Ghid Med Tgm

105
UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE DIN TÂRGU - MUREŞ FACULTATEA DE MEDICINĂ GHID DE STUDII

Transcript of Ghid Med Tgm

Page 1: Ghid Med Tgm

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE DIN TÂRGU - MUREŞ

FACULTATEA DE MEDICINĂ

GHID DE STUDII

Page 2: Ghid Med Tgm

SCURT ISTORIC AL FACULTĂŢII Începuturile învăţământului medical românesc la Târgu-Mureş le regăsim în anul 1945,

când a fost posibilă înfiinţarea Facultăţii de Medicină.

Până în anul 1948, aceasta a funcţionat ca o secţie a Facultăţii de Medicină a Universităţii

din Cluj, cu sediul în Târgu-Mureş. În 1948, Facultatea de Medicină din Târgu-Mureş, devine

institut de sine stătător, ca şi Facultăţile de Medicină din Bucureşti, Iaşi, Cluj, Timişoara- sub

numele de Institutul Medico-Farmaceutic din Târgu-Mureş.

Între anii 1948-1951, în cadrul Institutului au funcţionat Facultăţile de Medicină Generală,

Pediatrie, Igienă, Stomatologie şi Farmacie. Între 1951-1958 au rămas trei Facultăţi, respectiv

Facultatea de Medicină Generală, Facultatea de Pediatrie şi Facultatea de Farmacie. Din anul

universitar 1958/1959, Facultatea de Pediatrie se transformă în secţie, iar începând cu anul

universitar 1960/1961, funcţionează din nou secţia de Stomatologie care în anul 1965 se

transformă în Facultate.

De-a lungul anilor, începând cu promoţia 1951, s-au succedat peste 53 promoţii de

absolvenţi.

În decursul celor peste cinci decenii de existenţă, cadrele didactice de la Facultatea noastră au

reuşit prin eforturi susţinute să se alinieze la schimbările şi progresele pe care le-a cunoscut

medicina românească.

După anul 1990, s-au produs schimbări majore atât în structura Facultăţii cât şi în

programele de învăţământ. Au fost promovate cadre didactice tinere, alături de personalul didactic

consacrat de-a lungul deceniilor de existenţă ale Facultăţii, astfel încât, la ora actuală are un număr

de 286 cadre didactice.

În comparaţie cu celelalte Facultăţi de profil din ţară , Facultatea noastră deţine un loc

aparte, fiind singura care are serii de predare şi în limba maghiară.

Orientarea pregnant medicală, imprimată de către şcoala medicală târgumureşană, a avut ca

rezultat, generaţii de medici cu o pregătire ireproşabilă.

Page 3: Ghid Med Tgm

Baza tehnico-materială a Facultăţii s-a dezvoltat de-a lungul anilor, perfecţionarea continuă

a acesteia, fiind un obiectiv prioritar şi constant al conducerii Universităţii cât şi Facultăţii noastre.

În ultimii ani s-au înfiinţat discipline noi, în acord cu programele europene ale învăţământului

medical, Facultatea noastră aliniindu-se la metamorfozele curiculare cerute pentru integrarea

europeană.

Colegiul Universitar Medical, cu specializările: Asistenţă Medicală Generală şi Asistenţi Medicali

de Urgenţe Medico-Chirurgicale, înfiinţat în anul 1999 şi care se află în prezent la a treia

promoţie, este considerat un succes al Facultăţii noastre.

Page 4: Ghid Med Tgm

Universitatea de Medicină şi Farmacie din Tg.Mureş

STRUCTURA FACULTĂŢII DE MEDICINĂ

CONDUCEREA FACULTATII

Decan Conf.dr.Virgil Gliga Prodecan Prof.dr.Jung Ioan

Cancelar Prof.dr.Galafteon Oltean

Nr.crt. Catedra Şef catedră Disciplina 1. M1

Conf.dr.Seres Sturm Magda

Anatomie Morfopatologie Histologie Metodologia cercetării

2. M2 Prof.dr.Marius Sabău Fiziologie Fiziopatologie

Farmacologie Biologie celulară Genetică Biochimie Biofizică. Informatică emdicală

3. M3 Prof.dr.Monica Sabău Igienă Medicina muncii Epidemiologie şi medicină preventivă Microbiologie, virusologie, parazitologie Laborator biochimie clinică Medicina legala Sănătate publică Ftiziologie

4. M4 Prof.dr.Brassai Zoltan Medicală I Medicală IV Medicală V Balneologie, reumatologie Endocrinologie Oncologie generală

5. M5

Prof.dr.Emilian Caraşca Medicala II Medicală III Medicina de familie

Page 5: Ghid Med Tgm

Nr.crt. Catedra Şef catedră Disciplina 6. M6 Prof.dr.Ion Pascu Neurologie

Radiologie Psihiatrie Boli infecţioase Dermatologie Neuropsihiatrie Neurochirurgie

7. M7 Prof.dr.Constantin Draşoveanu

Chirurgie I Chirurgie II Chirurgie şi ortopedie pediatrică Terapie intensivă Medicina de urgenţă O.R.L Oftalmologie

8. M8 Prof.dr.Radu Deac Chirurgie III Chirurgie IV Chirurgie cardiovasculară Urologie Ortopedie şi traumatologie

9. M9 Prof.dr.Ioan Muntean Obstetrică-ginecologie I Obstetrică-ginecologie II Pediatrie I Pediatrie II Pediatrie III

10. D1 Limbi străine Educaţie fizică Ştiinţe socio-umane Departamentul pentru pregătirea personalului didactic

Page 6: Ghid Med Tgm

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE TÂRGU MUREŞ

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Pentru anul ___I_______ Facultatea de Medicină Specializarea Medicină generală în anul universitar 2005/ 2006

Nr. DISCIPLINA Semestrul I Semestrul II crt. Curs L.p./

stagiu Credite Forma

de verif.Curs L.p./

stagiu Credite Forma

de verif.

A. Discipline obligatorii 1. Anatomie-embriologie 2 6 9 E 2 6 8 E

2. Biochimie 2 3 6 E 3 2 5 E

3. Biofizică şi biot.med. 2 3 6 E

4. Informatică medicală 1 3 5 V

5. Fiziologie 2 2 6 E

6. Biologie şi patologie celulară şi moleculară

3 2 6 E

7. Istoria medicinii 2 2 V

8. Limbi moderne 2 2 2 2 V

9. Educaţie fizică 2 - 2 - V

10. Practica de vară * 2 V B. Discipline opţionale

1. Psihologie medicală

2. Sociologie medicală şi demografie

1 1 V

C. Discipline facultative

D. Precizări privind disciplinele complexe(cedările de ore)

======================= E. Practica în producţie*

*03.07.2006 – 16.07.2006 -2 săptămâni

F. Structura semestrelor

SEMESTRUL I 03.10.2005 – 25.12.2005 -12 săptămâni 02.01.2006 – 22.01.2006 -3 săptămâni

SEMESTRUL II 20.02.2006 – 04.06.2006 - 15 săptămâni

Page 7: Ghid Med Tgm

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE TÂRGU MUREŞ

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Pentru anul ___II_______ Facultatea de Medicină Specializarea Medicină generală în anul universitar 2005 / 2006

Nr. DISCIPLINA Semestrul I Semestrul II crt. Curs L.p./

stagiu Credite Forma

de verif.Curs L.p./

stagiu Credite Forma

de verif.

A. Discipline obligatorii 1. Anatomie-embriologie 2 5 7 E

2. Fiziologie 3 3 7 E 3 3 7 E

3. Histologie 2 2 4 2 3 5 E

4. Genetică 2 3 6 E

5. Microbiologie-virusol., parazitologie

2 2 4 V 3 3 7 E

6. Metodologia cercet.şt. 2 1 2 V

7. Etică medicală 2 2 V

8. Limbi moderne 2 2 2 2 V

9. Educaţie fizică 2 - 2 - V

10. Practica de vară * 2 V B. Discipline opţionale

1. Anatomie clinică 1 1 V

2. Statistică medicală C. Discipline facultative

D. Precizări privind disciplinele complexe (cedările de ore)

Din disciplina de Microbiologie sem.I. se vor afecta 15 ore curs şi 15 lucrări practice pentru Virusologie şi 15 ore curs şi 15 lucrări practice pentru Parazitologie.

E. Practica în producţie*

*03.07.2006 – 16.07.2006 -2 săptămâni

F. Structura semestrelor

SEMESTRUL I 03.10.2005 – 25.12.2005 -12 săptămâni 02.01.2006 – 22.01.2006 -3 săptămâni

SEMESTRUL II 20.02.2006 – 04.06.2006 - 15 săptămâni

Page 8: Ghid Med Tgm

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE TÂRGU MUREŞ

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Pentru anul ___III_______ Facultatea de Medicină

Specializarea Medicină generală în anul universitar 2005/ 2006 Nr. DISCIPLINA Semestrul I Semestrul II crt. Curs L.p./

stagiu Credite Forma

de verif.Curs L.p./

stagiu Credite Forma

de verif.

A. Discipline obligatorii 1. Morfopatologie 2 2 4 2 3 4 E

2. Fiziopatologie 2 2 3 2 1 3 E

3. Farmacologie 2 2 3 2 2 4 E

4. Semiologie medicală 2 6 7 E 2 6 7 E

5. Semiologie chirurg. 2 4 5 E 2 4 5 E

6. Igienă 4 3 6 E

7. Stomatologie generală 1 1 2 V

8. Laborator biochimie clinicã.Imunologie

1 1 2 V 1 1 V

9. Ştiinţele comportamentului

2 2

10. Practica de vară * 2 V

B. Discipline opţionale

C. Discipline facultative

D. Precizări privind disciplinele complexe

(cedările de ore) Din disciplina de Igienă, anul III sem.II se vor afecta 15 ore de curs pentru Medicina Muncii (radioprotecţie)

E. Practica în producţie*

*03.07.2006 – 16.07.2006 -2 săptămâni

F. Structura semestrelor

SEMESTRUL I 03.10.2005 – 25.12.2005 -12 săptămâni 02.01.2006 – 22.01.2006 -3 săptămâni

SEMESTRUL II 20.02.2006 – 04.06.2006 - 15 săptămâni

Page 9: Ghid Med Tgm

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE TÂRGU MUREŞ PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Pentru anul ___IV_______ Facultatea de Medicină Specializarea Medicină generală în anul universitar 2005/ 2006

Nr. DISCIPLINA Semestrul I Semestrul II crt. Curs L.p./

stagiu Credite Forma

de verif.Curs L.p./

stagiu Credite Forma

de verif.A. Discipline obligatorii

1. Medicină internă 4 17(14s) 15 E 2. Chirurgie generală 4 17(8s) 13 E 3. Ortopedie şi traumat. 2 X(2s) 3 2 X(1s) 2 E 4. Urologie 2 X(3s) 4 E 5. Chirurgie şi ortop.ped. 1 X(2s) 3 V 6. Radiologie 2 2 4 E 7. Imagistică şi med.nucl. 1 1 2 V 8. Puericultură 1 1 2 V 9. Endocrinologie 2 2 4 E 10. Medicina muncii 1 1 2 V 11. Medicină de urgenţă 1 2 2 V 12. Practica de vară * 2 V

B. Discipline opţionale 1. Oncohematologie 2. Farmacologie clinică 3. Alergologie 1 1 V 4. Urg. metab. în pr. Med. 5. Medicină paleativă 1. Endourologie(NLP) 2. Endourologie(TurP) 2 1 V 3. Endoscopie digestivă 4. Ecografie generală

C. Discipline facultative 1. Fitoterapie 1 V

2. Psihoterapie 1 V

3. Chirurgie artroscopică 1 V D. Precizări privind disciplinele complexe(cedările de ore)

Din stagiile de Chirurgie generală, sem.I, se vor afecta: 2 săpt. pentru Ortopedie-Traumatologie, 3 săpt. pentru Urologie şi 2 săpt. pentru Chirurgie şi ortopedie pediatrică. Din stagiile de Medicină internă, sem.II, se va afecta: 1 săpt. pentru Ortopedie-Traumatologie.

E. Practica în producţie* 03.07.2006 – 16.07.2006 -2 săptămâni F. Structura semestrelor SEMESTRUL I 03.10.2005 – 25.12.2005 -12 săptămâni

02.01.2006 – 22.01.2006 -3 săptămâni SEMESTRUL II 20.02.2006 – 04.06.2006 - 15 săptămâni

Page 10: Ghid Med Tgm

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE TÂRGU MUREŞ

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Pentru anul ___V_______ Facultatea de Medicină Specializarea Medicină generală în anul universitar 2005 / 2006

Nr. DISCIPLINA Semestrul I Semestrul II crt. Curs L.p./

stagiuCredite Forma

de verif.Curs L.p./

stagiu Credite Forma

de verif.

A. Discipline obligatorii 1. Medicină internă 4 20(12s) 14 E 2. Ftiziologie 1 1 2 V 3. Pediatrie 5 20(9s) 14 E 4. O.R.L. 2 2 4 E 5. Oftalmologie 2 2 4 E 6. Oncologie generală 1 X(1s) 2 V 7. Neurologie 3 X(4s) 8 E 8. Dermatologie 1 2 2 E 9. Anestezie, terapie intens 2 X(2s) 3 V 10. Reumatologie, fizioterap 2 X(2s) 3 V 11. Practica de vară * 2 V

B. Discipline opţionale 1. Expl.paracl. în pneumologie 2. Chir. toracopulmonară 3. Chir. cardiovasculară 1 1 V 4. Cardiologie intervenţională 5. Cardiologie pediatrică 1. Neuropsihiatrie infantilã 2. Neurochirurgie 1 1 V 3. Ortoptică 4. Patologie iatrogenă

C. Discipline facultative

D. Precizări privind disciplinele complexe (cedările de ore) Din stagiile de Med.int., sem I, se va afecta 1 săpt. pt. Oncologie şi 2 săptămâni pentru ATI Din stagiile de Pediatrie, sem.II, se vor afecta 4 săpt. pt. Neurologie şi 2 săpt. pt. Reumatologie

E. Practica în producţie*

*03.07.2006 – 16.07.2006 -2 săptămâni

F. Structura semestrelor

SEMESTRUL I 03.10.2005 – 25.12.2005 -12 săptămâni 02.01.2006 – 22.01.2006 -3 săptămâni

SEMESTRUL II 20.02.2006 – 04.06.2006 - 15 săptămâni

Page 11: Ghid Med Tgm

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE TÂRGU MUREŞ

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Pentru anul ___VI_______ Facultatea de Medicină Specializarea Medicină generală în anul universitar 2005/ 2006

Nr. DISCIPLINA Semestrul I Semestrul II crt. Curs L.p./

stagiu Credite Forma

de verif.Curs L.p./

stagiu Credite Forma

de verif.A. Discipline obligatorii

1. Obst.-ginecologie 2 X(5s) 8 2 17(8s) 10 E

2. Psihiatrie 3 X(3s) 9 E

3. Boli infecţioase 1 17(5s) 6 2 X(4s) 7 E

4. Epidemiologie şi medicină preventivă

2 X(2s) 6 E

5. Medicină de familie 2 X(3s) 6 E

6. Medicină legală 2 2 4 V

7. Sănătate publică, management sanitar

2 2 4 V

B. Discipline opţionale C. Discipline facultative

1. Limbi străine 1 V

D. Precizări privind disciplinele complexe

(cedările de ore)

Din stagiile de Boli inf. Sem.I se vor afecta: 5 săpt. pt. Obst.-ginecologie, 3 săpt. pt. Med.de familie, 2 săpt. pt Epidemiologie şi Med. prev. Din stagiile de Obst.ginecol. sem.II, se vor afecta: 4 săpt. pt Boli inf., 3 săpt. pt. Psihiatrie .

E. Practica în producţie

F. Structura semestrelor

SEMESTRUL I 03.10.2005 – 25.12.2005 -12 săptămâni 02.01.2006 – 22.01.2006 -3 săptămâni

SEMESTRUL II 20.02.2006 – 04.06.2006 - 15 săptămâni

Page 12: Ghid Med Tgm

EXAMENUL DE LICENŢĂ ( 6 ANI)

COMPUS DIN :

1. PROBA SCRISĂ (TEST) 2. SUSŢINEREA LUCRĂRII DE DIPLOMĂ

Susţinere a examenului de licenţă este în luna septembrie.

EXAMENUL DE ABSOLVIRE (3 ANI)

COMPUS DIN :

1. PROBA SCRISĂ (TEST) 2. PROBA PRACTICĂ 3. SUSŢINEREA LUCRĂRII DE DIPLOMĂ

Susţinere a examenului de absolvire este în luna septembrie.

Page 13: Ghid Med Tgm

Universitatea de Medicină şi Farmacie din Tg.Mureş

Facultatea de Medicină

Anexă la Contractul individual de studii

Criterii şi standarde de performanţă

de îndeplinit de către studenţii de pe locurile finanţate de la bugetul de stat

(începând cu anul I, an univ.2005/2006)

Studentul admis la studii pe locurile finanţate de la bugetul de stat, pentru a-şi păstra acest

statut în anul universitar următor, este obligat să respecte următoarele criterii şi standarde

1. să acumuleze în cursul anului universitar minim 40 credite;

2. la sfârşitul anului universitar (a sesiunii de toamnă), toţi studenţii din an (şi cei

bugetaţi şi cei de la taxă) vor fi clasificaţi pe baza mediei ponderate, fiind admişi pe

locurile finanţate de la bugetul de stat, primii în limita locurilor bugetate ;

3. În caz de medii ponderate egale, criteriile de departajare sunt :

• Dacă este integralist după sesiunea de vară ;

• Dacă este integralist după sesiunea de toamnă.

Studentul trebuie să satisfacă cerinţele şi regulamentele în vigoare ale promoţiei cu

care îşi termină studiile.

Page 14: Ghid Med Tgm

ANATOMIE - EMBRIOLOGIE

Staff-ul disciplinei:

Prof.univ.dr. Ludovic SERES-STURM-prof. consultant

Conf.univ.dr. Magda SERES-STURM

Conf.univ.dr. Edith GOGOLÁK-OLAH

Conf.univ.dr. Klara BRÂNZANIUC

Conf.univ.dr. Constantin ENCIULESCU

Conf.univ.dr. Zoltán PÁVAI

Sef de lucr.dr. Zoltán LÖRINCZI

Asist.univ.dr. Sorin ANDREI

Asist.univ.dr. Călin TRÂMBIŢAŞ

Asist.univ.dr. Remus ŞIPOŞ

Asist.univ.dr. Gabor CSIKI

Asist.univ.dr. Adrian TUDOR

Asist.univ.dr. Sorin SORLEA

Asist.univ.dr. István GYÖRGY-FAZAKAS

Asist.univ.dr. Sergiu UŞURELU

Asist.univ.dr. Liviu MORARU

Asist.univ.dr. Alexandru GHIZDAVĂŢ

Asist.univ.dr. Lóránd DÉNES

Asist.univ.dr. Cosmin NICOLESCU

Asist.univ.dr. Adrian COŢOVANU

Prep.univ.dr. Zsuzsána PAP

Prep.univ.dr. Dragoş POPA

Laborantă Corina RUCOI

Laborantă Ecaterina GALLOV

Laborant student Adrian IVANESCU

Laborant student Szegedi Krisztian

Page 15: Ghid Med Tgm

PLANUL DE ÎNV ĂŢĂMÂNT

ORE CURS/ ORE LUCRĂRI PRACTICE

Înv ăţământul universitar

Facultatea Anul I Anul II

Semestrul I Semestrul II Semestrul I Semestrul II

Medicină generală 2/6 2/6 2/5 2/0

Notă:

Cursurile se desfăşoară paralel în limbile român ă şi maghiară;

Lucrările practice sunt unitare în limba român ă;

La Facultatea de Medicină Generală, programa anului II semestrul II este de

Anatomie Clinică OPŢIONAL.

PROGRAMA SEMESTRIALĂ A ÎNV ĂŢĂMÂNTULUI

• Facultatea de medicină generală

• Anul I

Semestrul I -aparatul musculoscheletal, membrul superior şi inferior. Embriologie

generală.

Semestrul II -pereţii şi cavităţile trunchiului, splahnologie şi sistemul

cardiovascular.

• Anul II

• Semestrul I -neuroanatomie--anatomia capului şi a gâtului

• Semestrul II -anatomie clinică diagnostico-terapeutică.

Verificări:

Pentru obţinerea punctajului de promovare şi cel al creditelor, studentul are

următoarele obligaţii:

• Frecvenţa la cursuri şi lucrări practice. Peste 20% absenţe, nu se admite prezenţa

la examene. Recuperările lucrărilor practice absentate motivat sunt obligatorii,

după un program individual elaborat de disciplină.

• Semestrial este obligatorie promavarea celor două probe incluse în programa

analitică, fiind probe recunoscute ca examene parţiale. Nepromovarea acestor

Page 16: Ghid Med Tgm

probe atrage după sine neadmiterea la examen.

• Probele semestriale includ:

- Un seminar demonstrativ pe cadavru şi piese cadaverice;

- Un test cu întrebări multiple.

• Examenul de anatomie se susţine din tematica cursurilor şi lucrărilor practice şi

are loc în sesiunile de la finele semestrelor.

• Reexaminările au loc în sesiunile de reexaminări la aprobarea decanatelor.

Fiecare probă de examen este obligatorie şi are loc în aceeaşi zi.

• Proba practică constă în orientarea pe cadavru şi piese cadaverice din tematica

lucrărilor practice. Proba orală, constă în expunerea a două sau trei întrebări trase

de pe biletele de întrebări. Tematica examenului oral este adusă la cunoştinţă

studenţilor cu cel puţin o lună înainte de examen. Necunoaşterea unui subiect sau

întrebările suplimentare ale cadrului de predare insuficient răspunse sunt motive

de nepromovarea examenului de Anatomie.

• Nota finală este acordată pe baza punctelor însumate la fazele examenului de

anatomie şi a verificărilor din timpul anului. Rotunjirea procentului este de 0.49%

şi se va face în favoarea studentului (având în vedere frecvenţa acestuia) la o notă

întreagă.

• Nota acordată semestrial la anatomie decide admiterea studentului după cum

urmează:

• Pentru anul I cele două examene nu sunt intercondiţionate;

• Pentru anul II admiterea la examen este condiţionată de promovarea examenelor

de anatomie din anul I (ambele semestre).

• Pentru studenţii repetenţi din alte materii decât anatomia, examenul de anatomie

susţinut şi promovat (peste nota 5) este recunoscut. Măririle de notă pot fi

efectuate cu aprobarea Decanatelor şi numai în sesiunile programate pentru acest

scop.

CREDITE:

-Medicină Generală: 9+9+7+2

Page 17: Ghid Med Tgm

PREOCUPĂRI ŞTIINŢIFICE DE BAZĂ

1. Biologie osoasă

2. Culturi celulare

3. Biologie moleculară ( PCR-Hibridizare in vitro )

4. Embriologie şi Teratologie medicală

5. Anatomie clinică

6. Structuri funcţionale organospecifice

BIBLIOGRAFIA DISCIPLINEI PT. STUDENŢI

MANUALE TIPĂRITE LA EDITURI 1994-1999

1. L. Seres-Sturm : Neuroanatomia Ed. Pedagogică Bucureşti 1995

2. L. Seres-Sturm, V. Niculescu, Petru L. Matusz : Anatomie Cervico-Oro-Facială Ed.

Orizonturi Universitare Timişoara 1997 (toate ediţiile sunt corespunzătoare)

MANUALE TIPĂRITE LA EDITURI 2000-2004

1. L. Seres-Sturm, M. Costache: Anatomia abdomenului ed. Lucian Blaga Sibiu 2001

2. L. Seres-Sturm, B. Solomon: Editori ed. Rom.Anatomia omului.Atlas fotografic (B. Vidic

) Editura Mosby (USA) şi Ed.Medicală. (Bucureşti) 2001

3. L. Seres-Sturm, Klara Brânzaniuc, C. Nicolescu: Anatomia trunchiului University Press

2004

4. L. Seres-Sturm, Z.Pávai, R. Şipoş: Anatomie topografică Cervico-Oro-Facială

University Press 2004

5. Seres-Sturm L., Pávai Z., Seres-Sturm Magda: A törzs anatómiája University Press 2004

6. Seres-Sturm L., Pávai Z., Şipoş R.: Cervico-Oro-Faciális Tájanatómia University Press

2004

CURSURI UNIVERSITSRE

LITOGRAFIATE UMF. TG. MUREŞ 1994-1999

1. Seres-Sturm L., Gogolák Edit: Általános Embriológia (Embryogenesis) 1994

2. Seres-Sturm L., Gogolák Edit, Pávai Z.: Részteles Embriológia (Organogenesis) 1996

3. Seres-Sturm L., Rácz L., Pávai Z.: Cervico-Oro-Faciális Anatómia 1997

4. L. Seres-Sturm, M. Costache, B. Solomon: Anatomia membrului superior 1997

5. L. Seres-Sturm, M. Costache, B. Solomon: Anatomia membrului inferior 1998

Page 18: Ghid Med Tgm

6. Seres-Sturm L., Pávai Z.: A felső végtag Anatómiája 1999

7. Seres-Sturm L., Pávai Z.: Az alsó végtag Anatómiája 1999

8. L. Seres-Sturm, M. Costache: Anatomia Toracelui 1999

9. L. Seres-Sturm, M. Costache: Embriologie generală (Embriogeneză) 1999

CURSURI UNIVERSITARE

LITOGRAFIATE UMF. TG. MUREŞ 2000-2004

1. Klara Brânzaniuc, L. Seres-Sturm, Z. Pávai: Anatomia topografică şi descriptivă a

trunchiului 2001

2. C. Enciulescu, Klara Brânzaniuc, F. Butilcă: Anatomie: Generalităţi membre (ed. I, II)

2002-2004

3. Z. Pávai, L. Seres-Sturm, Klara Brânzaniuc: Anatomia capului şi gâtului 2001

4. Pávai Z.,Brânzaniuc Klara, Seres-Sturm L., Dénes L.: A fej és nyak anatómiája (I) 2001

5. Magda Seres-Sturm, L. Seres-Sturm, Z. Pávai: Anatomia şi fiziologia omului (I) 2000

6. Seres-Sturm Magda, Seres-Sturm L., Pávai Z.: Az ember anatómiája és élettana (I) 2001

7. Magda Seres-Sturm, Z. Pávai, Klara Brânzaniuc (red.: L. Seres-Sturm ) (II):Anatomia şi

fiziologia omului 2003

8. Seres-Sturm Magda, Seres-Sturm L., Pávai Z: Az ember anatómiája és élettana (II) 2003

9. L. Seres-Sturm, Edit Gogolák: Embriologie specială (ed. II) 2003

10. Seres-Sturm L., Gogolák Edit, Pávai Z.: Részletes embriologia (ed. II) 2003

11. L. Seres-Sturm, Pávai Z. : Neuroanatomie (ed. II) 2002

12. Seres-Sturm L., Pávai Z., Seres-Sturm Magda: Neuroanatomia (ed. III) 2004

13. L. Seres-Sturm, Klara Brânzaniuc, Z. Pávai, Magda Seres-Sturm: Neuroanatomie (ed. IV)

2004

BIOCHIMIE

Staff-ul disciplinei:

- Prof.dr. Hobai Stefan - seful disciplinei

- Prof.dr. Mathe Janos

- Sef lucr.dr. Balogh-Samarghitan Victor

- Sef lucr. dr. Zita Fazakas

- Asist. Nemes Nagy Eniko

- Asist. Petrisor Codruta

Page 19: Ghid Med Tgm

Biochimie medicala (disciplina obligatorie) cu Sem. I (15 sapt.) : 2 ore curs/sapt, 3 ore

lucr.pract./sapt, sem.II (15 săpt.): 3 ore curs/săpt., 3 ore lucr.pract./săpt; iar forma de verificare: 2

examene semestriale.

Disciplina are: 6 credite in primul semestru si 7 credite in al doilea semestru

PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI DE BIOCHIMIE

2 semestre, 15 săptămâni/semestru. Semestrul 1: 2 ore/săptămână. Semestrul 2: 3 ore/săptămână

Verificare: 2 examene semestriale

Semestrul 1

1.Aminoacizi

2.Peptide

3.Proteine

4.Acizii nucleici

5.Hem-proteine

6.Enzime

7.Coenzime

8.Bioenergetică şi metabolism

9. Oxidareabiologică

10. Decarboxilarea oxidativă a α-cetoacizilor şi ciclul acidului citric

11. Hidraţi de carbon

12. Glicoliza şi gluconeogeneza

13. Căile secundare de metabolizare a glucozei

14. Metabolismul glicogenului

Semestrul 2: 45 ore

1. Lipide

2. Metabolismul acizilor graşi şi al corpilor cetonici

3. Metabolismul colesterolului

4. Metabolismul aminoacizilor

5. Metabolismul hemului

6. Metabolismul nucleotidelor

7. Metabolismul acizilor nucleici

8. Biosinteza proteinelor

9. Tehnologia AND recombinant

10. Hormonii

Page 20: Ghid Med Tgm

Bibliografie:

1. Şt. Hobai, Curs de biochimie, vol. I, Litografia UMF, 1996

2. Şt. Hobai, Curs de biochimie, vol. II, Litografia UMF, 1999

3. Şt. Hobai, Curs de biochimie, vol. III, Litografia UMF, 2003

4. Şt. Hobai(sub red.), András I., Nemes-Nagy E., Fazakas Z., Biochimie medicală, Ed. Veritas, Tg.

Mureş, 2001

5.Şt. Hobai şi J. Mathe (sub redacţia) Autori: Andras I., V. Balogh-Sămărghiţan, Fazakas Z.,

Nemes-Nagy E., A. Dărăbuş, S. Butilcă, Szabo I., Îndrumător de lucrări practice de biochimie,

Litografia UMF, 2000

BIOFIZICĂ, BIOTEHNICĂ ŞI INFORMATICĂ MEDICALĂ

Catedra M II.

Staf-ful disciplinei :

Prof. dr. Nicolaescu Ioan (1962-până în prezent)

Asist. univ. drd. Szakacs Julianna (2000-până în prezent)

Asist. univ. drd. Moldovan Mircea (2002-până în prezent)

Asist. univ. drd. Mesaroş Cornelia (2005-până în prezent)

Lab. I Frandeş Dorina (1990-până în prezent)

Tehnician Erdei Gheorghe (1972-până în prezent)

Page 21: Ghid Med Tgm

Statutul disciplinei în planul de învăţământ

Materia Fac. Seria

Anul

de

studii

Secţia Statu

tul

Forma

de

exam.

Cred.Nr. de

grupe

Nr.

ore

curs

Nr.

ore

LP

Biofizică

Biotehnică

Medicală

MG I, II I română obliga

toriu examen 6 2 3

Biofizică

Biotehnică

Medicală

MG III, IV I maghiară obliga

toriu examen 6

26

2 3

Fizică şi

Biofizică MD - I română

obliga

toriu examen 4 2 2

Fizică şi

Biofizică MD - I maghiară

obliga

toriu examen 4

5

2 2

Biofizică

Radiologie CUM - I română

obliga

toriu examen 3+3 6 2 2

Fizică CTD - I română obliga

toriu examen 4 3 2 2

Biofizică

Medicală Moaşe - I română

obliga

toriu examen 4 2 2 2

Biotehnologia

aparaturii

de tehnică

dentară

CTD - I română obliga

toriu examen 5 3 2 2

Page 22: Ghid Med Tgm

PROGRAMA ANALITICĂ

a cursurilor şi lucrărilor practice pentru anul I

Semestrul I Curs 28 ore

Lucrări practice 42 ore

Total ore 70 ore

PROGRAMA ANALITICĂ

a cursurilor de Biofizică şi Biotehnică Medicală

1. Originea şi evoluţia biofizicii.

2. Elemente de termodinamică biologică.

3. Noţiuni de teoria şi transmiterea informaţiei.

4. Structura şi stările apei în diferite faze.

5. Compoziţia şi structura membranelor biologice.

6. Bioelectrogeneza.

7. Biofizica respiraţiei.

8. Biofizica circulaţiei.

9. Biofizica motilităţii şi motricităţii.

Biofizica sistemului vizual.

10. Biofizica sistemului auditiv.

11. Radiaţii nucleare.

12. Efecte biologice ale radiaţiilor nucleare.

13. Efectele biologice ale radiaţiilor luminoase, infraroşii, ultraviolete şi a microundelor.

Bibliografie

1. Nicolaescu I.: "Contribuţii la studiul permeabilităţii membranelor biologice", Buc., 1976, Teză de

doctorat.

2. Nicolaescu I. şi colab.: "Elemente de Biofizică", IMF Tg.-Mureş, 1976.

3. Nicolaescu I.: "Acţiunea dozelor mici de hormon antidiuretic (ADH) asupra transportului de

sodiu, Rev. Med., nr. 2, 1975.

4. Nicolaescu I., Olariu M., Oprişor I.: "Actualităţi în utilizarea radiofarmaceuticelor",

Consfătuirea: "Realizări şi tendinţe noi în cercetarea fundamentală", Tg-Mureş, 1977.

Page 23: Ghid Med Tgm

5. Nicolaescu I., Olariu M.: "Data regarding 13NH3 transport through epithelial membrane

and a study on erythrocyte osmotic rezistence by laser scattering of light. The action of

some drugs" Proceeding of Six-th International Biophysics Congres, Kyoto, 1978, p. 287.

6. Nicolaescu I.: "Mécanismes Biophysiques dans la fonction de la membrane synovial - 4

emes Journees Franco- Roumaines de Biophysique, Marseille, 1986.

7. Nicolaescu I., Ciugudeanu C., Oprişor I., Olariu M.: "Modification synovial fluid in

arthropathies" - Proceed. Romanian - American Workshop, San Antonio, USA, 1984.

8. Vasilescu V.: "Biofizica Medicală", Ed. Didactică şi Pedagogică, Buc., 1977.

9. I.Nicolaescu, M. Olariu, I Oprişor, V. Filep, B. Damjanschitz: Îndrumător de lucrări practice

de biofizică şi fizică farmaceutică, I.M.F. Tg.Mureş, 1985.

10. I .Nicolaescu: Fundamente de biofizică, Editura University Press, Tg.Mureş, 2000.

FIZIOLOGIE

Staff-ul disciplinei:

Prof.dr. Marius Sabau dr.H.c. (1962)

Conf.dr. Dan Dobreanu (1991)

Conf.dr.Adriana Habor (1991)

Conf. dr. Szilagzi Tibor (1993)

Şef lucr. dr. Carmen Căldăraru (1999)

Asist. Sorin Raţă (1995)

Asist. Mihai Gliga (1997)

Asist.Sorin Albu (2003)

Prep.Orban Karoly (2003)

Prep.Simona Mureşan (2005)

Prep.Marcel Perian (2005)

Biolog Gheorghe Bărbat (1979)

Lab. Maria Rusu (1984)

Operator Ioan Precup (1990)

Disciplina este obligatorie

Principalele capitole predate la cursuri şi lurări practice :

Fiziologia celulară şi a mediului intern, sângele, respiraţia, aparatul cardio-vascular, rinichiul,

digestia, metabolismul, termoreglarea, glandele endocrine, muşchiul striat şi neted, sistemul nervos

periferic şi central, organele de simţ (vezi programa analitică detailată)

Page 24: Ghid Med Tgm

Bibliografia obligatorie : cursurile editate de disciplină, I.Haulică : Fiziologie umană, Ed. Medicală

Bucureşti 2000, A.Guyton : Textbook of Medical Physiology, Ed.Saunders, NY, 2000

Numărul de ore :

anul I med.gen sem II : 2 ore curs, 2 ore lucrări practice

anul II med.gen sem I şi II : 3 ore curs, 3 ore lucrări practice

Evaluarea cunoştinţelor prin examen oral

Număr credite :

anul I med gen : 6

anul II med gen : 15

Preocuparea de bază a disciplinei : electrofiziologie miocardică şi nervoasă

ŞTIINŢE SOCIO-UMANE.

Staff-ul disciplinei:

Lector.dr.Alexandra Belciug

Secret.Claudia Vodă

Colaboratori: Psih.Gyorgy Bela, Dr.Jezensky B., Dr.Istrate Petru, Dr.Paşca Maria

DorinaLect.dr.Ion Dunăreanu

Disciplinele din planul de înv ăţământ au urm ătorul statut:

Psihologie medicală – an I Mg – opţional

Psihologia generală – an II MD- obligatorie

Sociologia medicală – an I MG – opţional

Principii de educaţie, pedagogie şi sociologie – coleg.Med. – obligatorie

Principalele secţiuni şi capitole predate:

Psihologie medicală – Concepte fundamentale în psihologia medicală; metode de investigaţie

psihologică; personalitatea, temperament, aptitudini, caracter, funcţiile psihice cognitive, rolul

factorilor psihologici în patogeneză; criterii ale normalităţii şi patologiei psihologice.

Psihologie generală- teorii psihologice privind personalitatea; Tipologii psihologice, Factorii

dezvoltării psihice; Temperament, aptitudini; inteligenţa ca aptitudine generală; caracterul;

Afectivitatea, Motivaţia; Elemente de psihologia vârstelor.

Bibliografie obligatorie: Atkinson R.L. şi colab., Introducere în psihologie, ed.Tehnică, Bucureşti,

2002; Manea M., Psihologie medicală, Ed.Tehnică, Bucureşti, 2000; Athanasiu A., Elemente de

psihologie medicală, ed.Medicală, Bucureşti 1983; Şchiopu U., Verza E., Psihologia vârstelor,

Page 25: Ghid Med Tgm

EDP, Bucureşti, 1997, Cosmovici A., Psihologie generală, Ed.Polirom, Iaşi, 1996; Allport G.E.,

Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, Bucureşti, 1991.

Nr.de ore

Psihologie medicală: An I MG , sem I,1oră curs; 1 oră seminar

Sociologie medicală: An I MG , sem I,1oră curs; 1 oră seminar

Psihologia generală: An II MD, sem I, 1 oră curs; 1 oră seminar

Principii de educaţie, pedagogie şi sociologie: An I, Coleg.med., sem.I, 1oră curs.

Evaluarea cunoştinţelor prin colocvii şi verificări pe parcurs.

Nr.credite

Medicină generală Psihologie med.- 1

Sociologie med.- 1

Preocuparea de bază a disciplinei : Psihologia diferenţială, Psihologia vârstelor, Psihologia

medicală.

HISTOLOGIE

Staff-ul disciplinei:

1. Prof. dr. Angela Borda

2. Şef lucrări dr. Camelia Gliga

3. Şef lucrări dr. Simona Marcu

4. Asistent univ. dr. Fülöp Emőke

5. Asistent univ. dr. Andrada Loghin

6. Asistent univ. dr. Cosmin Moldovan

Statutul disciplinei din planul de înv ăţământ : Disciplină obligatorie

Programa analitică

PROGRAMA ANALITICĂ A CURSURILOR ŞI LUCRĂRILOR PRACTICE

PENTRU ANUL II

Semestrul I Curs 30 ore

Lucrări practice 45 ore

TOTAL 75 ore

Page 26: Ghid Med Tgm

Semestrul II Curs 30 ore

Lucrări practice 45 ore

TOTAL 75 ore

PROGRAMA ANALITICĂ A CURSURILOR

SEMESTRUL I

1. Ţesutul epitelial

2. Ţesuturile conjunctive

3. Tipuri de ţesuturi conjunctive

4. Ţesutul sanguin

5. Organele hemato- şi limfopoietice

6. Ţesutul muscular

7. Sistemul circulator

8. Ţesutul nervos

PROGRAMA ANALITICĂ A CURSURILOR

SEMESTRUL II

1. Sistemul nervos

2. Organele de simţ

3. Sistemul endocrin

4. Aparatul digestiv

5. Aparatul respirator

6. Aparatul urinar

7. Aparatul genital masculin

8. Aparatul genital feminin

Bibliografia

1. Adriana Bădescu, Irina Căruntu, Cornelia Amălinei, Alina Florea-Strat, Maria

Adomnicăi: Ţesuturi normale. Curs de Histologie. Ed. Graphix Iaşi, 1994.

2. Angela Borda, Gh. Roşca şi colab.: Îndrumător de lucrări practice, vol. I, II,

Litografia UMF Tg. Mureş, 2002-2003

3. Angela Borda şi colab.: Curs de histologie, vol. II, Litografia UMF Tg. Mureş, 2004

4. S. Botărel, C. Cotea, M. Gaboreanu: Histologie şi embriologie. Ed. Didactică şi

Pedagogică. Bucureşti 1982.

Page 27: Ghid Med Tgm

5. C. Cotuţiu, M. Sârghie: Histologie. Litografia IMF Iaşi, 1980.

6. R. Coujard, J. Poirier, J. Racadot: Précis d’Histologie Humaine. Ed. Masson - Paris,

New-York, Barcelona, Milan, 1980.

7. V.V. Papilian, Gh. Roşca: Tratat elementar de Histologie vol. I. şi II. Ed. Dacia Cluj-

Napoca, 1977-1978.

8. V.V. Papilian, Gh.Roşca: Szövettan, I-III kötet, Litografia UMF Tg. Mureş, 2002-

2004.

9. J. Poirier, J.L. Ribadeau Dumas: Histologie. Ed.Masson-Paris, Milan, Barcelona,

Mexico, 1988.

10. Stela Roşca, Gh. Roşca: Curs de histologie, vol. I – Litografia Universităţii „Lucian

Blaga”, Sibiu, 2002, vol. II-III – Litografia UMF Tg. Mureş, 2003

Numărul de ore de curs alocate în planul de înv ăţământ : 2 ore

Numărul de ore de lucrări practice alocate: 3 ore

Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen

Numărul de credite acumulate prin promovarea disciplinei: 12 credite

Preocuparea de bază a disciplinei: Histologie şi citologie

GENETICĂ

Staff-ul disciplinei:

Ionela Paşcanu – şef de disciplină, şef de lucrări,

Katalin Csep - asistent universitar

Claudia Mureşan - asistent univeritar

Adriana Bota- tehnician

Statutul disciplinei din planul de înv ăţământ : obligatorie.

Enumerarea principalelor secţiuni şi capitole.

Noţiuni introductive. Natura şi impactul bolilor genetice.

Structura ADN: primară, secundară, terţiară.

Caractere generale. Proprietăţi fizice ale ADN: capacitatea de absorbţie a UV; denaturarea,

renaturarea, importanţa sa pentru hibridare moleculară şi dezvoltarea ingineriei genetice;

ultracentrifugarea, densitatea izopicnică, importanţa teoretică şi experimentală.

Replicarea ADN.

Transmiterea codificată a informaţiei genetice şi caracteristicile sale

Recombinarea genetică. Avantajele diploidiei.

Organizarea moleculei de ADN: repetitiv, nerepetitiv.

Page 28: Ghid Med Tgm

Noţiunea de genă la eucariote în concepţia clasică şi în concepţia actuală.

Structura discontinuă a genei.

Rolul fiziologic al intronilor.

Elemente de control genetic: promotor, intensificatori si silentiatori; factorii de transcriptie.

Transcripţie. Matisare

Translaţie.

Reverstranscripţie.

Mecanismele reparării ADN. Sindroame de instabilitate genomială.

Mutaţia genică.

Semnificaţia patogenică a mutaţiilor punctiforme şi extinse.

Mutaţii spontane şi induse.

Mutaţii dinamice.

Elemente genetice transpozabile.

Mecanisme de transmitere ereditară a caracterelor la descendenţi: termeni specifici.

Ereditatea autozomal dominantă şi criterii de diagnostic cu exemplificări.

Ereditatea autozomal recesivă, criterii de diagnostic, exemple din patologie.

Ereditatea intermediară, exemple de boli.

Ereditatea heterozomal recesivă, criterii de diagnostic, exemple din patologie.

Ereditate heterozomal dominantă criterii de diagnostic, exemple din patologie.

Ereditate holandrică.

Disforfologia, Factori teratogeni.

Mosaicism.

Disomia uniparentala.

Amprentarea genomică.

ADN-ul mitocondrial si bolile mitocondriale.

Ereditatea multifactorială şi poligenică; IQ, pigmentarea cutanată, criterii de diagnostic, exemple.

Genetica cancerului. Oncogene.

Antioncogene.

Gene implicate în sinteza hemoglobinelor. Anomaliile ereditare ale hemoglobinelor. Talasemii.

Tulburările de dezvoltare şi diferenţiere sexuală.

Farmacogenetică.

Elemente şi strategii de terapie genică umană.

Bazele biotechnologiei.

Numărul de ore de curs, lucrări practice alocat disciplinei din planul de înv ăţământ :

Page 29: Ghid Med Tgm

2 ore de curs, 3 ore de lucrări practice/ săptămână

Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen

Numărul de credite acumulate prin promovarea disciplinei din planul de înv ăţământ : 6

credite

Preocuparea de bază a disciplinei: genetică medicală, citogenetică

MICROBIOLOGIE

Staff-ul disciplinei:

Şef de disciplină: Dr. Toma Felicia, şef de lucrări.

Cadre didactice:

Dr. Lőrinczi Lilla, şef de lucrări,

Dr. Barabás - Hajdu Enikő, şef de lucrări,

Dr. Bucur Gabriela, asistent universitar,

Dr. Székely Edit, asistent universitar,

Dr. Şipoş Anca Cătălina, preparator universitar.

Asistente de laborator:

As. Cioca Ionescu Daniela Filomela,

As. Moldovan Ramona Adina,

As. Rozsonczi Magdolna.

Disciplină obligatorie.

Programa analitică (ataşată).

Bibliografia obligatorie (ataşată).

Structura:

Facultatea de Medicină, anul II:

Virusologie-Parazitologie: semestrul I (2 ore curs/săptămână, 2 ore lucrări practice/săptămână),

Bacteriologie, micologie: semestrul II (3 ore curs/săptămână, 3 ore lucrări practice/săptămână).

Facultatea de Medicină dentară, anul II:

Virusologie-Parazitologie: semestrul I (1 oră curs/săptămână, 2 ore lucrări practice/săptămână),

Bacteriologie, micologie: semestrul II (2 ore curs/săptămână, 2 ore lucrări practice/săptămână).

Evaluarea cunoştinţelor:

Facultatea de Medicină:

Virusologie-Parazitologie – verificare,

Bacteriologie – examen.

Page 30: Ghid Med Tgm

Numărul de credite acumulate:

Facultatea de Medicină:

Virusologie-Parazitologie – credite 4,

Bacteriologie – credite 7.

Preocuparea de bază a disciplinei: bacteriologie, micologie, virusologie, parazitologie.

PROGRAMA ANALITICĂ

A CURSURILOR DE VIRUSOLOGIE - PARAZITOLOGIE

pentru studenţii anului II medicină generală

semestrul I

30 ore (15 săptămâni x 2 ore)

1. Obiectul şi istoricul virusologiei.

2. Elemente subvirale: viroizi, prioni.

3. Lucrare de verificare a cunoştinţelor teoretice şi practice. Clasificarea virusurilor.

4. Virusuri cu poarta de intrare tractul digestiv.

5. Infecţii virale cu exantem.

6. Virusuri cu poarta de intrare tegumentele şi mucoasele.

7. Lucrare de verificare a cunoştinţelor teoretice şi practice. Virusul imunodeficienţei

umane (HIV), Retroviridae. Oncogeneza virală.

8. Introducere în parazitologia medicală.

9. Încrengătura Protozoa, Clasa Rhizopoda, genul Entamoeba, Acanthamoeba şi Neagleria.

10. Lucrare de verificare a cunoştinţelor teoretice şi practice. Clasa Flagellata. Familia

Trichomonadidae. Genul Trichomonas. Giardia lamblia.

11. Toxoplasma gondii. Genul Cryptosporidium, Plasmodiile şi malaria. Pneumocystis

carinii.

12. Plathelminţii.

13. Nemathelminţii: Ascaris lumbricoides, Trichuris trichiura, Enterobius vermicularis.

14. Lucrare de verificare a cunoştinţelor teoretice şi practice.

15. Trichinella spiralis, Strongyloides stercoralis, Ancylostoma duodenale, Entomologia

PROGRAMA ANALITICĂ A CURSURILOR DE BACTERIOLOGIE-MICOLOGIE

pentru studenţii anului II medicină generală,

semestrul II

45 ore (15 cursuri x 3 ore)

Page 31: Ghid Med Tgm

1. Obiectul şi scopul microbiologiei.

2. Creşterea şi multiplicarea bacteriilor.

3. Procesul infecţios.

4. Imunitatea. Antigene. Anticorpi. Sistemul imun.

5. Clasificarea şi nomenclatura bacteriilor.

6. Klebsiella, Genul Enterobacter. Yersinia. Pseudomonas aeruginosa.

7. Genul Vibrio. Genul Campylobacter. Genul Helicobacter. Haemophilus influenzae.

8. Genul Brucella. Bordetella pertusis. Genul Legionella. Francisella tularensis.

9. Mycoplasma. Spirochete: Treponema pallidum. Borrelia burgdorferi. Leptospira spp.

Rickettsia. Genul Chlamydia.

10. Genul Mycobacterium. Genul Corynebacterium.

11. Noţiuni generale de micologie.

12. Boli emergente şi reemergente.

Bibliografie:

1. Bîlbîie V., Pozsgi N.: „Bacteriologie medicală”, vol. II, Ed.Medicală, Bucureşti, 1985

2. Buiuc D., Neguţ M.: „Tratat de microbiologie clinică”, Ed. Medicală, 1999

3. Ciufecu Elvira Sânziana: “Virusologie medicală”, Ed.Medicală Naţională, Bucureşti, 2003

4. Junie Monica, C.I. Saşcă: “Infecţii parazitare umane”, Ed. Dacia Cluj-Napoca, 1997

5. Lőrinczi Lilla, Szekely Edit: “Orvosi Mikrobiológia – Általános bakteriológia”, UMF

Tg.Mureş, 2005

6. Péter Mihail, Domokos Ludovic, Piros M. Sanda, Felicia Toma, Lilla Lőrinczi: „Îndreptar

de lucrări practice de Microbiologie”, U. M. F. Tg. Mureş, 1998, 1-225.

7. Sabău Monica, Dănilă Monica, Cristina Golea, Felicia Toma, Anca Sin: “Acut şi cronic în

infecţiile hepatitice”, University Press, Tg.Mureş, 2001

8. Toma Felicia: “Bacteriologie generală”, Curs, UMF Tg.Mureş, 2005

MORFOPATOLOGIE

Şefii de disciplină:

Prof. Dr. Haranghy Lâszlo 1946-1952

Prof. Dr. Putnoky Gyula 1952-1953

Prof Dr. Gyergyay Perene 1953-1977

Prof. Dr. Simu Georg 1978-1997

Prof. Dr. Jung loan 1997 şi în prezent

Page 32: Ghid Med Tgm

Staff-ul disciplinei:

Prof. Dr. Jung loan

Prof. Dr. Egyed-Zs. Emeric

Conf. Dr. Turcu Mihai

Şef lucrări Dr. Stolnicii Simona

Asistent Dr. Horvâth Emoke

Asist. Dr. Chira Liliana

Laborant pnncipal Ormenişan Olimpia

I Morfopatologia: disciplină obligatorie pentru anul III medicină generală;

Patologie generală: tulburări circulatorii, metabolice, de creştere şi diferenţiere celulara, patologia

inflamaţiilor, imunopatologie, patologia tumorilor, malformaţii congenitale).

Patologie specială: Bolile aparatului cardiovascular, respirator, digestiv, excretor, genital masculin şi feminin,

patologia sarcinii şi nou-născutului, patologia sistemului nervos, endocrin, hematoformator-limfatic, locomotor. La

specializarea moaşe predomină patologia genitală feminină, patologia sarcinii şi a nou-născutului.

Lucrări practice: demonstraţii de necropsie şi preparate macroscopice lucrări de histopatologie (conform

tematicii cursurilor)

Bibliografia: cursuri editate de cadrele didactice, unele manuale în limba romînă, maghiară şî engleză

(ale cadrelor didactice şi ale unor autori străini)

Numărul orelor:

Facultatea de medicină: 30 ore curs patologie generală

30 ore curs patologie specială

30 ore lucrări practice semestrul l

45 ore lucrări practice semestrul II

Evaluarea cunoştinţelor: verificări pe parcurs

examen la sfârşitul anului.

Număr de credite: 9 la medicina generală

Preocupările de bază ale disciplinei: Patologie tumorală, malformaţiile cardio-vasculare,

patologia pancreasului, patologie obstetricală, studiul proceselor precanceroase,

ale diferitelor boli rare, etc.

II. Patologia iatrogenă: disciplina opţională pentru anul V. Medicină generală

Titularul cursului: Prof.dr.Jung Ioan

Cursul a fost întrodus în anul universitar 2004/2005

Page 33: Ghid Med Tgm

Principalele capitole: Acţiunea adversă a medicamentelor, efectele secundare ale radioterapiei, imun

opatologie iatrogenă, complicaţiile anesteziei şi terapiei intensive, leziunile iatrogene ale organelor (pe

aparate), patologia iatrigenă în unele specialităţi clinice (chirurgie, obstetrică-ginecologie, ortopedie,

O.R.L., oftalmologie, neurochirurgie, etc., greşeli de diagnostic.

Numărul orelor: 15 ore curs

Evaluarea cunoştinţelor: verificare la sfârşitul cursului

Număr credite: 1

Cursul de patologie iatrogenă este în faza de editare.

FARMACOLOGIE

Staff-ul disciplinei

Prof.dr.Monea Marioara - Şef de disciplină, doctor în farmacie, farmacist primar

Statutul diciplinei din planul de înv ăţământ : disciplină obligatorie

Enumerarea principalelor secţiuni şi capitole

a) Curs

Farmacologia generală : farmacocinetică, farmacodinamie, farmacotoxicologie

Farmacologia specială :- medicaţia sistemului nervos periferic,

medicaţia sistemului nervos central

analgezice, antiinflamatoare, antialergice

antibiotice şi chimioterapice, antifungice, antriprotozoarice, antihelmintice, antivirale

medicaţia aparatului - digestiv

respirator

cardiovascular (tonicardiace, antianginoase, antihipertensive, antiischemice)

- medicaţia diuretică

- medicaţia antitrombotică şi antihemoragică

- medicaţia endocrino-metabolică

- medicaţia citostatică şi imunomodulatoare

Bibliografie obligatorie

- Monea Marioara : Curs de farmacologie, vol I, 1999, vol.II 2002

- Feszt Gh.: Farmacologie, vol.I-II, Tg.Mureş (1979, 1983)

- Stroescu V. (red) : Farmacologie, Bucureşti,(1999)

- Feszt Gh. : Gyogyszertan, I-II kotet (1979, 1983)- pentru cei care studiazã în limba maghiarã

- Feszt Gh. şi colab.: Indrumãtor de lucrãri practice de farmacologie (1983)

Page 34: Ghid Med Tgm

Nr ore curs:

– Disciplina de farmacologie se predă la următoarele facultăţi, colegii şi ani de studii :

a)Medicină generală anul III : disciplină obligatorie – 2 ore curs/săpt limba română şi maghiară,

câte 15 săpt pe semestru şi 2 ore lucrări practice pe grupă/săpt acelaşi nr de săptămâni;

b)Disciplina de farmacologie cuprinde şi farmacologia clinică care este opţională anul IV medicină

generală 1 oră curs /săpt 15 săpt sem I.

Procedura de evaluare a cunoştinţelor la farmacologie

pentru facultăţile de medicină are loc prin verificare pe parcurs, examen oral la sfârşit de an.

la colegiu de profilaxie oro dentară – verificare pe parcurs

Nr. de credite acumulate este după cum urmează:

Facultatea de medicină 8 credite

Colegiu de igienă orodentară 2 credite

Preocuparea de bază a disciplinei : farmacologia generală şi specială, reguli de farmacografie,

studii experimentale pe animale de experienţă a principalelor grupe de medicamente, studii de

toxicologie, aprofundarea cunoştinţelor privind medicamentele uzuale.

În cazul farmacologiei clinice preocupările generale sunt : studiul clinic al medicamentului în faza a

IV-a clinică, metodologia studiului clinic control, farmacovigilenţă şi biostatistică medicală.

PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI DE FARMACOLOGIE CLINICĂ

- Total 16 ore, câte 2 ore bisăptămânal în anul IV

Semestrul II Curs 16 ore

TOTAL 16 ore

1. Introducere

2. Medicaţia insuficienţei cardiace

3. Medicaţia cardiopatiei ischemice

4. Medicaţia antihipertensivă

5. Medicaţia diuretică

6. Medicaţia antireumatică – antiinflamatoare-antialergică

7. Anticoncepţia hormonală

8. Medicaţia antiinfecţioasă

Page 35: Ghid Med Tgm

DISCIPLINA MEDICINĂ INTERNĂ II

Actualmente disciplina cuprinde următorul personal:

Conf. Dr. Laurenţiu Cozlea - Şef de disciplină, Şeful Clinicii Medicale III

Conf. Dr. Istvan Benedek - Şeful Secţiei Clinice de Hematologie

Şef de Lucrări Dr. Monika Szabo

Asist. Dr. Terezia Mureşan Crăciun

Asist. Dr. Marta German-Sallo

Asist. Dr. Maxim Drăgan

Asist. Dr. Ioan Ţilea

Asist. Dr. Cristina Şandor Tătar

Asist. Dr. Cristina Chiorean

Asist. Dr. Geza Dosa

Asist. Dr. Radu Motoc

Asist. Dr. Dan Mircea Fărcaş

Asist. Dr. Rodica Rediş

Asist. Dr. Geza Fodor

Asist. Dr. Laszlo Farkas

Asist. Dr. Adrian Alecu

Asist. Dr. Anda Fridrik

Asist. Dr. Anca Negovan

Secretar laborant Elisabeta Călugăr

Disciplina Medicină Internă II cuprinde:

Semiologie medicală - anul III Medicină Generală (disciplină obligatorie)

120 ore de curs sem. I

90 ore de curs sem. II

180 ore lucrări practice sem. I

180 ore lucrări practice sem. II

Cuprins

Semiologie generală

Semiologia aparatului respirator

Semiologia hematologică

Semiologia aparatului cardiovascular

Semiologia aparatului digestiv

Semiologia aparatului urinar

Page 36: Ghid Med Tgm

Bibliografie: Cursuri litografiate UMF Târgu-Mureş

Evaluare: examen

Credite: 8

Medicină internă - anul V Medicină Generală (disciplină obligatorie)

296 ore de stagiu sem. II

Farmacologie clinică - anul IV Medicină Generală (disciplină opţională)

30 ore curs în semestrul II

Cuprins

Probleme de etică în terapeutica medicală

Elemente de farmacovigilenţă

Terapie genetică

- principiile terapiei genetice

- agenţii terapeutici obţinuţi prin inginerie genetică

- boli ereditare şi boli dobândite candidate la terapia genică

Farmacologia bolilor aparatului respirator

Farmacologia bolilor aparatului cardiovascular

Farmacologia bolilor aparatului digestiv

Farmacologia bolilor metabolice

Farmacologia bolilor hematologice

Farmacologia bolilor renale

Farmacologia bolilor imunologice

Evaluare:verificare

Oncohematologie - anul IV Medicină Generală (disciplină opţională)

Preocupările disciplinei cuprind medicină internă, cardiologie, hematologie, gastroenterologie,

nefrologie, alergologie

DISCIPLINA DE IGIENĂ

Echipa disciplinei este alcătuită din:

• prof.univ.dr. Ramona Ureche,

• conf.dr. Ábrám Zoltan,

• şef lucrări dr. Monica Tarcea (Dănilă),

• preparator Finta Hajnal şi

• preparator Moldovan Horaţiu, alături de

Page 37: Ghid Med Tgm

• doi tehnicieni Kosztan Jolan şi Domahidi Ervin.

Disciplina de Igienă este disciplină obligatorie, atât pentru studenţii Facultăţii de Medicină

Generală anul III, cât şi pentru cei de la Medicină Dentară anul II şi V, precum şi de la Colegiul

Universitar Medical anul III şi anul I.

Disciplina de Igienă cuprinde următoarele module de predare:

Igienă – anul III MG (disciplin ă obligatorie); responsabil de curs prof.univ.dr. Ramona Ureche

pentru seria română şi conf.dr. Ábrám Zoltan pentru seria maghiară;

Principalele secţiuni şi capitole de curs şi lucrări practice sunt prezentate separat pe pagina

următoare.

Bibliografia obligatorie cuprinde:

�¾ Ureche R., Ábrám Z., Domahidi I.: „Igiena mediului ambiant”, U.M.F. Târgu-Mureş, curs

litografiat, 1995, 135 pagini.

�¾ Ureche R., Bedő K., Ábrám Z., Dănilă M., Domahidi I.: „Igiena alimentaţiei”, U.M.F. Târgu-

Mureş, curs litografiat, 1996, 134 pagini.

�¾ Ábrám Z., Domahidi I.: „Táplálkozás- és élelmezés-egészségtan”, U.M.F. Târgu-Mureş, curs

litografiat, 2000, 130 pagini.

�¾ Dănilă M.: “Igiena Mediului”, editura UMF Tg. Mureş, curs litografiat pentru Facultatea de

Stomatologie, 2000, 83 de pagini.

Numărul de ore de curs şi lucrări practice alocate pe module de predare:

�9 Igienă – anul III MG = 3 ore de curs săptămânal pentru două serii române şi două maghiare şi

3 ore de lucrări practice;

�9 Igienă şi radioprotecţie – anul II Medicină Dentară = 2 ore de curs săptămânal şi 2 ore de

lucrări practice;

Procedura de evaluare a cunoştinţelor şi numărul de credite acumulate prin promovare:

�� Igien㠖 anul III MG = examen / 6 credite;

�� Igienă şi radioprotecţie – anul II Medicină Dentară = examen / 3 credite;

Preocuparea de bază a disciplinei: medicină preventivă/igiena mediului.

PROGRAMA ANALITICĂ

CURSURI ŞI LUCRĂRI PRACTICE DE IGIENĂ PENTRU ANUL III MG

ORE CURS: 45; ORE L.P.: 45; TOTAL: 90 ore

CURSURI: 45 ore

IGIENA MEDIULUI AMBIANT (21 ore)

Page 38: Ghid Med Tgm

1. Obiectul, sarcinile şi orientările actuale ale igienei mediului. Norme sanitare. Ecologia umană.

Igiena aerului. Atmosfera. Compoziţia normală a aerului.

2. Impurificarea aerului atmosferic cu gaze şi praf. Efectele impurificării aerului asupra sănătăţii.

Măsuri profilactice în vederea combaterii poluării atmosferice.

3. Microflora aerului. Dezinfecţia aerului. Proprietăţi fizice ale aerului şi sănătatea. Factorii

meteorologici şi sănătatea. Igiena solului.

4. Igiena apei. Nevoile de apă potabilă. Sursele de aprovizionare cu apă. Alegerea sursei de apă

potabilă. Calitatea apei potabile şi starea de sănătate a populaţiei. Proprietăţile organoleptice şi

fizico-chimice ale apei.

5. Normele bacteriologice şi potenţialul epidemiologic al apei potabile. Analiza şi normele

biologice ale apei.

6. Alimentarea cu apă a localităţilor urbane şi rurale. Alimentarea centrală cu apă. Alimentarea

locală cu apă.

7. Igiena îndepărtării şi neutralizării apelor reziduale. Îndepărtarea şi neutralizarea reziduurilor

solide. Evacurea reziduurilor în mediul urban şi rural. Aspecte epidemiologice. Poluarea sonoră.

IGIENA ALIMENTAŢIEI (21 ore)

8. Importanţa alimentaţiei raţionale. Nevoia de calorii a organismului şi modul de acoperire.

9. Prezenţa lipidelor în alimente, modul de acoperire al nevoii organismului, grăsimi alimentare.

Rolul nutritiv al glucidelor. Alimente bogate în carbohidraţi (CHO), efectele CHO concentarte

asupra tubului digestiv. CHO digerabile şi nedigerabile. Importanţa trofică a protidelor, nevoia

organismului, alimente bogate şi sărace în proteine.

10. Rolul elementelor minerale şi vitaminelor în formarea organismului, nevoia şi modul de

acoperire. Importanţa microelementelor şi vitaminelor, prevenirea stărilor carenţiale. Elemente

bogate în vitamine.

11. Lapte şi produse lactate. Valoarea nutritivă, riscuri de îmbolnăviri şi prevenirea lor.

12. Carne şi derivate de carne. Peşte. Ouă. Valoarea lor nutritivă. Prevenirea îmbolnăvirilor

transmise prin aceste produse.

13. Fructe, legume şi zarzavaturi. Importanţa lor nutritivă, riscul de îmbolnăviri şi prevenirea

acestora. Cerealiere, leguminoase. Importanţa lor alimentară, valoarea nutritivă.

14. Băuturi răcoritoare şi alcoolice. Importanţa lor biologică şi igienică. Măsuri de prevenire şi

combatere a alcoolismului. Toxiinfecţii alimentare. Metode de prevenire a toxiinfecţiilor şi

intoxicaţiilor alimentare.

Page 39: Ghid Med Tgm

IGIENA ŞCOLARĂ (3 ore)

15. Etapele de dezvoltare fizică şi maturizare neuropsihică la copii şi adolescenţi (indicatori de

sănătate). Adaptarea copiilor şi adolescenţilor la procesul instructiv-educativ şi metodele de

prevenire şi combatere a comportamentelor cu risc în colectivităţile de tineri. Educaţia pentru

sănătate (abuzul alimentar, fumatul, alcoolismul, comportamentul sexual, consumul de droguri,

agresivitatea, igiena buco-dentară).

LUCRĂRI PRACTICE: 45 ore

IGIENA MEDIULUI AMBIANT (21 ore)

1. Determinarea temperaturii, umidităţii şi a vitezei curenţilor de aer. Catatermometria. Radiaţii

calorice. Presiunea atmosferică.

2. Determinarea gazelor din aer : CO2, SO2, Cl2, NH4.

3. Determinarea impurificării aerului cu pulberi şi microorganisme. Metoda gravimetrică şi

coniometrică. Determinarea aeromicroflorei şi microflorei suprafeţelor de lucru.

4. Recoltarea probelor de apă. Cercetarea igienico-sanitară a apei potabile. Analiza proprietăţilor

organoleptice, fizice (temperatura, turbiditatea), chimice (pH, cloruri, duritate).

5. Determinarea indicatorilor chimici de impurificare : substanţe organice, amoniac, azotiţi, azotaţi.

Oxigenul solvit din apă. Consumul biochimic de oxigen.

6. Analiza bacteriologică a apei potabile: nr. total de germeni şi indicele coli. Epidemii hidrice.

Dezinfecţia apei potabile -determinarea clorului activ şi a clorului rezidual. Dezinfecţia apei

fântânilor.

7. Evaluarea poluării sonore şi a condiţiilor de iluminat din microclimat.

IGIENA ALIMENTAŢIEI (21 ore)

8. Calcularea valorii calorice şi nutritive a regimului alimentar. Controlul sanitar al produselor

alimentare şi băuturilor. Principiile UE de siguranţă alimentară.

9. Laptele. Recoltarea probelor, examenul organoleptic, determinarea gradului de impurificare;

determinarea densităţii, dozarea lipidelor. Controlul pasteurizării. Punerea în evidenţă a

falsificărilor. Determinarea conţinutului de NaCl din brânză. 9. Carnea. Recoltarea probelor,

examenul organoleptic al cărnii şi preparatelor din carne. Evidenţierea amoniacului, hidrogenului

sulfurat şi peroxidazei. Peştele. Ouăle -examenul organoleptic, densitatea specifică. Conservele

alimentare -controlul ermeticităţii şi sterilităţii lor.

10. Produse de morărit şi panificaţie. Făina -recoltarea probelor, examenul organoleptic,

determinarea glutenului umed şi a acidităţii făinii. Pâinea -recoltarea probelor, examenul

organoleptic, aciditatea şi porozitatea pâinii.

Page 40: Ghid Med Tgm

11. Legume şi fructe -recoltarea probelor, examenul organoleptic. Determinarea vitaminelor A şi C

din vegetale. Grăsimi alimentare. Determinarea acidităţii libere, gradului de râncezire şi a indicelui

de iod.

12. Băuturi. Determinarea acidităţii şi a gradului de alcool. Decelarea alcoolului metilic, acidului

cianhidric şi a furfurolului din distilate. Aprecierea băuturilor răcoritoare.

13. Analiza microbiologică a alimentelor: laptele şi carnea. Examenul parazitologic al cărnii.

IGIENA ŞCOLARĂ (3 ore)

14. Metodologia de apreciere a dezvoltării fizice şi a gradului de maturizare neuropsihică la copii şi

adolescenţi. Metodologia aprecierii programului de activitate şi de odihnă, precum şi a reuşitei

şcolare. Parametrii evaluării comportamentului cu risc în colectivităţile de copii şi adolescenţi.

Monitorizarea morbidităţii acute şi cronice în colectivităţile de copii şi metodologia de apreciere a

condiţiilor igienico-sanitare în instituţiile de copii.

15. Verificarea cunoştinţelor.

DISCIPLINA CHIRURGIE IV

Staff-ul disciplinei:

Prof. Dr. Alexandru Boţianu, medic primar chirurgie generală, medic primar chirurgie

toracică, Fellow of American Colege of Chest Physicians, Full-Member of European Society of

Thoracic Surgery - Şeful Disciplinei

Asist. Univ. Dr. Petre Boţianu, medic rezident chirurg, doctorand

Asist. Univ. Dr. Vasile Damian, medic specialist chirurg, doctorand

Dr. Adrian Cristian Dobrică, doctorand cu frecvenţă

Dr. Mihai Pop, doctorand cu frecvenţă, medic specialist chirurg

Statutul disciplinei din planul de înv ăţământ:

Chirurgie: curs obligatoriu pentru studenţii anului III ai Facultăţii de Medicină Dentară

Chirurgie Toraco-Pulmonară: curs opţional pentru studenii anului V ai Facultăţii de Medicină (în

ultimul an - 153 de cursanţi de la seriile de limba română şi limba maghiară)

Chirurgie Toraco-Pulmonară - anul V Facultatea de Medicină - Curs:

Tumorile pulmonare

1. Cancerul bronho-pulmonar

2. Tumori pulmonare maligne rare

3. Chirurgia metastazele pulmonare

4. Tumori pulmonare benigne

5. Nodulul pulmonar solitar

Page 41: Ghid Med Tgm

Traumatismele toracice

1. Chirurgia actuală a tuberculozei toracice

2. Supuraţiile pulmonare şi chistul hidatic pulmonar

Supuraţiile pulmonare

1. Abcesul pulmonar

2. Bronşiectazia

Chistul hidatic pulmonar

Patologia chirurgicală a spaţiului pleural

1. Pleureziile purulente

2. Mezoteliomul pleural

3. Pneumotoraxul spontan

4. Revărsatele pleurale maligne

Patologia chirurgicală a peretelui toracic şi diafragmului

Perete toracic:

1. Infecţiile peretelui toracic

2. Tumorile peretelui toracic

3. Malformaţiile peretelui toracic

4. Necrozele de iradiere

Patologia chirurgicală a diafragmului

Patologia chirurgicală a traheei şi mediastinului

Patologia chirurgicală a traheei:

Patologia chirurgicală a mediastinului

1. Infecţiile mediastinului

2. Chisturile mediastinului

3. Tumorile mediastinale

4. Sindromul de venă cavă superioară

Transplantul pulmonar

Bibliografia obligatorie:

ELEMENTE DE CHIRURGIE TORACO-PULMONARĂ-Cursul facultativ pentru anul V

Medicină Generală, A. Boţianu, Tipografia U.M.F. Târgu-Mureş, 1999, editat şi pe CD cu sprijinul

Fundaţiei Chirurgicale “Sfântul Ioan” din Târgu-Mureş

Page 42: Ghid Med Tgm

Numărul de ore de curs, stagii, respectiv lucrări practice alocat disciplinei din planul de

învăţământ:

-Chirurgie Toraco-Pulmonară - anul V Facultatea de Medicină:

curs: un curs de 2 ore/ 2 săptămâni în semestrul II, pe care disciplina îl susţine săptămânal la cererea

studenţilor

Procedura de evaluare a cunoştinţelor:

-Chirurgie Toraco-Pulmonară - anul V Facultatea de Medicină: examen scris

Numărul de credite acumulate prin promovarea disciplinei:

-Chirurgie Toraco-Pulmonară - anul V Facultatea de Medicină: 1 credit

Preocupări de bază ale disciplinei:

-chirurgie generală

-chirurgie oncologică

-chirurgie esofagiană

-chirurgie toracică

-chirurgie de graniţă cervico-toracică

-chirurgie de graniţă toraco-renală, în colaborare cu Clinica de Urologie - Prof. Dr. Radu Boja

-chirurgie de graniţă toraco-abdominală

-învăţământ medical asistat de calculator

-elaborarea unor filme de tehnică chirurgicală (listă anexată)

-editarea unor cărţi şi cursuri de specialitate în Editura Fundaţiei Chirurgicale "Sfântul Ioan" care

deserveşte disciplina noastră.

CHIRURGIE I

Staff-ul disciplinei Chirurgie I.

Prof. Univ. Dr. Copotoiu Constantin - şeful disciplinei, rectorul UMF

Asist. Univ. Dr. Popoviciu Corina

Asist. Univ. Dr. Budişcă Ovidiu

Asisl. Univ. Dr. Strat Alexandru

Asist. Univ. Dr. Molnar Călin

Asist. Univ. Dr. Mureşan Adrian

Asist. Univ. Dr. Păltineanu Bogdan

Asist. Univ. Dr. Popa Daniel

Asist. Univ. Dr. Moldovan Bogdan

Statutul disciplinei în planul de înv ăţământ este obligatoriu

Page 43: Ghid Med Tgm

Enumerarea principalelor secţiuni şi capitole din programa analitică

Curs anul IV : -Traumatisme toracice

-Traumatisme abdominale

-Peritonitele

- Ocluziile intestinale

- Pancreatita acută

- Hemoragia digestivă superioară, hipertensiunea portală

- Apendicita acută

- Infarctul intestino-rnezenteric

-Patologia peretelui abdominal

-Patologia esofagului

-Patologia chirurgicală a stomacului şi duodenului

- Patologia chirurgicală a ficatului

- Patologia chirurgicală a căilor biliare

- Patologia chirurgicală a pancreasului (cancerul de pancreas)

- Patologia chirurgicală a intestinului subţire

-Patologia chirurgicală a colonului

- Patologia chirurgicală a rectului

- Patologia chirurgicală a regiunii perianale

- Indicaţiile splenectomiei

- Patologia glandei tiroide

- Patologia glandei mamare

- Patologia arterelor

- Patologia pleuro-pulmonara

- Boala varicoasă

- Tromboza venoasă acută

- Patologia limfatică

- Varicocelul şi hidrocelul

Bibliografie obligatorie:

Anul IV : Copotoiu C. - Urgenţe majore în chirurgie, Litografia UMF Tg. Mureş, 1997;

Angelescu N., Andronescu P.D. -- Chirurgie generală, Ed.Medicală Bucureşti, 2000;

Angelescu N. • Chirurgie pentru rezidenţial, Ed. Celsius Bucureşti, 1997

Bancu V. E. Patologie chirurgicală, Ed. Didactică şi pedagogică

Page 44: Ghid Med Tgm

Bucureşti 1979

Burghele Th. - Patologia chirurgicală vol. V

Proca E.- Tratat de patologic chirurgicală voi V, Ed. Medicală Bucureşti, 1986

Caloghera C. - Chirurgie de urgenţă, Ed. Antib Timişoara, 1993

Răzeşu V. - Chirurgie generală - Vademecum pentru examene

şi concursuri, Ed Răzeşu Piatra Neamţ, 2003

Anul III: Rădulescu P. Elemente de patologie şi terapeutică chirurgicală, Ed.

Didactică şi pedagogică Bucureşti, 1980

Popa F. - Chirurgie voi. l, Ed. Naţional, 1998 Angelescu N. - Propedeutică

chirugicală

Număr de ore: Curs-60 ore

Stagii-l 36 ore (anul l V)

Lucrări practice – 120 ore (anul III)

Procedura de evaluare a cunoştinţelor – examen

Numărul de credite acumulate prin promovarea disciplinei de înv ăţământ -

anul IV 13 credite, anul III 6 credite

Preocuparea de bază a disciplinei

- chirurgia tubului digestive

- chirurgia oncologică

- chirurgie endocrină

- chirurgie toracică

- chirurgie de urgenţă a politraumatismelor toraco-abdominale

- chirurgie vasculară periferică

- chirurgie endoscopica

DISCIPLINA CHIRURGIE 3

Staff-ul disciplinei:

Dr. Coroş Marius medic primar chirurg Şef de lucrări

Hintea Alexandru medic primar chirurg asistent universitar

Cozma Dan medic primar chirurg asistent universitar

Gomotârceanu Florin medic primar chirurg asistent universitar

Dr. Ancuţa Roşca medic primar chirurg asistent universitar

Dobre Adrian medic primar chirurg asistent universitar

Crăciun Călin medic primar chirurg asistent universitar

Page 45: Ghid Med Tgm

Georgescu Rareş medic specialist chirurg asistent universitar

Statutul disciplinei din planul de invăţământ (obligatorie, optionala, facultativa);

OBLIGATORIE

Enumerarea principalelor secţiuni şi capitole (din programa analitică a cursurilor, stagiilor,

respectiv lucrărilor practice);

PROGRAMA ANALITICĂ A CURSURILOR DE CHIRURGIE GENERALĂ PENTRU

ANUL IV MEDICINĂ GENERALĂ

1. Traumatismele toracice:

2. Traumatismele abdominale:

3. Peritonitele

4. Ocluziile intestinale

5. Pancreatita acută

6. H.D.S., hipertensiunea portală

7. Apendicita acută

8. Infarctul intestino-mezenteric

9. Patologia peretelui abdominal

10. Patologia esofagului

11. Patologia chirurgicală a stomacului şi duodenului

12. Patologia chirurgicală a ficatului

13. Patologia chirurgicală a căilor biliare:

14. Patologia chirurgicală a pancreasului (cancerul de pancreas)

15. Patologia chirurgicală a intestinului subţire

16. Patologia chirurgicală a colonului

17. Patologia chirurgicală a rectului

18. Patologia chirurgicală a regiunii ano-perineale

19. Indicaţiile splenectomiei

20. Patologia glandei tiroidiene

21. Patologia glandei mamare

22. Patologia arterelor - arteriopatia obliterantă acută şi cronică

23. Patologia pleuro-pulmonară

24. Boala varicoasă

25. Tromboza venoasă acută

26. Patologia limfatică

Page 46: Ghid Med Tgm

27. Varicocelul şi hidrocelul

Bibliografia obligatorie:

1. Angelescu N. – Patologie chirurgicala pentru admiterea în rezidentiat, Ed. Celsius, 1997

2. Angelescu N. – Tratat de patologie chirurgicala, Ed. Med., Vol. I-II, Bucuresti, 2001

3. Bancu E.V. – Patologie chirurgicala, Ed. Did. Si Ped., Bucuresti, 1979

4. Copotoiu C. - Urgenţe majore în chirurgie- curs litografiat UMF Tg.-Mureş

5. Proca E. – Tratat de patologie chirurgicala, vol VI – Ed. Medicala, Bucuresti, 1989

6. Acalovschi I. – Manopere si tehnici in terapa intensiva, Ed. Dacia Cluj-Napoca , 1989

7. Angelescu N. – Tehnici elementare de chirurgie. Ed. Med. Buc., 1985

8. Proca E. – Tratat de patologie chirurgicala, vol I – Semiologie si propedeutica chirurgicala

(conducator E.V. Bancu), Ed. Medicala, Bucuresti, 1989

9. Rădulescu P. – Elemente de patologie si terapeutica chirurgicala, Ed Did. Ped. Buc. 1980

10. Schwartz- Principiile chirurgiei- Editia I in limba romană.

Procedura de evaluare a cunoştinţelor (examen, verificare pe parcurs, colocviu);

Procedura de evaluare constă din două tipuri de verificări ale cunoştinţelor

1. test grilă din subiectele tematicii cursului de patologie chirurgicală

2. prezentare de caz chirurgical

3. examen practic pentru studenţii de la Colegiul Medical

Numarul de credite acumulate prin promovarea disciplinei din planul de invăţământ;

13 credite

Preocuparea de bază a disciplinei (ex:cardiologie, gastroenterologie, etc.)

CHIRURGIE GENERALĂ

ORTOPEDIE TRAUMATOLOGIE

Staff-ul disciplinei:

Dr. Nagy Örs, profesor universitar, şeful disciplinei

Dr. Pop Tudor Sorin, şef de lucrări

Dr. Bálint Andor, şef de lucrări

Dr. Băţagă Tiberiu, şef de lucrări

Dr. Octav Russu, asistent universitar

Dr. Remus Opriş, asistent universitar

Dr. Gergely István, preparator universitar

Page 47: Ghid Med Tgm

Statutul disciplinei din planul de înv ăţământ: obligatorie

Numărul de ore: de curs pe an: 60, numărul de lucrări practice pe an: 102

Evaluarea cunoştiinţelor însu şite se face cu câte o verificare pe parcursul anului, la sfârşitul

fiecăruia din cele 2 stagii de lucrări practice (semestrul I şi semestrul II), respectiv cu un examen

teoretic -test grilă- şi un examen practic la finele anului universitar.

Promovarea disciplinei din planul de învăţământ atrage după sine acumularea a 5 credite.

Disciplina are, ca şi preocupări de bază artroplastia endoprotetică (şold, genunchi, umăr, cot etc.),

chirurgia tumorilor osoase, necroza avasculară a capului femural, ortopedia pediatrică (tratament

conservator şi chirurgical), studiul rolului osteotomiilor în tratamentul chirurgical al gonartrozei,

osteointegrarea componentelor necimentate endoprotetice.

Programa analitică a cursurilor şi lucrărilor practice pentru anul IV – Medicină generală

Curs 30 ore Semestrul I

Stagiu 51 ore

Total 81 ore

PROGRAMA ANALITICĂ A CURSURILOR

I Semiologie ortopedică

II. Diformităţile congenitale ale aparatului locomotor

III. Necrozele sterile epi-apofizare. Epifizite, apofizite

IV. Procesele inflamatorii osteo-articulare nespecifice acute şi cronice

V. Tuberculoza osteoarticulară

VI. Diformităţile şi tulburările funcţionale ale aparatului locomotor consecutive leziunilor nervoase

VII. Deviaţiile axiale scheletice şi tulburările statice ale aparatului locomotor

VIII. Dezaxările şi diformităţile coloanei vertebrale

IX. Artrozele

X. Tumorile aparatului locomotor

TRAUMATOLOGIE

XI. Fracturi, luxaţii, entorse

XII. Traumatismele membrului superior

XIII. Traumatismele membrului inferior

Page 48: Ghid Med Tgm

XIV. Traumatismele bazinului osos

XV. Traumatismele vertebro-medulare

Bibliografie recomandată:

1. Curs de traumatologie osteoarticulară; ediţia 2001, sub redacţia Prof. Dr. Nagy Örs

2. Curs de ortopedie-traumatologie; ediţia 1990, sub redacţia Prof. Dr. C. Ciugudean

3. Tratat de patologie chirurgicală; ediţia 1988, vol. III, sub redacţia Prof. Dr. E. Proca

4. Ortopédia és traumatologia – egyetemi jegyzet; ediţia 1995; Prof. Dr. Nagy Örs

5. Az ortopédia tankönyve; ediţia 1995; Prof. Dr. Vizkelety T.

6. Curs de ortopedie; ediţia 1999, sub redacţia Prof. Dr. D. Antonescu

7. Coxartroza; ediţia 1997, sub redacţia Prof. Dr. I. Dinulescu

8. Tumorile aparatului locomotor; ediţia 1997, Bucureşti; Prof. Dr. I. Stănculescu Dr. H. Orban

9. Necroza avasculară a capului femural; ediţia 1999, Tg. Mureş; Dr. Pop T. S., Prof. Dr. Nagy

Örs, Dr. Bálint A.

10. Fractura de şold în osteoporoză; ediţia 1999, Tg. Mureş; Dr. Băţagă T., Prof. Dr. Nagy Örs,

Prof. Dr. Seres S. L

UROLOGIE

Staff-ul disciplinei:

Prof.Dr.Boja Mihail Radu – şeful Disciplinei de Urologie

Conf.Dr.Oşan Virgil Gheorghe

Şef lucrări Dr.Martha Orsolya

Asistent univ. Dr.Golea Ovidiu

Preparator Dr.Vass Levente

Statutul disciplinei din planul de învăţământ: obligatorie/compulsory.

Enumerarea principalelor secţiuni şi capitole din programa analitică a cursurilor, stagiilor,

respectiv lucrărilor practice:

PROGRAMA ANALITICA A CURSURILOR TEORETICE

I: Introducere. Sindromul obstructiv în urologie

II: Malformaţiile congenitale ale aparatului urogenital.

III: Traumatismele aparatului urogenital

IV: Infecţiile specifice ale aparatului urinar şi genital masculin.

V: Infecţiile nespecifice ale aparatului urogenital.

Page 49: Ghid Med Tgm

VI: Litiaza urinară.

VII: Litiaza urinară.

VIII: Tumorile renale.

IX: Hiperplazia benignă a prostatei.

X: Cancerul de prostată.

XI: Tumorile uroteliale ale aparatului urinar superior.

XII: Tumorile vezicale.

XIII: Tumorile vezicale.

XIV: Tumorile testiculare.

XV: Insuficienţa renală acută obstructivă..

Bibliografia obligatorie:

1. CURS DE UROLOGIE: Radu Boja. University Press Târgu-Mureş, 2000, pag.1-213.

2. CURS DE UROLOGIE: Virgil Oşan. University Press Târgu-Mureş, 2003, pag.1-256.

3. D.Nicolescu. Urologie. Ed.Didactică şi Pedagogică. Bucureşti 1990.

4. I.Gh.Totoianu: Sexualitatea umană. Casa de editură "Mureş" Târgu-Mureş 1996.

Numărul de ore de curs, stagii,, respectiv lucrări practice alocat disciplinei din planul de

învăţământ:

U R O L O G I E

SEMESTRUL I şi II curs 30 ore

Lucrări practice 30 ore

60 ore

Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen/examination.

Numărul de credite acumulate prin promovarea disciplinei din planul de învăţământ: 5 credite

Preocuparea de bază a disciplinei – urologie/urology

CHIRURGIE ŞI ORTOPEDIE PEDIATRICĂ

Actualul staff este compus din Conf.dr.Virgil Gliga şi Asist.univ.Florin Patraulea.

In cadrul disciplinei se predă cursul Chirurgie şi ortopedie pediatrică, la anul IV Medicină şi cursul

Chirurgie şi ortopedie pediatrică pentru studenţii anului II Colegiul de medicină, ambele discipline

obligatorii.

Programa analitică:

I. Elemente de psihologie.

Page 50: Ghid Med Tgm

Specificul Chirurgiei Pediatrice.

Principii de terapie intensivă.

Principii de anestezie.

Echilibrul hidro-electrolitic.

Nutriţia parenterală.

Particularităţile organismului nou-născutului şi sugarului.

II. Copii: victime ale accidentelor.

Traumatologie. Corpii străini.

Traumatismele abdomenului.

Traumatismele musculo-scheletale.

Înţepături de insecte, şerpi, căpuşe, etc

Arsuri.

Copilul bătut.

Epidemiologie, profilaxie, management.

III. Gâtul şi toracele.

Linfangiomul.

Chistele şi fistulele branhiale.

Torticollis.

Deformităţiile congenitale ale peretelui toracic.

Hernia diafragmatică.

Atrezia esofagiană.

Infecţiile plămânilor şi pleurei

IV. Abdomenul.

Embriologia abdomenului şi a tubului digestiv.

Malformaţiile congenitale ale peretelui abdominal.

Ombilicul. Omfalocel. Gastroschizis.

Cloaca.

Herniile peretelui abdominal.

V. Tulburările de rotaţie şi poziţie ale tubului digestiv.

Ocluziile intestinale congenitale.

Atreziile intestinale.

Ileus meconial, peritonita meconială.

Alte ocluzii intestinale.

Aganglionoza.

Page 51: Ghid Med Tgm

VI. Apendicita. Diagnostic, tratament, complicaţii.

Invaginaţia intestinală.

Enterocolita necrozanală.

Boala Hivschipung.

Aganglionoza.

Atrezia anorectală.

Ocluzia intestinală post operatorie şi de cauze rare.

VII. Tumori.

Tumori retroperitoneale.

Nefroblastomul. Neuroblastomul.

Teratomul sacrocogcigian.

Hemangioame, limfoame.

Patologia genitourinară.

Hipospadias.

VIII. A. Anomaliile testiculare.

Criptorhidia.

Torsiuea testiculară.

Scrot gol.

Scrot dureros.

Tumorile testiculare.

B. Infecţia chirurgicală.

Septicemia la nou născut şi sugar (Stafilocociile).

Infecţia plăgii operatorii.

Osteomelita.

Chimoterapia şi Antibioterapia.

IX. Ortopedie-Traumatologie pediatrică.

Particularităţile scheletului la nou-născuţi şi sugari. Anatomie, Creştere,

Dezvoltare, Vindecarea fracturilor- Complicaţii.

Fracturi, luxaţii, entorse.

Comunicare, relaţii cu pacienţii şi părinţii.

Noţiuni de deontologie.

Page 52: Ghid Med Tgm

Nr. ore:

Chirurgie şi ortopedie pediatrică - IV Medicină -1 oră curs/săptămână, un semestru, 2 săptămâni

de stagiu, un semestru.

Chirurgie şi ortopedie pediatrică - II Colegiul de med.- 2 ore curs/săptămână, un semestru, 2 ore

lucrări practice/ săptămână, un semestru.

Procedura de verificare:

Chirurgie şi ortopedie pediatrică - IV Medicină –Verificare.

Chirurgie şi ortopedie pediatrică - II Colegiul de med. –Examen comun cu alte discipline.

Nr.credite:

Chirurgie şi ortopedie pediatrică - IV Medicină –3 credite.

Chirurgie şi ortopedie pediatrică - II Colegiul de med. –3 credite.

Preocuparea de bază a disciplinei constă în tratarea afecţiunilor chirurgicale ale copilului cu

excepţia profilurilor cardiovascular şi neurochirurgical.

RADIOLOGIE ŞI IMAGISTICĂ MEDICALĂ

Staff-ul disciplinei:

1. Prof.dr. M.Buruian

2. Prof.dr.Gr.Stanciu

3. Dr.Daniela Podeanu

4. Dr.L.Herman, Dr.I.Simu,

Radiaţiile X: mecanism de producere, structura atomului, proprietăţile razelor X, aparatura de

roentgen diagnostic, dozimetrie, protecţia în radiologie, formarea imaginii radiologice şi legile ei.

Radiodiagnosticul aparatului respirator – metode de investigaţie, anatomie radiologică, simptome

de bază în diagnosticul pozitiv, marile sindroame radiologice pleuro-pulmonare.

Radiodiagnosticul aparatului respirator – malformaţii congenitale, bronşite, pneumonii,

bronhopneumonii, supuraţii, pneumoconioze, tuberculoză, tumori pulmonare primare şi secundare;

radiodiagnosticul afecţiunilor pleurale.

Radiodiagnosticul aparatului cardiovascular – metode de investigaţie, malformaţii congenitale,

semiologia radiologică a leziunilor valvulare.

Radiodiagnosticul aparatului cardiovascular – leziunile valvulare dobândite, bolile pericardului,

bolile aortei, etc.

Radiodiagnosticul afecţiunilor mediastinale şi al diafragmului.

Radiodiagnosticul tubului digestiv – esofag, stomac, duoden.

Radiodiagnosticul tubului digestiv – intestin subţire, intestin gros, căi biliare, ficat, pancreas.

Page 53: Ghid Med Tgm

Radiodiagnosticul aparatului urinar – metode de explorare, substanţe de contrast, incidente,

accidente şi tratamentul lor.

Semiologia aparatului urinar- malformaţii, litiază, hidronefroză, pielonefrite, tuberculoză, afecţiuni

vasculare, tumori.

Radiodiagnosticul sistemului osteoarticular – anatomie radiologică, leziuni elementare osoase.

Radiodiagnosticul sistemului articular – osteoartropatii inflamatorii, dismetabolice, discrinice, de

cauză necunoscută.

Tumorile osoase benigne, semimaligne, maligne şi metastatice.

Radiodiagnosticul afecţiunilor articulare şi ale coloanei vertebrale.

Examenul radiologic în specialităţi.

Radiodiagnosticul în urgenţele medico-chirurgicale.

Nr.total ore: 32

Nr.total de cursuri: 16

PROGRAMA ANALITICÃ

A CURSURILOR DE IMAGISTICÃ MEDICALÃ PENTRU ANUL IV

AL FACULTÃ ŢII DE MEDICINÃ

Noţiuni de bazã privind explorarea computer-tomograficã: principiu, caracteristici, parametrii de

examinare, indicaţii şi contraindicaţii, avantaje şi dezavantaje.

Explorarea computer-tomograficã cranio-cerebralã: traumatisme cranio-cerebrale, afecţiuni

vasculare, afecţiuni tumorale primare, secundare, inflamaţii, boli degenerative şi parazitare.

Explorarea computer-tomograficã a gîtului şi a toracelui: traumatisme cervicale, tumori metastatice,

afecţiuni laringiene; tumori toraco-pulmonare primare şi secundare, tumori timice, tumori de perete

toracic, tumori mediastinale.

Explorarea computer-tomograficã a coloanei vertebrale: traumatismele vertebro-medulare, tumorile

primare şi secundare, hernia de disc.

Explorarea computer-tomograficã a abdomenului: afecţiunile hepatice, pancreatice, splenice,

suprarenaliene, renale şi retroperitoneale.

Explorarea computer-tomograficã a pelvisului şi extremitãţilor: tumorile primare şi secundare ale

pelvisului pe sexe, tumorile extremitãţilor.

Explorarea ecograficã - noţiuni generale; aplicaţii în explorarea ecograficã abdominalã, în obstetricã

şi urologie.

Page 54: Ghid Med Tgm

Noţiuni generale privind explorarea cu izotopi radioactivi, indicaţii, contraindicaţii, principalele

tipuri de izotopi şi utilizarea lor în explorarea paraclinicã.

Nr.total de cursuri: 8

Nr.total ore: 16

Forma de verificare: examen (Radiologie)

colocviu (Imagistică)

Nu vor fi admişi la examen practic, teoretic şi verificare scrisã studenţii care au trei absenţe

nemotivate la lucrãrile practice.

PEDIATRIE III

Staff-ul disciplinei:

Conf.Dr. Toganel Rodica

Sef de Lucrări: Dr. Fagarasan Amalia

Asistent Universitar Dr. Sglimbea Anca

Asistent Universitar Dr.Muntean Iolanda

Sef de Lucrari Dr. Cucerea Manuela

Asistent Universitar Dr.Simon Marta

Statutul disciplinei din planul de invatamant:

- obligatorie pentru Pediatrie si Puericultura

- facultativ pentru Cardiologie Pediatrica, anul V Medicina Generala

Enumerarea principalelor sectiuni si capitole din programa analitica a cursurilor:

Curs de Cardiologie Pediatrica anul V MG :

Tematica cardiologie pediatrică, 2005.

1. Introducere in cardiologia pediatrică. Examenul fizic cardiologic. Examinări instrumentale in

cardiologie.

2. Electrocardiograma normală şi patologică la copil

3. Malformaţiile cardiace- generalităţi, clasificare.

4. Defectul septal interatrial. Hipertensiunea pulmonară

5. Defectul septal interventricular

6. Canalul arterial persistent

7. Studii de caz din malformaţiile cardiace cu şunt stâng- drept, necianogene

8. Stenoza aortică. Stenoza pulmonară

9. Coarctaţia de aortă

Page 55: Ghid Med Tgm

10. Tetralogia Fallot. Anomalia Ebstein

11. Transpoziţia marilor vase. Cordul univentricular.

12. Studii de caz din malformaţiile cardiace cianogene, cu shunt drept- stâng.

13. Profilaxia endocarditei bacteriene

14. Test din cardiologia pediatrică

Curs de Puericultura, anul IV MG :

Programa analitică

1. Introducere in puericultură. Profilaxia primară, secundară şi terţiară. Perioadele copilăriei.

Examenul clinic al copilului.

2. Creşterea şi dezvoltarea sugarului şi copilului (somatică, neuropsihomotorie). Aprecierea

creşterii, stimularea prin îngrijiri.

3. Nou-născutul la termen, caracteristici fizice, funcţionale, îngrijiri. Prematurul, dismaturul.

4. Nutriţia şi nevoile nutritive.

5. Alimentaţia naturală.

6. Alimentaţia artificială.

7. Alimente şi preparate dietetice. Alimentaţia copilului mic şi şcolarului.

Bibliografia:

1. Popa Ioan, Bejan Leonida, Raica Alice: „Cardiologie Pediatrica” Ed. Helicon, Timişoara,

1994.

2. Zăgreanu Ioan: „Diagnostic clinic in cardiopatiile congenitale „, ed. Dacia, Cluj- Napoca,

1989.

3. Murphy Kent.: ECG essentials: a pocket reference for systematic interpretation,

Quintessence Publishing Co., Inc, Chicago, 1991.

Bibliografie pentru Puericultura anul IV MG

1. Rodica Toganel: Curs de Puericultura si Pediatrie pentru uzul studentilor de stomatologie

Stomatologie anul IV; Litografie U.M.F. Tg- Mureş, 2002

2. Făgărăşan Amalia: Cresterea si dezvoltarea sugarului si copilului , Litografia U.M.F. Tg-

Mureş, 2004.

3. Mărginea Oana: Nutritie si alimentatie – litografie, UMF Tg. Mureş, Tg- Mureş, 2004.

4. Cucerea Manuela: The new-born- for medicine students; Litography of U.M.F. Tg- Mureş,

2004

Page 56: Ghid Med Tgm

5. Muntean I., Cucerea Manuela: Lectiuni de pediatrie , vol I., Litografie U.M.F. Tg- Mureş,

2002, 1-4

6. Bărbuţă R.: Ingrijirea sugarului, Ed. Junimea, Iaşi, 1983

7. Muntean Ioan, Pap Zoltan, Ajtai Katalin: Gyermekgyogyaszat vol. III, Litografia U.M.F. Tg-

Mureş, 1980.

8. Adrienne Horvath: Az ujszulott, ed. University Press, Tg- Mureş, 2003.

Bibliografie pentru pediatrie anul V MG

1. Z. Papp: curs de Pediatrie Vol I si II, UMF Tg. Mureş, 1996-1997.

2. Z. Papp, I. Muntean: Curs de Pediatrie , UMF Tg. Mureş, 1989.

3. Baghiu Despina Maria: Curs de Hematooncologie, UMF Tg. Mureş, 1999.

Nr. de ore de curs alocat din planul de invatamant:

- Semestrul 1 – Curs ( dr. Rodica Toganel)

- An IV Medicina Dentara (14 ore de curs, 2 ore de curs la 2 saptamani)

- An IV Medicina Generala (14 ore de curs, 2 ore de curs la 2 saptamani)

- An V Medicina Generala – curs facultativ de Cardiologie pediatrica (15 ore de curs , 2 ore de

curs la 2 saptamani)

- Nr. ore stagii anul V MG Semestrul I si II 14 saptamani

- Coleg. Univ. de Medicina de Urg. ( 15 saptamani ; 2 ore de curs pe saptamana ; 2 ore Lucrari

practice pe sapt. )

Nr. de ore de activitate practica pentru anul V MG – 220 ore pe an universitar

Nr. de ore Lucrari practice Puericultura pentru anul IV Medicina dentara 30 ore / an univ.

Nr. de ore lucrari practice Col. Univ. de Urgenta , anul II - 30 ore / an Univ.

Nr. de ore lucrari practice Col. Univ. de Urgenta, anul III - 30 ore / an Univ.

Procedura de evaluare a cunostintelor :

- Evaluare prin colocviu pentru curs cardiologie Pediatrica anul V

- Evaluare prin colocviu pentru curs Puericultura MG anul IV

- Evaluare prin colocviu pentru curs Stomatologie anul IV

- Examen – pentru Col. Med. de Urgenta an II

- Examen pentru Col.Med. de Urgenta anul III

- Evaluari si examinari periodice pentru Pediatrie pe tot cursul anului

Nr. de credite acumulate prin promovarea disciplinei din planul de invatamant :

- MG anul V Cardiologie Pediatrica : credite 1

- MG anul IV Puericultura – credite 2

- M Dentara anul IV- credite 3

Page 57: Ghid Med Tgm

- Colegiu Medical Medicina de Urgenta anul II: 5 credite

- Colegiu Medical – Medicina de Urgenta anul III : 5 credite

Preocuparea de baza a disciplinei Pediatrie III este Neonatologia si Cardiologia Pediatrica

PEDIATRIE II

Componenţa disciplinei:

- Conf Dr. Kiss Éva .– medic primar, specializare în nefrologie pediatrică

- Asist. Univ. Dr. Sig,mirean Marcela – medic primar, specializare în gastro-enterologie

- Asist. Univ. Dr. Bodescu Virginia – medic primar

- Asist. Univ. Dr. Voicu Sanda – medic primar, competenţă în ecografie generală

- Asist. Univ. Dr. Duicu Carmen – medic rezident de pediatrie

- Prep.Univ. Dr. Moréh Zsuzsánna – medic specialist pediatru

Doamnele Dr. Kiss Éva, Dr. Sigmirean Marcela, Dr. Bodescu Virginia şi Dr. Voicu Sanda deţin

titlul de „Doctor în Medicină”, Dr. Duicu Carmen şi Dr. Moréh Zsuzsánna sunt doctorande.

Activitatea didactică în cadrul disciplinei : cursuri şi stagii de pediatrie pentru anul V. Medicină

Generală şi cursuri de pediatrie pentru anul V. Stomatologie – secţia maghiară.

Dezvoltarea disciplinei: compartimentarea pe specialităţi şi formarea specialiştilor: nefrologie (cu

1 medic specialist în nefrologie pediatrică), gastroenterologie (cu 1 medic specialist în gastro-

enterologie), diabet şi boli de nutriţie, secţie de terapie intensiva semidotată, laborator de

endoscopie digestivă superioară şi laborator de ecografie generală ( 1 medic cu competenţă în

ecografie generală şi un medic cu cursul de ecografie generală efectuat).

Staff-ul disciplinei: 6 cadre didactice.

Statutul disciplinei din planul de învăţământ: disciplină obligatorie.

Programa analitică. Enumerarea principalelor secţiuni şi capitole (din programa analitică a

cursurilor, stagiilor, respectiv a lucrărilor practice):

Programa analitică a cursurilor - Medicină Generală anul V. secţia maghiară:

- Patologie neonatală

- Patologia aparatului respirator

- Patologia aparatului cardio-vascular

- Bolile colagenului vascular

- Afecţiunile tractului digestiv

- Bolile carenţiale

- Afecţiunile reno – urinare

Page 58: Ghid Med Tgm

- Diatezele hemoragice

- Patologia sistemului nervos

- Oncopediatria

- Boli de metabolism şi de nutriţie

Bibliografia obligatorie:

1. Ioan Munteanu, Despina Baghiu, Oana Mărginean, Duicu Carmen, Mihaela Chinceşan –

Lecţiuni de Pediatrie, vol. I, II. 2004.

2. Kiss Éva, Todea Csilla, Horváth Adrienne, Munteanu Iolanda, Moréh Zsuzsánna –

Gyermekgyógyászat jegyzetfüzet, Általános orvosi kar, I, II kötet. 2004.

3. Gyermekgyógyászat jegyzetfüzet, Fogászati egyetemi hallgatók számára, Todea Csilla- în

curs

4. M. Geormăneanu, Anneliese Walter-Roşianu- Pediatrie, Partea II, Editura Didactică şi

Pedagogică Bucureşti, 1996.

5. M. Geormăneanu, I.Munteanu- Pediatrie, Partea I, Editura Didactică şi Pedagogică

Bucureşti, 1993 (sau 1995).

6. Zoltán Pap – Gyermekgyógyászat, I, II kötet, 1996-1997

Numărul de ore de curs, stagii respectiv lucrări practice alocat disciplinei din planul de înăţământ:

- Medicină Generală anul V: - 70 ore de curs / semestru, 280 ore de stagii / semestru

- Stomatologie anul V : - 16 ore de curs / semestru

Procedura de evaluare a cunoştinţelor:

- Medicină Generală anul V: o verificare scrisă pe parcursul semestrului, examen oral la sfârşitul

semestrului

- Stomatologie anul V : 2 verificări scrise pe parcursul semestrului

Numărul de credite acumulate prin promovarea disciplinei din planul de învăţământ: 16 credite

pentru medicina generală şi 3 credite pentru stomatologie.

Preocuparea de bază a disciplinei: Nefrologie , Gastroenterologie, Diabet şi Boli de Nutriţie,

Pediatrie Generală.

MEDICINA MUNCII

Staff-ul disciplinei :

Dr. Szasz Lorand Csaba, dr. În ştiinţe medicale, conferenţiar universitar, şef de disciplină

Dr. Szasz Zsuzsanna Agnes, preparator, angajat din 2005

Statul disciplinei: după planul de învăţământ este disciplină obligatorie.

Page 59: Ghid Med Tgm

Principatele capitole din programa analitică a cursurilor şi a lucrărilor practice. Capitolele

importante din tematica cursurilor :

a. Definiţia, evoluţia şi obiectivele medicinei muncii. Noxe profesionale

b. Pneumoconioze : Clasificare, clearance-ul pulmonar, silicoza, azbestoza

c. Boli pulmonare cauzate de pulberi vegetali : bisinoza, astm bronşic profesional

d. Intoxicaţii profesionale cu metale şi metaloizi (plumb, mercur, crom, mangan, nichel, bariu,

aluminiu, zinc, seleniu, cadmiu, beriliu).

e. Intoxicaţie profesională cu gaze şi vapori iritanţi şi cu gaze asfixiante chimici (oxidul de carbon,

cianuri)

f. Intoxicaţie profesională cu pesticide organo-fosforice, organo-clorulate, carbamaţi)

g. Intoxicaţie profesională cu solvenţi organici (benzen, toluen, tetraclorulă de carbon,

tricloretilenă, alcool metilic, nitroaminoderivaţi a hidrocarburilor aromatice).

Principalele capitole din tematica lucrărilor practice :

h. Boala profesională, anamneza profesională, profilaxia bolilor profesionale

i. Probele funcţionare ventilatorii simple, teste bromhomotorii

j. Probe funcţionare cardiovasculare, utilizate în medicina muncii

k. Determinarea şi aprecierea microclimatului industrial

l. Zgomotul industrial şi audiometria

m. Determinarea şi aprecierea iluminatului industrial

Bibliografia obligatorie :

1. Curs de Medicina Muncii 2002, autor : L. Szasz

2. Munkaorvostan 2004, autor : L. Szasz

3. Munkaorvostan jegyzet 2005, autor : L. Szasz

4. Munkaorvostan 2003, autor : Dienes Alexandru

5. Medicina Muncii 1983, autor : Manu Petre

Numărul de ore de curs şi lucrări practice alocat disciplinei de planul de învăţământ este : o oră de

curs şi o oră de lucrări practice pe săptămână.

Procedura de evaluare a cunoştinţelor este verificare pe parcurs.

Nr. de credite este 2.

Preocuparea de bază a disciplinei sunt bolile profesionale şi bolile legate de profesiune, activitatea

de cercetare se desfăşoară la Clinica de Medicina Muncii Târgu-Mureş

Page 60: Ghid Med Tgm

MEDICINA INTERNA I

Staff-ul disciplinei :

Disciplina are un număr de 11 cadre didactice : 1 profesor (şeful clinicii, prof.dr. Galafteon Oltean),

2 conferenţiari (Dr.Imre Benedek, Dr.Simona Băţagă), 1 şef de lucrări (Dr. Imola Török), 5 asistenţi

(Dr. Smaranda Demian, Dr.Radu Macavei, Dr. Ioan Macarie, Dr.Dan Georgescu, Dr.Teodora

Hintea) şi 2 preparatori (Dr. Marcela Cândea şi Dr. Istvan Kovacs)

Statutul disciplinei: în planul de învăţământ este o disciplină obligatorie.

În cadrul diciplinei există mai mulţi titulari de curs, după cum urmează:

Prof.dr. Galafteon Oltean – pentru Medicină internă anul IV medicină generală

Prof.dr. Galafteon Oltean – pentru cursul de oncohematologie anul IV medicină generală (disciplină

opţională)

Conf.dr. Imre Benedek – pentru cursul de cardiologie intervenţională anul V medicină generală

(disciplină opţională)

Conf.dr. Imre Benedek – pentru Medicină Internă anul III medicină dentară

Conf.dr. Simona Băţagă – pentru cursul de semiologie medicală anul III medicină generală

Conf.dr. Simona Băţagă – pentru cursul „Principii şi tehnica îngrijirii pacientului în endoscopia

digestivă, anul III Colegiul de Medicină (disciplină facultativă)

Şef lucrări dr. Imola Török – pentru cursul de Endoscopie digestivă anul IV medicină generală

(disciplină opţională)

Şef lucrări dr. Imola Török – pentru cursul de farmacologie clinică anul IV medicină generală

(disciplină opţională)

Principalele secţiuni şi capitole din programa analitică a cursului de medicină internă pentru anul

IV medicină generală sunt următoarele:

- bolile cardiovasculare; bolile digestive; bolile hematologice

Principalele secţiuni şi capitole din programa analitică a cursului de oncohematologie pentru anul

IV medicină generală sunt următoarele: hematopoieza şi procesul de oncogeneză; leucemiile acute

şi cronice; limfoamele maligne; gamapatiile monoclonale; tratamentul citostatic, modalităţi

moderne de tratament, transplantul medular şi de celule stem periferice.

Bibliografia minimă obligatorie pentru cursul de medicină internă pentru anul IV medicină

generală este:

1. Curs de Medicină internă - Vol. I "Bolile cardiovasculare"

(prof.dr. C.Dudea) Litografia UMF Tg.-Mureş, 1997

2. Curs de Medicină internă - Vol. II "Bolile cardiovasculare"

Page 61: Ghid Med Tgm

(prof.dr. C.Georgescu) Litografia UMF Tg.-Mureş, 1996

3. Curs de patologie Medicală - Vol. IV "Bolile digestive"

(prof.dr. G.Oltean) Litografia UMF Tg.-Mureş, 1998

4. "Aspecte diagnostice şi terapeutice în bolile hematologice",

(prof.dr. G.Oltean) Ed. Tipomur, Tg.-Mureş, 1996

5. “Principiile Medicinii Interne” - Harrison, Ediţia 14, Editura Teora, 2003.

Pentru cursul de Oncohematologie, bibliografia minimă obligatorie este:

1. "Aspecte diagnostice şi terapeutice în bolile hematologice",

(prof.dr. G.Oltean) Ed. Tipomur, Tg.-Mureş, 1996

2.“Principiile Medicinii Interne” - Harrison, Ediţia 14, Editura Teora, 2003.

3. Tratat de Medicină internă (sub red. R.Păun) - "Bolile hematologice", partea I

(Ed. Medicală Bucureşti, 1997) şi partea a II-a (Ed. Medicală Bucureşti, 1999)

Număr ore de curs şi stagii alocate din planul de învăţământ:

– pentru disciplina de medicină internă anul IV medicină generală

- 4 ore curs/săptămână

- 17 ore stagii clinice/săptămână, timp de un semestru (15 săptămâni)

b) – pentru disciplina de oncohematologie

- 1 oră de curs/săptămână timp de 1 semestru (15 săptămâni)

Procedura de evaluare a cunoştinţelor

examen (test grilă + examen practic) pentru disciplina de medicină internă anul IVmedicină

generală

verificare pe parcurs (2 verificări scrise) pentru disciplina de oncohematologie anul IV medicină

generală

Număr credite acumulate :

16 credite pentru disciplina de Medicină Internă anul IV medicină generală

1 credit pentru disciplina de Oncohematologie anul IV medicină generală

Preocupările de bază ale disciplinei: cardiologie, gastroenterologie, hematologie clinică, medicină

internă

Dr. Török Imola, şef lucrări, Clinica Medicala I, UMF Tg Mureş

Disciplina: Endoscopie digestivă

Statutul: opţional

Principalele secţiuni şi capitole: principii de bază şi technica endoscopiei; endoscopia esofagului;

endoscopia stomacului; endoscopia duodenului; colonoscopia; endoscopia intervenţională.

Bibliografie:

Page 62: Ghid Med Tgm

1. Gherasim L – Medicina interna volumul , Editura medicala, Bucuresti, 1999.

2. Trifan A – Manual de endoscopie vol. I si II, Editura Junimea, Iasi, 2002.

Nr ore de curs: 2 ore pe săptămână

Evaluarea cunoştinţelor: verificare pe parcurs

Nr credite: 1

Dr.Băţagă Simona, Conferenţiar universitar, Clinica Medicala I, UMF Tg Mureş

Denumirea disciplinei : Principii şi tehnica îngrijirii pacientului în endoscopia digestivă

Disciplină nouă

Disciplina Facultativă

Capitole: pregătirea pacientului pentru endoscopie, dezinfecţia aparaturii, endoscopia digestivă

supeiroară, endoscopia digestivă inferioară, endoscopia terapeutică

Bibliografie: Oliviu Pascu : Endoscopia digestivă, Anca Trifan : Endoscopia superioară, Anca

Trifan : Endoscopia digestivă inferioară

Nr.ore: 2 ore de curs

Evaluarea cunoştinţelor : examen scris

Denumirea disciplinei : Principles and techniques of nursing in digestive endoscopy

Disciplină nouă

Disciplină facultativă

Chapters the preparations of the endoscopy, principles of desinfections, upper digestive endoscopy,

lower digestive endoscopy, therapeutic endoscopy

Bibliografie

1. Oliviu Pascu: Endoscopia digestivă

2. Anca Trifan : endoscopia digestivă superioară

3. Anca Trifan: Endoscopia digestivă inferioară

Nr. ore: 2 ore de curs

Evaluarea cunoştineţelor : examen scris

Dr.Băţagă Simona, Conferenţiar universitar, Clinica Medicala I, UMF Tg Mureş

Denumirea disciplinei: Semiologie medicală, disciplină obligatorie

Disciplina de bază a medicinei interne, introdusă de la începuturile medicinei

Stafful disciplinei: Conf.dr. Băţagă Simona

Disciplină obligatorie

Principalele capitole : Semiologie aparatului cardio-vascular, semiologie aparatului digestiv,

semiologie aparatului renal, semiologia sângelui şi a sistemului hematopoetic

Page 63: Ghid Med Tgm

Bibliografia: Cursurile de semiologie UMF Tg.-Mureş şi bibliografia anexată din ele: Simona

Băţagă: Semiologie Aparatului Cardiovascular. Note de curs. Editura University Press Tg.-Mureş,

178 de pagini, 2004, ISBN : 973-7788-21-4, Simona Băţagă, Smaranda Demian: Semiologia

aparatului renal. Semiologia sângelui şi a organelor hematopoetice. Note de curs. Editura University

Press Tg.-Mureş, 121 de pagini, 2004, ISBN : 973-7788-23-0.

Nr.ore: 2 ore curs săptămânal

Evaluarea cunoştinţelor : test grilă şi examen practic

Nr. credite: 8

Preocuparea de bază : examen cardiologie, examen gastroenterologie, examen aparat renal,

examen hematologie

Denumirea disciplinei : semiology (clinical and phsical examination) lectures

Semiology, disciplină obligatorie

Principalele capitole: cardiovascular semiollogy, digestive semiology, renal semiology, hematologic

semiology

Bibliografie: Cursurile de semiologie UMF Tg.-Mureş: Semiologia Aparatului digestiv. Note de

curs. Editura University Press Tg.-Mureş, 156 de pagini , 2004, ISBN: 973-7788-22-2.

Simona Băţagă, Smaranda Demian: Semiologia Aparatului cardiovascular. Note de curs. Editura

University Press Tg.-Mureş, 178 de pagini, 2004, ISBN : 973-7788-21-4.

Simona Băţagă , Smaranda Demian: Semiologia aparatului renal. Semiologia sângelui şi a

organelor hematopoetice. Note de curs: Editura University Press Tg.-Mureş, 121 de pagini, 2004,

ISBN : 973-7788-23-o

Evaluarea cunoştineţelor: Test and practical examination

Preocuparea de bază: examen cardiologie, examen gastroenterologie, examen aparat renal,

examen hematologie

MEDICINĂ INTERNĂ V

Staff-ul disciplinei: Prof.dr.Brassai Zoltán, Conf.dr.Bancu Ligia, Şef lucr.dr.Kelemen Piroska, Şef

lucr.dr.Ureche Corina, Şef lucr.dr.Puskas Attila, Asist.dr. Mako Katalin, Asist.dr.Fulop Emoke,

Asist.dr.Hosu Ioan, Asist.dr.Szalman Krisztina, Prep.dr.BaloghZsolt, Prep.dr.Imre Mihaly.

Statutul disciplinei: obligatoriu

Principalele secţiuni şi capitole:

Cardiologie,

Angiologie,

Gastroenterologie,

Page 64: Ghid Med Tgm

Hematologie

Bibliografia obligatorie:

1. Curs de Medicină internă - Vol. I "Bolile cardiovasculare" (prof.dr. C.Dudea) Litografia

UMF Tg.-Mureş,1997

2. Curs de Medicină internă - Vol. II "Bolile cardiovasculare" (prof.dr. C.Georgescu)

Litografia UMF Tg.-Mureş 1996

3. Curs de Patologie Medicală - Vol. IV "Bolile digestive" (prof.dr. G.Oltean) Litografia UMF

Tg.-Mureş,1998

4. „Aspecte diagnostice şi terapeutice în bolile hematologice", (prof.dr. G.Oltean) Ed.

Tipomur, Tg.-Mureş, 1996

5. Kardiológia és angiológia - A belgyógyászat zsebkönyve ( Prof. Dr. Brassai Zoltán)

Springer Orvosi Kiadó, Budapest, 1999

6. Medicină internă – vol. III „Bolile digestive” (sub red. L. Gherasim) Editura Medicală,

Bucureşti, 1999

Număr ore de curs: 4+2 / săptămână

Procedura de evaluare a cunoştinţelor: Examen

Numărul de credite acumulate: 20

Preocuparea de bază a disciplinei: Medicină Internă

Dr Ligia Bancu –Şef de lucrări

Titular de curs: Dr.Ligia Bancu, şef de lucrări

Statutul disciplinei: Opţională

Principalele secţiuni şi capitole:

Istoric. Principii de bază ale endoscopiei. Indicaţii, contraindicaţii, complicaţiile endoscopiei

digestive superioare (EDS).

Tehnica endoscopiei digestive superioare. Pregătirea, monitorizarea EDS.

Descrierea leziunilor în termeni endoscopici

Modificări endoscopice esofagiene

Modificări endoscopice gastrice

Modificări endoscopice duodenale

Colangiopancreatografia endoscopică retrogradă

Indicaţii, contraindicaţii, complicaţiile colonoscopiei. Pregătirea pentru colonoscopie.

Tehnica colonoscopiei.

Leziuni supradenivelate ( polipii recto-colonici, tumori maligne)

Page 65: Ghid Med Tgm

Bolile inflamatorii ale colonului.

Afecţiuni colonice diverse.

Hemostaza endoscopică, protezarea endoscopică.

Polipectomia

Gastrostomia endoscopică percutană

Bibliografia obligatorie

Manual de Endoscopie digestivă, vol 1-2, Anca Trifan,Editura Junimea 2002

5. Număr ore de curs: 2ore /săptămână

6. Procedura de evaluare a cunoştinţelor: verificare pe parcurs

7. Numărul de credite acumulate: 1

8. Preocuparea de bază a disciplinei: Gastroenterologie

Dr.Kelemen Piroska – şef de lucrări

Titular de curs: Dr.Kelemen Piroska, şef de lucrări

Statutul disciplinei: obligatoriu

Principalele secţiuni şi capitole:

Introducere

Insuficienţa respiratorie acută

Urgenţele în HTA

Durerea precordială

Urgenţe în cardiopatia ischemică

Edemul pulmonar acut şi şocul cardiogen

Resuscitarea cardiorespiratorie

Urgenţele tromboembolice

Urgenţele bolnavului diabetic

Sindroamele dureroase abdominale

Insuficienţa renală acută

Şocul

Intoxicaţiile

Bibliografia obligatorie

1. Schaffler-Braun-Renz – Ghid clinic, explorări, diagnostic, terapie, urgenţe, ed. Medicală

S.A., Bucureşti, 1995

2. The Merck Manual – Ghid Medical, ediţia a XVI-a, ed. Melania, Budapesta, 1994

Page 66: Ghid Med Tgm

3. L Gherasim – Medicină Internă, vol. 1- 3, ed.Medicală, Bucureşti, 1996

4. Dr.Brassai Z – Cardiologie şi angiologie, ed. Springer, Budapesta, 1999

5. Dr.Ferencz L – Ghid de diagnostic a bolilor interne (A belgyógyászati diagnosztika

kézikönyve),EME Cluj, 2003

6. Harrison’s – Principles of Internal Medicine, ediţia a 12-a., 1991

Număr ore de curs: 2ore/săptămână + LP 2 ore din 2-2 săptămâni

Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu

Numărul de credite acumulate: 2

Preocuparea de bază a disciplinei: medicină internă

Dr. Corina Ureche-şef de lucrări

1. Titular de curs: Dr.Corina Ureche, şef de lucrări

2. Statutul disciplinei: obligatoriu

3. Principalele secţiuni şi capitole:

Introducere

Insuficienţa respiratorie acută

Urgenţele în HTA

Durerea precordială

Urgenţe în cardiopatia ischemică

Edemul pulmonar acut şi şocul cardiogen

Resuscitarea cardiorespiratorie

Urgenţele tromboembolice

Urgenţele bolnavului diabetic

Sindroamele dureroase abdominale

Insuficienţa renală acută

Şocul

Intoxicaţiile

Bibliografia obligatorie:

1. Schaffler-Braun-Renz – Ghid clinic, explorări, diagnostic, terapie, urgenţe, ed. Medicală

S.A., Bucureşti, 1995

2. The Merck Manual – Ghid Medical, ediţia a XVI-a

3. L Gherasim – Medicină Internă, vol. 1- 3, ed.Medicală, Bucureşti, 1996

4. Harrison’s – Principles of Internal Medicine, ediţia a 12-a., 1991

Număr ore de curs: 2ore/săptămână + LP 2 ore din 2-2 săptămâni

Page 67: Ghid Med Tgm

Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu

Numărul de credite acumulate: 2

Preocuparea de bază a disciplinei: medicină internă

Dr. Puskás Attila –şef de lucrări

Titular de curs: Dr Puskas Attila, sef de lucrari

Statutul disciplinei: obligatoriu

Principalele secţiuni şi capitole:

Bolile respiratorii

1. Bronsita acuta si cronica

2. Astm bronsic

3. Pneumoniile

4. Cancerul pulmonar

5. Bolile pleurei

6. Insuficienta respiratorie acuta si cronica

7. Bolile mediastinului

Bolile cardiovasculare

8. Febra reumatica

9. Bolile valvulare

10. Endocardita infectioasa

11. Pericarditele

12. Miocarditele

13. Cardiomiopatiile

14. Cardiopatia ischemica

15. Sincopa, socul cardiogen

16. Insuficienta cardiaca

17. Cord pulmonar cronic

18. Embolia pulmonara

19. Aritmiile cardiace

20. Cardiopatiile congenitale

Nefrologie

21. Infectiile urinare

22. Glomerulonefritele

23. Sindromul nefrotic

24. Insuficienta renala acuta si cronica

Page 68: Ghid Med Tgm

Bibliografia obligatorie:

1. Brassai: Kardiologia es Angiologia, Ed. Springer 1999

2. Harrison’s – Principles of Internal Medicine, ediţia a 12-a., 1991

Număr ore de curs: 2 ore /spt

Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen scris si examen practic

Numărul de credite acumulate:

Preocuparea de bază a disciplinei: medicina interna

MEDICINA INTERNA 3

Staff-ul disciplinei

1.Prof.Dr.Emilian Carasca

2.Prof.Dr.Alexandru Incze

3.Conf.Dr.Grigore Dogaru

4.Sef l.Dr.Dumitru Moldovan

5.Sef l.Dr.Daniela Ecaterina Dobru

6.Sef l.Dr.Gina Camelia Suciu

7.Asist.Dr.Doina Podoleanu

8.Asist.Dr.Daniela Ciomos

9.sist.Dr.Sorin Micu

10.Asist.Dr.Attila Frigy

11.Asist.Dr.Mirela Camelia Gliga

12.Asist.Dr.Cristian Podoleanu

13.Asist.Dr.Ilie Barb

14.Asist.Dr.Horatiu Pop

15.Asist.Dr.Alina Boeriu

16.Preparator Dr.Daniel Cozlea

17.Preparator Dr.Monica Dorgo

Statutul disciplinei

Medicina interna- obligatorie

Alergologie-optional-Anul IV.M.G.

Medicina interna-Anul III.Facultatea de Stomatologie

Medicina interna-anul V.MG (disciplina obligatorie)

Prof.Emilian Carasca; Prof.Alexandru Incze; Conf.Grigore Dogaru;Sef l Gina Suciu.

Programa analitica-Medicina interna. Anul V.M.G.

Page 69: Ghid Med Tgm

I.Bolile aparatului respirator:

1.Notiuni de fiziologie respiratorie

2.Bronhopneumopatia cronica obstructiva(BPOC)

3.Bronsiectazia

4.Astmul

5.Pneumonii

6.Afectiuni pulmonare difuze

7.Pleurezii

8.Pneimotoraxul si hemotoraxul

9.Insuficienta respiratorie cronica (IRCr)

10.Hipertensiunea pulmonara primitiva.

II.Bolile renale

1.Principalele functii renale:tubulara si endocrina

2.Glomerulonefritele

3.Sindromul nefrotic

4.Infectia tractului urinar (ITU)

5.Insuficienta renala acuta (pre, post si renala)

6.Insuficienta renala cronica (IRC)

III.Diabetul zaharat si alte tulburari metabolice

1.Diabetul zaharat

2.Tulburarile metabolismului lipidic

IV.Reumatologie

1.Poliartrita reumatoida

2.Bolile autoimune

3.Vasculite sistemice

Bibliografia obligatorie

1. Harrison Vol. I. si Vol. II.

Nr. ore:

Ore de curs- 60 ore / semestru

Ore de prezentari de caz- 30 ore/ semestru

Ore de stagiu- 238 ore/ semestru

Procedura de evaluare – examen

Numarul de credite acumulate- medicina interna- 18 credite

Page 70: Ghid Med Tgm

Preocuparea disciplinei

-Medicina interna

-Alergologie

-Diabet

-Nefrologie

-Cardiologie

-Gastroenterologie

ALERGOLOGIE Titular de curs Sef lucrari Dr.Dumitru Moldovan

Disciplina introdusa pentru prima oara in anul 1995. A fost disciplina facultativa in perioada 1995-

2003. Din anul universitar 2004-2005 este optionala. Prezentarile orale si cursurile tiparite au fost

elaborate in limba romana si limba maghiara.

Sef lucrari Dr.Dumitru Moldovan

Statutul disciplinei: Disciplina optionala

Bolile alergice: o problemă de sănătate publică

Bazele celulare şi moleculare ale alergiei

Alergenele

Diagnosticul bolilor alergice

Tratamentul imunologic al bolilor alergice

Alergia oculară

Rinitele alergice

Astmul

Dermatita atopică

Urticaria şi angioedemul

Dermatita de contact

Alergia la medicamente

Anaflaxia

Alergia la venin de albină şi viespe

Alergia la latex

Bibliografia:

Carte: Alergia. Diagnostic si tratament. Editura Prisma, 160 pagini, 2000.

Cursuri litografiate: Curs concis de alergologie, Litografia UMF.Tg.Mures 1997. Alergologia

(Limba maghiara). Litografia UMF.Tg.Mures 2004.

Nr. ore:

Page 71: Ghid Med Tgm

Curs limba romana: 15 cursuri a 2 ore.

Curs limba maghiara: 15 cursuri a 2 ore

Procedura de verificare: test grila.

Numar de credite

Preocuparea de bază: Alergologie clinica.

MEDICINĂ INTERNĂ IV

Staff-ul Disciplinei:

Conf. Dr. Ştefănescu Mihai, doctor în medicină

Asist. Univ. Dr. Opriş Mihaela, doctorand în medicină

Asist. Univ. Dr. Viţa Ionel, doctorand în medicină

Asist.Univ. Dr. Gyori Ladislau, doctorand în medicină

Asist. Univ. Dr. Mitre Adriana,

Asist. Univ. Dr. Sârbu Voichiţa

Preparator Dr. Macarie Gheorghe Cosmin.

Statutul disciplinei din planul de înv ăţământ :

Medicină internă – anul IV MG (disciplină obligatorie)

Medicină internă- anul III MD (disciplină obligatorie)

Semiologie medicală – anul III MD (disciplină obligatorie)

Medicină internă – anul II Col MD (disciplină obligatorie)

Internal Medicine – IV th year General Medicine (compulsory)

Internal Medicine – III dr year Dental Medicine (compulsory)

Medical Semiology – III rd year Dental Medicine (compulsory)

Internal Medicine – II nd year Medical College (compulsory)

Enumerarea principalelor secţiuni şi capitole (din programa analitică a cursurilor, stagiilor

respectiv lucrărioor practice) : vezi anexa 1

Bibliografia obligatorie vezi anexa 2

Numărul de ore de curs, stagii, lucrări practice alocat disciplinei:

ore de curs (lecture hours): 12 (MG IV :4, MD III: 2, MD II: 2, Colegiu MG II: 4)

ore de stagii (probation hours) : 89,34

ore lucrări practice (practical works): 23

Procedura de evaluare a cunoştinţelor: anul IV m.g., an II colegiu MG, an III med. dent.:examen

(exam); anul III med. dent semiologie :colocviu (coloqvium)

Page 72: Ghid Med Tgm

Numărul de credite acumulate prin promovarea disciplinei din planul de învăţământ: an IV MG:

16; an II colegiu MG: 12; an III med. dent. medicina interna:3; an III med. dent semiologie: 4

Preocupare de bază a disciplinei: cardiologie (cardiology).

TEMATICA CURSULUI ŞI STAGIILOR CLINICE DE MEDICINĂ INTERNĂ

MEDICINĂ GENERALĂ AN IV şi MEDICINĂ DENTARĂ AN III

1. Reumatismul articular acut

2. Valvulopatiile

3. Bolile cardiace congenitale

4. Endocardita infecţioasă

5. Bolile miocardului

6. Bolile pericardului

7. Cardiopatia ischemică

8. Aritmiile cardiace

9. Insuficienţa cardiacă

10. Cordul pulmonar acut şi cronic

11. Hipertensiunea arterială

12. Bolile arterelor

13. Bolile venelor

14. Bolile esofagului

15. Gastritele

16. Ulcerul gastro-duodenal

17. Cancerul gastric

18. Bolile intestinului subţire

19. Bolile colonului şi rectului

20. Pancreatitele şi cancerul pancreatic

21. Hepatita cronică

22. Ciroza hepatică

23. Litiaza biliară şi colecistitele

24. Anemiile

25. Leucemiile

26. Limfoamele

27. Mielomul multiplu

28. Purpurele vasculare

Page 73: Ghid Med Tgm

29. Trombocitopatiile

30. Coagulopatiile

ENDOCRINOLOGIE

Staff-ul actual al disciplinei: Prof. Dr. Kun Imre Zoltán, şeful Disciplinei şi Clinicii de

Endocrinologie; Dr. Corina Radu, asistent universitar; Dr. Diana Barb, preparator universitar.

Statutul disciplinei din planul de învăţământ: obligatorie (la anul IV medicină şi anul III.

stomatologie).

Principalele secţiuni şi capitole din programa analitică a cursurilor şi lucrărilor practice sunt

următoarele:

PROGRAMA ANALITICĂ

a cursurilor şi lucrărilor practice de endocrinologie pentru studenţii anului IV. medicină

PROGRAMA ANALITICĂ A CURSURILOR

1. Endocrinologie generală

2. Endocrinologie specială. Sistemul hipotalamo-adenohipofizar

3. Sistemul hipotalamo-neurohipofizar

4. Adenohipofiza

5. Adenoamele hipofizare.

6. Adenohipofiza. Insuficienţa hipofizară.

7. Glanda tiroidă

8. Noţiuni de anatomie şi fiziologie

9. Tireotoxicozele:

10. Hipotiroidia.

11. Tiromegaliile (guşile).

12. Tiroiditele.

13. Tumorile tiroidiene.

14. Paratiroidele şi osteoporoza

15. Hipoparatiroidia.

16. Hiperparatiroidia.

17. Osteoporoza.

18. Patologia suprarenalelor

19. Medulosuprarenalele

Page 74: Ghid Med Tgm

20. Endocrinologia gonadelor

21. Diferenţierea sexuală normală şi tulburările ei.

22. Tulburările gonadelor masculine

23. Andropauză

24. Tulburările funcţiilor ovariene.

25. Sindromul climacteric şi menopauza

26. Obezitatea.

Bibliografia obligatorie:

1. Endocrinologie clinică: Note de curs. Autor: Coculescu Mihai (Dr. Corin Badiu, Dr. Sergiu

Catrina). Bucureşti, Editura Medicală.

2. Diagnosticul bolilor endocrine. Autor: Dumitrache Constantin, Ionescu Barbu. Bucureşti

1993.

3. Tratamentul bolilor endocrine. Autor: Dumitrache Constantin. Bucureşti 1990.

4. Curs de endocrinologie clinică. Autor: E. Zbranca, Pencea Vera, Gneazdovschi V. Iasi 1980.

5. Klinikai Endocrinológia. Autor: Kun Imre. Marosvásarhely: Orvostudományi és

Gyógyszerészeti Egyetem 1997.

6. Kun Imre Zoltan, Klinikai endocrinologia, Erdélyi Múzeum-Egyesület Kolozsvár, 2000.

Numărul de ore de curs, stagii, respectiv lucrări practice alocat disciplinei din planul de

învăţământ.

Forma de înv ăţământ Nr. orelor

Curs (sem. I, sau sem. II) 30

Lucrări practice 30

Total 60

Procedura de evaluare a cunoştinţelor: 2 verificări pe parcurs şi examen la sfârşitul semestrului

Numărul de credite acumulate prin promovarea disciplinei din planul de învăţământ

Preocuparea de bază a disciplinei: tiroidologie, neuroendocrinologie, patologia gonadelor

FTIZIOLOGIE

Staff-ul disciplinei:

Prof. Dr. Gabriela Jimborean – şef al disciplinei de Ftiziologie;

Asist. Univ. - Dr. Edith-Simona Ianoşi;

Statutul Disciplinei de Ftiziologie:

Page 75: Ghid Med Tgm

Ftiziologie, Seria Română – anul V MG (disciplină obligatorie);

Ftiziologie, Seria Maghiară – anul V MG (disciplină obligatorie);

Ftiziologie, Seria Română - anul III Stomatologie (parte din cursul şi stagiul de Medicină Internă

(disciplină obligatorie);

Ftiziologie, Seria Maghiară – anul III Stomatologie (parte din cursul şi stagiul de Medicină Internă

(disciplină obligatorie);

Explorări Paraclinice în Pneumologie – anul V MG Seria Română şi Maghiară (disciplină

opţională);

Enumerarea principalelor capitole (din programa analitică):

A) Principalele capitole din cursul de Ftiziologie:

Epidemiologia TBC;

Etiologia TBC;

Criterii de diagnostic în TBC;

Clinica TBC;

Tratamentul TBC;

Profilaxia şi combaterea TBC;

B). Principalele capitole din Îndrumătorul de Lucrări Practice de Ftiziologie:

1.Foaia de observaţie a bolnavului de TBC;

2.Clasificarea cazurilor de TBC;

3.Criteriile de diagnostic în TBC:

Diagnosticul bacteriologic în TBC;

Diagnosticul morfopatologic: Bronhoscopia, Toracoscopia şi examenul histopatologic;

Criteriile diagnosticului clinic în TBC;

Diagnosticul radiologic şi alte investigaţii de imagistică în TBC;

Intradermoreacţia la tuberculină;

Explorări bioumorale în TBC;

4. Profilaxia şi combaterea TBC;

C). Curs opţional - Explorări paraclinice în Pneumologie - principalele capitole:

1.Radiografia toracică:

-Radiografia standard şi computerizată;

-Microradiofotografia;

-Interpretarea radiografiei – aspecte fiziologice şi patologice;

2.Bronhografia;

3.Tomografia computerizată;

Page 76: Ghid Med Tgm

4.Angiografia pulmonară;

5. Echografia toracică;

Rezonanţa magnetică nucleară;

Scintigrafia pulmonară;

Explorarea funcţională respiratorie;

Bronhoscopia, Toracoscopia, Mediastinoscopia, Toracotomia exploratorie;

Prelevări citologice şi histologice;

Metode directe de explorare a pleurei;

Explorări bacteriologice, biochimice şi imunologice;

Bibliografia obligatorie:

Curs de Ftiziologie -Facultatea de Medicină Generală, Biblioteca UMF Tg-Mureş;

Curs de Ftiziologie - Facultatea de Stomatologie, Biblioteca UMF Tg-Mureş;

Îndrumător de Lucrări Practice de Ftiziologie, Biblioteca UMF Tg-Mureş;

Numărul de ore de curs, lucrări practice din planul de învâţământ:

-Semestrul I (seria română şi maghiară)MG – 1 oră curs Ftiziologie /săptămână;

-Semestrul I (seria română şi maghiară)MG – lucrări practice în fiecare zi (în funcţie de

orarul primit de la Decanatul UMF);

-Semestrul II ( seria română)MG -1 oră curs Ftiziologie/săptâmănă;

-Semestrul II (seria română) MG- lucrări practice în fiecare zi (în funcţie de orarul primit

de la Decanatul UMF);

-Semestrul II (seria română şi maghiară) MG - Explorări paraclinice în Pneumologie 2 ore

de curs/săptămână;

-Semestrul II (seria română şi maghiară) Stomatologie - 6ore de curs/semestru, în limba

română, respectiv maghiară;

-Semestrul II (seria română şi maghiară) Stomatologie - 1 săptâmănă lucrări practice în

funcţie de orarul de la Decanatul Stomatologie;

Procedura de evaluare a cunoştinţelor – verificare în presesiune;

Numărul de credite acumulate prin promovarea disciplinei din planul de învăţământ -

Preocuparea de bază a Disciplinei – Pneumologie + Ftiziologie.

Page 77: Ghid Med Tgm

CLINICA PEDIATRIE NR. I

Staff-ul disciplinei:

Prof. Dr. Ioan Muntean

Conf. Dr. Baghiu Despina Maria

Sef lucr. Dr. Mărginean Cristina Oana

Sef lucr. Dr. Todea Csilla

Sef lucr. Dr. Horvath Adrienne

Asist. univ. Dr. Căpâlna Brândusa

Prep. Dr. Chinceşan Mihaela

Statutul: în planul de invăţământ au statut obligatoriu: pediatria, puericultura şi nursing general şi

opţional cardiologia pediatrică.

TEMATICA PEDIATRIE

A CURSULUI DE PEDIATRIE AN V MEDICINĂ ÎN ANUL UNIV. 2004/2005

1.Patologie neonatală

2.Patologia aparatului respirator

3.Patologia aparatului cardiovascular

4.Bolile colagenului vascular

5.Afecţiunile tractului digestiv

6.Bolile carenţiale

7.Afecţiunile reno-urinare

8.Diatezele hemoragice

9.Patologia sistemului nervos

10.Oncopediatria – 5 ore: leucemiile; masele abdominale (tumoarea Wilms, neuroblastomul);

limfoamele hodgkiniene şi nehodgkiniene; terapia suportivă – îngrijiri paleative.

11.Boli de metabolism şi de nutriţie – 3 ore: boli de stocaj; diabetul zaharat.

TEMATICĂ PUERICULTURĂ SECŢIA MAGHIARĂ 2005.

Introducere în puericultură. Profilaxia primară, secundară, terţiară. Perioadele copilăriei. Examenul

clinic al copilului.

Creşterea şi dezvoltarea sugarului şi copilului. (somatică, neuropsihomotorie). Aprecierea creşterii,

stimularea prin îngrijiri.

Nou născutul la termen, caracteristici fizice, funcţionale, îngrijiri. Prematurul, dismaturul.

Nutriţia şi nevoile nutritive.

Page 78: Ghid Med Tgm

Alăptarea exclusivă. Alăptarea preponderentă, alăptarea parţială.

Înţărcare, ablactare, alimentaţie diversificată, alimentaţia cu biberonul

Alimente şi preparate dietetice. Alimentaţia copilului mic şi a şcolarului.

Bibliografie Pediatrie

1. M. Geormăneanu, Anneliese Walter-Roşianu: Pediatrie, Partea II, Editura didactică şi

pedagogică Bucureşti, 1996.

2. M. Geormăneanu, I.Munteanu: Pediatrie, Partea I, Editura didactică şi pedagogică Bucureşti,

1993 (sau 1995).

3. Baghiu Despina Maria: Curs de pediatrie – Hematologie şi oncologie, UMF Tg. Mureş,

l999.

4. E. Ciofu, Carmen Ciofu: Esenţialul în pediatrie, Ed. Medicală Amaltea, Bucureşti, 2000.

5. Lecţiuni de pediatrie (2004) l. română şi l. maghiară.

6. Nelson Textbook of Pediatrics, the 17 ed, Behrman R., Kliegeman R., H. Jonson MD,

Sauders Co., Philadelphia, 2003

Bibliografia Puericultură

1. Mărginea Oana: Curs de Puericultură- Alimentaţia sugarului şi a copilului, Litografia

U.M.F. Tg- Mureş, 2004.

2. Făgărăşan Amalia Curs de Puericultură- Creşterea şi Dezvoltarea, Litografia U.M.F. Tg-

Mureş, 2004.

3. Bărbuţă R.: Puericultură Clinică, Ed. Junimea, Iaşi, 1983

4. Muntean Ioan, Pap Zoltan, Ajtai Katalin: Gyermekgyogyaszat vol. III, Litografia U.M.F.

Tg- Mureş, 1980.

5. Adrienne Horvath: Az ujszulott, ed. University Press, Tg- Mureş, 2003.

Nr.ore:

Nr. ore curs Pediatrie – 75 ore/an de invatamant

Nr. ore stagii Pediatrie – 220 ore/ an de invatamant

Nr. ore curs Puericultura 15 ore/an de invatamant

Nr. ore lucrari practice Puericultura 15 ore/an de invatamant

Nr. ore curs Cardiologie pediatrica 15 ore/an de invatamant

Procedura de verificare:

Evaluarea la Pediatrie – examen si verificare pe parcurs

Evaluarea la Puericultura – colocviu

Evaluarea la Cardiologie pediatrica – colocviu

Page 79: Ghid Med Tgm

Nr.credite:

Numarul de credite prin promovarea

- disciplinei de pediatrie = 18

- disciplinei de puericultura = 2

- disciplinei de cardiologie ped. = 1

Preocuparea de baza a disciplinei este pediatria, avand si compartimente specializate pentru

- gastroenterologie

- imunologie-alergologie

- hematologie

- oncologie.

NEUROLOGIE

Staff-ul disciplinei:

Prof. dr. Pascu Ion

Şef de lucr. dr. Szatmari Szabolcs

Şef de lucr. dr. Bălaşa Rodica

Asist. dr. Bârsan Andreea

Asist. dr. Szasz Jozsef

Asist. dr. Toma Luminiţa

Asist. dr. Macavei Ioan.

Statutul disciplinei: obligatorie

Programa analitică a cursului şi stagiilor:

Semiologie neurologică

I.1. Sindromul de neuron motor central

I.2. Sindromul de neuron motor periferic

I.3. Sindroamele senzitive

I.4. Sindroamele medulare

I.5. Sindroamele de trunchi cerebral

I.6. Sindromul vestibular

I.7. Sindromul cerebelar

I.8. Sindroamele talamice şi hipotalamice

I.9. Sindroamele căilor optice

I.10. Sindroamele motilităţii oculare

I.11. Sindroamele corticale (frontal, parietal, temporal, occipital)

Page 80: Ghid Med Tgm

I.12. Sindroamele dischinetice şi distonice

I.13. Sindroamele arterelor cu distribuţie cerebrală

I.14. Tulburările de vorbire

I.15. Hipertensiunea intracraniană

I.16. Coma

I.17. Cefalalgia

I.18. Sindroamele sistemului nervos autonom

Patologie neurologică

II.1. Epilepsiile

II.2. Bolile cerebrovasculare

II.3. Bolile extrapiramidale

II.4. Bolile demielinizante

II.5. Neuropatiile şi polineuropatiile

II.6. Miasteniile

II.7. Bolile neurodegenerative

II.8. Bolile musculaturii striate

Bibliografia obligatorie:

1. L. Popoviciu (Ed): Semiologie neurologică, Lit. I.M.F. Târgu-Mureş, 1979.

2. L. Popoviciu (Ed): Neurologie, Ed. Did. Ped., Bucureşti, 1993.

Numărul de ore:

Curs: 45 de ore

Stagii: 80 de ore

Procedura de evaluare: Examen

Numărul de credite: 9

Preocuparea de bază:

Bolile cerebrovasculare, Scleroza multiplă, Boala Parkinson, Epilepsia, Miastenia gravis.

ORL

Staff-ul disciplinei:

Prof.dr. C. Draşoveanu

Sef. lucr. dr. Mühlfay Gh.

Sef lucr. dr. Sabău Sorin

Asist.univ.dr. Boldea Claudia

Page 81: Ghid Med Tgm

Statutul disciplinei în planul de învăţământ : obligatorie

Enumerarea principalelor secţiuni şi capitole:

- otologie

- rinologie

- faringo – laringologie

- aspecte de patologie traheo-bronşică şi esofagiană

- noţiuni de foniatrie

Bibliografia obligatorie

1. ATAMAN T.,Examinarea Oto-rino-laringologică,Editura Tehnică, Bucureşti,2003

2. COSTINESCU V. şi colab.Oto-rino-laringologie.Vol. I şi II Editura Medicală ,Bucureşti

1964.

3. DRASOVEANU C. Patologie ORL. University PressTg.Mureş .2000

4. MUHLFAY V.,DRASOVEANU C ,Fullorrgegegyogyaszat. IMF Tg.Mureş.Litografia IMF

Tg.Mureş 1990.

5. SARAFOLEANU D.,SARAFOLEANU C. Compendiu O.R.L.,Editura

Naţional,Bucureşti,1997

Numărul de ore de curs şi lucrări practice alocat:

Procedura de evaluare a cunoştinţelor : examen

Numărul de credite acumulate prin promovarea disciplinei în planul de învăţământ: 4 credite

Preocuparea de bază a disciplinei : capitolele enumerate.

DEMATOLOGIE

Staff-ul disciplinei:

Dr. Morariu Silviu Horia

Asistent universitar Dr. Simu Lia Maria

Statul disciplinei: disciplină obligatorie.

Programa analitica a cursurilor

- Semiologie dermatologică

- Viroze cutanate

- Piodermite. Dermatoze provocate de paraziţia animali

Infecţii mycobacteriene

- Micoze cutaneo-mucoase

- Dermatoze alergice

- Dermatita de stază. Vasculite

Page 82: Ghid Med Tgm

- Boli ale ţesutului conjunctiv

- Dermatoze buloase

- Afecţiuni papulo-scuamoase

- Afecţiuni ale glandelor sebacee

- Tumori cutanate benigne. Dermatoze precanceroase

- Tumori cutanate maligne

- Sifilis

- Alte boli cu transmitere sexuală

Programa analitica a lucrărilor practice:

- Structura şi funcţiile organului cutanat

- Examenul local dermatologic

- Explorări paraclinice

- Diagnostic diferenţial

- Noţiuni generale de terapeutică dermatologică

- Tratamentul cu agenţi fizici

- Tratamentul sistemic în dermatologie

- Paraneoplazii cutanate

- Reacţii cutanate postmedicamentoase

- Diagnostic diferenţial în raport cu regiunile anatomice

- Patologia mucoasei bucale

- Patologia regiunii genitale

Bibliografie:

1. Buţiu O.V. – Curs de dermato-venerologie, Litografiat, UMF Tg Mureş, 1979

2. Buţiu O.V. – Dermatovenerologia, kurzus, Litografia UMF Tg Mureş, 1979

3. Bucur Gh., Opriş Dana Angela – Boli dermatovenerice. Enciclopedie. Ed Medicală

Naţională, Bucureşti 2002

4. Colţoiu Al. – Tratat de dermato-venerologie, vol I partea I şi II, Ed Medicală, Bucureşti,

1986

5. Forsea D., Raluca Popescu, Popescu C.M. – Compendiu de dermatologie şi venerologie, Ed

Tehnică, Bucureşti, 1996

6. Maier N. – Patologie cutanată, vol I, II, III, Ed Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj Napoca, 1998

7. Mitchell Sams W, Lynch J.P – Principles and practice of Dermatology, Churchill

Livingstone, New York, 1990

Page 83: Ghid Med Tgm

8. Morariu SH – Curs de dermatologie şi venerologie, Litografiat, UMF Tg Mureş 2002

9. Ţolea I. – Dermatovenerologie clinică, Ed Scrisul Românesc, Craiova, 2000

10. Saurat J.H., Laugier P., Grosshans E., Lachapelle J.M. – Dermatologie et venereologie,

Masson, Paris 1990

Nr. ore: Curs – 15 ore, Lucrări practice – 30 ore.

Procedura de verificare: examen.

Nr. credite: 3 credite

Preocuparea de bază a disciplinei: Dermatologie şi Venerologie

OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE NR. II

Staff-ul:

Conf.Dr. Carmen Rădulescu- şef de disciplină

Prof. Dr. Constantin Rădulescu-Profesor consultant

Şef de lucrări Dr. Marius Gliga

Asistent universitar Dr. Caterina Gliga

Asistent universitar Dr. Carmen Popa

Asistent universitar Dr. Ovidiu Gârbovan

Preparator universitar Dr. Levente Ilyes

Preparator universitar Dr. Ovidiu Grama

Statul disciplinei: A.Obstetrica şi Ginecologia pentru studenţii anului VI Medicină Generală,

seriile I şi II, semestrul I şi II constituie o disciplină obligatorie - Conf. Dr. Rădulescu Carmen şi

Prof. Dr. Rădulescu Constantin

Programa analitică: Obstetrica şi Ginecologia pentru studenţii anului VI Medicină Generală,

semestrul I şi II:

Endocrinologia reproducerii

Obstetrica: sarcina normală şi patologică

Ginecologia: Anomaliile congenitale ale tractului genital feminin, Boala inflamatorie pelvină,

Cancerul vulvar, vaginal, cervical, Cancerul corpului uterin, Tumorile ovariene, Endometrioza,

Sterilitatea feminină, Contracepţia

Bibliografia: Ginecologia, vol I şi II de Prof. Dr. Constantin Rădulescu, Editura Medicală,

Bucureşti, 1988 şi 1995

Curs de Obstetrică-Conf.Dr. Carmen Rădulescu, Litografia UMF Tg.Mureş, 2003.

Nr. ore: Pentru studenţii anului VI Medicină Generală

Page 84: Ghid Med Tgm

a. 56 de ore de curs pe an la fiecare serie (2 serii), total 112 ore de curs

b. Ore de stagiu:1275 ore în primul semestru şi 1241 de ore în semestrul II

Procedura de verificare: Evaluarea cunoştinţelor se face prin examen atât pentru studenţii din anul

VI Medicină Generală cât şi pentru cei din anul III de la Colegiul de Medicină.

Numărul de credite la anul VI Medicină Generală este 10.

Preocuparea de bază a disciplinei o constituie: Patologia sarcinii, naşterii şi lăuziei, Oncologia

ginecologică.

OBSTETRICĂ – GINECOLOGIE I.

Staff – ul disciplinei este alcătuit dintr-un conferenţiar universitar, un şef de lucrări şi 8 asistenţi

universitari. Dintre membrii disciplinei 4 au titlul de doctor în ştiinţe medicale iar alţi 2 sunt

doctoranzi.Membrii disciplinei au dobîndit diferite competenţe în subspecialităţi din domeniul

obstetricii şi ginecologiei (ecografie, laparoscopie, histeroscopie, planificare familială,colposcopie,

management sanitar).

Statutul disciplinei: în planul de învăţămînt disciplina obstetrică-ginecologie are statut de

disciplină obligatorie.

Capitolele principale din programa analitică

Pentru Anul VI Medicină Generală

1. Anatomia clinică a aparatului reproductiv şi fiziologia reproducerii. Axa hipotalamo-

hipofizo- ovariană. Embrioogia aparatului genital feminin. Tulburările de dezvoltare ale

aparatuluigenital feminin.

2. Fiziologia sarcinii. Fecundaţia, migraţia, implantaţia şi placentaţia.adaptarea maternă la

sarcină. diagnosticul sarcinii. urmărirea prenatală a sarcinii normale . naşterea eutocică.

bazinul obstetrical. atitudinea fătului în uter. prezentaţia, poziţia, varietăţi de poziţie.

mecanismul naşterii eutocice. urmărirea şi dirijarea travaliului. lăuzia normală şi patologică

3. Patologia trimestrului i al sarcinii. avortul de trim.i. boala trofoblastică gestaţională.

hiperemeza gravidică. patologia trimestrelor ii şi iii ale sarcinii. izoimunizarea feto-maternă.

hipertensiunea arterială asociată sarcinii.

4. Bolile materne asociate sarcinii. diabetul zaharat. afecţiunile cardiace materne şi sarcina.

patologia infecţioasă maternă asociată sarcinii.Afecţiunile chirurgicale asociate sarcinii.

5. Hemoragiile în trimestrul III de sarcină şi la naştere.

Page 85: Ghid Med Tgm

6. Patologia de durată a naşterii. Naşterea prematură. Sarcina suprapurtată. Suferinţa fetală

intrauterină. Evaluarea intrauterină a stării fătului. Retardul de creştere intrauterină a fătului

7. Sarcina multiplă. Urmărirea prenatală a sarcinii multiple. Atitudinea la naştere în sarcina

multiplă. Anomaliile naşterii. Anomalii de prezentaţie. Anomalii ale bazinului osos.

Disproporţia feto-pelvină.leziunile canalului de naştere şi alte anomalii ale perioadei a iii- a

a naşterii

8. Tehnici şi manevre obstetricale operatorii. Operaţia cezariană. Naşterea pe cale vaginală

după operaţie cezariană

9. Planificarea familială. Contracepţia.

10. Sarcina extrauterină. Sterilitatea feminină. Investigarea cuplului infertil. Managementul

medical şi chirurgical al sterilităţii. Tehnici de reproducere asistată.

11. Tulburările funcţiei menstruale. Amenoreea. Dismenoreea şi sindromul premenstrual.

Metroragiile disfuncţionale. Endometrioza şi adenomioza.

12. Infecţiile joase ale tractului genital. Infecţiile înalte ale tractului genital. Boala inflamatorie

pelvină.

13. Ginecologie pediatrică. Menopauza.

14. Tumorile benigne ale tractului genital feminin.prolapsul genital. Incontinenţa urinară.

Fistulele genito-urinare

15. Leziunile precanceroase ale colului uterin. Cancerul colului uterin.

16. Hiperplazia de endometru. Adenocarcinomul de endometru. Sarcoamele uterine

17. Cancerul ovarian epitelial şi nonepitelial. Leziunile precanceroase ale vulvei şi vaginului.

Cancerul vulvar. Cancerul vaginal. Cancerul trompei uterine

18. Patologia benignă a sînului. Screening-ul cancerului de sîn. Cancerul de sîn

19. Tehnici chirurgicale ginecologice. Chirurgia minim invazivă în ginecologie: laparoscopia şi

histeroscopia

Numărul de ore de curs, stagii şi lucrări practice

Pentru anul VI MG: Semestru I : 2 ore de curs. Semestrul II: 2 ore de curs + 17 ore de stagiu.

Evaluarea rezultatelor se face cuprinde 2 verificări pe parcursul celor 2 semestre respectiv examen

de final de an pentru anulVI Medicină generală, examen de semestru pentru facultatea de

Stomatologie anul III, respectiv la finele fiecăruia din cele 2 semestre pentru anul III Colegiul de

Medicină.

Numărul de credite: Pentru anul VI MG: 10 credite (la finele sem.II)

Preocupări de bază: diagnosticul antenatal şi sarcina cu risc crescut, sterilitatea feminină şi

chirurgia ginecologică (avînd statut de centru regional de referinţă)

Page 86: Ghid Med Tgm

PSIHIATRIE

Staff-ul disciplinei

Prof Aurel Nireştean

Prof. Gaboş Grecu losif

Conf. Marieta Grecu Gaboş

Asist. univ. Adriana Miliai

Prep. Dana Cîmpan

Prep. Benko Agnes

Statutul disciplinei

Psihiatrie anul VI mg - disciplina obligatorie Psihiatrie anul IV stomatologie - disciplina obligatorie

Etică medicală anul II mg - disciplina obligatorie Psihiatrie anul II Colegiu Medical - disciplina

obligatorie

Tematica cursurilor si a stagiilor

1. Noţiuni introductive în psihiatria actuală;

2. Conceptul de thren în psihopatologie;

3. Personalitatea, tulburările de personalitate;

4. Reţeaua de suport social;

5. Conştiinţa şi tulburările eisenzaţia. Percepţia.atenţia. Memoria şi tulburările lor;

6. Gândirea. Limbajul, imaginaţia şi tulburările lor afectivitatea, viaţa instinctuală,

voinţa;

7. Activitatea voluntară şl tulburările lor;

8. Sindroamele psihopatologice;

9. Reacţiile psihopatologice şi nevrozele;

10. Schizofreniile şi psihozele afective periodice;

11. Tulburările schizo- afective şi tulburările delirante;

12. Alcoolismul şi toxicomaniile;

13. Demenţele. Retardârile mintale şi tulburările;

14. Psihice ale vârstei a treia;

15. Tulburările psihice în traumatismele craniocerebrale, epilepsie, infecţia cu virusu

imunodeficienţei umane (sida) şi cele legate de maternitate;

16. Urgenţele psihiatrice. Terapiile psihiatrice.

Bibliografie obligatorie

1. Nireştean A.- Ghid de stagiu psihiatric. Litografia UMF Tg. Mureş, 1999;

Page 87: Ghid Med Tgm

2. Nireştean A.- Aspecte clinico-evolutive şi terapeutice în stările psihopatoidc,

teza de doctorat. 1994;

3. Nireştean A.- Curs de Psihiatrie, Facultatea de Stomatologie, Litografia U.M.F. Tg.-Mureş,

1996;

4. Nireştean A.- Curs de Psihiatrie, Facultatea de Medicină Generală, Litografia U.M.F.Tg.-

Mureş, 2001;

5. Grecu GH. -Curs de Psihiatrie, Litografia U.M.F, Tg.-Mureş, 1976;

6. ***- DSM IV , Ed. Asociaţiei Psihiatrilor Liberi din România, 2000

7. ***-ICD 10.Ed.All, 1998.

Număr de ore de curs - 3ore/săptămână

Procedura de examinare - examen

Numărul de credite - 6

Preocuparea de bază a disciplinei

Personalitatea normală şi patologică

Tulburări de dispoziţie

Psihoterapiile cognitiv comportamentale

Actualităţi psiho-farmacologîce

BOLI INFECŢIOASE

Staff-ul disciplinei:

Prof. dr. Rodica Pascu - şeful disciplinei

Şef lucrări dr. Carmen Chiriac

Şef lucrări dr. Zaharia Kezdi Iringo

As. univ. dr. Brânduşa Ţilea

As. univ. dr. Anca Georgescu

As. univ. dr. Cristina Gârbovan

As. univ. dr. Domnica Ţetcu Butiurcă

As. univ. dr. Mariana Pop

As. univ. dr. Andreea Moldovan

Prep. univ. dr. Andrea Incze

Statutul disciplinei din planul de învăţământ:

Boli Infecţioase - anul VI Medicină Generală- disciplină obligatorie

Enumerearea principalelor secţiuni şi capitole ( din programa analitică a cursurilor, stagiilor,

respectiv lucrărilor practice)

Page 88: Ghid Med Tgm

Programa analitică a cursurilor - MEDICINĂ GENERALĂ ANUL VI

Principii de diagnostic si tratament al bolilor infectioase , sindromul febril, sindrom eruptiv,

sindrom inflamator, sindroame localizatoare ale infectiilor

Infecţiile aparatului respirator, definiţie, clasificare, tablou clinic, diagnostic tratament

Anginele acute

Infecţiile streptococice

Infectii cu streptococ B hemolitic gr A

Scarlatina

Infecţiile streptococice cutanate şi ale părţilor moi

Infectii cu streptococi de gr B,

Infectii cu enterococcus si alti streptococi de gr D

Infectii cu streptococi de gr C,G, F si viridans

Rujeola

Rubeola

Infecţii cu Herpes-virusuri

Varicela

Herpes zoster

Mononucleoza infecţioasa

Mononucleoza infecţioasa cronicã.

Infectii cu herpes simplex

Infectii cu HHV6, HHV7, HHV8

Infectii cu cytomegalovirus

Oreionul

Difteria

Infectii cu alte corynebacterii

Infectii cauzate de Listeria monocytogenes

Infectii cauzate de Erysipelothrix rhusiopatie

Tusea convulsivă

Infecţii ale Sistemului Nervos Central

Meningite acute

Meningite bacteriene

Meningita cerebrospinală epidemică

Meningita pneumococica

Meningita cu hemophilus influenze

Page 89: Ghid Med Tgm

Alte meningite bacteriene: streptococice, stafilococice, bacili gramnegativi

Meningite purulente aseptice

Meningite virale acute

Meningite cu enterovirusuri, virusul choriomeningitei limfocitare benigne si altele

Meningita tuberculoasă

Encefalite acute infecţioase, Mielite şi Neurite

Rabia

Abcesul cerebral

Boli cu poartă de intrare cutanată:

Leptospirozele

Boala Lyme si alte borelioze

Antrax

Tetanos

Rickettsioze

Boli cu poartă de intrare digestivă

Diarei infecţioase

Diarei infecţioase de etiologie virala:rotavirusuri, parvovirusuri( Norwlk, Hawai), adenovirusuri,

astrovirusuri, calicivirusuri, etc

Dizenteria acută bacterină

Diareea călătorilor

Toxiinfecţiile alimentare

Botulismul

Salmoneloze

Febra tifoidă

Holera

Enteroviroze prezentare generală.

Poliomielita

Infecţii cu virusuri Coxasckie şi ECHO : tablouri clinice.

HEPATITE virale acute

Hepatita virală A.0,22

Hepatita virală B.

Hepatita cu virusul Delta.

Hepatita virală C

Alte hepatite virale

Page 90: Ghid Med Tgm

Infecţii bacteriene sistemice:

Definitii: Sindrom de răspuns inflamator sistemic, sepsis, sepsis sever, MSOF, bacteriemie.

Sepsis

Infecţia cu Virusul Imunodeficienţei Umane (HIV/SIDA)

Infecţii nosocomiale

Infecţii la organisme cu imunitate compromisă

-neutropenici

-infecţii la pacienţii cu hemopatii maligne

-infecţii la recipienţii de măduva osoasa şi transplant de organe solide

Bibliografia obligatorie - MEDICINĂ GENERALĂ ANUL VI

1. Chiotan M: Boli infecţioase, Ed. Naţional, Bucureşti, 2000

2. Ileana Rebedea: Boli infecţioase, Ed. Medicală, Bucureşti, 2000

3. Angelescu M: Terapia cu antibiotice, 2004

4. Voiculescu Gh. : Boli infecţioase , Ed. Medicală, Bucureşti, 1989, Vol. I, II

5. Harrison's: Principles on Internal Medicine, Twelfth Edition, Part Five: Infection Diseases

Numărul de ore de curs, stagii , lucrări practice alocate disciplinei din planul de învăţământ:

Anul VI - Medicină Generală - TOTAL : 144 ore/an

Total cursuri: 42 ore/ an

Stagiu clinic: 102 ore/an

Procedura de evaluare a cunoştinţelor :

Facultatea de Medicină Generală - anul VI:

examen teeoretic oral

examen clinic practic la patul bolnavului

Numărul de credite acumulate prin promovarea disciplinei din planul de învăţământ:

Facultatea de Medicină Generală - anul VI: 10 credite

Preocuparea de bază a disciplinei :

predarea patologiei bolilor infecţioase

terapia infecţiei HIV

terapia infecţiilor SNC

EPIDEMIOLOGIE-MEDICINĂ PREVENTIVĂ

Stafful disciplinei în 2005:

Prof.dr. Monica Sabău

Page 91: Ghid Med Tgm

Şef lucr.dr. Cristina Golea

Preparator dr. Bacârea Vladimir

Stattul disciplinei: disciplină obligatorie

Principalele capitole ale programei de pregătire teoretică şi practică: Principii generale ale

epidemiologiei; Sănătatea şi boala; Epidemiologia bolilor transmisibile şi netransmisibile;

Epidemiologia genetică; Prevenţia; Epidemiologia, prevenţia şi controlul unor boli transmisibile şi

netransmisibile (bolile controlabile prin vaccinare în România, hepatitele virale, infecţia HIV/SIDA;

infecţiile nosocomiale, gripa, bolile cardiovasculare, cancerul, boli pulmonare cronice, tulburările

neuro-psihice cronice, diabetul); Supravegherea epidemiologică, Studii epidemiologice;

Screeningul; Imunizarea activă şi pasivă; Măsuri de investigare şi control în focarul de boli

infecţioase.

Bibliografia recomandată:

Beaglehole R.: Bazele epidemiologiei, Ed. All, Bucureşti, 1997;

Bocşan I.S.: Epidemiologie practică pentru medicii de familie, Editura Medicală Universitară “Iuliu

Haţieganu”, Cluj-Napoca, 1999;

Ivan A.: Tratat de Epidemiologie a bolilor transmisibile, Ed. Polirom, Iaşi, 2002;

Sabău Monica, Kiss E.: Epidemiologie, ediţia a II-a, UMF, Tg. Mureş, 1987;

Sabău Monica, Golea Cristina, Bacârea V.: Epidemiologie specială (boli netransmisibile), 2005.

Nr. ore: pentru anul universitar 2004-2005, 28 ore curs şi 34 ore stagiu

Procedura de verificare: examen oral pentru verificarea noţiunilor teoretice şi teste pentru

activitatea practică

Număr credite: 6

Preocupări de bază:

Epidemiologia infecţiilor acute şi cronice produse de virusurile hepatitice;

Prevenţia tuberculozei prin acţiuni de educare - informare.

Page 92: Ghid Med Tgm

METODOLOGIA CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

Staff-ul disciplinei:

Prof.dr. Monica Sabău

Prep.dr.Vladimir Bacârea

Statutul disciplinei: disciplină obligatorie

Principalele capitole din programa analitică: Metodologia cercetării medicale; Etapele unui studiu

clinic; Elaborarea unui protocol de cercetare; Studii epidemiologice; Redactarea medicală;

Documentarea şi Lectura critică a bibliografiei; Etica în cercetarea medicală.

Bibliografia:

• Achimaş A.C.: Metodologia cercetării ştiinţifice, Ed. Universitară “Iuliu Haţieganu” Cluj

Napoca, 1999;

• Browner S.W.: Publishing and Presenting Clinical Research, Lippincott Williams and Wilkins,

Baltimore, 1999;

• Sabău Monica, BacâreaV.: Metodologia Cercetării Ştiinţifice Medicale, University Press, Tg.

Mureş, 2005;

• Tigan St., Achimaş A.C., Drugan T.: Curs de informatică şi statistică meicală, Ed. Srima, Cluj

Napoca, 2001;

• Landirvon G., Delahaye F.: La recherche clinique, Masson, Paris, 1995

Nr. ore: 30 ore de curs

Procedura de verificare: verificare pe parcurs

Nr. credite: 2

Preocuparea de bază a disciplinei: elaborarea protocoalelor pentru studii de cercetare medicală

PROGRAMA ANALITICĂ

2004 – 2005

Medicină Generală anul II

Curs - Curs 30 ore

Stagiu - Stagiu -

Sem. I

total -

Sem. II

Seria I – IV

total 30 ore

Activitatea teoretică (curs)

Medicina bazată pe dovezi. Metodologia

cercetării medicale 1

Page 93: Ghid Med Tgm

Etapele studiului clinic 1

Pregătirea studiului clinic 1

Elaborarea protocolului de cercetare 1

Desig-ul studiului 1

Studii descriptive 1

Studii transversale 1

Studii caz – control 2

Studii privind strategia de diagnostic 2

Studii de cohortă 2

Trialuri clinice randomizate, controlate 3

Culegerea informaţiei 3

Prelucrarea datelor 3

Analiza şi interpretarea rezultatelor 2

Prezentarea rezultatelor 2

Etica medicală 1

Redactarea medicală 2

Prezentarea orală a unei lucrări ştiinţifice 1

Bibliografia:

1. Achimaş AC. Metodologia cercetării ştiinţifice medicale, Ed. Universitară Iuliu Haţieganu,

Cluj Napoca,1999.

2. Browner SW. Publishing and Presenting Clinical Research, Lippincott Wiliams and Wilkins,

Baltimore, 1999.

3. Landrivon G, Delahaye F. La recherche clinique, Masson, Paris, 1995.

4. Sabău Monica, Bacârea V. Metodologia cercetării ştiinţifice medicale, University Press, Târgu

Mureş, 2005.

PROGRAMA ANALITICĂ

2004-2005

Medicină Generală an VI

Curs 28 ore Curs 28 ore

Stagiu 34 ore Stagiu 34 ore

Sem. I

Seria I şi III

total 62 ore

Sem. II

Seria II şi IV

total 62 ore

Page 94: Ghid Med Tgm

Scopul cursurilor şi a activităţilor practice (stagiu) este de a explica studenţilor:

Conceptele şi metodele epidemiologice de studiu

Cauzalitatea în epidemiologie

Contribuţia epidemiologiei la controlul şi prevenirea îmbolnăvirilor, precum şi la promovarea

sănătăţii populaţionale

Metodele concrete de supraveghere a principalelor boli infecţioase şi neinfecţioase din România

Evaluarea cunoştinţelor: examen oral pentru activitatea teoretică şi teste pentru activitatea practică

I. Activitatea teoretică (28 ore)

Epidemiologia: definiţie, scop, aspecte istorice, clasificare, domenii de utilizare.

Metoda epidemiologică, raţionamentul epidemiologic, epidemiologie practică.

1 oră

Sănătatea: definiţie, factorii determinanţi ai sănătăţii, evaluare pe baze

epidemiologice.

1 oră

Cauzalitatea: conceptul de cauză, factorii implicaţi în cauzalitate, stabilirea

cauzelor unei boli, ghidul de cauzalitate (relaţiile temporale, plauzibilitatea,

consistenţa, puterea asocierii, reversibilitatea, relaţia doză-răspuns)

1 oră

Procesul epidemiologic al bolilor infecţioase şi neinfecţioase: definiţii, factori

structurali, forme de manifestare. Controlul, eliminarea şi eradicarea bolilor

infecţioase.

3 ore

Prevenţia: nivelele prevenţiei (primordială, primară, secundară, terţiară). Măsuri de

prevenţie pentru boli infecţioase (generale, speciale, specifice). Screenigul.

1 oră

Epidemiologia, controlul şi prevenirea bolilor infecţioase controlabile prin

vaccinare din România: difterie, tetanos, tuse convulsivă, poliomielită, TBC,

rujeolă, hepatită virală B.

6 ore

Epidemiologia, controlul, prevenirea hepatitelor virale A, C, D, E, G, TT. 3 ore

Epidemiologia, controlul, prevenirea infecţiilor cauzate de HIV. 2 ore

Epidemiologia, controlul, prevenirea unor boli cu risc epidemiologic: gripă,

infecţii streptococice, boala diareică acută, toxiinfecţii alimentare, boli cu

transmitere sexuală, infecţii nozcomiale.

6 ore

Epidemiologia afecţiunilor cardio-vasculare, neuropsihice şi a cancerului. 4 ore

Page 95: Ghid Med Tgm

Bibliografie:

1. Beaglehole R.: Bazele epidemiologiei, Ed. All, Bucureşti, 1997;

2. Bocşan I.S.: Epidemiologie practică pentru medicii de familie, Editura Medicală

Universitară “Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 1999;

3. Ivan A.: Tratat de Epidemiologie a bolilor transmisibile, Ed. Polirom, Iaşi, 2002;

4. Sabău Monica, Kiss E.: Epidemiologie, ediţia a II-a, UMF, Tg. Mureş, 1987;

MEDICINĂ DE FAMILIE

Staff-ul disciplinei:

Prof. Dr. Kiklei Pal Istvan – şef disciplină – medic primar Medicină Internă şi medic primar

Cardiologie

Conf. Dr. Pop Petre Diana – conferenţiar – medic primar Medicină Internă

Dr. Balint Szentendrey Dalma – asistent – Medic primar Medicină Internă, specialist

Cardiologie

Dr. Hubatsch Polinger Mihaela – preparator - medic rezident Medicină de Familie,

Pneumologie

Dr. Bocicor Andrea – preparator –medic rezident Medicină de Familie

Dr. Preg Zoltan – preparator – medic rezident Medinină Internă, Medicină de Familie

Statutul disciplinei din planul de învăţământ: anul VI M.G. disciplină obligatorie

Principalele capitole din programa analitică a cursurilor, stagiilor, lucrărilor practice

PROGRAMA ANALITICĂ A CURSURILOR

Definiţia medicinii de familie

Principiile medicinei de familie

Sarcinile medicinei de familie

Deprinderile necesare pentru medicul de familie

Reactualizarea medicinei de familie

Sistemul modern de sănătate. Locul medicinei de familie într-un sistem modern de sănătate

Sistemul asistenţei de sănătate din România

Principiile directoare ale medicinii contemporane şi etapele de dezvoltare ale acestora.

Relaţia medic - pacient în medicina de familie

Sistemul informaţional - în asistenţa de sănătate a populaţiei

Sănătatea. Abordarea holistică a sănătăţii

Riscul

Page 96: Ghid Med Tgm

Boala

Abordarea somato-psiho-socială a bolii

Particularităţile diagnosticului şi tratamentului în asistenţa primară

Conceptul preventiv în asistenţa primară

Pacientul cu distres respirator în practica medicinei de familie

Tablouri clinice asociate cu dispnee

Tablouri clinice asociate cu dispnee medie

Asistenţa primară a sindroamelor dureroase toracice în practica medicinei de familie

Durere toracică asociată cu atingerea funcţiilor vitale

Sindroame clinice cu risc vital asociate cu durere toracică

Sindroame clinice asociate cu durere toracică dar fără risc vital

Disconfortul şi durerea retrosternală

Asistarea primară a sindromului comun de durere toracică şi abdominală în practica medicinii de

familie

Asistenţa primară a sindroamelor dureroase abdominale în practica medicinei de familie

Tratamentul primar al sindroamelor dureroase abdominale în practica medicinii de familie

Localizarea durerii

Principiile reabilitării comprehensive în practica medicinei de familie

Strategia reabilitării complexe în practica medicului de familie

Faza de spitalizare

Faza de reconvalescenţă

Faza de îngrijire

Evaluarea complexă a rezervelor funcţionale definirea scopurilor tratamentului longitudinal

Psihoterapia

Probleme sociale

Bibliografia obligatorie:

1. Prof. Dr. Kikeli Pal Istvan - Profilaxia în Medicina de Familie – editura Procardia 2001,

litografia UMF 2002

2. Prof. Dr. Kikeli Pal Istvan – A csaladorvoslas alapjai – editura Procardia 2000, litografia

UMF 2001

3. Pentru rezienţii de medicină de familie A. Restian: Bazele medicinei de familie. Editura

Medicala

Numărul de ore de curs şi stagii alocate disciplinei din planul de învăţământ:

Page 97: Ghid Med Tgm

Ore de curs: 28 ore

Ore de stagii: 51 ore

Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen

Numărul de credite acumulate prin promovarea disciplinei din planul de învăţământ: 6 Credite

Preocuparea de bază a disciplinei: Prevenţie şi recuperare cardiovasculară, informatică medicală –

baze de date pe suport electronic pentru sistemul integrat de sănătate

TERAPIE INTENSIVĂ

Staff-ul disciplinei:

Conf.dr. Sanda Copotoiu

Şef lucr. dr. Leonard Azamfirei

Şef lucr.dr. Kovacs Iudit

Asist univ.dr. Lucian Baila

Asist. univ.dr. Ioana Ghiţescu

Prep. univ.dr. Copotoiu Ruxandra

Statutul disciplinei în planul de înv ăţământ:

- Terapie Intensivă - anul V MG - disciplină obligatorie

Principalele secţiuni şi capitole din programa analitică

- Terapie intensivă – anul V MG

1. Disfuncţa respiratorie

2. Hemodinamica în terapia intensivă

3. Nutriţia bolnavului critic

4. Insuficienţa renală acută

5. Insuficienţa hepatică acută

6. Şocul

7. Dezechilibrele acido-bazice

8. Dezechilibrele hidro-electrolitice

9. Disfuncţia neurologică în terapia intensivă

10. Resuscitarea

11. Disfuncţia termoreglării

12. Anestezia

13. Durerea

Bibliografia obligatorie

Terapie Intensivă - anul V MG

Page 98: Ghid Med Tgm

1. Copotoiu Sanda - Curs de Anestezie-Terapie Intensiva, UMF Tg.Mureş, 2001

2. Chiorean Mircea, Copotoiu Sanda, Azamfirei Leonard - Managementul bolnavului critic,

Ed. University Press Tg. Mureş, 2004

Număr de ore

- de curs

Terapie Intensivă - anul V MG - 2 ore

Terapie Intensivă - anul II Col. Med - 3 ore

- de stagiu

Terapie Intensivă - anul V MG - 40 ore

- de lucrări practice

Terapie Intensivă - anul II Col. Med - 45 ore

Procedura de evaluare a cunoştinţelor:

- Terapie Intensivă - anul V MG - verificare

- Terapie Intensivă - anul II Col. Med - examen

Număr de credite acumulate:

- Terapie Intensivă - anul V MG – 3 credite

- Terapie Intensivă - anul II Col. Med -

Preocuparea de bază a disciplinei: terapie intensivă, anestezie

REUMATOLOGIE (BALNEOLOGIE)

Staff-ul disciplinei:

Prof.Dr.Georgescu Lia

Asistent univ. Dr.Popoviciu Horaţiu

Asistent univ. Dr.Biro Anna Juliana

Preparator univ. Dr.Copotoiu Monica

Statutul disciplinei: disciplină obligatorie.

Programa analitică:

Cadrul nosologic al specialităţilor, clasificarea bolilor reumatismale, imunopatologie clinică.

- poliartrita reumatoidă - epidemiologie

- lupus eritematos sistemic - patogenie

- scleroză sistemică progresivă - tablou clinic

- polidermatomiozita - diagnostic

- vasculita sistemică - diagnostic diferenţiat

- spondilartrita seronegativă - tratament medicamentos

Page 99: Ghid Med Tgm

- osteoporoza - tratament fizica – recuperare

- boala artrozică

Diagnosticul diferenţial al monoartritelor şi poliartritelor.

Hidrotermoterapie

Electroterapie

Kinetoterapie

Artropatii microcristaliniene

Reumatism abarticular

Discopatie lombară.

a.) Lia Georgescu: Elemente de reumatologie (curs pentru uzul studenţilor) UMF.Tg.Mureş 1994.

b.) Harrison: Principles of Internal Medicine, Ed.14th, 15th, Ed.Teora, Bucureşti 2003.

Nr. ore:

28 ore de curs

280 ore stagii Total 308 ore.

Procedura de verificare: teste de evaluare.

Nr. credite: 4 credite anul VI., 2 credite anul V.

Preocuparea de bază a disciplinei: Reumatologie – imunoterapie.

MEDICINA LEGALĂ

Staff-ul disciplinei

Dr. L.Hecser, conf.univ., şef de disciplină

Dr. V.Hădăreanu, asist.univ.

Dr. Katalin Palfi Siklodi, asist.univ.

Statutul disciplinei din planul de învăţâmânt

statut obligatoriu

Enumerarea principalelor secţiuni şi capitole (din programa analitică a cursurilor, stagiilor,

lucrărilor practice)

(1) Programa analitică a cursurilor

1. Obiectul medicinei legale. Medicina şi dreptul: dreptul penal, dreptul civil, dreptul familiei,

dreptul muncii, dreptul administrativ. Organizarea medicinei legale în România.

2. Tanatologia şi tanatogeneză în medicina legală. Stările terminale. Moartea cerebrală.

3. Moartea violentă. Moartea suspectă. Moartea a cărei cauză nu se cunoaşte (moartea subită).

Sindromul morţii subite al sugarului (SMSS). Sindromul apneic de somn (SAS).

Page 100: Ghid Med Tgm

4. Traumatologia medico-legală. Mecanismele evenimentelor traumatice. Aspecte juridice

penale şi civile.

5. Accidentele de circulaţie. Traumatologia în accidentele de circulaţie. Legislaţie (HGR

nr.195/2002, OGR nr.85/2003). Consumul de alcool şi accidentele rutiere.

6. Traumatologie prin factori fizici şi alţi factori. Electrocutarea. Barotrauma. Agresiunea prin

hipotermie şi hipertermie. Inaniţia şi setea.

7. Asfixiile mecanice. Spânzurarea. Strangularea. Sugrumare cu mâna. Alte forme ale asfixiei

mecanice. Înecarea în apă dulce şi apă sărată.

8. Factori chimici cu implicaţii medico-legale. Intoxicaţiile acute. Aspecte juridice.

9. Pruncuciderea. Aspecte juridice. Autopsia medico-legală a nou-născutului. Examinarea

mamei, expertiza medico-legală psihiatrică.

10. Probleme medico-legale în legătură cu sarcina, naştere, lehuzia. Avortul posttraumatic.

11. Tãgada paternităţii. Filiaţiunea biologică. Codul familiei.

12. Violul. Aspectele medico-legale şi juridice. Perversiunea sexuală.

13. Psihiatria medico-legală. Aspecte penale, civile. Procedura expertală, legislaţie.

14. Responsabilitatea medicală. Aspecte juridice penale şi civile.

(2) Programa lucrărilor practice

1. Analiza legislativă privind medicina legală în România (OUG nr.1/2000, Legea

nr.459/2001, HGR nr.774/2000, Ordinul MJ nr.1134/C/2000 şi a MS nr.255/2000).

2. Codul penal. Codul de procedură penală. Cordul civil. Codul familiei. Codul muncii. Codul

administrativ.

3. Constatarea medico-legală pe cadavru (autopsia medico-legală). Art.114 Cod proc.pen.

Natura şi felul morţii.

4. Constatarea medico-legală pe cadavru. Raportul de autopsie medico-legală.

5. Examinarea medico-legală a persoanelor fizice. Certificatul medico-legal. Raportul de

constatare medico-legală.

6. Practica medico-legală în traumatologie mecanică. Implicaţii juridice.

7. Accidentele de circulaţie. Practica medico-legală. Alcoologie medico-legală.

8. Traumatologie fizică. Electrocutarea. Arsurile. Practica medico-legală.

9. Asfixiile mecanice. Practica medico-legală.

10. Toxicologie practică. Intoxicaţiile acute mortale.

11. Pruncuciderea. Criteriologie. Practica medico-legală: autopsia nou-născutului. Examinarea

mamei.

12. Violul. Examinarea medico-legală ginecologică. Biocriminalistică. Starea de virginitate.

Page 101: Ghid Med Tgm

13. Practica filiaţiunii biologice. Capacitatea de procreere.

14. Practica expertizelor medico-legale psihiatrice. Măsurile de siguranţă cu caracter medical

(art.113, art.114 Cod penal). Expertizele medico-legale speciale (amânarea de pedeapsă,

întrerupere de pedeapsă).

Bibliografie obligatorie

1. Crişu C. Codul penal. Codul de procedură penală. 64 legi speciale. Ed.Argessis-Juris, Curtea

de Argeş, 2001.

2. Scripcaru Gh. Medicina legală expertală în România. Ed.Cugetarea-Iaşi, 2000.

3. Hecser L., Hădăreanu V. Medicină legală şi drept medical. Noţiuni teoretice. Lit.UMF

Tg.Mureş, 2001.

4. Beliş V (ed.). Tratat de medicina legală. vol.I, II. Ed.Medicală;Bucureşti, 1995.

5. Voicu V. Toxicologie clinică. Ed.Albastros, Bucureşti, 1997.

6. Scripcaru Gh. Medicina legală. Ed.Didactică şi Pedagogică, R.A..Bucureşti, 1993.

Numărul orelor de curs şi lucrări practice

14 cursuri – 28 ore

14 lucrări practice – 28 ore

Procedura de evaluare a cunoştinţelor

verificare

Numărul de credite acumulate prin promovarea disciplinei pe planul de învăţâmânt

4 puncte

Preocupări de bază a disciplinei

- traumatologie

- psihiatrie medico-legală

- moartea subită

- actul de autoagresiune (suicid)

- toxicologie medico-legală

SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT SANITAR

Staff-ul disciplinei:

- Dr. şt. med. Farkas Evelyn şef de disciplină, şef de lucrări

- Doctorand, Ceană Daniela Edith, asistent universitar

- Asistentă medicală Hadnagy Ildiko, angajată pe post de laborantă

- Belza Otto, operator calculator

Statutul disciplinei din planul de învăţământ:

Page 102: Ghid Med Tgm

Cele trei discipline cuprinse în planul de învăţământ sunt obligatorii

Enumerarea principalelor secţiuni şi capitole: Definiţia sănătăţii şi sănătăţii publice, Etapele

profilaxiei, Evaluarea stării de sănătate a populaţiei, Educaţia pentru sănătate, management sanitar,

economie sanitară, organizarea cabinetelor medicale de medicină generală, medicină dentară şi

medicină de urgenţă, sistemul informaţional demografic al României, metodologia cercetării

statistice şi elemente de statistică sanitară, metode de lucru utilizate în sănătatea publică, etc.

Bibliografia obligatorie:

1. Detels R., Holland W. W., McEwen J. and Omenn G. S.: Oxford of Textbox of Public

Health Third Edition vol 2, Oxford University Press, New York, Oxford, Tokyo, 1997

2. Enăchescu D., Marcu M. Gh.: Sănătate Publică şi Management Sanitar, Editura All,

Bucureşti, 1994, 1999

3. Farkas I. J., Farkas Evelyn: Vademecum medici generalis, Uniunea Societăţilor de Ştiinţe

Medicale, filiala Mureş, secţia de medicină generală, 1987

4. Farkas I. J., Farkas Evelyn: Curs de medicină socială, IMF Tg. Mureş, 1988

5. Farkas I. J., Farkas Evelyn: Îndreptar de lucrări practice în medicina socială, IMF Tg.

Mureş, 1989

6. Farkas Evelyn: Îndreptar de lucrări practice în sănătatea publică, Legislaţie sanitară, UMF

Tg. Mureş, 2000

7. Farkas Evelyn: Curs de Sănătate Publică şi Management Sanitar, UMF Tg. Mureş, 2001

8. Mureşan P.: Manual de metode matematice în analiza stării de sănătate, Editura Medicală,

Bucureşti, 1989

9. Mureşan P.: Reglementările privind clasificarea şi codificarea cauzelor de boală şi deces,

Revizia a 10-a OMS, Editura Medicală, Bucureşti, Ministerul Sănătăţii, Centrul de calcul,

Statistică Sanitară, 1993, 2001

10. *** HCM 880/1965

11. *** Clasificarea internaţională a maladiilor (CIM) – Revizia a 10-a a OMS vol I Editura

Medicală, Bucureşti, Ministerul Sănătăţii, Centrul de calcul, Statistică Sanitară, 1993, 2001

12. *** Compendium of Human Settlements Statistics, United Nations, 1995

13. *** World Health Statistics 1993, World Health Organization, Genéve, 1996

14. *** Monitorul Oficial al României partea I, Nr. 204/1 VI 1998

15. *** Ordin Nr. 84/6 II, 1998, al MS privind autorizaţia de liberă practică în România

16. *** Monitorul Oficial al României partea I, Nr. 631/5 XII 2000

17. *** Legea 19/2000

18. *** Demographic Yearbook, 1998 UNO, New York 2000

Page 103: Ghid Med Tgm

19. *** Demographic Yearbook, United Nations, 2003

20. *** Anuar de statistică sanitară 2002, Ministerul Sănătăţii şi Familiei, Centrul de calcul,

statistică sanitară şi documentare medicală, Bucureşti, 2003

Numărul de ore de curs şi lucrări practice alocate celor 3 discipline:

28 ore curs, 28 ore lucrări practice

14 ore curs, 14 ore lucrări practice

14 ore curs, 14 ore lucrări practice

Procedura de evaluare a cunoştinţelor:

a) verificare

b) colocviu

c) colocviu

Numărul de credite acumulate

6 credite

4 credite

2 credite

Preocuparea de bază a disciplinei: sănătate publică şi management sanitar, analiza eficienţei

sectorului medico-sanitar, analiza stării de sănătate a populaţiei.

LIMBA MODERNĂ

Staff-ul disciplinei:

Lect.dr.Mirela Dredeţianu (1991)

Asist.Angela Bârsan (1991)

Asist.Bucur Liana (1991)

Asist.Bucur Stanca (2001)

Asist.Patricia Serbac (2001)

Secretar Claudia Vodă (1996)

Statutul disciplinei: disciplina este obligatorie.

Principalele capitole predate la cursuri : termeni medicali, texte medicale, texete de cultură şi

civilizaţie , dezvoltarea aptitudinilor de vorbit, de scris , de citit, folosind limbajul medical (vezi

programa analitică).

Bibliografia

Germană

1. “Deutsch, ein Lehrbuch für Ausländer”, Leipzig 1980

2. Abager, S.: “Gramatica practică a limbii germane”, Bucureşti 1974

Page 104: Ghid Med Tgm

3. Lăzărescu, I.: “Curs practic de limba germană”, Bucureşti 1992

4. Bauer, E.W. u.a.: “Biologie”, Berlin 1978

5. Livescu, J., Savin, Emilia şi Abager, B.: “Limba germană. Curs practic” Bucureşti 1970

6. Helbig, G. şi Buscha, J.: “Kurze deutsche Grammatik für Ausländer”

7. Haneş, Gheorghina: “Ghid de conversaţie român-german”, Bucureşti 1979

8. Marki, Marianne şi Ionaş, Angelika: “Das Verb”, Timişoara 2001

9. Marki, Marianne şi Ionaş, Angelika: “Das Adjektiv”, Timişoara 2001

10. Marki, Marianne şi Ionaş, Angelika: “Präpositionen im Unterricht”, Timişoara 1999

11. Marcu-Lapadat, Mihaela, Macovei, Florica şi Dobran, Floarea: „Biologie. Lehrbuch für die

VII. Klasse”, Editura Teora, Bucureşti 2000

Engleză

1. Nucleus - Medicine ,Tony O’Brien, Jeffrey Jameson, David Kirwan.

2. Gramatica limbii engleze - Georgiana Gălăţeanu.

3. English for academic purposes.Medicine - David V. James

4. English in medicine - Eric Glendinning&Beverly Holmströ m

5. Headway- Intermediate John & Liz Soars.

6. Medical journals

7. Magazines

8. English in Medicine.

9. Test your vocabulary for medicine.David Riley.

Franceză

1. Dictionnaire de la langue française, Le Petit Robert, Paris, Xie, 1990.

2. Dictionnaire Encyclopédique pous Tous, Nouveau Petit Larousse, Paris, Vie, 1969.

3. Dictionnaire Maxi Débutants, Larousse, Paris, Cedex o6, 1996.

4. Nouveau Larousse Médical, Librairie Larousse, 1994.

5. Bienvenue en France, Méthode d’apprentissage du français, Les Editions Didier, 1991.

6. Espaces, Méthodes de français, Hachette, Paris, 1990.

7. Le Nouveau Sans Frontières, Méthodes de français, Paris, 1990.

8. Presse-Papiers, Extraits de la presse française, Année VI, N0 5, février, 1996.

9. Science et Vie, avril, septembre, novembre 1997

10. Grevisse, Maurice, Le bon usage, Grammaire française, Editions y Duclot, S.A. Gembloux,

1974.

Page 105: Ghid Med Tgm

11. Jü rgen Boelke, Eduardo Jiménez, Pierre Morel, Score, 200 tests pour contr ô ler et améliorer

votre français, Presses Pocket 1989.

Nr.de ore:

An I,II med.gen.sem. I,II – 2 ore curs practic/săptămână.

Evaluarea cunoştinţelor se face prin teste scrise şi orale.

Nr.credite:

An I Mg.-4

An II Mg.-4

Însuşirea corectă a limbajului de specialitate şi dezvoltarea automatismului de folosire a limbii

străine. Preocuparea întregului colectiv de a-şi însuşi ultimele noutăţi apărute în metodica predării

limbilor străine.

EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

Staff-ul disciplinei

Lect.drd.Burcă Ioan şef disciplină

Asist.drd.Ţurcanu Florin

Asist.Szabo Barna

Asist.Ciulea Laura

Statutul disciplinei: disciplina este obligatorie pentru anii I şi II.

Programa analitică cuprinde:

- Eşalonarea lecţiilor pe parcursul celor 4 semestre.

- Posibilităţi de activitate sportivă a studenţilor din anii III, IV, V, VI.

- Participarea în competiţii sportive naţionale studenţeşti.

- Modul de evaluare a activităţii studenţilor din anii I şi II.

- Bibliografie de specialitate.

Bibliografia: Studenţii vor studia din literatura sportivă lucrări de specialitate specifice

disciplinelor sportive pentru care aceştia manifestă interes.

Nr. ore: câte o lecţie practică săptămânal (2 ore) pentru studenţii anului I şi II.

Procedura de verificare: Verificare pe parcurs cu notă la sfârşitul anului (sem.II şi sem.IV).

Nr. credite: Nu se acordă credite.

Preocuparea de bază a disciplinei: asigurarea lecţiilor, un sporit grad de eficienţă care să

corespundă exigenţelor de pregătire fizică generală şi moral volitivă a viitoarelor cadre medicale.