de viaţă
Sporul icircn greutate este
Lunar
- lunile I II III IV ndash 750glună =3000g
- lunile V VI VII VIII ndash 500glună=2000g
- lunile IX X XI XII ndash 250glună =1000g
Greutatea la 1 an = 9000g
Icircntre 1-2 ani creşte cu aproximativ 250glună
Greutatea la 2 ani = 12kg
După vacircrsta de 2 ani se foloseşte formula lui Herman
G = 2xV + 9 Kg (V = vacircrsta icircn ani)
Diferenţele icircntre greutatea băieţilor şi a fetelor persistă pacircnă la 10-11 ani cacircnd greutatea fetelor depăşeşte pe cea a băieţilor (perioada prepubertară) ndash prima icircncrucişare a curbelor ponderale La 14-15 ani greutatea băieţilor depăşeşte pe cea a fetelor ndash a doua icircncrucişare a curbelor ponderale
Mecanismul creşterii unui organism rezidă icircn două fenomene principale care se combină icircn cursul dezvoltării şi anume hipertrofia (mărirea de volum a celulelor) şi hiperplazia (multiplicarea lor)
Icircn general ambele procese coexistă şi organismele cresc atacirct prin multiplicare celulară cacirct şi prin mărirea de volum a fiecărei celule
Icircn esenţă creşterea icircnseamnă hipertrofie celulară adică sinteză de proteină ndash şi hiperplazie adică multiplicare celulară
Creşterea se realizează prin trei mecanisme principale
7
- proliferare celulară ndash epitelii organe limfatice
- hipertrofie celulară ndash muşchi
- diferenţiere celulară ndash organe genitale organe de simţ unele părţi ale sistemului nervos
Factorii de creştere sunt endogeni exogeni şi patologici
Factori endogeni (hormoni)
Icircn prima parte a copilăriei creşterea este influenţată preponderent de hipofiză şi timus Pe măsura reducerii activităţii timusului creşte cea a tiroidei La pubertate acţiunea gonadelor şi suprarenalei devine de primă importanţă
Tiroida ndash prin tiroxină şi triiodotiroxină stimulează creşterea Ambii hormoni măresc metabolismul bazal intensifică oxidările măresc termogeneza Tiroida acţionează prin intermediul hipofizei Tiroida şi hipofiza determină creşterea numărului de celule Tiroida se pare că ar fi singura glandă cu acţiune asupra creşterii dinţilor
Icircn deficienţa tiroidiană se produc icircntacircrzieri icircn apariţia punctelor de osificare scheletul nu se dezvoltă persistă cartilajul de conjugare iar proliferarea celulelor cartilaginoase este inhibată Tiroida intervine şi icircn dezvoltarea creierului mai cu seamă icircn dezvoltarea mentală şi psiho-afectivă
Hipofiza ndash cea mai importantă glandă care influenţează creşterea prin intermediul hormonului somatotrop secretat de celulele alfa celulele eozinofile din hipofiza anterioară STH-ul stimulează reţinerea de azot potasiu fosfor sugeracircnd un anabolism proteic icircnsemnat Provoacă şi reţinerea de sodiu STH-ul stimulează sinteza de proteine intensifică catabolismul grăsimilor cu mobilizarea acizilor graşi nesaturaţi din depozite (rol fundamental) şi scade coeficientul respirator Prin mărirea catabolismului grăsimilor creşte energia disponibilă sintezei proteinelor
STH-ul stimulează proliferarea celulelor cartilajului seriat cu creşterea icircn lungime a oaselor Creşterea continuă fără icircnchiderea cartilajului de creştere Este stimulată deasemenea dezvoltarea musculară şi viscerală
Valorile normale la copil ale STH circulant icircn sacircnge sunt de 12431mgL Icircn nanism ajunge la 36mgL
STH-ul nu acţionează direct asupra cartilajului de creştere ci prin intermediul somatomedinei care ar proveni dintr-o fragmentare a hormonului şi a cărei biosinteză are loc icircn ficat rinichi muşchi
Creşterea se pare că se face icircntacirci sub acţiunea genetică şi tiroidiană STH intervenind după 3-4 ani Unii autori susţin intervenţia STH-ului de la vacircrsta de 1 an sau chiar mai devreme
Insulina ndash hormon pancreatic anabolizant Favorizează icircncorporarea aminoacizilor icircn molecula de proteină măreşte sinteza de proteine prin creşterea ratei de oxidare a glucozei
8
Se pare că STH-ul este implicat mai ales icircn sinteza de AND deci icircn icircnmulţirea celulelor iar insulina icircn sinteza de ARN icircn sinteza de proteine şi deci icircn mărirea de volum a celulei
Glucagonul ndash acţiune opusă insulinei ndash inhibă creşterea măreşte glicoliza transformă glicogenul icircn glucoză1-fosfat şi dă hiperglicemie Este un puternic catabolizant dă un bilanţ azotat negativ Creşte ureea icircn urină scade aminoacizii din sacircnge şi duce la o scădere icircn greutate
Glandele sexuale ndash au acţiune inhibitoare asupra creşterii ndash stimulează calcificarea cartilajului de conjugare cu icircnchiderea prematură a cartilajului de creştere ceea ce duce la oprirea creşterii staturale
Timusul ndash glanda copilăriei ndash stimulează creşterea Extirparea lui la animal duce la diminuarea creşterii şi este cu atacirct mai gravă cu cacirct animalul este mai tacircnăr
Epifiza ndash are rol inhibitor al creşterii ndash extirparea ei accelerează creşterea Extractul de glandă pineală injectat duce la oprirea creşterii
Glandele suprarenale ndash hormonii glucocorticoizi au efect negativ asupra creşterii Cortizonul măreşte catabolismul proteic negativează bilanţul azotat creşte eliminările de potasiu şi calciu
Hormonul paratiroidian este indispensabil creşterii intervenind icircn calcificarea normală a sistemului scheletic şi la constituirea matriţei osoase
Factorii genetici
Creşterea şi dezvoltarea pare a fi hotăracirctă genetic iar factorii care intervin ulterior nu pot decacirct să le devieze icircn plus sau icircn minus icircntr-un mod mai mult sau mai puţin reversibil
Astfel acest patrimoniu ereditar anunţă o creştere frumoasă la un copil a cărui ascendenţi prezintă o talie frumoasă de-a lungul mai multor generaţii şi invers
Influenţa factorilor genetici mai poate fi constatată icircn
- diferenţe de rasă negrii icircşi alungesc mai repede membrele inferioare decacirct albii
- diferenţa de sex fetele sunt icircn avans faţă de băieţi cu 2 ani la pubertate
Factori exogeni de creştere
Creşterea şi dezvoltare fătului este mult influenţată de raporturile umorale mamă-făt
STH-ul gluco şi mineralocorticoizii trec uşor prin placentă trec greu prin placentă hormonii tiroidieni şi insulina
Placenta secretă gonado-stimuline care acţionează asupra gonadelor fetale Prolactina secretată de placentă are acţiune asemănătoare cu STH
9
Influenţa organismului matern asupra fătului are loc şi prin principiile alimentare care trec transplacentar Prin placentă trec aminoacizii glucoza unii acizi graşi Calciul potasiul fosforul şi magneziul au o trecere selectivă prin placentă prin transport activ
Factorul alimentar
Raţia alimentară trebuie să cuprindă caloriile necesare atacirct pentru refacerea pierderilor prin funcţiune şi uzură cacirct şi pentru creştere Raţia trebuie să cuprindă albumine grăsimi glucide săruri minerale vitamine aminoacizi esenţiali şi acizi graşi esenţiali icircntr-o anumită proporţie deci să fie echilibrată
Proteinele au un important rol plastic şi ele trebuie să reprezinte 12-15 din valoarea calorică a regimului 50 din proteine trebuie să fie de origine animală deoarece acestea conţin toţi aminoacizii esenţiali Cu unele proteine ca lactalbumina cazeina ovalbumina se obţin creşteri normale cu altele ca gliadina creşterea icircncetează
Unii aminoacizi esenţiali ca lizina leucina valina histidina triptofanul arginina metionina sunt indispensabili creşterii
Acizii graşi esenţiali icircn special acidul linoleic şi arahidonic sunt necesari pentru o bună dezvoltare a sugarului Acidul linoleic trebuie să reprezinte cel puţin 1 din totalul caloriilor necesarul optim fiind de 5
Sărurile minerale au rol plastic ndash constituenţi ai scheletului- şi rol reglator Lipsa de sidiu şi potasiu icircmpiedică creşterea Foarte importante sunt şi unele oligoelemente Zn Cu Fe Apa intră icircn compoziţia tuturor celulelor corpului ndash cu cacirct celulele sunt mai tinere cu atacirct sunt mai bogate icircn apă
Vitaminele ndash acţionează ca biocatalizatori Carenţa icircn vitamina A duce la icircncetarea creşterii la animalul de experienţă cu apariţia osteoporozei şi oprirea osteogenezei
Icircn absenţa vitaminelor B1 şi B2 icircncetează creşterea
Vitamina D intervine icircn metabolismul fosfocalcic şi prin acesta icircn procesul creşterii osoase
Icircn experienţe pe animale dar se pare că şi la om influenţa factorilor alimentari la icircnceputul vieţii determină numărul celulelor care iau naştere Astfel numărul celulelor adipoase este hotăracirct icircn primele luni de viaţă prin regimul alimentar iar dacă numărul lor este mic nu sunt temeri ca individul sa devină obez Numărul celulelor nervoase se hotărăşte prin alimentaţie icircn primele săptămacircni de viaţă
Mediul fizic influenţează creşterea
Creşterea ar fi mai mare primăvara şi mai mică toamna Lumina influenţează favorabil creşterea ndash razele X icircn doze mici stimulează iar icircn doze mari inhibă creşterea Creşterea icircn greutate este mai mare toamna iar icircn talie mai mare primăvara Exerciţiile fizice efectuate cu regularitate durata şederii icircn aer liber şi expunerea la razele ultraviolete stimulează creşterea
10
Factorii socio-economici ndash influenţează creşterea prin modul de viaţă obiceiuri alimentare copii unici copii din mediu social mai favorizat sunt mai mari decacirct cei din mediu defavorizant
Stresul psihic provocat de mediul ambiant nefavorabil influenţează negativ procesul creşterii pacircnă la starea de ldquonanism psiho-socialrdquo
Factorii patologici
- endocrinopatii infantile mixedem nanism hipofizar etc
- factori care acţionează asupra gravidei
- infecţii acute cronice (lues malarie)
- intoxicaţii cronice (alcoolism saturnism tabagism)
- tulburări de nutriţie subalimentaţie pelagră
- factori care acţionează asupra copilului
- tulburări cronice de nutriţie şi digestie (nanism intestinal)
- afecţiuni organice ale SNC
- boli congenitale de cord (nanism cardiac)
- boli congenitale renale (nanism renal)
- rahitism acondroplazie
Dezvoltarea psihomotorie a copilului icircntre 0 şi 3 ani
Icircn primul an greutatea medie este de 95 kg iar la 3 ani de 15 kg Pentru aprecierea aproximativă a greutăţii medii normale la diferite vacircrste se pot folosi unele formule
3 - 12luni= vacircrsta (luni)+921 - 6 ani = vacircrsta (ani) x 2 + 8
Talia creşte de la 74 cm la 92 cm După vacircrsta de 1 an valoarea medie aproximativă a icircnălţimii icircn centimetri se poate afla din formula vacircrsta (icircn ani) x 6 + 77
Este important de ştiut că cifrele rezultate din măsurătorile parametrilor antropometrici sunt confruntate cu valorile din standardele de referinţă care ţin seama de zona geografică sex vacircrstă şi mediul de provenienţă (ruralurban)
11
Elementele de maturaţie sunt reprezentate de dezvoltarea relativă a masivului facial cu dispariţia treptată a aspectului particular al nou-născutului Icircn raport cu perimetrul toracic care la naştere este mai mic decacirct cel cranian se constată o egalizare a celor două perimetre spre vacircrsta de 1 an după care perimetrul cranian rămacircne progresiv icircn urma celui toracic Au loc osificări la nivelul craniului prin icircnchiderea fontanelelor coloanei vertebrale a cutiei craniene a membrelor dentiţiei
Se dezvoltă sistemul muscular şi al ligamentelor ceea ce va duce la o mai mare agilitate a corpului Are loc progresia icircn ceea ce priveşte dezvoltarea creierului de la 980 g la 1an ajunge la 1100 g la 3 ani Activitatea corelată a diferitelor regiuni şi zone cerebrale se dezvoltă foarte mult iar diferite reacţii icircnnăscute icircncep să se condiţioneze (la 2 ani şi jumătate apare controlul sfincteral)
2 Dezvoltarea psihomotorieDezvoltarea se derulează urmacircnd cacircteva legi generale care permit
icircnţelegerea mecanismelor dezvoltării Acestea au fost descrise de Gesell şi ilustrează progresul maturizării nervoase cu efectele sale asupra controlului motricităţii Aceste legi sunt
1048713 Legea dezvoltării cefalo-codale Mielinizarea fibrelor nervoase se realizează progresacircnd de la zona creierului la zona bazală a coloanei vertebrale De aceea copilul va exersa un control din ce icircn ce mai mare asupra muşchilor descendent de la muşchii oculari la muşchii gacirctului redresacircnd capul apoi ai spatelui permiţacircnd poziţia şezacircnd apoi controlul membrelor inferioare adaugacircnd achiziţia poziţiei bipede
1048713 Legea dezvoltării proximo-distale Ea ilustrează progresele mielinizării icircntr-un sens proximo-distal adică de la ceea ce este la mică distanţă către ceea ce se află din ce icircn ce mai departe Aceasta icircnseamnă lărgirea controlului de la segmentele centrale la segmentele periferice facilitacircnd progresul icircn controlul de la grupele de muşchi mari la grupele de muşchi mici permiţacircnd de asemenea gesturi din ce icircn ce mai precise şi minuţioase (de la regiunea pelviană la picioare de la umeri la macircnă şi aşa mai departe) Evoluţia prehensiunii este efectiv o bună ilustrare a acestei legi deoarece putem constata că mişcările controlate dirijate ale copilului asupra unui obiect apar mai icircntacirci la nivelul umărului apoi la nivelul articulaţiei cotului şi apoi icircn palmă Mişcările devin astfel mai suple şi mai adaptate achiziţia ultimă fiind cea legată de
12
mişcările macircinii unde controlul degetelor este din ce icircn ce mai perfecţionat dezvoltacircnd motricitatea fină
1048713Evoluţia tonusului şi a posturii Tonusul muscular al noului născut va evolua diferit icircn funcţie de muşchii solicitaţi şi anume tonusul axial va creşte pentru a permite redresarea trunchiului pe cacircnd tonusul muşchilor flexori (ai braţelor şi picioarelor) se va diminua pentru a permite gradul de extensibilitate necesar staţionării icircn picioare şi mersului Tonusul este legat de evoluţia posturii progresul copiilor hipertonici sau hipotonici nefiind similară-copiii hipertonici stau icircn picioare mai mult decacirct ceilalţi şi cei hipotonici au un control mai bun al motricităţii fine
1048713Normele dezvoltării Evaluarea dezvoltării unui copil se realizează raportat la propriul ritm de dezvoltare şi nu numai prin raport la grupa de vacircrstă de referinţă căci este importantă variaţia propriei curbe de dezvoltare pe care se evaluează progresul
Principalele achiziţii psihomotorii pacircnă la vacircrsta de 3 ani conform Institutului pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului Bucureşti adaptate dupa GessellVacircrsta(luni)
Motricitate Adaptaresenzorială
Limbajul Reacţii sociale
1 Capul moaleAscultă sunete
Vede un obiect icircnlinie mediană
Mici zgomoteguturale
Figură inexpre-sivă
2Ridică uşor capul
care recaderepede
Priveşte macircna exa-minatorului ur-
măreşte un obiect de la linia mediană
Suracircde cacircnd i se vorbeşte emite vocale
izolate
Mimică la figura umană ob-servă exami-natorul
3 Ţine capul
Urmăreşte un obiect pacircnă la
1800 priveşte un obiect mai mult de
un minut
Gacircngureşte racircdeGacircngureşte cacircnd se
vor-beşte
4Stă o fracţiune de secundă susţinut
Vede imediat un obiect ridică macircinile după
obiecte icircncearcă să localizeze un sunet
Gacircngureşte vocalize
Suracircs spontan recunoaşte bi-beronul
se as-cunde după o cacircrpă
5 Ţine capul drept stabil zgacircrie diferite obiecte prehensiune precară
Urmăreşte cu ochii obiecte dispărute
ţine un cub
Strigă icircn pu-seuri Suracircde la imagi-nea din oglindă
13
priveşte un altul
6
Icircn decubit dorsal ridică picioarele icircn sus se
icircntoarce de pe o parte pe altă prehensiune palmară
Prinde cu amacircndouă macircinile
icircn-cearcă să reapuce un obiect
căzut duce obiectele la gură
Icircntoarce capul la sunet gacircngureşte
spontan
Diferenţiază pe străini suracircde şi vocalizează la
vederea propriei imagini din oglindă
7Stă icircn şezut susţinut scade icircn macircini pre-
hensiune radio-palmarăRecunoaşte jucării
Spune bdquomhellipmhelliprdquoVocalizări silabice
Apucă bine alimente solide culcat duce
piciorul la gură macircngacircie imaginea din
oglindă
8Stă icircn şezut se ţine icircn
picioare cacircnd e susţinut de macircini
Ia două cuburi icircn cele două macircini
ţine un cub priveşte alt obiect
Silabe izolate ma ta ba
Suge jucării icircncearcă cu in-sistenţă să apuce
jucării
9Prehensiune
mediodigitală
Loveşte un cub de altul apucă al
treilea cub
Spune papa mama tata imită sunete
icircnţelege Răspunde la nume
Icircşi ţine bibe-ronul mănacircncă singur un
biscuit
10Stă icircn picioare se ridică susţi-nut prehensiune cu
opozabilitate
Descoperă un obiect ascuns sub privirea sa aşază
un cub pe o suprafaţă
Pricepe cu-vinte ca nu mama tata
Pricepe bravo Pa
11Stă in picioare lacircngă
bară ridică picioarele şi le repune
Aşează jucării pe o suprafaţă
Imită suneterăspunde la nume
Se joacă şi cercetează diferite obiecte
12Merge susţinut numai de
o macircnă
Icircncearcă să construiască un turn din cuburi
Spune două cuvinte pri-cepe să dea
obiecte la cerere
Pricepe să facă gesturi de aju-tor la icircmbrăcare
15Merge urcă scările
ajutacircndu-se de macircini
Face un turn din două cuburi icircncearcă să
icircntoarcă pagi- nile unei cărţi
introduce corect cuburile mici icircn
cele mari
4-5 cuvinte limbaj sub formă de jargon
Controlul parţial al sfincterelor arată cacircnd
doreşte un obiect
14
18
Merge singur şi repede urcă scările ţinut de o
macircnă se aşază singur pe un scăunel
Turn de 3-4 cuburi macirczgă-leşte
spontan pe hacircrtie
10 cuvinte şi nume proprii denumeşte imagini din cărţi cu
poze
Icircncearcă să mănacircnce singur cu linguriţa
controlul sfincterelor pe parcursul zilei
21Urcă şi coboară pe o
scară susţinut de o macircnă dă cu piciorul icircn minge
Turn din 5-6 cuburi
20 de cuvinte combină spontan 3-4
cuvinte re-petă cuvinte ascultă ordine
Bea singur din ceaşcă arată celor din jur ce icircl interesează cere cacircnd vrea să mănacircnce şi să
bea
24Aleargă fără să
cadă
Imită cu creionul pe hacircrtie linii verti-cale şi orizontale
Fraze din 3-4 cuvinte utili-zează cuvinte ca
eu tu al meu verbalizează ce face
Mănacircncă corect cu linguriţa controlul
sfincterelor pe parcursul nopţii se
icircmbracă sin-gur cu o jachetă se joacă icircn grup fără cooperare
30
Sare cu ambele picioare icircncercă să se ţină icircntr-un
picior Ţine corect creionul
Face un turn din 8 cuburi imită cu
creionul linii verticale şi orizontale
Icircşi spune numele com-plet utilizează
pluralul ştie să spună funcţiile unor obiecte
Utilizează bdquoeurdquo pentru a se denumi
36
Sare pe ambele picioare icircncearcă să se ţină icircntr-un
picior ţine corect creionul merge pe
bicicletă urcă şi coboară o scară alternacircnd
picioarele
Realizază un turn şi pod din cuburi
Desenează şi explică ce a
desenat copiază cercul
Descrie ce fac animalele sau oamenii din imagini răs-punde
la icircntrebăriUtilizează pre-poziţii
apare bdquode cerdquo-ul
Se joacă icircn grup cooperacircnd Ştie să-şi
spună sexul se icircmbracă şi mă-nacircncă singur
15
4 sexul ndash Gn a băieţilor este mai mare ca Gn a fetelor
5 factor sezonier ndash vara Gn este mai mare decacirct iarna
6 vacircrsta şi paritatea mamei ndash icircntre 28 ndash 35 ani Gn este mai mare apoi scade
7 patologia genitorilor - mai ales boli materne diabet obezitate etc
După naştere copilul scade icircn greutate icircn primele 4-5 zile cu 200-300g (7-10) din greutatea sa apoi icircn următoarele 4-5 zile ajunge la greutatea iniţială Aceasta se numeşte scăderea fiziologică icircn greutate şi se datoreşte pierderilor necompensate prin eliminare de urină şi meconiu distrucţie de hematii şi leucocite dar mai cu seamă regimului de foame şi sete la care este supus nn icircn primele zile de viaţă
Sporul icircn greutate este
Lunar
- lunile I II III IV ndash 750glună =3000g
- lunile V VI VII VIII ndash 500glună=2000g
- lunile IX X XI XII ndash 250glună =1000g
Greutatea la 1 an = 9000g
Icircntre 1-2 ani creşte cu aproximativ 250glună
Greutatea la 2 ani = 12kg
După vacircrsta de 2 ani se foloseşte formula lui Herman
G = 2xV + 9 Kg (V = vacircrsta icircn ani)
Diferenţele icircntre greutatea băieţilor şi a fetelor persistă pacircnă la 10-11 ani cacircnd greutatea fetelor depăşeşte pe cea a băieţilor (perioada prepubertară) ndash prima icircncrucişare a curbelor ponderale La 14-15 ani greutatea băieţilor depăşeşte pe cea a fetelor ndash a doua icircncrucişare a curbelor ponderale
Mecanismul creşterii unui organism rezidă icircn două fenomene principale care se combină icircn cursul dezvoltării şi anume hipertrofia (mărirea de volum a celulelor) şi hiperplazia (multiplicarea lor)
Icircn general ambele procese coexistă şi organismele cresc atacirct prin multiplicare celulară cacirct şi prin mărirea de volum a fiecărei celule
Icircn esenţă creşterea icircnseamnă hipertrofie celulară adică sinteză de proteină ndash şi hiperplazie adică multiplicare celulară
Creşterea se realizează prin trei mecanisme principale
7
- proliferare celulară ndash epitelii organe limfatice
- hipertrofie celulară ndash muşchi
- diferenţiere celulară ndash organe genitale organe de simţ unele părţi ale sistemului nervos
Factorii de creştere sunt endogeni exogeni şi patologici
Factori endogeni (hormoni)
Icircn prima parte a copilăriei creşterea este influenţată preponderent de hipofiză şi timus Pe măsura reducerii activităţii timusului creşte cea a tiroidei La pubertate acţiunea gonadelor şi suprarenalei devine de primă importanţă
Tiroida ndash prin tiroxină şi triiodotiroxină stimulează creşterea Ambii hormoni măresc metabolismul bazal intensifică oxidările măresc termogeneza Tiroida acţionează prin intermediul hipofizei Tiroida şi hipofiza determină creşterea numărului de celule Tiroida se pare că ar fi singura glandă cu acţiune asupra creşterii dinţilor
Icircn deficienţa tiroidiană se produc icircntacircrzieri icircn apariţia punctelor de osificare scheletul nu se dezvoltă persistă cartilajul de conjugare iar proliferarea celulelor cartilaginoase este inhibată Tiroida intervine şi icircn dezvoltarea creierului mai cu seamă icircn dezvoltarea mentală şi psiho-afectivă
Hipofiza ndash cea mai importantă glandă care influenţează creşterea prin intermediul hormonului somatotrop secretat de celulele alfa celulele eozinofile din hipofiza anterioară STH-ul stimulează reţinerea de azot potasiu fosfor sugeracircnd un anabolism proteic icircnsemnat Provoacă şi reţinerea de sodiu STH-ul stimulează sinteza de proteine intensifică catabolismul grăsimilor cu mobilizarea acizilor graşi nesaturaţi din depozite (rol fundamental) şi scade coeficientul respirator Prin mărirea catabolismului grăsimilor creşte energia disponibilă sintezei proteinelor
STH-ul stimulează proliferarea celulelor cartilajului seriat cu creşterea icircn lungime a oaselor Creşterea continuă fără icircnchiderea cartilajului de creştere Este stimulată deasemenea dezvoltarea musculară şi viscerală
Valorile normale la copil ale STH circulant icircn sacircnge sunt de 12431mgL Icircn nanism ajunge la 36mgL
STH-ul nu acţionează direct asupra cartilajului de creştere ci prin intermediul somatomedinei care ar proveni dintr-o fragmentare a hormonului şi a cărei biosinteză are loc icircn ficat rinichi muşchi
Creşterea se pare că se face icircntacirci sub acţiunea genetică şi tiroidiană STH intervenind după 3-4 ani Unii autori susţin intervenţia STH-ului de la vacircrsta de 1 an sau chiar mai devreme
Insulina ndash hormon pancreatic anabolizant Favorizează icircncorporarea aminoacizilor icircn molecula de proteină măreşte sinteza de proteine prin creşterea ratei de oxidare a glucozei
8
Se pare că STH-ul este implicat mai ales icircn sinteza de AND deci icircn icircnmulţirea celulelor iar insulina icircn sinteza de ARN icircn sinteza de proteine şi deci icircn mărirea de volum a celulei
Glucagonul ndash acţiune opusă insulinei ndash inhibă creşterea măreşte glicoliza transformă glicogenul icircn glucoză1-fosfat şi dă hiperglicemie Este un puternic catabolizant dă un bilanţ azotat negativ Creşte ureea icircn urină scade aminoacizii din sacircnge şi duce la o scădere icircn greutate
Glandele sexuale ndash au acţiune inhibitoare asupra creşterii ndash stimulează calcificarea cartilajului de conjugare cu icircnchiderea prematură a cartilajului de creştere ceea ce duce la oprirea creşterii staturale
Timusul ndash glanda copilăriei ndash stimulează creşterea Extirparea lui la animal duce la diminuarea creşterii şi este cu atacirct mai gravă cu cacirct animalul este mai tacircnăr
Epifiza ndash are rol inhibitor al creşterii ndash extirparea ei accelerează creşterea Extractul de glandă pineală injectat duce la oprirea creşterii
Glandele suprarenale ndash hormonii glucocorticoizi au efect negativ asupra creşterii Cortizonul măreşte catabolismul proteic negativează bilanţul azotat creşte eliminările de potasiu şi calciu
Hormonul paratiroidian este indispensabil creşterii intervenind icircn calcificarea normală a sistemului scheletic şi la constituirea matriţei osoase
Factorii genetici
Creşterea şi dezvoltarea pare a fi hotăracirctă genetic iar factorii care intervin ulterior nu pot decacirct să le devieze icircn plus sau icircn minus icircntr-un mod mai mult sau mai puţin reversibil
Astfel acest patrimoniu ereditar anunţă o creştere frumoasă la un copil a cărui ascendenţi prezintă o talie frumoasă de-a lungul mai multor generaţii şi invers
Influenţa factorilor genetici mai poate fi constatată icircn
- diferenţe de rasă negrii icircşi alungesc mai repede membrele inferioare decacirct albii
- diferenţa de sex fetele sunt icircn avans faţă de băieţi cu 2 ani la pubertate
Factori exogeni de creştere
Creşterea şi dezvoltare fătului este mult influenţată de raporturile umorale mamă-făt
STH-ul gluco şi mineralocorticoizii trec uşor prin placentă trec greu prin placentă hormonii tiroidieni şi insulina
Placenta secretă gonado-stimuline care acţionează asupra gonadelor fetale Prolactina secretată de placentă are acţiune asemănătoare cu STH
9
Influenţa organismului matern asupra fătului are loc şi prin principiile alimentare care trec transplacentar Prin placentă trec aminoacizii glucoza unii acizi graşi Calciul potasiul fosforul şi magneziul au o trecere selectivă prin placentă prin transport activ
Factorul alimentar
Raţia alimentară trebuie să cuprindă caloriile necesare atacirct pentru refacerea pierderilor prin funcţiune şi uzură cacirct şi pentru creştere Raţia trebuie să cuprindă albumine grăsimi glucide săruri minerale vitamine aminoacizi esenţiali şi acizi graşi esenţiali icircntr-o anumită proporţie deci să fie echilibrată
Proteinele au un important rol plastic şi ele trebuie să reprezinte 12-15 din valoarea calorică a regimului 50 din proteine trebuie să fie de origine animală deoarece acestea conţin toţi aminoacizii esenţiali Cu unele proteine ca lactalbumina cazeina ovalbumina se obţin creşteri normale cu altele ca gliadina creşterea icircncetează
Unii aminoacizi esenţiali ca lizina leucina valina histidina triptofanul arginina metionina sunt indispensabili creşterii
Acizii graşi esenţiali icircn special acidul linoleic şi arahidonic sunt necesari pentru o bună dezvoltare a sugarului Acidul linoleic trebuie să reprezinte cel puţin 1 din totalul caloriilor necesarul optim fiind de 5
Sărurile minerale au rol plastic ndash constituenţi ai scheletului- şi rol reglator Lipsa de sidiu şi potasiu icircmpiedică creşterea Foarte importante sunt şi unele oligoelemente Zn Cu Fe Apa intră icircn compoziţia tuturor celulelor corpului ndash cu cacirct celulele sunt mai tinere cu atacirct sunt mai bogate icircn apă
Vitaminele ndash acţionează ca biocatalizatori Carenţa icircn vitamina A duce la icircncetarea creşterii la animalul de experienţă cu apariţia osteoporozei şi oprirea osteogenezei
Icircn absenţa vitaminelor B1 şi B2 icircncetează creşterea
Vitamina D intervine icircn metabolismul fosfocalcic şi prin acesta icircn procesul creşterii osoase
Icircn experienţe pe animale dar se pare că şi la om influenţa factorilor alimentari la icircnceputul vieţii determină numărul celulelor care iau naştere Astfel numărul celulelor adipoase este hotăracirct icircn primele luni de viaţă prin regimul alimentar iar dacă numărul lor este mic nu sunt temeri ca individul sa devină obez Numărul celulelor nervoase se hotărăşte prin alimentaţie icircn primele săptămacircni de viaţă
Mediul fizic influenţează creşterea
Creşterea ar fi mai mare primăvara şi mai mică toamna Lumina influenţează favorabil creşterea ndash razele X icircn doze mici stimulează iar icircn doze mari inhibă creşterea Creşterea icircn greutate este mai mare toamna iar icircn talie mai mare primăvara Exerciţiile fizice efectuate cu regularitate durata şederii icircn aer liber şi expunerea la razele ultraviolete stimulează creşterea
10
Factorii socio-economici ndash influenţează creşterea prin modul de viaţă obiceiuri alimentare copii unici copii din mediu social mai favorizat sunt mai mari decacirct cei din mediu defavorizant
Stresul psihic provocat de mediul ambiant nefavorabil influenţează negativ procesul creşterii pacircnă la starea de ldquonanism psiho-socialrdquo
Factorii patologici
- endocrinopatii infantile mixedem nanism hipofizar etc
- factori care acţionează asupra gravidei
- infecţii acute cronice (lues malarie)
- intoxicaţii cronice (alcoolism saturnism tabagism)
- tulburări de nutriţie subalimentaţie pelagră
- factori care acţionează asupra copilului
- tulburări cronice de nutriţie şi digestie (nanism intestinal)
- afecţiuni organice ale SNC
- boli congenitale de cord (nanism cardiac)
- boli congenitale renale (nanism renal)
- rahitism acondroplazie
Dezvoltarea psihomotorie a copilului icircntre 0 şi 3 ani
Icircn primul an greutatea medie este de 95 kg iar la 3 ani de 15 kg Pentru aprecierea aproximativă a greutăţii medii normale la diferite vacircrste se pot folosi unele formule
3 - 12luni= vacircrsta (luni)+921 - 6 ani = vacircrsta (ani) x 2 + 8
Talia creşte de la 74 cm la 92 cm După vacircrsta de 1 an valoarea medie aproximativă a icircnălţimii icircn centimetri se poate afla din formula vacircrsta (icircn ani) x 6 + 77
Este important de ştiut că cifrele rezultate din măsurătorile parametrilor antropometrici sunt confruntate cu valorile din standardele de referinţă care ţin seama de zona geografică sex vacircrstă şi mediul de provenienţă (ruralurban)
11
Elementele de maturaţie sunt reprezentate de dezvoltarea relativă a masivului facial cu dispariţia treptată a aspectului particular al nou-născutului Icircn raport cu perimetrul toracic care la naştere este mai mic decacirct cel cranian se constată o egalizare a celor două perimetre spre vacircrsta de 1 an după care perimetrul cranian rămacircne progresiv icircn urma celui toracic Au loc osificări la nivelul craniului prin icircnchiderea fontanelelor coloanei vertebrale a cutiei craniene a membrelor dentiţiei
Se dezvoltă sistemul muscular şi al ligamentelor ceea ce va duce la o mai mare agilitate a corpului Are loc progresia icircn ceea ce priveşte dezvoltarea creierului de la 980 g la 1an ajunge la 1100 g la 3 ani Activitatea corelată a diferitelor regiuni şi zone cerebrale se dezvoltă foarte mult iar diferite reacţii icircnnăscute icircncep să se condiţioneze (la 2 ani şi jumătate apare controlul sfincteral)
2 Dezvoltarea psihomotorieDezvoltarea se derulează urmacircnd cacircteva legi generale care permit
icircnţelegerea mecanismelor dezvoltării Acestea au fost descrise de Gesell şi ilustrează progresul maturizării nervoase cu efectele sale asupra controlului motricităţii Aceste legi sunt
1048713 Legea dezvoltării cefalo-codale Mielinizarea fibrelor nervoase se realizează progresacircnd de la zona creierului la zona bazală a coloanei vertebrale De aceea copilul va exersa un control din ce icircn ce mai mare asupra muşchilor descendent de la muşchii oculari la muşchii gacirctului redresacircnd capul apoi ai spatelui permiţacircnd poziţia şezacircnd apoi controlul membrelor inferioare adaugacircnd achiziţia poziţiei bipede
1048713 Legea dezvoltării proximo-distale Ea ilustrează progresele mielinizării icircntr-un sens proximo-distal adică de la ceea ce este la mică distanţă către ceea ce se află din ce icircn ce mai departe Aceasta icircnseamnă lărgirea controlului de la segmentele centrale la segmentele periferice facilitacircnd progresul icircn controlul de la grupele de muşchi mari la grupele de muşchi mici permiţacircnd de asemenea gesturi din ce icircn ce mai precise şi minuţioase (de la regiunea pelviană la picioare de la umeri la macircnă şi aşa mai departe) Evoluţia prehensiunii este efectiv o bună ilustrare a acestei legi deoarece putem constata că mişcările controlate dirijate ale copilului asupra unui obiect apar mai icircntacirci la nivelul umărului apoi la nivelul articulaţiei cotului şi apoi icircn palmă Mişcările devin astfel mai suple şi mai adaptate achiziţia ultimă fiind cea legată de
12
mişcările macircinii unde controlul degetelor este din ce icircn ce mai perfecţionat dezvoltacircnd motricitatea fină
1048713Evoluţia tonusului şi a posturii Tonusul muscular al noului născut va evolua diferit icircn funcţie de muşchii solicitaţi şi anume tonusul axial va creşte pentru a permite redresarea trunchiului pe cacircnd tonusul muşchilor flexori (ai braţelor şi picioarelor) se va diminua pentru a permite gradul de extensibilitate necesar staţionării icircn picioare şi mersului Tonusul este legat de evoluţia posturii progresul copiilor hipertonici sau hipotonici nefiind similară-copiii hipertonici stau icircn picioare mai mult decacirct ceilalţi şi cei hipotonici au un control mai bun al motricităţii fine
1048713Normele dezvoltării Evaluarea dezvoltării unui copil se realizează raportat la propriul ritm de dezvoltare şi nu numai prin raport la grupa de vacircrstă de referinţă căci este importantă variaţia propriei curbe de dezvoltare pe care se evaluează progresul
Principalele achiziţii psihomotorii pacircnă la vacircrsta de 3 ani conform Institutului pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului Bucureşti adaptate dupa GessellVacircrsta(luni)
Motricitate Adaptaresenzorială
Limbajul Reacţii sociale
1 Capul moaleAscultă sunete
Vede un obiect icircnlinie mediană
Mici zgomoteguturale
Figură inexpre-sivă
2Ridică uşor capul
care recaderepede
Priveşte macircna exa-minatorului ur-
măreşte un obiect de la linia mediană
Suracircde cacircnd i se vorbeşte emite vocale
izolate
Mimică la figura umană ob-servă exami-natorul
3 Ţine capul
Urmăreşte un obiect pacircnă la
1800 priveşte un obiect mai mult de
un minut
Gacircngureşte racircdeGacircngureşte cacircnd se
vor-beşte
4Stă o fracţiune de secundă susţinut
Vede imediat un obiect ridică macircinile după
obiecte icircncearcă să localizeze un sunet
Gacircngureşte vocalize
Suracircs spontan recunoaşte bi-beronul
se as-cunde după o cacircrpă
5 Ţine capul drept stabil zgacircrie diferite obiecte prehensiune precară
Urmăreşte cu ochii obiecte dispărute
ţine un cub
Strigă icircn pu-seuri Suracircde la imagi-nea din oglindă
13
priveşte un altul
6
Icircn decubit dorsal ridică picioarele icircn sus se
icircntoarce de pe o parte pe altă prehensiune palmară
Prinde cu amacircndouă macircinile
icircn-cearcă să reapuce un obiect
căzut duce obiectele la gură
Icircntoarce capul la sunet gacircngureşte
spontan
Diferenţiază pe străini suracircde şi vocalizează la
vederea propriei imagini din oglindă
7Stă icircn şezut susţinut scade icircn macircini pre-
hensiune radio-palmarăRecunoaşte jucării
Spune bdquomhellipmhelliprdquoVocalizări silabice
Apucă bine alimente solide culcat duce
piciorul la gură macircngacircie imaginea din
oglindă
8Stă icircn şezut se ţine icircn
picioare cacircnd e susţinut de macircini
Ia două cuburi icircn cele două macircini
ţine un cub priveşte alt obiect
Silabe izolate ma ta ba
Suge jucării icircncearcă cu in-sistenţă să apuce
jucării
9Prehensiune
mediodigitală
Loveşte un cub de altul apucă al
treilea cub
Spune papa mama tata imită sunete
icircnţelege Răspunde la nume
Icircşi ţine bibe-ronul mănacircncă singur un
biscuit
10Stă icircn picioare se ridică susţi-nut prehensiune cu
opozabilitate
Descoperă un obiect ascuns sub privirea sa aşază
un cub pe o suprafaţă
Pricepe cu-vinte ca nu mama tata
Pricepe bravo Pa
11Stă in picioare lacircngă
bară ridică picioarele şi le repune
Aşează jucării pe o suprafaţă
Imită suneterăspunde la nume
Se joacă şi cercetează diferite obiecte
12Merge susţinut numai de
o macircnă
Icircncearcă să construiască un turn din cuburi
Spune două cuvinte pri-cepe să dea
obiecte la cerere
Pricepe să facă gesturi de aju-tor la icircmbrăcare
15Merge urcă scările
ajutacircndu-se de macircini
Face un turn din două cuburi icircncearcă să
icircntoarcă pagi- nile unei cărţi
introduce corect cuburile mici icircn
cele mari
4-5 cuvinte limbaj sub formă de jargon
Controlul parţial al sfincterelor arată cacircnd
doreşte un obiect
14
18
Merge singur şi repede urcă scările ţinut de o
macircnă se aşază singur pe un scăunel
Turn de 3-4 cuburi macirczgă-leşte
spontan pe hacircrtie
10 cuvinte şi nume proprii denumeşte imagini din cărţi cu
poze
Icircncearcă să mănacircnce singur cu linguriţa
controlul sfincterelor pe parcursul zilei
21Urcă şi coboară pe o
scară susţinut de o macircnă dă cu piciorul icircn minge
Turn din 5-6 cuburi
20 de cuvinte combină spontan 3-4
cuvinte re-petă cuvinte ascultă ordine
Bea singur din ceaşcă arată celor din jur ce icircl interesează cere cacircnd vrea să mănacircnce şi să
bea
24Aleargă fără să
cadă
Imită cu creionul pe hacircrtie linii verti-cale şi orizontale
Fraze din 3-4 cuvinte utili-zează cuvinte ca
eu tu al meu verbalizează ce face
Mănacircncă corect cu linguriţa controlul
sfincterelor pe parcursul nopţii se
icircmbracă sin-gur cu o jachetă se joacă icircn grup fără cooperare
30
Sare cu ambele picioare icircncercă să se ţină icircntr-un
picior Ţine corect creionul
Face un turn din 8 cuburi imită cu
creionul linii verticale şi orizontale
Icircşi spune numele com-plet utilizează
pluralul ştie să spună funcţiile unor obiecte
Utilizează bdquoeurdquo pentru a se denumi
36
Sare pe ambele picioare icircncearcă să se ţină icircntr-un
picior ţine corect creionul merge pe
bicicletă urcă şi coboară o scară alternacircnd
picioarele
Realizază un turn şi pod din cuburi
Desenează şi explică ce a
desenat copiază cercul
Descrie ce fac animalele sau oamenii din imagini răs-punde
la icircntrebăriUtilizează pre-poziţii
apare bdquode cerdquo-ul
Se joacă icircn grup cooperacircnd Ştie să-şi
spună sexul se icircmbracă şi mă-nacircncă singur
15
- proliferare celulară ndash epitelii organe limfatice
- hipertrofie celulară ndash muşchi
- diferenţiere celulară ndash organe genitale organe de simţ unele părţi ale sistemului nervos
Factorii de creştere sunt endogeni exogeni şi patologici
Factori endogeni (hormoni)
Icircn prima parte a copilăriei creşterea este influenţată preponderent de hipofiză şi timus Pe măsura reducerii activităţii timusului creşte cea a tiroidei La pubertate acţiunea gonadelor şi suprarenalei devine de primă importanţă
Tiroida ndash prin tiroxină şi triiodotiroxină stimulează creşterea Ambii hormoni măresc metabolismul bazal intensifică oxidările măresc termogeneza Tiroida acţionează prin intermediul hipofizei Tiroida şi hipofiza determină creşterea numărului de celule Tiroida se pare că ar fi singura glandă cu acţiune asupra creşterii dinţilor
Icircn deficienţa tiroidiană se produc icircntacircrzieri icircn apariţia punctelor de osificare scheletul nu se dezvoltă persistă cartilajul de conjugare iar proliferarea celulelor cartilaginoase este inhibată Tiroida intervine şi icircn dezvoltarea creierului mai cu seamă icircn dezvoltarea mentală şi psiho-afectivă
Hipofiza ndash cea mai importantă glandă care influenţează creşterea prin intermediul hormonului somatotrop secretat de celulele alfa celulele eozinofile din hipofiza anterioară STH-ul stimulează reţinerea de azot potasiu fosfor sugeracircnd un anabolism proteic icircnsemnat Provoacă şi reţinerea de sodiu STH-ul stimulează sinteza de proteine intensifică catabolismul grăsimilor cu mobilizarea acizilor graşi nesaturaţi din depozite (rol fundamental) şi scade coeficientul respirator Prin mărirea catabolismului grăsimilor creşte energia disponibilă sintezei proteinelor
STH-ul stimulează proliferarea celulelor cartilajului seriat cu creşterea icircn lungime a oaselor Creşterea continuă fără icircnchiderea cartilajului de creştere Este stimulată deasemenea dezvoltarea musculară şi viscerală
Valorile normale la copil ale STH circulant icircn sacircnge sunt de 12431mgL Icircn nanism ajunge la 36mgL
STH-ul nu acţionează direct asupra cartilajului de creştere ci prin intermediul somatomedinei care ar proveni dintr-o fragmentare a hormonului şi a cărei biosinteză are loc icircn ficat rinichi muşchi
Creşterea se pare că se face icircntacirci sub acţiunea genetică şi tiroidiană STH intervenind după 3-4 ani Unii autori susţin intervenţia STH-ului de la vacircrsta de 1 an sau chiar mai devreme
Insulina ndash hormon pancreatic anabolizant Favorizează icircncorporarea aminoacizilor icircn molecula de proteină măreşte sinteza de proteine prin creşterea ratei de oxidare a glucozei
8
Se pare că STH-ul este implicat mai ales icircn sinteza de AND deci icircn icircnmulţirea celulelor iar insulina icircn sinteza de ARN icircn sinteza de proteine şi deci icircn mărirea de volum a celulei
Glucagonul ndash acţiune opusă insulinei ndash inhibă creşterea măreşte glicoliza transformă glicogenul icircn glucoză1-fosfat şi dă hiperglicemie Este un puternic catabolizant dă un bilanţ azotat negativ Creşte ureea icircn urină scade aminoacizii din sacircnge şi duce la o scădere icircn greutate
Glandele sexuale ndash au acţiune inhibitoare asupra creşterii ndash stimulează calcificarea cartilajului de conjugare cu icircnchiderea prematură a cartilajului de creştere ceea ce duce la oprirea creşterii staturale
Timusul ndash glanda copilăriei ndash stimulează creşterea Extirparea lui la animal duce la diminuarea creşterii şi este cu atacirct mai gravă cu cacirct animalul este mai tacircnăr
Epifiza ndash are rol inhibitor al creşterii ndash extirparea ei accelerează creşterea Extractul de glandă pineală injectat duce la oprirea creşterii
Glandele suprarenale ndash hormonii glucocorticoizi au efect negativ asupra creşterii Cortizonul măreşte catabolismul proteic negativează bilanţul azotat creşte eliminările de potasiu şi calciu
Hormonul paratiroidian este indispensabil creşterii intervenind icircn calcificarea normală a sistemului scheletic şi la constituirea matriţei osoase
Factorii genetici
Creşterea şi dezvoltarea pare a fi hotăracirctă genetic iar factorii care intervin ulterior nu pot decacirct să le devieze icircn plus sau icircn minus icircntr-un mod mai mult sau mai puţin reversibil
Astfel acest patrimoniu ereditar anunţă o creştere frumoasă la un copil a cărui ascendenţi prezintă o talie frumoasă de-a lungul mai multor generaţii şi invers
Influenţa factorilor genetici mai poate fi constatată icircn
- diferenţe de rasă negrii icircşi alungesc mai repede membrele inferioare decacirct albii
- diferenţa de sex fetele sunt icircn avans faţă de băieţi cu 2 ani la pubertate
Factori exogeni de creştere
Creşterea şi dezvoltare fătului este mult influenţată de raporturile umorale mamă-făt
STH-ul gluco şi mineralocorticoizii trec uşor prin placentă trec greu prin placentă hormonii tiroidieni şi insulina
Placenta secretă gonado-stimuline care acţionează asupra gonadelor fetale Prolactina secretată de placentă are acţiune asemănătoare cu STH
9
Influenţa organismului matern asupra fătului are loc şi prin principiile alimentare care trec transplacentar Prin placentă trec aminoacizii glucoza unii acizi graşi Calciul potasiul fosforul şi magneziul au o trecere selectivă prin placentă prin transport activ
Factorul alimentar
Raţia alimentară trebuie să cuprindă caloriile necesare atacirct pentru refacerea pierderilor prin funcţiune şi uzură cacirct şi pentru creştere Raţia trebuie să cuprindă albumine grăsimi glucide săruri minerale vitamine aminoacizi esenţiali şi acizi graşi esenţiali icircntr-o anumită proporţie deci să fie echilibrată
Proteinele au un important rol plastic şi ele trebuie să reprezinte 12-15 din valoarea calorică a regimului 50 din proteine trebuie să fie de origine animală deoarece acestea conţin toţi aminoacizii esenţiali Cu unele proteine ca lactalbumina cazeina ovalbumina se obţin creşteri normale cu altele ca gliadina creşterea icircncetează
Unii aminoacizi esenţiali ca lizina leucina valina histidina triptofanul arginina metionina sunt indispensabili creşterii
Acizii graşi esenţiali icircn special acidul linoleic şi arahidonic sunt necesari pentru o bună dezvoltare a sugarului Acidul linoleic trebuie să reprezinte cel puţin 1 din totalul caloriilor necesarul optim fiind de 5
Sărurile minerale au rol plastic ndash constituenţi ai scheletului- şi rol reglator Lipsa de sidiu şi potasiu icircmpiedică creşterea Foarte importante sunt şi unele oligoelemente Zn Cu Fe Apa intră icircn compoziţia tuturor celulelor corpului ndash cu cacirct celulele sunt mai tinere cu atacirct sunt mai bogate icircn apă
Vitaminele ndash acţionează ca biocatalizatori Carenţa icircn vitamina A duce la icircncetarea creşterii la animalul de experienţă cu apariţia osteoporozei şi oprirea osteogenezei
Icircn absenţa vitaminelor B1 şi B2 icircncetează creşterea
Vitamina D intervine icircn metabolismul fosfocalcic şi prin acesta icircn procesul creşterii osoase
Icircn experienţe pe animale dar se pare că şi la om influenţa factorilor alimentari la icircnceputul vieţii determină numărul celulelor care iau naştere Astfel numărul celulelor adipoase este hotăracirct icircn primele luni de viaţă prin regimul alimentar iar dacă numărul lor este mic nu sunt temeri ca individul sa devină obez Numărul celulelor nervoase se hotărăşte prin alimentaţie icircn primele săptămacircni de viaţă
Mediul fizic influenţează creşterea
Creşterea ar fi mai mare primăvara şi mai mică toamna Lumina influenţează favorabil creşterea ndash razele X icircn doze mici stimulează iar icircn doze mari inhibă creşterea Creşterea icircn greutate este mai mare toamna iar icircn talie mai mare primăvara Exerciţiile fizice efectuate cu regularitate durata şederii icircn aer liber şi expunerea la razele ultraviolete stimulează creşterea
10
Factorii socio-economici ndash influenţează creşterea prin modul de viaţă obiceiuri alimentare copii unici copii din mediu social mai favorizat sunt mai mari decacirct cei din mediu defavorizant
Stresul psihic provocat de mediul ambiant nefavorabil influenţează negativ procesul creşterii pacircnă la starea de ldquonanism psiho-socialrdquo
Factorii patologici
- endocrinopatii infantile mixedem nanism hipofizar etc
- factori care acţionează asupra gravidei
- infecţii acute cronice (lues malarie)
- intoxicaţii cronice (alcoolism saturnism tabagism)
- tulburări de nutriţie subalimentaţie pelagră
- factori care acţionează asupra copilului
- tulburări cronice de nutriţie şi digestie (nanism intestinal)
- afecţiuni organice ale SNC
- boli congenitale de cord (nanism cardiac)
- boli congenitale renale (nanism renal)
- rahitism acondroplazie
Dezvoltarea psihomotorie a copilului icircntre 0 şi 3 ani
Icircn primul an greutatea medie este de 95 kg iar la 3 ani de 15 kg Pentru aprecierea aproximativă a greutăţii medii normale la diferite vacircrste se pot folosi unele formule
3 - 12luni= vacircrsta (luni)+921 - 6 ani = vacircrsta (ani) x 2 + 8
Talia creşte de la 74 cm la 92 cm După vacircrsta de 1 an valoarea medie aproximativă a icircnălţimii icircn centimetri se poate afla din formula vacircrsta (icircn ani) x 6 + 77
Este important de ştiut că cifrele rezultate din măsurătorile parametrilor antropometrici sunt confruntate cu valorile din standardele de referinţă care ţin seama de zona geografică sex vacircrstă şi mediul de provenienţă (ruralurban)
11
Elementele de maturaţie sunt reprezentate de dezvoltarea relativă a masivului facial cu dispariţia treptată a aspectului particular al nou-născutului Icircn raport cu perimetrul toracic care la naştere este mai mic decacirct cel cranian se constată o egalizare a celor două perimetre spre vacircrsta de 1 an după care perimetrul cranian rămacircne progresiv icircn urma celui toracic Au loc osificări la nivelul craniului prin icircnchiderea fontanelelor coloanei vertebrale a cutiei craniene a membrelor dentiţiei
Se dezvoltă sistemul muscular şi al ligamentelor ceea ce va duce la o mai mare agilitate a corpului Are loc progresia icircn ceea ce priveşte dezvoltarea creierului de la 980 g la 1an ajunge la 1100 g la 3 ani Activitatea corelată a diferitelor regiuni şi zone cerebrale se dezvoltă foarte mult iar diferite reacţii icircnnăscute icircncep să se condiţioneze (la 2 ani şi jumătate apare controlul sfincteral)
2 Dezvoltarea psihomotorieDezvoltarea se derulează urmacircnd cacircteva legi generale care permit
icircnţelegerea mecanismelor dezvoltării Acestea au fost descrise de Gesell şi ilustrează progresul maturizării nervoase cu efectele sale asupra controlului motricităţii Aceste legi sunt
1048713 Legea dezvoltării cefalo-codale Mielinizarea fibrelor nervoase se realizează progresacircnd de la zona creierului la zona bazală a coloanei vertebrale De aceea copilul va exersa un control din ce icircn ce mai mare asupra muşchilor descendent de la muşchii oculari la muşchii gacirctului redresacircnd capul apoi ai spatelui permiţacircnd poziţia şezacircnd apoi controlul membrelor inferioare adaugacircnd achiziţia poziţiei bipede
1048713 Legea dezvoltării proximo-distale Ea ilustrează progresele mielinizării icircntr-un sens proximo-distal adică de la ceea ce este la mică distanţă către ceea ce se află din ce icircn ce mai departe Aceasta icircnseamnă lărgirea controlului de la segmentele centrale la segmentele periferice facilitacircnd progresul icircn controlul de la grupele de muşchi mari la grupele de muşchi mici permiţacircnd de asemenea gesturi din ce icircn ce mai precise şi minuţioase (de la regiunea pelviană la picioare de la umeri la macircnă şi aşa mai departe) Evoluţia prehensiunii este efectiv o bună ilustrare a acestei legi deoarece putem constata că mişcările controlate dirijate ale copilului asupra unui obiect apar mai icircntacirci la nivelul umărului apoi la nivelul articulaţiei cotului şi apoi icircn palmă Mişcările devin astfel mai suple şi mai adaptate achiziţia ultimă fiind cea legată de
12
mişcările macircinii unde controlul degetelor este din ce icircn ce mai perfecţionat dezvoltacircnd motricitatea fină
1048713Evoluţia tonusului şi a posturii Tonusul muscular al noului născut va evolua diferit icircn funcţie de muşchii solicitaţi şi anume tonusul axial va creşte pentru a permite redresarea trunchiului pe cacircnd tonusul muşchilor flexori (ai braţelor şi picioarelor) se va diminua pentru a permite gradul de extensibilitate necesar staţionării icircn picioare şi mersului Tonusul este legat de evoluţia posturii progresul copiilor hipertonici sau hipotonici nefiind similară-copiii hipertonici stau icircn picioare mai mult decacirct ceilalţi şi cei hipotonici au un control mai bun al motricităţii fine
1048713Normele dezvoltării Evaluarea dezvoltării unui copil se realizează raportat la propriul ritm de dezvoltare şi nu numai prin raport la grupa de vacircrstă de referinţă căci este importantă variaţia propriei curbe de dezvoltare pe care se evaluează progresul
Principalele achiziţii psihomotorii pacircnă la vacircrsta de 3 ani conform Institutului pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului Bucureşti adaptate dupa GessellVacircrsta(luni)
Motricitate Adaptaresenzorială
Limbajul Reacţii sociale
1 Capul moaleAscultă sunete
Vede un obiect icircnlinie mediană
Mici zgomoteguturale
Figură inexpre-sivă
2Ridică uşor capul
care recaderepede
Priveşte macircna exa-minatorului ur-
măreşte un obiect de la linia mediană
Suracircde cacircnd i se vorbeşte emite vocale
izolate
Mimică la figura umană ob-servă exami-natorul
3 Ţine capul
Urmăreşte un obiect pacircnă la
1800 priveşte un obiect mai mult de
un minut
Gacircngureşte racircdeGacircngureşte cacircnd se
vor-beşte
4Stă o fracţiune de secundă susţinut
Vede imediat un obiect ridică macircinile după
obiecte icircncearcă să localizeze un sunet
Gacircngureşte vocalize
Suracircs spontan recunoaşte bi-beronul
se as-cunde după o cacircrpă
5 Ţine capul drept stabil zgacircrie diferite obiecte prehensiune precară
Urmăreşte cu ochii obiecte dispărute
ţine un cub
Strigă icircn pu-seuri Suracircde la imagi-nea din oglindă
13
priveşte un altul
6
Icircn decubit dorsal ridică picioarele icircn sus se
icircntoarce de pe o parte pe altă prehensiune palmară
Prinde cu amacircndouă macircinile
icircn-cearcă să reapuce un obiect
căzut duce obiectele la gură
Icircntoarce capul la sunet gacircngureşte
spontan
Diferenţiază pe străini suracircde şi vocalizează la
vederea propriei imagini din oglindă
7Stă icircn şezut susţinut scade icircn macircini pre-
hensiune radio-palmarăRecunoaşte jucării
Spune bdquomhellipmhelliprdquoVocalizări silabice
Apucă bine alimente solide culcat duce
piciorul la gură macircngacircie imaginea din
oglindă
8Stă icircn şezut se ţine icircn
picioare cacircnd e susţinut de macircini
Ia două cuburi icircn cele două macircini
ţine un cub priveşte alt obiect
Silabe izolate ma ta ba
Suge jucării icircncearcă cu in-sistenţă să apuce
jucării
9Prehensiune
mediodigitală
Loveşte un cub de altul apucă al
treilea cub
Spune papa mama tata imită sunete
icircnţelege Răspunde la nume
Icircşi ţine bibe-ronul mănacircncă singur un
biscuit
10Stă icircn picioare se ridică susţi-nut prehensiune cu
opozabilitate
Descoperă un obiect ascuns sub privirea sa aşază
un cub pe o suprafaţă
Pricepe cu-vinte ca nu mama tata
Pricepe bravo Pa
11Stă in picioare lacircngă
bară ridică picioarele şi le repune
Aşează jucării pe o suprafaţă
Imită suneterăspunde la nume
Se joacă şi cercetează diferite obiecte
12Merge susţinut numai de
o macircnă
Icircncearcă să construiască un turn din cuburi
Spune două cuvinte pri-cepe să dea
obiecte la cerere
Pricepe să facă gesturi de aju-tor la icircmbrăcare
15Merge urcă scările
ajutacircndu-se de macircini
Face un turn din două cuburi icircncearcă să
icircntoarcă pagi- nile unei cărţi
introduce corect cuburile mici icircn
cele mari
4-5 cuvinte limbaj sub formă de jargon
Controlul parţial al sfincterelor arată cacircnd
doreşte un obiect
14
18
Merge singur şi repede urcă scările ţinut de o
macircnă se aşază singur pe un scăunel
Turn de 3-4 cuburi macirczgă-leşte
spontan pe hacircrtie
10 cuvinte şi nume proprii denumeşte imagini din cărţi cu
poze
Icircncearcă să mănacircnce singur cu linguriţa
controlul sfincterelor pe parcursul zilei
21Urcă şi coboară pe o
scară susţinut de o macircnă dă cu piciorul icircn minge
Turn din 5-6 cuburi
20 de cuvinte combină spontan 3-4
cuvinte re-petă cuvinte ascultă ordine
Bea singur din ceaşcă arată celor din jur ce icircl interesează cere cacircnd vrea să mănacircnce şi să
bea
24Aleargă fără să
cadă
Imită cu creionul pe hacircrtie linii verti-cale şi orizontale
Fraze din 3-4 cuvinte utili-zează cuvinte ca
eu tu al meu verbalizează ce face
Mănacircncă corect cu linguriţa controlul
sfincterelor pe parcursul nopţii se
icircmbracă sin-gur cu o jachetă se joacă icircn grup fără cooperare
30
Sare cu ambele picioare icircncercă să se ţină icircntr-un
picior Ţine corect creionul
Face un turn din 8 cuburi imită cu
creionul linii verticale şi orizontale
Icircşi spune numele com-plet utilizează
pluralul ştie să spună funcţiile unor obiecte
Utilizează bdquoeurdquo pentru a se denumi
36
Sare pe ambele picioare icircncearcă să se ţină icircntr-un
picior ţine corect creionul merge pe
bicicletă urcă şi coboară o scară alternacircnd
picioarele
Realizază un turn şi pod din cuburi
Desenează şi explică ce a
desenat copiază cercul
Descrie ce fac animalele sau oamenii din imagini răs-punde
la icircntrebăriUtilizează pre-poziţii
apare bdquode cerdquo-ul
Se joacă icircn grup cooperacircnd Ştie să-şi
spună sexul se icircmbracă şi mă-nacircncă singur
15
Se pare că STH-ul este implicat mai ales icircn sinteza de AND deci icircn icircnmulţirea celulelor iar insulina icircn sinteza de ARN icircn sinteza de proteine şi deci icircn mărirea de volum a celulei
Glucagonul ndash acţiune opusă insulinei ndash inhibă creşterea măreşte glicoliza transformă glicogenul icircn glucoză1-fosfat şi dă hiperglicemie Este un puternic catabolizant dă un bilanţ azotat negativ Creşte ureea icircn urină scade aminoacizii din sacircnge şi duce la o scădere icircn greutate
Glandele sexuale ndash au acţiune inhibitoare asupra creşterii ndash stimulează calcificarea cartilajului de conjugare cu icircnchiderea prematură a cartilajului de creştere ceea ce duce la oprirea creşterii staturale
Timusul ndash glanda copilăriei ndash stimulează creşterea Extirparea lui la animal duce la diminuarea creşterii şi este cu atacirct mai gravă cu cacirct animalul este mai tacircnăr
Epifiza ndash are rol inhibitor al creşterii ndash extirparea ei accelerează creşterea Extractul de glandă pineală injectat duce la oprirea creşterii
Glandele suprarenale ndash hormonii glucocorticoizi au efect negativ asupra creşterii Cortizonul măreşte catabolismul proteic negativează bilanţul azotat creşte eliminările de potasiu şi calciu
Hormonul paratiroidian este indispensabil creşterii intervenind icircn calcificarea normală a sistemului scheletic şi la constituirea matriţei osoase
Factorii genetici
Creşterea şi dezvoltarea pare a fi hotăracirctă genetic iar factorii care intervin ulterior nu pot decacirct să le devieze icircn plus sau icircn minus icircntr-un mod mai mult sau mai puţin reversibil
Astfel acest patrimoniu ereditar anunţă o creştere frumoasă la un copil a cărui ascendenţi prezintă o talie frumoasă de-a lungul mai multor generaţii şi invers
Influenţa factorilor genetici mai poate fi constatată icircn
- diferenţe de rasă negrii icircşi alungesc mai repede membrele inferioare decacirct albii
- diferenţa de sex fetele sunt icircn avans faţă de băieţi cu 2 ani la pubertate
Factori exogeni de creştere
Creşterea şi dezvoltare fătului este mult influenţată de raporturile umorale mamă-făt
STH-ul gluco şi mineralocorticoizii trec uşor prin placentă trec greu prin placentă hormonii tiroidieni şi insulina
Placenta secretă gonado-stimuline care acţionează asupra gonadelor fetale Prolactina secretată de placentă are acţiune asemănătoare cu STH
9
Influenţa organismului matern asupra fătului are loc şi prin principiile alimentare care trec transplacentar Prin placentă trec aminoacizii glucoza unii acizi graşi Calciul potasiul fosforul şi magneziul au o trecere selectivă prin placentă prin transport activ
Factorul alimentar
Raţia alimentară trebuie să cuprindă caloriile necesare atacirct pentru refacerea pierderilor prin funcţiune şi uzură cacirct şi pentru creştere Raţia trebuie să cuprindă albumine grăsimi glucide săruri minerale vitamine aminoacizi esenţiali şi acizi graşi esenţiali icircntr-o anumită proporţie deci să fie echilibrată
Proteinele au un important rol plastic şi ele trebuie să reprezinte 12-15 din valoarea calorică a regimului 50 din proteine trebuie să fie de origine animală deoarece acestea conţin toţi aminoacizii esenţiali Cu unele proteine ca lactalbumina cazeina ovalbumina se obţin creşteri normale cu altele ca gliadina creşterea icircncetează
Unii aminoacizi esenţiali ca lizina leucina valina histidina triptofanul arginina metionina sunt indispensabili creşterii
Acizii graşi esenţiali icircn special acidul linoleic şi arahidonic sunt necesari pentru o bună dezvoltare a sugarului Acidul linoleic trebuie să reprezinte cel puţin 1 din totalul caloriilor necesarul optim fiind de 5
Sărurile minerale au rol plastic ndash constituenţi ai scheletului- şi rol reglator Lipsa de sidiu şi potasiu icircmpiedică creşterea Foarte importante sunt şi unele oligoelemente Zn Cu Fe Apa intră icircn compoziţia tuturor celulelor corpului ndash cu cacirct celulele sunt mai tinere cu atacirct sunt mai bogate icircn apă
Vitaminele ndash acţionează ca biocatalizatori Carenţa icircn vitamina A duce la icircncetarea creşterii la animalul de experienţă cu apariţia osteoporozei şi oprirea osteogenezei
Icircn absenţa vitaminelor B1 şi B2 icircncetează creşterea
Vitamina D intervine icircn metabolismul fosfocalcic şi prin acesta icircn procesul creşterii osoase
Icircn experienţe pe animale dar se pare că şi la om influenţa factorilor alimentari la icircnceputul vieţii determină numărul celulelor care iau naştere Astfel numărul celulelor adipoase este hotăracirct icircn primele luni de viaţă prin regimul alimentar iar dacă numărul lor este mic nu sunt temeri ca individul sa devină obez Numărul celulelor nervoase se hotărăşte prin alimentaţie icircn primele săptămacircni de viaţă
Mediul fizic influenţează creşterea
Creşterea ar fi mai mare primăvara şi mai mică toamna Lumina influenţează favorabil creşterea ndash razele X icircn doze mici stimulează iar icircn doze mari inhibă creşterea Creşterea icircn greutate este mai mare toamna iar icircn talie mai mare primăvara Exerciţiile fizice efectuate cu regularitate durata şederii icircn aer liber şi expunerea la razele ultraviolete stimulează creşterea
10
Factorii socio-economici ndash influenţează creşterea prin modul de viaţă obiceiuri alimentare copii unici copii din mediu social mai favorizat sunt mai mari decacirct cei din mediu defavorizant
Stresul psihic provocat de mediul ambiant nefavorabil influenţează negativ procesul creşterii pacircnă la starea de ldquonanism psiho-socialrdquo
Factorii patologici
- endocrinopatii infantile mixedem nanism hipofizar etc
- factori care acţionează asupra gravidei
- infecţii acute cronice (lues malarie)
- intoxicaţii cronice (alcoolism saturnism tabagism)
- tulburări de nutriţie subalimentaţie pelagră
- factori care acţionează asupra copilului
- tulburări cronice de nutriţie şi digestie (nanism intestinal)
- afecţiuni organice ale SNC
- boli congenitale de cord (nanism cardiac)
- boli congenitale renale (nanism renal)
- rahitism acondroplazie
Dezvoltarea psihomotorie a copilului icircntre 0 şi 3 ani
Icircn primul an greutatea medie este de 95 kg iar la 3 ani de 15 kg Pentru aprecierea aproximativă a greutăţii medii normale la diferite vacircrste se pot folosi unele formule
3 - 12luni= vacircrsta (luni)+921 - 6 ani = vacircrsta (ani) x 2 + 8
Talia creşte de la 74 cm la 92 cm După vacircrsta de 1 an valoarea medie aproximativă a icircnălţimii icircn centimetri se poate afla din formula vacircrsta (icircn ani) x 6 + 77
Este important de ştiut că cifrele rezultate din măsurătorile parametrilor antropometrici sunt confruntate cu valorile din standardele de referinţă care ţin seama de zona geografică sex vacircrstă şi mediul de provenienţă (ruralurban)
11
Elementele de maturaţie sunt reprezentate de dezvoltarea relativă a masivului facial cu dispariţia treptată a aspectului particular al nou-născutului Icircn raport cu perimetrul toracic care la naştere este mai mic decacirct cel cranian se constată o egalizare a celor două perimetre spre vacircrsta de 1 an după care perimetrul cranian rămacircne progresiv icircn urma celui toracic Au loc osificări la nivelul craniului prin icircnchiderea fontanelelor coloanei vertebrale a cutiei craniene a membrelor dentiţiei
Se dezvoltă sistemul muscular şi al ligamentelor ceea ce va duce la o mai mare agilitate a corpului Are loc progresia icircn ceea ce priveşte dezvoltarea creierului de la 980 g la 1an ajunge la 1100 g la 3 ani Activitatea corelată a diferitelor regiuni şi zone cerebrale se dezvoltă foarte mult iar diferite reacţii icircnnăscute icircncep să se condiţioneze (la 2 ani şi jumătate apare controlul sfincteral)
2 Dezvoltarea psihomotorieDezvoltarea se derulează urmacircnd cacircteva legi generale care permit
icircnţelegerea mecanismelor dezvoltării Acestea au fost descrise de Gesell şi ilustrează progresul maturizării nervoase cu efectele sale asupra controlului motricităţii Aceste legi sunt
1048713 Legea dezvoltării cefalo-codale Mielinizarea fibrelor nervoase se realizează progresacircnd de la zona creierului la zona bazală a coloanei vertebrale De aceea copilul va exersa un control din ce icircn ce mai mare asupra muşchilor descendent de la muşchii oculari la muşchii gacirctului redresacircnd capul apoi ai spatelui permiţacircnd poziţia şezacircnd apoi controlul membrelor inferioare adaugacircnd achiziţia poziţiei bipede
1048713 Legea dezvoltării proximo-distale Ea ilustrează progresele mielinizării icircntr-un sens proximo-distal adică de la ceea ce este la mică distanţă către ceea ce se află din ce icircn ce mai departe Aceasta icircnseamnă lărgirea controlului de la segmentele centrale la segmentele periferice facilitacircnd progresul icircn controlul de la grupele de muşchi mari la grupele de muşchi mici permiţacircnd de asemenea gesturi din ce icircn ce mai precise şi minuţioase (de la regiunea pelviană la picioare de la umeri la macircnă şi aşa mai departe) Evoluţia prehensiunii este efectiv o bună ilustrare a acestei legi deoarece putem constata că mişcările controlate dirijate ale copilului asupra unui obiect apar mai icircntacirci la nivelul umărului apoi la nivelul articulaţiei cotului şi apoi icircn palmă Mişcările devin astfel mai suple şi mai adaptate achiziţia ultimă fiind cea legată de
12
mişcările macircinii unde controlul degetelor este din ce icircn ce mai perfecţionat dezvoltacircnd motricitatea fină
1048713Evoluţia tonusului şi a posturii Tonusul muscular al noului născut va evolua diferit icircn funcţie de muşchii solicitaţi şi anume tonusul axial va creşte pentru a permite redresarea trunchiului pe cacircnd tonusul muşchilor flexori (ai braţelor şi picioarelor) se va diminua pentru a permite gradul de extensibilitate necesar staţionării icircn picioare şi mersului Tonusul este legat de evoluţia posturii progresul copiilor hipertonici sau hipotonici nefiind similară-copiii hipertonici stau icircn picioare mai mult decacirct ceilalţi şi cei hipotonici au un control mai bun al motricităţii fine
1048713Normele dezvoltării Evaluarea dezvoltării unui copil se realizează raportat la propriul ritm de dezvoltare şi nu numai prin raport la grupa de vacircrstă de referinţă căci este importantă variaţia propriei curbe de dezvoltare pe care se evaluează progresul
Principalele achiziţii psihomotorii pacircnă la vacircrsta de 3 ani conform Institutului pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului Bucureşti adaptate dupa GessellVacircrsta(luni)
Motricitate Adaptaresenzorială
Limbajul Reacţii sociale
1 Capul moaleAscultă sunete
Vede un obiect icircnlinie mediană
Mici zgomoteguturale
Figură inexpre-sivă
2Ridică uşor capul
care recaderepede
Priveşte macircna exa-minatorului ur-
măreşte un obiect de la linia mediană
Suracircde cacircnd i se vorbeşte emite vocale
izolate
Mimică la figura umană ob-servă exami-natorul
3 Ţine capul
Urmăreşte un obiect pacircnă la
1800 priveşte un obiect mai mult de
un minut
Gacircngureşte racircdeGacircngureşte cacircnd se
vor-beşte
4Stă o fracţiune de secundă susţinut
Vede imediat un obiect ridică macircinile după
obiecte icircncearcă să localizeze un sunet
Gacircngureşte vocalize
Suracircs spontan recunoaşte bi-beronul
se as-cunde după o cacircrpă
5 Ţine capul drept stabil zgacircrie diferite obiecte prehensiune precară
Urmăreşte cu ochii obiecte dispărute
ţine un cub
Strigă icircn pu-seuri Suracircde la imagi-nea din oglindă
13
priveşte un altul
6
Icircn decubit dorsal ridică picioarele icircn sus se
icircntoarce de pe o parte pe altă prehensiune palmară
Prinde cu amacircndouă macircinile
icircn-cearcă să reapuce un obiect
căzut duce obiectele la gură
Icircntoarce capul la sunet gacircngureşte
spontan
Diferenţiază pe străini suracircde şi vocalizează la
vederea propriei imagini din oglindă
7Stă icircn şezut susţinut scade icircn macircini pre-
hensiune radio-palmarăRecunoaşte jucării
Spune bdquomhellipmhelliprdquoVocalizări silabice
Apucă bine alimente solide culcat duce
piciorul la gură macircngacircie imaginea din
oglindă
8Stă icircn şezut se ţine icircn
picioare cacircnd e susţinut de macircini
Ia două cuburi icircn cele două macircini
ţine un cub priveşte alt obiect
Silabe izolate ma ta ba
Suge jucării icircncearcă cu in-sistenţă să apuce
jucării
9Prehensiune
mediodigitală
Loveşte un cub de altul apucă al
treilea cub
Spune papa mama tata imită sunete
icircnţelege Răspunde la nume
Icircşi ţine bibe-ronul mănacircncă singur un
biscuit
10Stă icircn picioare se ridică susţi-nut prehensiune cu
opozabilitate
Descoperă un obiect ascuns sub privirea sa aşază
un cub pe o suprafaţă
Pricepe cu-vinte ca nu mama tata
Pricepe bravo Pa
11Stă in picioare lacircngă
bară ridică picioarele şi le repune
Aşează jucării pe o suprafaţă
Imită suneterăspunde la nume
Se joacă şi cercetează diferite obiecte
12Merge susţinut numai de
o macircnă
Icircncearcă să construiască un turn din cuburi
Spune două cuvinte pri-cepe să dea
obiecte la cerere
Pricepe să facă gesturi de aju-tor la icircmbrăcare
15Merge urcă scările
ajutacircndu-se de macircini
Face un turn din două cuburi icircncearcă să
icircntoarcă pagi- nile unei cărţi
introduce corect cuburile mici icircn
cele mari
4-5 cuvinte limbaj sub formă de jargon
Controlul parţial al sfincterelor arată cacircnd
doreşte un obiect
14
18
Merge singur şi repede urcă scările ţinut de o
macircnă se aşază singur pe un scăunel
Turn de 3-4 cuburi macirczgă-leşte
spontan pe hacircrtie
10 cuvinte şi nume proprii denumeşte imagini din cărţi cu
poze
Icircncearcă să mănacircnce singur cu linguriţa
controlul sfincterelor pe parcursul zilei
21Urcă şi coboară pe o
scară susţinut de o macircnă dă cu piciorul icircn minge
Turn din 5-6 cuburi
20 de cuvinte combină spontan 3-4
cuvinte re-petă cuvinte ascultă ordine
Bea singur din ceaşcă arată celor din jur ce icircl interesează cere cacircnd vrea să mănacircnce şi să
bea
24Aleargă fără să
cadă
Imită cu creionul pe hacircrtie linii verti-cale şi orizontale
Fraze din 3-4 cuvinte utili-zează cuvinte ca
eu tu al meu verbalizează ce face
Mănacircncă corect cu linguriţa controlul
sfincterelor pe parcursul nopţii se
icircmbracă sin-gur cu o jachetă se joacă icircn grup fără cooperare
30
Sare cu ambele picioare icircncercă să se ţină icircntr-un
picior Ţine corect creionul
Face un turn din 8 cuburi imită cu
creionul linii verticale şi orizontale
Icircşi spune numele com-plet utilizează
pluralul ştie să spună funcţiile unor obiecte
Utilizează bdquoeurdquo pentru a se denumi
36
Sare pe ambele picioare icircncearcă să se ţină icircntr-un
picior ţine corect creionul merge pe
bicicletă urcă şi coboară o scară alternacircnd
picioarele
Realizază un turn şi pod din cuburi
Desenează şi explică ce a
desenat copiază cercul
Descrie ce fac animalele sau oamenii din imagini răs-punde
la icircntrebăriUtilizează pre-poziţii
apare bdquode cerdquo-ul
Se joacă icircn grup cooperacircnd Ştie să-şi
spună sexul se icircmbracă şi mă-nacircncă singur
15
Influenţa organismului matern asupra fătului are loc şi prin principiile alimentare care trec transplacentar Prin placentă trec aminoacizii glucoza unii acizi graşi Calciul potasiul fosforul şi magneziul au o trecere selectivă prin placentă prin transport activ
Factorul alimentar
Raţia alimentară trebuie să cuprindă caloriile necesare atacirct pentru refacerea pierderilor prin funcţiune şi uzură cacirct şi pentru creştere Raţia trebuie să cuprindă albumine grăsimi glucide săruri minerale vitamine aminoacizi esenţiali şi acizi graşi esenţiali icircntr-o anumită proporţie deci să fie echilibrată
Proteinele au un important rol plastic şi ele trebuie să reprezinte 12-15 din valoarea calorică a regimului 50 din proteine trebuie să fie de origine animală deoarece acestea conţin toţi aminoacizii esenţiali Cu unele proteine ca lactalbumina cazeina ovalbumina se obţin creşteri normale cu altele ca gliadina creşterea icircncetează
Unii aminoacizi esenţiali ca lizina leucina valina histidina triptofanul arginina metionina sunt indispensabili creşterii
Acizii graşi esenţiali icircn special acidul linoleic şi arahidonic sunt necesari pentru o bună dezvoltare a sugarului Acidul linoleic trebuie să reprezinte cel puţin 1 din totalul caloriilor necesarul optim fiind de 5
Sărurile minerale au rol plastic ndash constituenţi ai scheletului- şi rol reglator Lipsa de sidiu şi potasiu icircmpiedică creşterea Foarte importante sunt şi unele oligoelemente Zn Cu Fe Apa intră icircn compoziţia tuturor celulelor corpului ndash cu cacirct celulele sunt mai tinere cu atacirct sunt mai bogate icircn apă
Vitaminele ndash acţionează ca biocatalizatori Carenţa icircn vitamina A duce la icircncetarea creşterii la animalul de experienţă cu apariţia osteoporozei şi oprirea osteogenezei
Icircn absenţa vitaminelor B1 şi B2 icircncetează creşterea
Vitamina D intervine icircn metabolismul fosfocalcic şi prin acesta icircn procesul creşterii osoase
Icircn experienţe pe animale dar se pare că şi la om influenţa factorilor alimentari la icircnceputul vieţii determină numărul celulelor care iau naştere Astfel numărul celulelor adipoase este hotăracirct icircn primele luni de viaţă prin regimul alimentar iar dacă numărul lor este mic nu sunt temeri ca individul sa devină obez Numărul celulelor nervoase se hotărăşte prin alimentaţie icircn primele săptămacircni de viaţă
Mediul fizic influenţează creşterea
Creşterea ar fi mai mare primăvara şi mai mică toamna Lumina influenţează favorabil creşterea ndash razele X icircn doze mici stimulează iar icircn doze mari inhibă creşterea Creşterea icircn greutate este mai mare toamna iar icircn talie mai mare primăvara Exerciţiile fizice efectuate cu regularitate durata şederii icircn aer liber şi expunerea la razele ultraviolete stimulează creşterea
10
Factorii socio-economici ndash influenţează creşterea prin modul de viaţă obiceiuri alimentare copii unici copii din mediu social mai favorizat sunt mai mari decacirct cei din mediu defavorizant
Stresul psihic provocat de mediul ambiant nefavorabil influenţează negativ procesul creşterii pacircnă la starea de ldquonanism psiho-socialrdquo
Factorii patologici
- endocrinopatii infantile mixedem nanism hipofizar etc
- factori care acţionează asupra gravidei
- infecţii acute cronice (lues malarie)
- intoxicaţii cronice (alcoolism saturnism tabagism)
- tulburări de nutriţie subalimentaţie pelagră
- factori care acţionează asupra copilului
- tulburări cronice de nutriţie şi digestie (nanism intestinal)
- afecţiuni organice ale SNC
- boli congenitale de cord (nanism cardiac)
- boli congenitale renale (nanism renal)
- rahitism acondroplazie
Dezvoltarea psihomotorie a copilului icircntre 0 şi 3 ani
Icircn primul an greutatea medie este de 95 kg iar la 3 ani de 15 kg Pentru aprecierea aproximativă a greutăţii medii normale la diferite vacircrste se pot folosi unele formule
3 - 12luni= vacircrsta (luni)+921 - 6 ani = vacircrsta (ani) x 2 + 8
Talia creşte de la 74 cm la 92 cm După vacircrsta de 1 an valoarea medie aproximativă a icircnălţimii icircn centimetri se poate afla din formula vacircrsta (icircn ani) x 6 + 77
Este important de ştiut că cifrele rezultate din măsurătorile parametrilor antropometrici sunt confruntate cu valorile din standardele de referinţă care ţin seama de zona geografică sex vacircrstă şi mediul de provenienţă (ruralurban)
11
Elementele de maturaţie sunt reprezentate de dezvoltarea relativă a masivului facial cu dispariţia treptată a aspectului particular al nou-născutului Icircn raport cu perimetrul toracic care la naştere este mai mic decacirct cel cranian se constată o egalizare a celor două perimetre spre vacircrsta de 1 an după care perimetrul cranian rămacircne progresiv icircn urma celui toracic Au loc osificări la nivelul craniului prin icircnchiderea fontanelelor coloanei vertebrale a cutiei craniene a membrelor dentiţiei
Se dezvoltă sistemul muscular şi al ligamentelor ceea ce va duce la o mai mare agilitate a corpului Are loc progresia icircn ceea ce priveşte dezvoltarea creierului de la 980 g la 1an ajunge la 1100 g la 3 ani Activitatea corelată a diferitelor regiuni şi zone cerebrale se dezvoltă foarte mult iar diferite reacţii icircnnăscute icircncep să se condiţioneze (la 2 ani şi jumătate apare controlul sfincteral)
2 Dezvoltarea psihomotorieDezvoltarea se derulează urmacircnd cacircteva legi generale care permit
icircnţelegerea mecanismelor dezvoltării Acestea au fost descrise de Gesell şi ilustrează progresul maturizării nervoase cu efectele sale asupra controlului motricităţii Aceste legi sunt
1048713 Legea dezvoltării cefalo-codale Mielinizarea fibrelor nervoase se realizează progresacircnd de la zona creierului la zona bazală a coloanei vertebrale De aceea copilul va exersa un control din ce icircn ce mai mare asupra muşchilor descendent de la muşchii oculari la muşchii gacirctului redresacircnd capul apoi ai spatelui permiţacircnd poziţia şezacircnd apoi controlul membrelor inferioare adaugacircnd achiziţia poziţiei bipede
1048713 Legea dezvoltării proximo-distale Ea ilustrează progresele mielinizării icircntr-un sens proximo-distal adică de la ceea ce este la mică distanţă către ceea ce se află din ce icircn ce mai departe Aceasta icircnseamnă lărgirea controlului de la segmentele centrale la segmentele periferice facilitacircnd progresul icircn controlul de la grupele de muşchi mari la grupele de muşchi mici permiţacircnd de asemenea gesturi din ce icircn ce mai precise şi minuţioase (de la regiunea pelviană la picioare de la umeri la macircnă şi aşa mai departe) Evoluţia prehensiunii este efectiv o bună ilustrare a acestei legi deoarece putem constata că mişcările controlate dirijate ale copilului asupra unui obiect apar mai icircntacirci la nivelul umărului apoi la nivelul articulaţiei cotului şi apoi icircn palmă Mişcările devin astfel mai suple şi mai adaptate achiziţia ultimă fiind cea legată de
12
mişcările macircinii unde controlul degetelor este din ce icircn ce mai perfecţionat dezvoltacircnd motricitatea fină
1048713Evoluţia tonusului şi a posturii Tonusul muscular al noului născut va evolua diferit icircn funcţie de muşchii solicitaţi şi anume tonusul axial va creşte pentru a permite redresarea trunchiului pe cacircnd tonusul muşchilor flexori (ai braţelor şi picioarelor) se va diminua pentru a permite gradul de extensibilitate necesar staţionării icircn picioare şi mersului Tonusul este legat de evoluţia posturii progresul copiilor hipertonici sau hipotonici nefiind similară-copiii hipertonici stau icircn picioare mai mult decacirct ceilalţi şi cei hipotonici au un control mai bun al motricităţii fine
1048713Normele dezvoltării Evaluarea dezvoltării unui copil se realizează raportat la propriul ritm de dezvoltare şi nu numai prin raport la grupa de vacircrstă de referinţă căci este importantă variaţia propriei curbe de dezvoltare pe care se evaluează progresul
Principalele achiziţii psihomotorii pacircnă la vacircrsta de 3 ani conform Institutului pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului Bucureşti adaptate dupa GessellVacircrsta(luni)
Motricitate Adaptaresenzorială
Limbajul Reacţii sociale
1 Capul moaleAscultă sunete
Vede un obiect icircnlinie mediană
Mici zgomoteguturale
Figură inexpre-sivă
2Ridică uşor capul
care recaderepede
Priveşte macircna exa-minatorului ur-
măreşte un obiect de la linia mediană
Suracircde cacircnd i se vorbeşte emite vocale
izolate
Mimică la figura umană ob-servă exami-natorul
3 Ţine capul
Urmăreşte un obiect pacircnă la
1800 priveşte un obiect mai mult de
un minut
Gacircngureşte racircdeGacircngureşte cacircnd se
vor-beşte
4Stă o fracţiune de secundă susţinut
Vede imediat un obiect ridică macircinile după
obiecte icircncearcă să localizeze un sunet
Gacircngureşte vocalize
Suracircs spontan recunoaşte bi-beronul
se as-cunde după o cacircrpă
5 Ţine capul drept stabil zgacircrie diferite obiecte prehensiune precară
Urmăreşte cu ochii obiecte dispărute
ţine un cub
Strigă icircn pu-seuri Suracircde la imagi-nea din oglindă
13
priveşte un altul
6
Icircn decubit dorsal ridică picioarele icircn sus se
icircntoarce de pe o parte pe altă prehensiune palmară
Prinde cu amacircndouă macircinile
icircn-cearcă să reapuce un obiect
căzut duce obiectele la gură
Icircntoarce capul la sunet gacircngureşte
spontan
Diferenţiază pe străini suracircde şi vocalizează la
vederea propriei imagini din oglindă
7Stă icircn şezut susţinut scade icircn macircini pre-
hensiune radio-palmarăRecunoaşte jucării
Spune bdquomhellipmhelliprdquoVocalizări silabice
Apucă bine alimente solide culcat duce
piciorul la gură macircngacircie imaginea din
oglindă
8Stă icircn şezut se ţine icircn
picioare cacircnd e susţinut de macircini
Ia două cuburi icircn cele două macircini
ţine un cub priveşte alt obiect
Silabe izolate ma ta ba
Suge jucării icircncearcă cu in-sistenţă să apuce
jucării
9Prehensiune
mediodigitală
Loveşte un cub de altul apucă al
treilea cub
Spune papa mama tata imită sunete
icircnţelege Răspunde la nume
Icircşi ţine bibe-ronul mănacircncă singur un
biscuit
10Stă icircn picioare se ridică susţi-nut prehensiune cu
opozabilitate
Descoperă un obiect ascuns sub privirea sa aşază
un cub pe o suprafaţă
Pricepe cu-vinte ca nu mama tata
Pricepe bravo Pa
11Stă in picioare lacircngă
bară ridică picioarele şi le repune
Aşează jucării pe o suprafaţă
Imită suneterăspunde la nume
Se joacă şi cercetează diferite obiecte
12Merge susţinut numai de
o macircnă
Icircncearcă să construiască un turn din cuburi
Spune două cuvinte pri-cepe să dea
obiecte la cerere
Pricepe să facă gesturi de aju-tor la icircmbrăcare
15Merge urcă scările
ajutacircndu-se de macircini
Face un turn din două cuburi icircncearcă să
icircntoarcă pagi- nile unei cărţi
introduce corect cuburile mici icircn
cele mari
4-5 cuvinte limbaj sub formă de jargon
Controlul parţial al sfincterelor arată cacircnd
doreşte un obiect
14
18
Merge singur şi repede urcă scările ţinut de o
macircnă se aşază singur pe un scăunel
Turn de 3-4 cuburi macirczgă-leşte
spontan pe hacircrtie
10 cuvinte şi nume proprii denumeşte imagini din cărţi cu
poze
Icircncearcă să mănacircnce singur cu linguriţa
controlul sfincterelor pe parcursul zilei
21Urcă şi coboară pe o
scară susţinut de o macircnă dă cu piciorul icircn minge
Turn din 5-6 cuburi
20 de cuvinte combină spontan 3-4
cuvinte re-petă cuvinte ascultă ordine
Bea singur din ceaşcă arată celor din jur ce icircl interesează cere cacircnd vrea să mănacircnce şi să
bea
24Aleargă fără să
cadă
Imită cu creionul pe hacircrtie linii verti-cale şi orizontale
Fraze din 3-4 cuvinte utili-zează cuvinte ca
eu tu al meu verbalizează ce face
Mănacircncă corect cu linguriţa controlul
sfincterelor pe parcursul nopţii se
icircmbracă sin-gur cu o jachetă se joacă icircn grup fără cooperare
30
Sare cu ambele picioare icircncercă să se ţină icircntr-un
picior Ţine corect creionul
Face un turn din 8 cuburi imită cu
creionul linii verticale şi orizontale
Icircşi spune numele com-plet utilizează
pluralul ştie să spună funcţiile unor obiecte
Utilizează bdquoeurdquo pentru a se denumi
36
Sare pe ambele picioare icircncearcă să se ţină icircntr-un
picior ţine corect creionul merge pe
bicicletă urcă şi coboară o scară alternacircnd
picioarele
Realizază un turn şi pod din cuburi
Desenează şi explică ce a
desenat copiază cercul
Descrie ce fac animalele sau oamenii din imagini răs-punde
la icircntrebăriUtilizează pre-poziţii
apare bdquode cerdquo-ul
Se joacă icircn grup cooperacircnd Ştie să-şi
spună sexul se icircmbracă şi mă-nacircncă singur
15
Factorii socio-economici ndash influenţează creşterea prin modul de viaţă obiceiuri alimentare copii unici copii din mediu social mai favorizat sunt mai mari decacirct cei din mediu defavorizant
Stresul psihic provocat de mediul ambiant nefavorabil influenţează negativ procesul creşterii pacircnă la starea de ldquonanism psiho-socialrdquo
Factorii patologici
- endocrinopatii infantile mixedem nanism hipofizar etc
- factori care acţionează asupra gravidei
- infecţii acute cronice (lues malarie)
- intoxicaţii cronice (alcoolism saturnism tabagism)
- tulburări de nutriţie subalimentaţie pelagră
- factori care acţionează asupra copilului
- tulburări cronice de nutriţie şi digestie (nanism intestinal)
- afecţiuni organice ale SNC
- boli congenitale de cord (nanism cardiac)
- boli congenitale renale (nanism renal)
- rahitism acondroplazie
Dezvoltarea psihomotorie a copilului icircntre 0 şi 3 ani
Icircn primul an greutatea medie este de 95 kg iar la 3 ani de 15 kg Pentru aprecierea aproximativă a greutăţii medii normale la diferite vacircrste se pot folosi unele formule
3 - 12luni= vacircrsta (luni)+921 - 6 ani = vacircrsta (ani) x 2 + 8
Talia creşte de la 74 cm la 92 cm După vacircrsta de 1 an valoarea medie aproximativă a icircnălţimii icircn centimetri se poate afla din formula vacircrsta (icircn ani) x 6 + 77
Este important de ştiut că cifrele rezultate din măsurătorile parametrilor antropometrici sunt confruntate cu valorile din standardele de referinţă care ţin seama de zona geografică sex vacircrstă şi mediul de provenienţă (ruralurban)
11
Elementele de maturaţie sunt reprezentate de dezvoltarea relativă a masivului facial cu dispariţia treptată a aspectului particular al nou-născutului Icircn raport cu perimetrul toracic care la naştere este mai mic decacirct cel cranian se constată o egalizare a celor două perimetre spre vacircrsta de 1 an după care perimetrul cranian rămacircne progresiv icircn urma celui toracic Au loc osificări la nivelul craniului prin icircnchiderea fontanelelor coloanei vertebrale a cutiei craniene a membrelor dentiţiei
Se dezvoltă sistemul muscular şi al ligamentelor ceea ce va duce la o mai mare agilitate a corpului Are loc progresia icircn ceea ce priveşte dezvoltarea creierului de la 980 g la 1an ajunge la 1100 g la 3 ani Activitatea corelată a diferitelor regiuni şi zone cerebrale se dezvoltă foarte mult iar diferite reacţii icircnnăscute icircncep să se condiţioneze (la 2 ani şi jumătate apare controlul sfincteral)
2 Dezvoltarea psihomotorieDezvoltarea se derulează urmacircnd cacircteva legi generale care permit
icircnţelegerea mecanismelor dezvoltării Acestea au fost descrise de Gesell şi ilustrează progresul maturizării nervoase cu efectele sale asupra controlului motricităţii Aceste legi sunt
1048713 Legea dezvoltării cefalo-codale Mielinizarea fibrelor nervoase se realizează progresacircnd de la zona creierului la zona bazală a coloanei vertebrale De aceea copilul va exersa un control din ce icircn ce mai mare asupra muşchilor descendent de la muşchii oculari la muşchii gacirctului redresacircnd capul apoi ai spatelui permiţacircnd poziţia şezacircnd apoi controlul membrelor inferioare adaugacircnd achiziţia poziţiei bipede
1048713 Legea dezvoltării proximo-distale Ea ilustrează progresele mielinizării icircntr-un sens proximo-distal adică de la ceea ce este la mică distanţă către ceea ce se află din ce icircn ce mai departe Aceasta icircnseamnă lărgirea controlului de la segmentele centrale la segmentele periferice facilitacircnd progresul icircn controlul de la grupele de muşchi mari la grupele de muşchi mici permiţacircnd de asemenea gesturi din ce icircn ce mai precise şi minuţioase (de la regiunea pelviană la picioare de la umeri la macircnă şi aşa mai departe) Evoluţia prehensiunii este efectiv o bună ilustrare a acestei legi deoarece putem constata că mişcările controlate dirijate ale copilului asupra unui obiect apar mai icircntacirci la nivelul umărului apoi la nivelul articulaţiei cotului şi apoi icircn palmă Mişcările devin astfel mai suple şi mai adaptate achiziţia ultimă fiind cea legată de
12
mişcările macircinii unde controlul degetelor este din ce icircn ce mai perfecţionat dezvoltacircnd motricitatea fină
1048713Evoluţia tonusului şi a posturii Tonusul muscular al noului născut va evolua diferit icircn funcţie de muşchii solicitaţi şi anume tonusul axial va creşte pentru a permite redresarea trunchiului pe cacircnd tonusul muşchilor flexori (ai braţelor şi picioarelor) se va diminua pentru a permite gradul de extensibilitate necesar staţionării icircn picioare şi mersului Tonusul este legat de evoluţia posturii progresul copiilor hipertonici sau hipotonici nefiind similară-copiii hipertonici stau icircn picioare mai mult decacirct ceilalţi şi cei hipotonici au un control mai bun al motricităţii fine
1048713Normele dezvoltării Evaluarea dezvoltării unui copil se realizează raportat la propriul ritm de dezvoltare şi nu numai prin raport la grupa de vacircrstă de referinţă căci este importantă variaţia propriei curbe de dezvoltare pe care se evaluează progresul
Principalele achiziţii psihomotorii pacircnă la vacircrsta de 3 ani conform Institutului pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului Bucureşti adaptate dupa GessellVacircrsta(luni)
Motricitate Adaptaresenzorială
Limbajul Reacţii sociale
1 Capul moaleAscultă sunete
Vede un obiect icircnlinie mediană
Mici zgomoteguturale
Figură inexpre-sivă
2Ridică uşor capul
care recaderepede
Priveşte macircna exa-minatorului ur-
măreşte un obiect de la linia mediană
Suracircde cacircnd i se vorbeşte emite vocale
izolate
Mimică la figura umană ob-servă exami-natorul
3 Ţine capul
Urmăreşte un obiect pacircnă la
1800 priveşte un obiect mai mult de
un minut
Gacircngureşte racircdeGacircngureşte cacircnd se
vor-beşte
4Stă o fracţiune de secundă susţinut
Vede imediat un obiect ridică macircinile după
obiecte icircncearcă să localizeze un sunet
Gacircngureşte vocalize
Suracircs spontan recunoaşte bi-beronul
se as-cunde după o cacircrpă
5 Ţine capul drept stabil zgacircrie diferite obiecte prehensiune precară
Urmăreşte cu ochii obiecte dispărute
ţine un cub
Strigă icircn pu-seuri Suracircde la imagi-nea din oglindă
13
priveşte un altul
6
Icircn decubit dorsal ridică picioarele icircn sus se
icircntoarce de pe o parte pe altă prehensiune palmară
Prinde cu amacircndouă macircinile
icircn-cearcă să reapuce un obiect
căzut duce obiectele la gură
Icircntoarce capul la sunet gacircngureşte
spontan
Diferenţiază pe străini suracircde şi vocalizează la
vederea propriei imagini din oglindă
7Stă icircn şezut susţinut scade icircn macircini pre-
hensiune radio-palmarăRecunoaşte jucării
Spune bdquomhellipmhelliprdquoVocalizări silabice
Apucă bine alimente solide culcat duce
piciorul la gură macircngacircie imaginea din
oglindă
8Stă icircn şezut se ţine icircn
picioare cacircnd e susţinut de macircini
Ia două cuburi icircn cele două macircini
ţine un cub priveşte alt obiect
Silabe izolate ma ta ba
Suge jucării icircncearcă cu in-sistenţă să apuce
jucării
9Prehensiune
mediodigitală
Loveşte un cub de altul apucă al
treilea cub
Spune papa mama tata imită sunete
icircnţelege Răspunde la nume
Icircşi ţine bibe-ronul mănacircncă singur un
biscuit
10Stă icircn picioare se ridică susţi-nut prehensiune cu
opozabilitate
Descoperă un obiect ascuns sub privirea sa aşază
un cub pe o suprafaţă
Pricepe cu-vinte ca nu mama tata
Pricepe bravo Pa
11Stă in picioare lacircngă
bară ridică picioarele şi le repune
Aşează jucării pe o suprafaţă
Imită suneterăspunde la nume
Se joacă şi cercetează diferite obiecte
12Merge susţinut numai de
o macircnă
Icircncearcă să construiască un turn din cuburi
Spune două cuvinte pri-cepe să dea
obiecte la cerere
Pricepe să facă gesturi de aju-tor la icircmbrăcare
15Merge urcă scările
ajutacircndu-se de macircini
Face un turn din două cuburi icircncearcă să
icircntoarcă pagi- nile unei cărţi
introduce corect cuburile mici icircn
cele mari
4-5 cuvinte limbaj sub formă de jargon
Controlul parţial al sfincterelor arată cacircnd
doreşte un obiect
14
18
Merge singur şi repede urcă scările ţinut de o
macircnă se aşază singur pe un scăunel
Turn de 3-4 cuburi macirczgă-leşte
spontan pe hacircrtie
10 cuvinte şi nume proprii denumeşte imagini din cărţi cu
poze
Icircncearcă să mănacircnce singur cu linguriţa
controlul sfincterelor pe parcursul zilei
21Urcă şi coboară pe o
scară susţinut de o macircnă dă cu piciorul icircn minge
Turn din 5-6 cuburi
20 de cuvinte combină spontan 3-4
cuvinte re-petă cuvinte ascultă ordine
Bea singur din ceaşcă arată celor din jur ce icircl interesează cere cacircnd vrea să mănacircnce şi să
bea
24Aleargă fără să
cadă
Imită cu creionul pe hacircrtie linii verti-cale şi orizontale
Fraze din 3-4 cuvinte utili-zează cuvinte ca
eu tu al meu verbalizează ce face
Mănacircncă corect cu linguriţa controlul
sfincterelor pe parcursul nopţii se
icircmbracă sin-gur cu o jachetă se joacă icircn grup fără cooperare
30
Sare cu ambele picioare icircncercă să se ţină icircntr-un
picior Ţine corect creionul
Face un turn din 8 cuburi imită cu
creionul linii verticale şi orizontale
Icircşi spune numele com-plet utilizează
pluralul ştie să spună funcţiile unor obiecte
Utilizează bdquoeurdquo pentru a se denumi
36
Sare pe ambele picioare icircncearcă să se ţină icircntr-un
picior ţine corect creionul merge pe
bicicletă urcă şi coboară o scară alternacircnd
picioarele
Realizază un turn şi pod din cuburi
Desenează şi explică ce a
desenat copiază cercul
Descrie ce fac animalele sau oamenii din imagini răs-punde
la icircntrebăriUtilizează pre-poziţii
apare bdquode cerdquo-ul
Se joacă icircn grup cooperacircnd Ştie să-şi
spună sexul se icircmbracă şi mă-nacircncă singur
15
Elementele de maturaţie sunt reprezentate de dezvoltarea relativă a masivului facial cu dispariţia treptată a aspectului particular al nou-născutului Icircn raport cu perimetrul toracic care la naştere este mai mic decacirct cel cranian se constată o egalizare a celor două perimetre spre vacircrsta de 1 an după care perimetrul cranian rămacircne progresiv icircn urma celui toracic Au loc osificări la nivelul craniului prin icircnchiderea fontanelelor coloanei vertebrale a cutiei craniene a membrelor dentiţiei
Se dezvoltă sistemul muscular şi al ligamentelor ceea ce va duce la o mai mare agilitate a corpului Are loc progresia icircn ceea ce priveşte dezvoltarea creierului de la 980 g la 1an ajunge la 1100 g la 3 ani Activitatea corelată a diferitelor regiuni şi zone cerebrale se dezvoltă foarte mult iar diferite reacţii icircnnăscute icircncep să se condiţioneze (la 2 ani şi jumătate apare controlul sfincteral)
2 Dezvoltarea psihomotorieDezvoltarea se derulează urmacircnd cacircteva legi generale care permit
icircnţelegerea mecanismelor dezvoltării Acestea au fost descrise de Gesell şi ilustrează progresul maturizării nervoase cu efectele sale asupra controlului motricităţii Aceste legi sunt
1048713 Legea dezvoltării cefalo-codale Mielinizarea fibrelor nervoase se realizează progresacircnd de la zona creierului la zona bazală a coloanei vertebrale De aceea copilul va exersa un control din ce icircn ce mai mare asupra muşchilor descendent de la muşchii oculari la muşchii gacirctului redresacircnd capul apoi ai spatelui permiţacircnd poziţia şezacircnd apoi controlul membrelor inferioare adaugacircnd achiziţia poziţiei bipede
1048713 Legea dezvoltării proximo-distale Ea ilustrează progresele mielinizării icircntr-un sens proximo-distal adică de la ceea ce este la mică distanţă către ceea ce se află din ce icircn ce mai departe Aceasta icircnseamnă lărgirea controlului de la segmentele centrale la segmentele periferice facilitacircnd progresul icircn controlul de la grupele de muşchi mari la grupele de muşchi mici permiţacircnd de asemenea gesturi din ce icircn ce mai precise şi minuţioase (de la regiunea pelviană la picioare de la umeri la macircnă şi aşa mai departe) Evoluţia prehensiunii este efectiv o bună ilustrare a acestei legi deoarece putem constata că mişcările controlate dirijate ale copilului asupra unui obiect apar mai icircntacirci la nivelul umărului apoi la nivelul articulaţiei cotului şi apoi icircn palmă Mişcările devin astfel mai suple şi mai adaptate achiziţia ultimă fiind cea legată de
12
mişcările macircinii unde controlul degetelor este din ce icircn ce mai perfecţionat dezvoltacircnd motricitatea fină
1048713Evoluţia tonusului şi a posturii Tonusul muscular al noului născut va evolua diferit icircn funcţie de muşchii solicitaţi şi anume tonusul axial va creşte pentru a permite redresarea trunchiului pe cacircnd tonusul muşchilor flexori (ai braţelor şi picioarelor) se va diminua pentru a permite gradul de extensibilitate necesar staţionării icircn picioare şi mersului Tonusul este legat de evoluţia posturii progresul copiilor hipertonici sau hipotonici nefiind similară-copiii hipertonici stau icircn picioare mai mult decacirct ceilalţi şi cei hipotonici au un control mai bun al motricităţii fine
1048713Normele dezvoltării Evaluarea dezvoltării unui copil se realizează raportat la propriul ritm de dezvoltare şi nu numai prin raport la grupa de vacircrstă de referinţă căci este importantă variaţia propriei curbe de dezvoltare pe care se evaluează progresul
Principalele achiziţii psihomotorii pacircnă la vacircrsta de 3 ani conform Institutului pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului Bucureşti adaptate dupa GessellVacircrsta(luni)
Motricitate Adaptaresenzorială
Limbajul Reacţii sociale
1 Capul moaleAscultă sunete
Vede un obiect icircnlinie mediană
Mici zgomoteguturale
Figură inexpre-sivă
2Ridică uşor capul
care recaderepede
Priveşte macircna exa-minatorului ur-
măreşte un obiect de la linia mediană
Suracircde cacircnd i se vorbeşte emite vocale
izolate
Mimică la figura umană ob-servă exami-natorul
3 Ţine capul
Urmăreşte un obiect pacircnă la
1800 priveşte un obiect mai mult de
un minut
Gacircngureşte racircdeGacircngureşte cacircnd se
vor-beşte
4Stă o fracţiune de secundă susţinut
Vede imediat un obiect ridică macircinile după
obiecte icircncearcă să localizeze un sunet
Gacircngureşte vocalize
Suracircs spontan recunoaşte bi-beronul
se as-cunde după o cacircrpă
5 Ţine capul drept stabil zgacircrie diferite obiecte prehensiune precară
Urmăreşte cu ochii obiecte dispărute
ţine un cub
Strigă icircn pu-seuri Suracircde la imagi-nea din oglindă
13
priveşte un altul
6
Icircn decubit dorsal ridică picioarele icircn sus se
icircntoarce de pe o parte pe altă prehensiune palmară
Prinde cu amacircndouă macircinile
icircn-cearcă să reapuce un obiect
căzut duce obiectele la gură
Icircntoarce capul la sunet gacircngureşte
spontan
Diferenţiază pe străini suracircde şi vocalizează la
vederea propriei imagini din oglindă
7Stă icircn şezut susţinut scade icircn macircini pre-
hensiune radio-palmarăRecunoaşte jucării
Spune bdquomhellipmhelliprdquoVocalizări silabice
Apucă bine alimente solide culcat duce
piciorul la gură macircngacircie imaginea din
oglindă
8Stă icircn şezut se ţine icircn
picioare cacircnd e susţinut de macircini
Ia două cuburi icircn cele două macircini
ţine un cub priveşte alt obiect
Silabe izolate ma ta ba
Suge jucării icircncearcă cu in-sistenţă să apuce
jucării
9Prehensiune
mediodigitală
Loveşte un cub de altul apucă al
treilea cub
Spune papa mama tata imită sunete
icircnţelege Răspunde la nume
Icircşi ţine bibe-ronul mănacircncă singur un
biscuit
10Stă icircn picioare se ridică susţi-nut prehensiune cu
opozabilitate
Descoperă un obiect ascuns sub privirea sa aşază
un cub pe o suprafaţă
Pricepe cu-vinte ca nu mama tata
Pricepe bravo Pa
11Stă in picioare lacircngă
bară ridică picioarele şi le repune
Aşează jucării pe o suprafaţă
Imită suneterăspunde la nume
Se joacă şi cercetează diferite obiecte
12Merge susţinut numai de
o macircnă
Icircncearcă să construiască un turn din cuburi
Spune două cuvinte pri-cepe să dea
obiecte la cerere
Pricepe să facă gesturi de aju-tor la icircmbrăcare
15Merge urcă scările
ajutacircndu-se de macircini
Face un turn din două cuburi icircncearcă să
icircntoarcă pagi- nile unei cărţi
introduce corect cuburile mici icircn
cele mari
4-5 cuvinte limbaj sub formă de jargon
Controlul parţial al sfincterelor arată cacircnd
doreşte un obiect
14
18
Merge singur şi repede urcă scările ţinut de o
macircnă se aşază singur pe un scăunel
Turn de 3-4 cuburi macirczgă-leşte
spontan pe hacircrtie
10 cuvinte şi nume proprii denumeşte imagini din cărţi cu
poze
Icircncearcă să mănacircnce singur cu linguriţa
controlul sfincterelor pe parcursul zilei
21Urcă şi coboară pe o
scară susţinut de o macircnă dă cu piciorul icircn minge
Turn din 5-6 cuburi
20 de cuvinte combină spontan 3-4
cuvinte re-petă cuvinte ascultă ordine
Bea singur din ceaşcă arată celor din jur ce icircl interesează cere cacircnd vrea să mănacircnce şi să
bea
24Aleargă fără să
cadă
Imită cu creionul pe hacircrtie linii verti-cale şi orizontale
Fraze din 3-4 cuvinte utili-zează cuvinte ca
eu tu al meu verbalizează ce face
Mănacircncă corect cu linguriţa controlul
sfincterelor pe parcursul nopţii se
icircmbracă sin-gur cu o jachetă se joacă icircn grup fără cooperare
30
Sare cu ambele picioare icircncercă să se ţină icircntr-un
picior Ţine corect creionul
Face un turn din 8 cuburi imită cu
creionul linii verticale şi orizontale
Icircşi spune numele com-plet utilizează
pluralul ştie să spună funcţiile unor obiecte
Utilizează bdquoeurdquo pentru a se denumi
36
Sare pe ambele picioare icircncearcă să se ţină icircntr-un
picior ţine corect creionul merge pe
bicicletă urcă şi coboară o scară alternacircnd
picioarele
Realizază un turn şi pod din cuburi
Desenează şi explică ce a
desenat copiază cercul
Descrie ce fac animalele sau oamenii din imagini răs-punde
la icircntrebăriUtilizează pre-poziţii
apare bdquode cerdquo-ul
Se joacă icircn grup cooperacircnd Ştie să-şi
spună sexul se icircmbracă şi mă-nacircncă singur
15
mişcările macircinii unde controlul degetelor este din ce icircn ce mai perfecţionat dezvoltacircnd motricitatea fină
1048713Evoluţia tonusului şi a posturii Tonusul muscular al noului născut va evolua diferit icircn funcţie de muşchii solicitaţi şi anume tonusul axial va creşte pentru a permite redresarea trunchiului pe cacircnd tonusul muşchilor flexori (ai braţelor şi picioarelor) se va diminua pentru a permite gradul de extensibilitate necesar staţionării icircn picioare şi mersului Tonusul este legat de evoluţia posturii progresul copiilor hipertonici sau hipotonici nefiind similară-copiii hipertonici stau icircn picioare mai mult decacirct ceilalţi şi cei hipotonici au un control mai bun al motricităţii fine
1048713Normele dezvoltării Evaluarea dezvoltării unui copil se realizează raportat la propriul ritm de dezvoltare şi nu numai prin raport la grupa de vacircrstă de referinţă căci este importantă variaţia propriei curbe de dezvoltare pe care se evaluează progresul
Principalele achiziţii psihomotorii pacircnă la vacircrsta de 3 ani conform Institutului pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului Bucureşti adaptate dupa GessellVacircrsta(luni)
Motricitate Adaptaresenzorială
Limbajul Reacţii sociale
1 Capul moaleAscultă sunete
Vede un obiect icircnlinie mediană
Mici zgomoteguturale
Figură inexpre-sivă
2Ridică uşor capul
care recaderepede
Priveşte macircna exa-minatorului ur-
măreşte un obiect de la linia mediană
Suracircde cacircnd i se vorbeşte emite vocale
izolate
Mimică la figura umană ob-servă exami-natorul
3 Ţine capul
Urmăreşte un obiect pacircnă la
1800 priveşte un obiect mai mult de
un minut
Gacircngureşte racircdeGacircngureşte cacircnd se
vor-beşte
4Stă o fracţiune de secundă susţinut
Vede imediat un obiect ridică macircinile după
obiecte icircncearcă să localizeze un sunet
Gacircngureşte vocalize
Suracircs spontan recunoaşte bi-beronul
se as-cunde după o cacircrpă
5 Ţine capul drept stabil zgacircrie diferite obiecte prehensiune precară
Urmăreşte cu ochii obiecte dispărute
ţine un cub
Strigă icircn pu-seuri Suracircde la imagi-nea din oglindă
13
priveşte un altul
6
Icircn decubit dorsal ridică picioarele icircn sus se
icircntoarce de pe o parte pe altă prehensiune palmară
Prinde cu amacircndouă macircinile
icircn-cearcă să reapuce un obiect
căzut duce obiectele la gură
Icircntoarce capul la sunet gacircngureşte
spontan
Diferenţiază pe străini suracircde şi vocalizează la
vederea propriei imagini din oglindă
7Stă icircn şezut susţinut scade icircn macircini pre-
hensiune radio-palmarăRecunoaşte jucării
Spune bdquomhellipmhelliprdquoVocalizări silabice
Apucă bine alimente solide culcat duce
piciorul la gură macircngacircie imaginea din
oglindă
8Stă icircn şezut se ţine icircn
picioare cacircnd e susţinut de macircini
Ia două cuburi icircn cele două macircini
ţine un cub priveşte alt obiect
Silabe izolate ma ta ba
Suge jucării icircncearcă cu in-sistenţă să apuce
jucării
9Prehensiune
mediodigitală
Loveşte un cub de altul apucă al
treilea cub
Spune papa mama tata imită sunete
icircnţelege Răspunde la nume
Icircşi ţine bibe-ronul mănacircncă singur un
biscuit
10Stă icircn picioare se ridică susţi-nut prehensiune cu
opozabilitate
Descoperă un obiect ascuns sub privirea sa aşază
un cub pe o suprafaţă
Pricepe cu-vinte ca nu mama tata
Pricepe bravo Pa
11Stă in picioare lacircngă
bară ridică picioarele şi le repune
Aşează jucării pe o suprafaţă
Imită suneterăspunde la nume
Se joacă şi cercetează diferite obiecte
12Merge susţinut numai de
o macircnă
Icircncearcă să construiască un turn din cuburi
Spune două cuvinte pri-cepe să dea
obiecte la cerere
Pricepe să facă gesturi de aju-tor la icircmbrăcare
15Merge urcă scările
ajutacircndu-se de macircini
Face un turn din două cuburi icircncearcă să
icircntoarcă pagi- nile unei cărţi
introduce corect cuburile mici icircn
cele mari
4-5 cuvinte limbaj sub formă de jargon
Controlul parţial al sfincterelor arată cacircnd
doreşte un obiect
14
18
Merge singur şi repede urcă scările ţinut de o
macircnă se aşază singur pe un scăunel
Turn de 3-4 cuburi macirczgă-leşte
spontan pe hacircrtie
10 cuvinte şi nume proprii denumeşte imagini din cărţi cu
poze
Icircncearcă să mănacircnce singur cu linguriţa
controlul sfincterelor pe parcursul zilei
21Urcă şi coboară pe o
scară susţinut de o macircnă dă cu piciorul icircn minge
Turn din 5-6 cuburi
20 de cuvinte combină spontan 3-4
cuvinte re-petă cuvinte ascultă ordine
Bea singur din ceaşcă arată celor din jur ce icircl interesează cere cacircnd vrea să mănacircnce şi să
bea
24Aleargă fără să
cadă
Imită cu creionul pe hacircrtie linii verti-cale şi orizontale
Fraze din 3-4 cuvinte utili-zează cuvinte ca
eu tu al meu verbalizează ce face
Mănacircncă corect cu linguriţa controlul
sfincterelor pe parcursul nopţii se
icircmbracă sin-gur cu o jachetă se joacă icircn grup fără cooperare
30
Sare cu ambele picioare icircncercă să se ţină icircntr-un
picior Ţine corect creionul
Face un turn din 8 cuburi imită cu
creionul linii verticale şi orizontale
Icircşi spune numele com-plet utilizează
pluralul ştie să spună funcţiile unor obiecte
Utilizează bdquoeurdquo pentru a se denumi
36
Sare pe ambele picioare icircncearcă să se ţină icircntr-un
picior ţine corect creionul merge pe
bicicletă urcă şi coboară o scară alternacircnd
picioarele
Realizază un turn şi pod din cuburi
Desenează şi explică ce a
desenat copiază cercul
Descrie ce fac animalele sau oamenii din imagini răs-punde
la icircntrebăriUtilizează pre-poziţii
apare bdquode cerdquo-ul
Se joacă icircn grup cooperacircnd Ştie să-şi
spună sexul se icircmbracă şi mă-nacircncă singur
15
priveşte un altul
6
Icircn decubit dorsal ridică picioarele icircn sus se
icircntoarce de pe o parte pe altă prehensiune palmară
Prinde cu amacircndouă macircinile
icircn-cearcă să reapuce un obiect
căzut duce obiectele la gură
Icircntoarce capul la sunet gacircngureşte
spontan
Diferenţiază pe străini suracircde şi vocalizează la
vederea propriei imagini din oglindă
7Stă icircn şezut susţinut scade icircn macircini pre-
hensiune radio-palmarăRecunoaşte jucării
Spune bdquomhellipmhelliprdquoVocalizări silabice
Apucă bine alimente solide culcat duce
piciorul la gură macircngacircie imaginea din
oglindă
8Stă icircn şezut se ţine icircn
picioare cacircnd e susţinut de macircini
Ia două cuburi icircn cele două macircini
ţine un cub priveşte alt obiect
Silabe izolate ma ta ba
Suge jucării icircncearcă cu in-sistenţă să apuce
jucării
9Prehensiune
mediodigitală
Loveşte un cub de altul apucă al
treilea cub
Spune papa mama tata imită sunete
icircnţelege Răspunde la nume
Icircşi ţine bibe-ronul mănacircncă singur un
biscuit
10Stă icircn picioare se ridică susţi-nut prehensiune cu
opozabilitate
Descoperă un obiect ascuns sub privirea sa aşază
un cub pe o suprafaţă
Pricepe cu-vinte ca nu mama tata
Pricepe bravo Pa
11Stă in picioare lacircngă
bară ridică picioarele şi le repune
Aşează jucării pe o suprafaţă
Imită suneterăspunde la nume
Se joacă şi cercetează diferite obiecte
12Merge susţinut numai de
o macircnă
Icircncearcă să construiască un turn din cuburi
Spune două cuvinte pri-cepe să dea
obiecte la cerere
Pricepe să facă gesturi de aju-tor la icircmbrăcare
15Merge urcă scările
ajutacircndu-se de macircini
Face un turn din două cuburi icircncearcă să
icircntoarcă pagi- nile unei cărţi
introduce corect cuburile mici icircn
cele mari
4-5 cuvinte limbaj sub formă de jargon
Controlul parţial al sfincterelor arată cacircnd
doreşte un obiect
14
18
Merge singur şi repede urcă scările ţinut de o
macircnă se aşază singur pe un scăunel
Turn de 3-4 cuburi macirczgă-leşte
spontan pe hacircrtie
10 cuvinte şi nume proprii denumeşte imagini din cărţi cu
poze
Icircncearcă să mănacircnce singur cu linguriţa
controlul sfincterelor pe parcursul zilei
21Urcă şi coboară pe o
scară susţinut de o macircnă dă cu piciorul icircn minge
Turn din 5-6 cuburi
20 de cuvinte combină spontan 3-4
cuvinte re-petă cuvinte ascultă ordine
Bea singur din ceaşcă arată celor din jur ce icircl interesează cere cacircnd vrea să mănacircnce şi să
bea
24Aleargă fără să
cadă
Imită cu creionul pe hacircrtie linii verti-cale şi orizontale
Fraze din 3-4 cuvinte utili-zează cuvinte ca
eu tu al meu verbalizează ce face
Mănacircncă corect cu linguriţa controlul
sfincterelor pe parcursul nopţii se
icircmbracă sin-gur cu o jachetă se joacă icircn grup fără cooperare
30
Sare cu ambele picioare icircncercă să se ţină icircntr-un
picior Ţine corect creionul
Face un turn din 8 cuburi imită cu
creionul linii verticale şi orizontale
Icircşi spune numele com-plet utilizează
pluralul ştie să spună funcţiile unor obiecte
Utilizează bdquoeurdquo pentru a se denumi
36
Sare pe ambele picioare icircncearcă să se ţină icircntr-un
picior ţine corect creionul merge pe
bicicletă urcă şi coboară o scară alternacircnd
picioarele
Realizază un turn şi pod din cuburi
Desenează şi explică ce a
desenat copiază cercul
Descrie ce fac animalele sau oamenii din imagini răs-punde
la icircntrebăriUtilizează pre-poziţii
apare bdquode cerdquo-ul
Se joacă icircn grup cooperacircnd Ştie să-şi
spună sexul se icircmbracă şi mă-nacircncă singur
15
18
Merge singur şi repede urcă scările ţinut de o
macircnă se aşază singur pe un scăunel
Turn de 3-4 cuburi macirczgă-leşte
spontan pe hacircrtie
10 cuvinte şi nume proprii denumeşte imagini din cărţi cu
poze
Icircncearcă să mănacircnce singur cu linguriţa
controlul sfincterelor pe parcursul zilei
21Urcă şi coboară pe o
scară susţinut de o macircnă dă cu piciorul icircn minge
Turn din 5-6 cuburi
20 de cuvinte combină spontan 3-4
cuvinte re-petă cuvinte ascultă ordine
Bea singur din ceaşcă arată celor din jur ce icircl interesează cere cacircnd vrea să mănacircnce şi să
bea
24Aleargă fără să
cadă
Imită cu creionul pe hacircrtie linii verti-cale şi orizontale
Fraze din 3-4 cuvinte utili-zează cuvinte ca
eu tu al meu verbalizează ce face
Mănacircncă corect cu linguriţa controlul
sfincterelor pe parcursul nopţii se
icircmbracă sin-gur cu o jachetă se joacă icircn grup fără cooperare
30
Sare cu ambele picioare icircncercă să se ţină icircntr-un
picior Ţine corect creionul
Face un turn din 8 cuburi imită cu
creionul linii verticale şi orizontale
Icircşi spune numele com-plet utilizează
pluralul ştie să spună funcţiile unor obiecte
Utilizează bdquoeurdquo pentru a se denumi
36
Sare pe ambele picioare icircncearcă să se ţină icircntr-un
picior ţine corect creionul merge pe
bicicletă urcă şi coboară o scară alternacircnd
picioarele
Realizază un turn şi pod din cuburi
Desenează şi explică ce a
desenat copiază cercul
Descrie ce fac animalele sau oamenii din imagini răs-punde
la icircntrebăriUtilizează pre-poziţii
apare bdquode cerdquo-ul
Se joacă icircn grup cooperacircnd Ştie să-şi
spună sexul se icircmbracă şi mă-nacircncă singur
15