Curs c6 Administrarea Med

8/19/2019 Curs c6 Administrarea Med

1/33

RECOLTAREA DE

PRODUSE BIOLOGICE

Introducere

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELORCURSUL 6


2/33

Recoltarea

produselor

biologice

si

patologice Recoltarea diverselor probe ( de sange, de urina

etc) poate afecta direct diagnosticul, tratamentulsi vindecarea pacientului.

De cele mai multe ori, asistenta este drect

responsabila de recoltarea prompta si corecta aacestor probe.

In unele cazuri, chiar daca nu asistenta este ceacare recolteaza, ea trebuie sa verifice proba, sapregateasca pacientul, sa asiste medicul, sa-l ajute

la efectarea respectivei recoltari, sa acordeingrijiri specifice pacientului dupa recoltare..

Exista anumite teste pentru care pacientul trebuieinvatat cum sa si le faca singur acasa (glicemia peglucotest).


3/33

Importanta

analizelor

de

laborator completeaza simptomatologia bolilor cu

elemente obiective -infirma sau confirma

diagnosticul clinic

reflecta evolutia bolii si eficacitateatratamentului -confirma vindecarea

semnaleaza aparitia unor complicatii -

permit depistarea imbolnavirilorinfectioase ca si a persoanelor sanatoase

purtatoare de germeni patogeni


4/33

Rolul

asistentei

recolteaza analizele la indicatia medicului

respecta orarul recoltarilor


5/33

Pregatirea

psihica

si

fizica

a

pacientului

buna intelegere si informare despre testul pe care pacientul trebuie

sa il efectueze in scop diagnostic ne va ajuta sa pregatim pacientul

adecvat pentru respectiva manevra.

explicandu-i pacientului procedura medicala cu claritate si vom

castiga increderea si cooperarea sa. de exemplu, inaintea unei recoltari dificile si dureroase ( cum ar fi

punctia de maduva osoasa) trebuie sa informam pacientul asupra

tipului si gradului de disconfort pe care probabil il va simti.

de asemenea trebuie informat cat timp va dura procedura, la ce

efecte sa se astepte dupa si in cat timp vor fi gata rezultatele -stiind exact la ce sa se astepte, pacientului ii va fii mult mai usor sa

coopereze si sa suporte manevra in sine.


6/33

Pregatirea

psihica

si

fizica

a

pacientului

daca trebuie doar sa asistam medicul in timpul uneirecoltari, trebuie vorbit cu pacientul pe parcursulacesteia, sa il incurajam, si apoi sa-l supraveghempentru eventualele efecte adverse sau complicatii,

pregatite pentru a acorda ingrijirile specifice in oricesituatie.

unele teste necesita instructiuni detaliate pentru a neasigura de cooperarea totala a pacientului si decorecta recoltare a probelor, cu atat mai mult cu cat

unele necesita anumite conditii de recoltare sischimbarea regimului de viata inaintea recoltarii ( odieta speciala, un mod corect de recoltare de catreinsusi pacient, etc).


7/33

Consimtamantul pacientului

Este un drept al pacientului sa i se ofere toateinformatiile pentru a intelege exact ce i se va face,procedura medicala in sine, riscurile si implicatiilemanevrei inainte de a consimti si a semna ca este

de accord cu efectuarea procedurii. A explica procedura, cum va fi efectuata si

potentialele riscuri este in primul randresponsabilitatea medicului.

Asistenta va relua explicatiile medicului, se vaasigura ca pacientul le-a inteles bine si va verificadaca pacientul a semnat consimtamantul atuncicand este necesar.


8/33

Pregatirea materialelor si

instrumentelor necesare

Eprubeta pentruexamen sumar urina(Examen sumar deurina)

Urocultor (Urocultura)

Coprocultor (materiifecale)

Coprocultor cu mediude transport (materii

fecale - coprocultura) Tub de recoltare

exudata faringian


9/33

Pregatirea materialelor si

instrumentelor necesare

Tub recoltare sange pentru determinareaanalizelor imunologice (capac rosu sauverde)

Tub recoltare sange pentru determinareaanalizelor biochimice (capac galben sau alb)

Tub recoltare sange K2-EDTA pentrudeterminarea analizelor hematologice (capacmov si rosu )

Tub recoltare sange 3.2% citrat citrate desodium pentru determinarea testelor decoagulare (capac bleu sau verde)

Tub recoltare sange 3,8% citrat de sodiumpentru determinareaVSH (viteza de

sedimentare a hematiilor (capac negru saumov )

Tub recoltare sange Sodium F-K3-EDTApentru determinarea glicemiei (capac grisaualb )


10/33

Medii de cultura pentru

hemocultura


11/33

Efectueaza tehnica cu

professionalism

completeaza imediat si corect buletinul de

analiza

etichetarea produsului

transporta la laborator ambalate

corespunzator(cutii cu capac)


12/33

Masuri de protectie:

Masurile de protectie trebuie luate atat

pentru asistenta cat si pentru pacient.

Dupa recoltare, produsul trebuie pastrat

si transportat in conditii optime, care sa

nu afecteze rezultatul.


13/33

RECOLTAREA SANGELUI

Sângele se recoltează pentru examene:

hematologice, biochimice, bacteriologice,

parazitologice, serologice.

Recoltarea se face prin: punctie capilara,

puncţie venoasă, puncţie arteriala.


14/33

PUNCTIA CAPILARA

Definitie

Recoltarea sangelui capilar pentru analize

de laborator

Scop

Recoltare glicemie, cholesterol,

hemoleucograma, hemoglobina TS (timp

de sangerare),TC (timp de coagulare),

grup sanguin, Rh


15/33

PUNCTIA CAPILARA

Materiale necesare

lanteta sterila sau ac de punctiesteril,

stilet special steril de unica folosinta

antiseptic pentru tegument(alcool

90grade) tampoane sterile

pipeta Potain (pentru numarareaelementelor figurate),

hartie de filtru

lame de sticla,

lamele(pentru frotiu)

benzi de testare

manusi de protectie,

tavita renala


16/33

PUNCTIA CAPILARA

Locuri de electie

pulpa degetului inelar sau mediu

lobul urechii,

fata plantara a halucelui si calcai, la copil


17/33


18/33

PUNCTIA CAPILARATehnica

se spala mainile se imbraca manusile

se aseptizeaza locul punctiei cu un tampon cu alcool

se asteapta evaporarea alcoolului

cu o miscare brusca se inteapa pulpa degetului, perpendicular

pe straturile cutanate se sterge prima picatura de sange cu tampon uscat sau hartie

de filtru

se lasa sa se formeze o noua picatura de sange din care serecolteaza cu pipeta sau pe lama◦

se pune o picatura de sange pe benzile de testarea glicemiei,colesterolului;

◦ 1picatura pe lama de sticla pentru frotiu simplu sau frotiu inpicatura groasa - pentru determinari hematologice (hemoglobina,hematii, leucocite )

se utilizeaza pipeta Potain


19/33

PUNCTIA VENOASA

Definitie Puncţia venoasă reprezintă crearea unei căi de acces

într-o venă prin intermediul unui ac de puncţie.

Scop

explorator recoltarea sângelui pentru examene delaborator – biochimice, hematologice, serologice şibacteriologice

terapeutic administrarea unor medicamente subforma injecţiei şi perfuziei intravenoase

recoltarea sângelui în vederea transfuzării saleexecutarea transfuziei de sânge sau derivate alesângelui sângerare 300 – 500 ml în edemul pulmonaracut, hipertensiune arterială.


20/33

PUNCTIA VENOASA

Materiale necesare tava medicala

garou sau banda Esmarch

Manusi

paduri cu alcool

tavita renala

holder cu acul atasat sau ac pentru holder

holder vacutainere cu aditivii specifici infunctie de analiza ceruta (EDTA,citrat desodiu 3,8%,heparina)

seringi+ace sterile

etichete formular analize pentru laborator

recipient special de colectare si transportarea probelor de laborator

solutii medicamentoase

materiale pentru perfuzie

materiale pentru transfuzie

bandaj adeziv pentru locul punctiei

recipientepentru colectarea deseurilor


21/33

PUNCTIA VENOASA

Locul de electie : venele de la plica cotului(cefalica

si bazilica) unde se formeaza un―M venos prin anastomozarealor

venele antebratului venele de pe fata dorsala a

mainii

venele subclaviculare

venele femurale venele maleolare interne

venele jugulare si epicraniene lasugari si copii mici

orice vena accesibila


22/33

PUNCTIA VENOASA

Pregatirea pacientului pregătirea psihică

◦ se comunica pacientului ce i se va face,

◦ i se va explica procedura pentru a-i reduce anxietatea si a neasigura de cooperarea sa

pregătirea fizică – pentru puncţia la venele braţului,antebraţului :◦ se aşează într-o poziţie confortabilă atât pentru pacient, cât şi

pentru persoana care execută puncţia (decubit dorsal)

◦ se examinează calitatea şi starea venelor

◦ se aşează braţul pe perniţă şi muşama în abducţie şi extensie,decliv

◦ se dezinfecteaza tegumentele

◦ se aplică garoul la o distanţă de 7-8 cm deasupra locului puncţiei,

◦ se recomandă pacientului să strângă pumnul, venele

◦ devenind astfel turgescente


23/33

PUNCTIA VENOASATehnica

spalarea mainilor si dezinfectia,

imbracarea manusilor

se fixează vena cu policele mâiniistângi la 4-5 cm sub locul puncţiei,exercitând o uşoară compresiune şi

tracţiune în jos asupra

ţesuturilorvecine

se fixează seringa, gradaţiile fiind în sus,acul ataşat cu bizoul în sus, în mânadreaptă, între police şi restuldegetelor;

se pătrunde cu acul traversând, în

ordine tegumentul – în direcţie oblică(unghi de 30 - 45 grade), apoi peretelevenos – învingându-se o rezistenţăelastică, până când acul înaintează în gol;

se schimbă direcţia acului 1-2 cm înlumenul venei;


24/33

PUNCTIA VENOASA

Tehnica

se controlează pătrunderea acului învenă prin aspiraţie cu seringa

se continuă tehnica în funcţie descopul puncţiei venoase: injectareamedicamentelor, recoltarea sângelui,

perfuzie în caz de sângerare, seprelungeşte acul de puncţie cu un tubdin polietilenă care se introduce învasul colector, garoul rămânând legatde braţ

se îndepărtează staza venoasă dupăexecutarea tehnicii prin desfacerea

garoului şi a pumnului se aplică tamponul îmbibat în soluţie

antiseptica la locul de pătrundere aacului şi se retrage brusc acul

se comprimă locul puncţiei 2-3minute, braţul fiind în poziţie vertical


25/33

PUNCTIA VENOASA

Puncţionarea venei femurale se va face în regiuneafemurală (sub nivelul ligamentului inghinal), la circa1 cm medial de artera femurală, reperată prinpalpare, cu pacientul aflat în decubit dorsal.

direcţia de pătrundere a acului va fi oblică în sussub un unghi de 60-70 de grade exercitând înpermanenţă o aspiraţie uşoară asupra pistonuluiseringii, până ce sângele venos pătrunde în seringă.

După puncţie se va exercita o presiune moderatăasupraregiunii timp de 1-2 minute pentru a evitaformarea unui hematom


26/33

PUNCTIA VENOASA

Ingrijiri post tehnica

se face toaleta locală a tegumentului

se schimbă lenjeria dacă este necesar

se asigură o poziţie comodă în pat

se supraveghează pacientul


27/33

PUNCTIA VENOASAConsideratii speciale:

pentru evidenţierea venelor se fac mişcări în sensul circulaţiei de întoarcere cu partea cubitală a mâinii pe faţa anterioară aantebraţului

se introduce mâna şi antebraţul în apă caldă

tapotament la locul punctiei

pentru puncţionarea venelor jugulare, pacientul se aşează în decubitdorsal, transversal pe pat, cu capul lăsat să atârne prin puncţiavenoasă, se pot fixa catetere

se utilizează numai materiale de unică folosinţă.

se evita

◦ puncţionarea venei din lateral

◦

puncţionarea venei cu acul având bizoul în jos◦ manevrarea incorectă a instrumentarului steril

◦ atingerea produsului recoltat

◦ flectarea antebraţului pe braţ cu tamponul la plica cotului, deoarece împiedică închiderea plăgii venoase, favorizând revărsarea sângelui.


28/33

PUNCTIA VENOASA

Accidente - Intervenţiile asistentei

Hematom (prin infiltrarea sângelui în

ţesutul perivenos) - se retrage acul şi secomprimă locul puncţiei 1-3 minute

Străpungerea venei (perforarea pereteluiopus) - se retrage acul în lumenul venei

Ameţeli, paloare, lipotimie - se întrerupepuncţia, pacientul se aşează în decubitdorsal fără pernă, se anunţă medicul.


29/33

Recoltarea cu sistem

vacutainer

Inaintea recoltarii

sangelui, desfaceti acul

prin rasucirea capaculuisigilat. inlaturati capacul

si expuneti partea

filetata , avand grija sa nu

indepartati teaca sterila

in care se gaseste acul

asamblati acul la holder


30/33


vacutainer

Toate tuburile pot fi acum umplute unul dupa altul in concordanta cuinstructiunile de mai jos

Aplicati un garou pe antebratul pacientului si intepati pielea de la plica cotului,ajutandu-va de degetul mare si indexul mainii drepte.

Inversati pozitia mainilor cat mai curand posibil dupa ce acul a penetrat vena; Apasati vacutainerul cu degetul mare al mainii drepte, indexul si degetele

mijlocii sustinandu-l.

Sangele este atras de vacumul din vacutainer si curge in tub cu viteza proprie ;

Se elibereaza garoul din jurul bratului pacientului imediat ce sangele a aparut invacutainer,cu mana stanga ,sustinand in continuare holderul

Se retrage vacutainerul cu mana dreapta,apasandusor cu degetul mare pe unadin marginile holderului

Pentru a asigura optima omogenizare a sangelui cu anticoagulantul, efectuati 8-10 miscari de inversiune a tubului.

Daca se recolteaza mai mult de un vacutainer, inserati cel de-al doilea tub sirepetati pasii descrisi mai sus .


31/33


vacutainer


32/33


vacutainer

Ordinea de recoltare a tuburilor:

1. recipientele pentru hemocultura;

2. tuburile fara aditivi;

3. tuburile ce contin citrat;

4. tuburile ce contin heparina;

5. tuburile ce contin EDTA

R lt

i t


33/33


vacutainer De respectat

utilizati manusi de unica folosinta pentru fiecare pacient caruia i se recolteaza probe

de sange

evitati punctionarea in zonele in care exista leziuni cutanate;

dezinfectati zona aleasa pentru punctionare cu ajutorul unui tampon steril imbibat in

solutie de alcool 70%, prin miscari circulare, din interior spre exterior

dupa tamponare, lasati sa se usuce zona inainte de a trece la punctionare (daca zonaeste umeda, poate fi indusa hemoliza probei);

la sfarsitul punctionarii, aplicati imediat un tampon compresiv pentru a asigura

hemostaza si a evita formarea hematomului (durata recomandata a compresiei 2-3

minute);

formularul de cerere analize trebuie completat corect si clar cu datele pacientului,

analizele cerute, data si ora recoltarii, numele medicului care indica analizele. fiecare eprubeta trebuie completata corect si clar cu datele pacientului

a se evita agitarea puternica si brusca a eprubetelor deoarece se poate produce

hemoliza.

acul de punctie nu va fi reintrodus in teaca (pentru a evita inteparea), indoit sau taiat,

ci va fi depus intr-un container de plastic rezistent la reziduuri intepatoare sau

taietoare

Curs c6 Administrarea Med

Documents

Transcript of Curs c6 Administrarea Med