SINDROAME PSIHOPATOLOGICE

Sef Lucrari Dr. Livia Taran

Ce sunt sindroamele psihopatologice

Ansamblu de simptome care apar mereu impreuna formand o structura coerenta

Au substrat neurobiologic comun

Au complexitate structurala diferita

Pot include trasaturi modificate ale Pers.

Pot fi expresia unui substrat lezional cerebral

Episoadele psihopatologice includ intotdeauna mixturi de sindroame

SINDROMUL ANXIOS

CE ESTE FRICA?

+ agresivitatea – dispozitii afective innascute

Angustus lat –stramt, angoisse fr, angor, anguish, anger

Mobilizeaza rezerva functionala a org. in vederea supravietuirii

Pregateste organismul pentru confruntarea cu un pericol (A anticipatorie), fuga (evitarea unei confruntari cu sanse mici de izbanda), lupta (fuga nu mai e posibila)

Dat imp. sale biologice (instinct de autoconservare) – stimuleaza invatarea

Frica

Dac un anumit niv de stress este util pt supravietuire, / exagerata a intensitatii fricii duce la dezorganizare psihica cu:

Disociatie in plan cognitiv si dezorganizare comportamentala

Trairi de tip depersonalizare-derealizare

Agitatie pm dezordonata

Discurs ilogic si comp.maladaptativ

Dupa o psihotrauma cei cu PTSD – amnezie disociativa

Strategii de aparare - coping

Incercarea de evitare – fuga – AG

Incercarea de a invinge – impotrivire

Dinamica apararii – distructiv – ura

Reflexul de mimare a mortii – paralizare

Raspunsul comportamental la frica este innnascut

Frica patologica:

De tip reactiv : PTSD, TAStress

De tip nevrotic: TAG, TP< T fobice

Epifenomen al unor tulb psihice (TAB, TOC, SCH) sau organice (astm, hipertiroidism, EPA)

De tip structural : TP anx-ev, dep, paranoida (f de complot mascata prin acte de autoap.)

Reactia la frica este de tip afectiv (frica, ingrijorare), cognitiv (gandire catatstrofica, imaginatie morbida), vegetativ (Sy, Psy), endocrin (CA, glucocortic) si motor (fuga, lupta, inhibitie)

Sindromul anxios: Anxietatea – tulburare afectiva de tip

hipertimic – devine patol.cand nu e cond de nici un stimul evident , persitenta, incontrolabila voluntar si dezorganizeaza psihismul si activismul persoanei

2 variante clinice : AG

AP = criza de panica

Anxietatea generalizata

Subiectiv = sent persistent al unui pericol iminent

Obiectiv – tensiune corporala, hipervigilenta, conduita de investigare a mediului pt detectarea pericolului sau a protectiei

- hipermimie, neliniste psihomotorie, stare de alerta care perturba eficienta intelectuala si capac adaptative si functionale

-insomnii adormire, mialgii, hiperSy-tonie + ipsofobie, acc seara, cond de izolare, situatii

necunoscute

Criza de panica Domina sy de ti vegetativ Subiectiv – teama si incordare parox, senz de

moarte iminenta prin stop C,R sau prab. In gol Obiectiv – tahicardie, tahipnee, HTA, transpiratii

reci, paloare, cefalee, ameteli, algii abd, tranzit acc., hipotonie musc. Cu senz de prabusire in gol, blocaj PM complet sau mobilizare rapida di fuga in sp protector

Apare spontan seara, noaptea, singuratate Dg =/ angina,IM, astm, tu cerebrala, feo,

hipertiroidism, pancreatita Favorizata de episoadele maladive, substrat

organo-lezional cerebral, struct. dizarm de pers

Neuroanatomia fctionala anxietatii

Centrul fricii – amigdala – atribuie semn emot unui even cu rol in conditionare F

Conex cu nc reticulat – r de tresarire cu hipocampul – M emotionala Cu Ht lateral – rasp vegetativ Sy Cu nc talamic dorsomedial– frica inconstienta Cu cortexul prefrontal – constientizarea F Cortex prefrontal – modularea rasp emotional SRAA, Nc bazal Meynert – hipervigilenta Raspunsul endocrin Ht-Hf-CSR, CRH-ACTH- Cort GGl bazali - hipoactivi

Neuromediatori si neuropeptide

Ser, NA, GABA (Coca, amfetamine - /NA in fanta)

Hipersensibilitatea R b si a2 adrenergici la adrenalina

Hiposens si scaderea dens R GABA (alcool si BZD)

Neuropeptide – CKK anxiogen, NPY anxiolitic, CRH anxiogen

Raportul NPY/CRH moduleaza rasp la stress

SINDROMUL FOBIC

Fobii +anxietate sub f crizelor de panica

FOBIILE

Stari de frica patologica insuficient motivata, nemotiv., cu ob bine definit si car specific

Teama este intensa, persistent, ilogica, invlidanta si imposibil de controlat voluntar

Imparte lumea in 2 sect – 1 sigur si protector si celalalt plin de pericole

Se leaga de fricile naturale ale oamenilor, fricile de an mari- relicve ale fricilor din I-a copilarie, animale mici - a IIa copilarie, fob sociale - adolescenta

Fobiile clasificare:

Fobii spatiale – claustrofobia, agora, acro, acroaero, batofobia

Fobii sociale – neofobia, antropo, ereuto, hipengio, scafofobia (de a fi remarcat)

Fobii speciale – de animale si fen naturale – zoofobia,api,arahno, cyno, galeo, muso, crono, nicto, aqua, tanitrofobia (tunet)

- de boli, elem si situatii speciale – nozo, cancero, ftizio, sifilo, tanato, hemato, lisofobia (nebunie), fobofobia (de frica)

Neuroanatomie functionala

Neuromediatori – GABA,NA,Ser, Dopa

Neuropeptide – CCK

Neuroimagistica functionala

- amigdala hiperactiva

- cortex cingulat anterior hiperactiv

- ggl bazali hipoactivi

Tratament – SSRI, Bupropion,BZD, PT

SINDROMUL OBSESIV - COMPULSIV

Sindromul OC

Idei obsesive – idei persistente straine sau contrare nevoilor, intereselor si situatiei S care asediaza psihismul, nu pot fi controlate volunt si paraziteaza campul C si libertatea de actiune – ipoteze sterile fara sens

Amintiri, reprezentari, ruminatii, aritmomania, onomatomania, verificari obs

Compulsiuni pt diminuarea A – acte ridicole, stereotipe

Sindromul OC

Ritualuri – motivatie obsesiva – mania compensarii – repetarea simetrica a unui gest

- boala scrupulelor – pedanterie extrema cu organizarea fixa si securizanta a ambientei (atingerea cuiva de un nr fix de ori)

- motivatie fobica in ablutomanie

- fara motivatie aparenta – ritualuri magice

SINDROMUL DEPRESIV

Sindromul depresiv

Tristetea patologica

Subiectiv – pesimism, anhedonie, idei micromanice, idei suicidare, dezinteres pentru activ cotidiene, senz de scurgere monotona a timpului, neliniste int de factua anx.,camp perceptual vag, greu de definit, fatigabilitate, astenie, tendinta de evitare a celor din jur

Sindromul depresiv

Obiectiv – inhibitie psihica globala intelectuala, instinctuala si atitudinala

Hipoprosexie, hiperprosexie axata pe corp, hipomnezie de fixare si evocare, \ritmului si fluxului ideator,\imaginatiei, inapetenta, inhibitie sexuala, insomnii, cosmaruri, saracia limbajului, hipomimie, neliniste sau inhib.PM

Somatic – dispnee, palpitatii, cefalee, dureri epigastrice, constipatie, mialgii, algii uro-genitale

Sindromul depresiv

Poate avea intensitati de la nevrotica (+Anx) pana la psihotice (delir micromanic mixt, risc suicidar)

Poate fi dominant agitat/inhibat/mascat de sy somatice

Inhiba sist imunitar al P si / vulnerabilitatea

Apare in : surmenaj, reactii, decompensarea PP, TAD, TAB, boli somatice, tulb psy cu substrat organic

SINDROMUL MANIACAL

Sindromul maniacal

Euforia – veselie contagioasa, optimism debordant, incredere nelimitata in viitor si fortele proprii, hiperimplicare afectiva in prezent, perceperea rapida a scurgerii timp

Labila – furie si agresivitate manifesta

Tahipsihie, atentie hipervigila dar hipotenace, hipermnezie, ritm acelerat cu asociatii bizare dar superf, idei megalomanice, logoree, jocuri de cuv, energie inepuizabila, hipererotism

Sindromul maniacal

Autoincredere nelimitata si lipsa de reticenta – hiperactivism ineficient, comportament ludic, pueril

Nevoia scazuta de somn, rezistenta crescuta la frig si efort, scadere ponderala, hipersalivatie, hipersudoratie, amenoree

Hipomanie- manie- manie confuziva

TAB, TSA, TU cerebr, Sifilis, TP org

Boli somatice–hipertiroidism,anemie,porfirie

Indus med – AD, cortizon, Hidrazida

SINDROMUL CENESTOPAT-HIPOCONDRIAC

Tulburari de perceptie intero si proprioceptive

Complexul ideo-afectiv centrat pe tema suferintei imaginare

Idei hipocondriace – conv. obsesive, sub. in ex unei boli somatice/fizice grave

Cenestopatiile – senzatii corporale neplacute, greu de definit (nevroza cardiaca, nevroza digestiva). Hipocondrul “nu se simte bine, dar nicin nu-i merge prea rau”

Anxietate, megrene, ameteli, tremor

Variante evolutive

Asteno-hipocondriaca – astenie, iritabilitate

Obsesiv-hipocondriaca – idei si reprezentari pe teme nozofobice

Depresiv- hipocondriaca

Paranoiac-hipocondriaca – delirul revendicativ hipocondriac – acuzativ asupra pers med, reclama compensatiii aferente suferintei provocate de deficitul actului medical

SINDROMUL ISTERIC

Sdr isteric

Are o sy de o variabilitate extrema declansata de factori psiho-sociali pe fondul unor trasaturi particulare ale P: hiperexpresivitate, egocentrism, egofilie, imaturitate afectiva, demonstrativitate

Variaza in f de niv intelectual, educational, contextul socio-cultural

Poate aparea sau se poate remite prin sugestie sau hipnoza

Tulburari paroxistice

Marea criza isterica: tulb de echilibru cu astazo-abazie, ingustarea cp constiintei, contracturi tonico-clonice, agitatie PM dezordonata, tahiaritmie/apnee, limbaj spasmodic, crize de ras/plans, atitudini pasionale

Declansata de un eveniment banal in prezenta unui anturaj spectator

Mica criza isterica – senz de sufocare, nod in gat – globus istericus + fen neurovegetative, contracturi musculare ale fetei, gat, misc coreiforme

Tulburari functionale de durata senzitiv-senzoriale

Paralizii functionale – mono, hemi, paraplegii, astazo-abazia fara hipotonie, conditionate psihogen

Anestezii tactile, termice, dureroase – “in manusa, ciorap, maiou”

Mutismul sau afonia isterica – limbaj scis sau pantomima

Cecitatea, surditatea isterica - trecatoare, conditionate de atitudine anturajului

Tulburari neurovegetative si somatice- hipertermie, anorexie, varsaturi, edeme, eczeme, tulb trofice

Tulburarile psihotice – lipseste anxietatea

Stupor isteric – blocaj verbal si psihomotor complet secundar unei psihotraume – min/ore, detasarea de ambianta nu este totala

Stari crepusculare – ingustarea cp constiintei – automatisme, stereotipii, fugi patologice

Amnezii selective – vizeaza doar un anumit aspect existential

Sdr. Ganser – al raspunsului alaturi

Stari delirant-halucinatorii – tematica erotica-mistica, interpretativ-revendicativa

SINDROMUL DELIRANT-HALUCINATOR

Delirul

Tulburare de continut a gandirii – falsa sau eronata interpretare a realitatii

Convingerea patologica – rigida, neifluentabila conjunctural pron argumente, polarizeaza tot psihismul, este comunicata bizar, acontextual, perturba raporturile intre S si lumea ext favorizand disolutia realului in imaginar

Include - dispozitia deliranta – stare difuza de schimbare stranie si chinuitoare a ambiantei care impiedica S sa isi mai controleze singur conduita “ se intampla ceva cu mine, ajutati-ma sa aflu”

Delirul

Perceptia sau interpretarea deliranta – atribuirea unor semnificatii anormale, negative unor perceptii relae, obisnuite, pozitionare egocentrica

Intuitia deliranta – idei si reprezentari spontane, stranii referitoare la S si anturaj cu car de revelatie

Delirul de influenta – convingerea absoluta a P ca este condusa de forte sau fen externe

Delir primar – variante tematice

Referitoare la propriul corp: deismorfofobice, hipocondriace, de posesiune zoopatica, de tranf sexuala si corporala

Referioare la propria identitate: mistice, sociale, politice, cosmogonice, autodevalorizare, autoculpabilizare, ruina

Referitoare la relatii: persecctie, urmarire, gelozie, interpretari erotomanice

Delir secundar – TAB, TAD – congruent cu disp, asoc halucinatii cu tematici similare

SINDROMUL DISOCIATIV (DISCORDANNT, AL DEZORGANIZARII SCHIZOMORFE)

Sindromul disociativ

Ambivalenta: divizare in termeni contradictorii a starilo psy in plan cognitiv, afectiv, interpersonal (afirmatie/negatie, dorinta/repulsie, implicare/abandon)

Dezorganizarea ideo-verbala: fading si baraje ideatorii, dezordine ideativa, scaderea tonuusului si claritatii ideatorii si vb cu monologuri fara adresa, nneologisme etc, tulb logico-semantice

Sindromul disociativ

Dezorganizare afectiv-comportamentala: bizarerii, ambivalenta, inversiune afectiva,

Decolorare, detasare afectiva Tinuta neglijenta, comp lipsit de naturalete,

teatral, exagerat de manierat Negativism atitudinal, stereotipii de pozitie,

miscare Sdr discordant – contradictia dintre continutul si

motivatiile gandirii, afectivitatii, motricitatii si modalitatii lor de expresie – pierderea unitatii psihismului, a originalitatii si identitatii P

SINDROMUL DE TRANSPARENTA SI INFLUENTA XENOPATICA

= SDR DE AUTOMATISM MINTAL

Idei impresii, reproduceri insolite impuse S care se simte dirijat din ext de forte xenopatice, straine, isi pierde libertatea de gandire, actiune, simtire

Idei impuse din ext de catre forte care tin sub control S, ecoul si anticiparea gandirii, reprezentari abstracte imposibil de controlat de catre S care asita pasiv-anxios la derularea continutului psihismului

Emotii, sentimente negative, anxiogene impuse din ext

Gesturi si miiscari impuse

Hlucinatii intrapsihice conf carora S asita neputincios la sch gustului alimnetelor, dureri sau modif formei propriului corp

Triplu automatism:ideativ, afectiv, motor

S explica prin laser, unde radio, telepatie, telekinezie si le atribuie unor forte oculte supranaturale

SCH, psihoze alcoolice, epi, patologia involutiva

SINDROMUL APATO-ABULIC (DE SARACIRE PSIHICA)

Sdr Apato-abulic

Depersonalizarea – tulb constiintei autopsihice cu o comp referitoare la transf psihica –desanimarea si una referitoare la transf somatica – desomatizarea

senz de nesiguranta, de vid interior, apatie, inautenticitate personala, devalorizare personala

Senz de transf stranie, ireala cu ignorarea igienei personale

Analiza introspectiva care fav indepartarea de lumea reala

Sdr.apato-abulic

Sdr de depersonalizare – perceperea deformata a lumii

Deficit cognitiv predominant prosexic coresp decodificarii msg, bradipsihie

Deficit afectiv , senz de gol interior, rigiditate emotionala

Deficit motivational si actional, apatie, astenie, apragmatism

Deficit de relationare si adaptare sociala, tendinta la izolare autistica

SCH, Oligo, Dem, Tu frontale, Epi, hipotiroidism

SINDROMUL CATATONIC

Sdr. catatonic

Ansamblu de tulb psihomotorii care af cu precadere motricitatea voluntara

Catalepsia, flexibilitatea ceroasa – inertie motorie cu hipertonie usoara – rez de tip plastic, pastrarea atitudinilor impuse

Sugestibilitatea – ecolalie, ecomimie, ecopraxie (sdr ecopatic)

Negativism – tendinta de a opune rez activa/pasiva la satisfacerea nevoilor fiz si la stimuli ext. Pasiv – verbal, alimentar, motor, intern. Activ – execut unui gest opus celui sugerat

Sdr. catatonic

Stereotipii de pozitie si miscare Tulburari neurovegetative – caderi tensionale,

cianoza, reactii vasomotorii, r paradoxale la lumina, hipersecretie salivara, sudorala, metab, tulb endocrino-metabolice

In: SCH, PP-isterica, TD, Oligo, Dem De natura neuroleptica – Sdr. Akinetic - Sdr. Akinetic –hiperton –hipok,

hipertonie,tremor, rigiditate - Sdr. Diskinetic-hiperton– diskinezii, spasticitate - Sdr. Hiperkinetic –hiperton – torticolis, crize epi

SINDROMUL DEMENTIAL

Faze evolutive

Debut: atentie hipotenace, dispersata - hipo/amnezii de fixare, de evocare - bradipsihie, judecati si rationamente progresiv

ingreunate - limbaj cu perseveratii, digresiuni, dificultati

semantice - monotonie imaginativa, saracirea lumii pers - labilitate afectiva, impulsivitate, hipobulie,

\suportului motivational - acc tras P premorbide, egocentrism,

interpretativitate, ostilitate, agresivitate, meticulozitate, conduite imorale

- Sy neuro si somatice vasculare Decalaj intre varsta biologica si ceacronologica

Faze evolutive

Stare : deterioare globala si severa a fct de cunoastere, saracire si incoerenta vb

Dezorientare TS

Neglijarea alimentatiei, vestimentatiei, igienei pers

Apragmatism, ignorarea normelor sociale, comp.imprevizibil, iresponsabil care pune in pericol S si uneori anturajul

Faze evolutive

Terminala – abolirea aproape totala a fct psy- apsihism

Abolirea activ motorii inclusiv a stereotipiilor

Inertia vietii instinctuale, incontinenta sfincteriana

Scaderea apararii imunitare, infectii intercurente

S neurologice diferentiate pt fiecare tip de Dem