Curs 9_SECOLUL XIX Transmis

ORAŞELE ÎN PERIOADA DE

ÎNCEPUT A

INDUSTRIALIZĂRII

(sec. XIX)

1 07.12.2015 UAUIM, FU,EMU ORASUL IN ISTORIE, M

Radulescu, 2015-2016

2

SECOLUL XIX

.

XIX

XX

ANTICHITATE

XVII - VVIII

XXI

SECOLUL V VI VII VIII IX X XI XII XIII XIV XV XVI XVII XVIII XIX XX XXI

EVUL MEDIU

Expoziţiile universale

RENAŞTERE

Accelerarea urbanizării

EVUL MEDIU

Cǎile ferate

Printre primele vase cu aburi, 1845

Te

leg

raf,

18

44

B

ell

– p

rim

ul

tele

fon

, 1

87

6

Omnibus, Paris - sfârşitul

sec.XIX

Lo

co

mo

tive

18

14, 1

85

0, 1

91

0

Constructii metalice, betonul armat, ascensorul, fotografia de arhitecturǎ, echipare tehnicǎ

Sursa Prof.dr.arh.Doina Cristea 2010

07.12.2015

Context evoluţia oraşelor sec.XIX

• revoluţia industrială

• trecerea sist. ec.capitalist de la faza de dominaţie a comercianţilor şi

micilor industriaşi la faza de dominaţie a marii finanţe şi a industriei grele,

• creşterea rolului ştiinţei = progresul tehnic, saltul = aplicarea rapidă a

unor noi descoperiri cum au fost: locomotiva cu abur şi căile ferate,

electricitatea, telegraful electric, telefonul, motorul cu benzină şi

diesel,

• progresele în metalurgie

• Arhitectură apariţia şi răspândirea

– construcţiilor metalice

– betonului armat,

– ascensorului,

– iluminatului electric,

– a fotografiei de arhitectură,

– influenţele marilor expoziţii universale

3 07.12.2015 UAUIM, FU,EMU ORASUL IN ISTORIE, M Radulescu, 2015-2016

Mediul economic

• concentrare în unităţi mari şi complexe a industriei datorită modului de

transmitere a energiei,

• eficienţa creată de apropierea resurselor de cărbune

• crearea unei relative independenţe faţă de sursele de energie prin

apariţia şi extinderea căilor ferate,

Efect =

– dezvoltarea explozivă a unor oraşe industriale din zonele cu resurse

energetice ca, Manchester, Leeds, Glasgow sau cele din regiunile Ruhr

şi Silezia

– creşterea rapidă a marilor oraşe.

• Londra a crescut de 8 ori în 50 de ani,

• Manchester între 1801 şi 1851 de la 72.000 la 300.000 de locuitori,

• Mannheim şi Dusseldorf au crescut de patru ori în 40 de ani

• numărul oraşelor americane care au depăşit 100.000 de locuitori a

crescut de la 9 în 1860 la 50 în 1910. 4 07.12.2015

UAUIM, FU,EMU ORASUL IN ISTORIE, M Radulescu, 2015-2016

5

ANGLIA LONDRA - dezvoltare tentacularǎ -

32 km.

18 km.

07.12.2015 UAUIM, FU,EMU ORASUL IN

ISTORIE, M Radulescu, 2015-

2016


Mediul construit - efecte • creştere masivă oraşe + creştere accentuată a valorii terenului urban

• lipsă control asupra iniţiativei private = proliferarea unor cartiere insalubre cu 4-6

niveluri,

• mare densitate în zonele de periferie,

• amalgamarea locuinţelor cu ateliere şi fabrici,

• răspândirea caselor de raport,

• degradarea centrelor istorice şi chiar a cartierelor burgheze,

• mari dificultăţi de circulaţii

• extinderea spontană în lungul căilor ferate - zone tentaculare suburbane = industrii

în + cu parcelări de locuinţe uniforme.

• supraaglomerarea locuinţelor şi criza de spaţiu = improvizarea locuinţelor în

subsoluri insalubre

• Locuinţa burgheză – restrâns la apartamente în casele de raport pentru care normele curente de construcţie acceptau orientări

ale apartamentelor spre curţi minime de lumină cu suprafaţă de sub 5 mp., indiferent de înâlţimea

construcţiilor (Berlin)

– marea burghezie a început să părăsescă zona centrală a oraşelor instalându-se în noi cartiere de vile.

6 07.12.2015 UAUIM, FU,EMU ORASUL IN ISTORIE, M Radulescu, 2015-2016

32 km.

18 km.

7

LONDRA Influenţa apariţiei cǎilor ferate asupra

creşterii oraşelor

Dezvoltare anterioară compactă sub

efectul centralităţii

Dezvoltare tentaculară ca urmare a efectului circulaţiilor feroviare

07.12.2015

UAUIM, FU,EMU ORASUL IN ISTORIE, M Radulescu,

2015-2016


Preocupările urbanistice - 1

două direcţii principale

• 1. rezolvarea contradicţiilor create între cadrul construit

existent al oraşelor şi noile necesităţi funcţionale impuse de

– o industrializare haotică,

– dezvoltarea transporturilor

– aglomerarea populaţiei

• în acest sens au avut loc o serie de intervenţii prin

– practica de administrare care încerca să stăpânească

ansamblul oraşului pe baza unui plan general,

– reglementări urbanistice,

– iniţierea unor operaţii cu caracter tehnic şi estetic

8 07.12.2015 UAUIM, FU,EMU ORASUL IN


2016

1. rezolvarea contradicţiilor create între cadrul

construit existent al oraşelor şi noile necesităţi

funcţionale

de exemplu:

• transformarea şi îmbunătăţirea tramei stradale prin

– crearea de noi bulevarde

– noi pieţe de circulaţie,

– extinderea de noi cartiere

– amenajarea unor spaţii plantate publice, (Paris, Londra, Bucureşti,

Atena)

• restructurările sau extinderile marilor oraşe Londra, Viena, Atena,

Roma, Madrid (oraşul linear propus de inginerul Soria y Mata)

• ameliorarea cartierelor suburbane şi lucrări de asanare în diferite

oraşe (Birmingham)

• lucrările de sistematizare din Bucureşti şi planurile unor oraşe noi

sau restructurate din România (Turnu Măgurele, Turnu - Severin,

Giurgiu, Brăila).



2016

10

SECOLUL XIX – ACTE DE AUTORITATE PARIS – modificarea spaţiului catedralei Notre – Dame (1163- 1245, restauratǎ între 1845-1864 de Viollet-le Duc)



2016


Paris noua stradă Rivoli 1854



2016

11

12

SECOLUL XIX – ACTE DE AUTORITATE PARIS – fronturile noilor bulevarde

Perioada napoleonianǎ

1804 – Rue Rivoli - faţade desenate de Percier şi Fontaine (arhitecturǎ neoclasicǎ)

Perioada haussmannianǎ

(sfârşitul sec. XIX- arhitecturǎ

eclecticǎ)



2016


13

SECOLUL XIX PARIS – Piaţa Operei – inversarea semnului spaţiului pieţelor

urbane de la pozitiv la negativ

+

- _



2016


14

SECOLUL XIX – ACTE DE AUTORITATE PARIS – Place Charles de Gaulle Paris ( Piața l‘Étoile)



2016

foto Gérard Janot,

foto Gérard Janot,




2016

15

SECOLUL XIX – ACTE DE AUTORITATE PARIS – Place Charles de Gaulle Paris ( Piața l‘Étoile)

16

ANGLIA - ACTE DE

AUTORITATE

LONDRA – Regent Street



2016


07.12.2015


17

Londra, proiectul lui John Nash

pentru Regent Street

Preocupările urbanistice - 2 2. elaborarea unei concepţii social-economice a oraşului =

încercări teoretice şi practice de rezolvare a contradicţiilor existe

prin

• evadarea din constrângerile social-economice concrete

• constituirea unor aşezări de tip cu totul nou, – autosuficiente din punct de vedere economic,

– bazate pe un sistem social comunitar care dirija întreaga existenţă a locuitorilor,

– asigurând condiţii echitabile de muncă, locuire, educaţie.

– ="utopii urbanistice", propuneri Saint-Simon, Charles Fourier (Falansterul), Robert Owen (New-Lanark şi

experienţele americane), Godin (Familisterul din Guise) au eşuat -inadaptare la legităţile de dezvoltare

economică şi socială, viabilitate depinzând de acţiuni filantropice sau, în cazul Familisterului din Guise, de o

ancorare mai elastică în realităţile economice şi sociale.

– Efectul acestor utopii urbanistice = important -rolul analizelor sociologice în formarea unei concepţii

urbanistice + eficienţa unor programe coerente de dezvoltare a industriei şi localităţilor.

• realizarea unor noi oraşe muncitoreşti, -mici dimensiuni - pe baza

unor planuri raţionale, utilitare, = locuinţe uniforme cu dotări, spaţii plantate şi reţele edilitare

strict necesare, dependente de noile fabrici pentru care stabilitatea şi asigurarea unui standard minim de axistenţă

forţei de muncă s-au dovedit a fi rentabile (Saltaire).



2016

19

SECOLUL XIX –

“UTOPII

URBANISTICE” 1851 – “SATUL INDUSTRIAL” SALTAIRE


ISTORIE, M Radulescu, 2015-2016


07.12.2015 UAUIM, FU,EMU ORASUL IN ISTORIE, M Radulescu, 2015-2016

20

SECOLUL XIX - “UTOPII URBANISTICE” 1841 – FALANSTER (FOURIER)

07.12.2015 UAUIM, FU,EMU ORASUL IN ISTORIE, M

Radulescu, 2015-2016

21

SECOLUL XIX - “UTOPII URBANISTICE” 1841 – FALANSTER (FOURIER)


07.12.2015 UAUIM, FU,EMU ORASUL IN ISTORIE, M Radulescu, 2015-2016 22

SECOLUL XIX - “UTOPII URBANISTICE” 1959 – 1877 – FAMILISTERUL DIN GUISE (GODIN)


SECOLUL XIX - “UTOPII URBANISTICE” 1959 – 1877 – FAMILISTERUL DIN GUISE (GODIN)

07.12.2015


24

SECOLUL XIX - “UTOPII URBANISTICE”

1959 – 1877 – FAMILISTERUL DIN GUISE (GODIN)

Apariția zonelor centrale

• începând cu această epocă - scara marilor oraşe

NU unic centru al oraşului

APAR zone centrale

– se extind tentacular în lungul, marilor artere odată cu

extinderea comerţului şi apariţia noilor dotări (Ringul Vienei)

– localităţile noi, în special în oraşe muncitoreşti, dotările erau

grupate formând mici ansambluri simetrice, de obicei izolate,

situate de o parte şi de alta a străzii principale (Saltaire).



2016

Concepții urbanistice

• compoziţia de ansamblu – extins sistemul marilor axe orientate spre anumite puncte de interes (Paris, Atena),

– crearea unor trasee majore (Londra) + valorificarea traseului vechilor fortificaţii dezafectate (Viena,

Koln).

– imagini unitare la scară urbană - arhitectura fronturilor orientate spre marile bulevarde =prestabilită,

indiferent de funcţiuni (Paris, Londra).

• conceperea spaţiului liber al pieţei = schimbare radicală față de etapele

anterioare (creşterea dimensiunilor datorită intensificării circulatiei

carosabile şi multiplicării căilor de acces în aceste spaţii) – "dematerializare" a spaţiului liber al pieţei fronturile pieţei au schiţat doar o delimitare vizuală

– accentul principal şi controlul spaţiului =obiect central, dominant, de mari dimensiuni, izolat, stabil,

simetric, perceput în volumetria sa (piaţa l'Etoile şi piaţa Operei din Paris ansamblurile de construcţii din

Ringul Vienei).

– pietonii - traseu perimetral - percep favorabil, tridimensional, clădirea principală şi relaţia acesteia cu

amenajările înconjurătoare dar nu mai aveau la dispoziţie un spaţiu rezervat lor în exclusivitate.



2016

27

AUSTRIA VIENA – proiectul pentru “Ring” 1858 – 1859 proiectat în jurul

nucleului istoric pe locul vechilor fortificații între 1858-1859

07.12.2015




28

AUSTRIA VIENA – proiectul pentru “Ring” 1858 – 1859 proiectat în jurul

nucleului istoric pe locul vechilor fortificații între 1858-1859


AUSTRIA VIENA – Viena Plan Stadterweiterung Wien 1860

30

GRECIA ATENA – recucerirea prestigiului de capitalǎ istoricǎ,1880



Atena planul de la 1888


Università degli studi di Roma, "La Sapienza"Facoltà di

Ingegneria, Prof. Domenico Cecchini

ITALIA ROMA evoluţia concepţiilor

urbanistice

PLANUL URBANISTIC - 1909

PLANUL URBANISTIC - 1883


32

SPANIA MADRID – Soria y Mata - Proiectul “Oraşului Liniar”, 1882


33

SPANIA MADRID – Soria y Mata - Proiectul “Oraşului Liniar”, 1882

40 m.

inclusiv tramvai electric

07.12.2015


34

Schema străpungerilor realizate de Haussmann 1853-1870 – cu alb străzile existente, cu negru străzile propuse,

noile cartiere cu hașură dublă, cu hașură oblică zonele verzi

SECOLUL XIX – ACTE DE AUTORITATE

PARIS – marile intervenţii 1853 - 1871 (baronul G. Haussmann)


SECOLUL XIX – ACTE DE AUTORITATE

PARIS – marile intervenţii


Paris, L’île de la Cité și țesutul

urban înaintea intervențiilor lui

Haussmann

(plan Vaugondy de 1771)

37

SECOLUL XIX – ACTE DE AUTORITATE PARIS – marile intervenţii 1853 – 1871, axul nord-sud, (Bulevardul Sébastopol)


Paris bulevardul Sébastopol

inaugurat în 1858



2016

38

Locuințele • formau insule cu fronturi compacte, delimitate de străzi de

dimensiuni egale sau

• înşiruite ori izolate în aliniamente rigide rezultate din parcelările

mecanice

• imagini care, prin repetarea lor nediferenţiată pe mari suprafeţe, au

condus la o monotonie obositoare

• tip de imagine urbană, criticată - s-a impus din motive obiective,

– ex.extinderi de oraşe (Atena,Roma), + Soria y Mata - propunerile pentru oraşul

linear.

• Sporadic = reacţii izolate, ex.cartierele noi suburbane (inelul

exterior al oraşulul Birmingham).



2016

40

ANGLIA CREŞTEREA ORAŞELOR PRIN DENSIFICARE ŞI EXTINDERE

Manchester – degradarea

condiţiilor de locuit cauzatǎ de

densificare

Birmingham – evoluţia reglementǎrilor de

construire în a doua jumǎtate a sec. XIX

- P + 3 niveluri

şi dotǎri sanitare

comune exterioare

locuinţei

- P + 1 niveluri

strict uniforme

- P+1 niveluri cu

preocupǎri

urbanistice

(începutul sec XX)

07.12.2015



Echipare edilitară • creşterea oraşelor - agravat lipsa de igienă

• izbucnirea unor repetate epidemii de holeră şi febră tifoidă a obligat

– instituirea unor noi reglementări

– realizarea unor lucrări de echipare edilitară în sisterm centralizat.

• după 1830 în casele burgheze şi abia spre sfârşitul secolului în casele muncitoreşti

se introduc inovaţiile de echipare sanitară, iluminare şi încâlzire datorită

fabricării ţevilor de fier şi extinderii gazului de huilă.

• au fost excluse din oraşe abatoarele şi fabricile nocive,

• s-au amenajat mari parcuri

• lipsa spaţiilor plantate, a soarelui şi a aerului curat, în special în cartierele sărace, a

rămas predominantă, cu efecte negative biologice care devin evidente la generaţiile

de la începutul secolului XX.



2016

Legislația în construcții

• sub influenţa Expoziţiei universale de la Londra din

1851,

• apar în diferite ţări o serie de reglementări cu privire la

construirea caselor populare,

• preocupare tipică pentru sfârşitul secolului XIX care

pune în funcţiune mecanisme specifice de

– finanţare,

– creditare şi

– asigurări.



2016

Mediul cultural

• studiile lui John Ruskin, critic de artă, scriitor şi sociolog, unul

dintre primii interpreţi ai raportului arhitectură-om-societate-cadru

natural,

• studiile de estetică urbană ale lui Camillo Sitte,

• apariţia sociologiei urbane,

• influenţa unor mişcări din domeniul artelor plastice (Arts and

Crafts)

pregătesc saltul pe care concepţiile privind oraşul îl vor înregistra

odată cu începutul secolului XX.



2016

44

SECOLUL XIX

creşterea rapidă a

oraşelor prin influx

migrator şi

accentuarea speculei

imobiliare

disfuncţionalităţi

în ariile centrale cauzate

de configuraţia ţesutului

urban istoric

trecerea de la dezvoltarea

anterioară bazată pe centralitate

la extinderi vectoriale

(tentaculare) provocate de

căile ferate

.

PROBLEME URBANISTICE GENERATE DE INDUSTRIALIZARE ŞI

DE IMPACTUL DEZVOLTĂRII TEHNOLOGICE:



2016 Sursa Prof.dr.arh.Doina Cristea 2010

45

ROMÂNIA BUCUREŞTI

- SECOLUL XVI – 80 HA.

- SECOLUL XVII – 200 HA.

- SECOLUL XVIII – 600 HA.

- SECOLUL XIX – 1640 HA.

- 1831 - 65.000 locuitori

- 1860 - 120.000 locuitori

- marele incendiu din 1847

OPERAŢIUNI URBANISTICE

- dupǎ incendiul din 1847 - prima lotizare între Colţea şi Sf. Gheorghe Nou

- 1851 - planul Marii Pieţe

- 1866 – prima linie feratǎ Bucuresti – Giurgiu

- dupa 1870 : deschiderea Bulevardului Academiei, Grǎdina Cismigiu şi Grǎdina Icoanei, amenajarea

Dâmbovitei,

- 1887 – primul program urbanistic

07.12.2015




ROMÂNIA NOI ORAŞE, INTEREVENŢII URBANISTICE ŞI EXTINDERI


ROMÂNIA NOI ORAŞE, INTEREVENŢII URBANISTICE ŞI

EXTINDERI

07.12.2015


48

ROMÂNIA NOI ORAŞE, INTEREVENŢII

URBANISTICE ŞI EXTINDERI

49


TURNU MAGURELE 1836



50



Giurgiu Plan 1830 – Moritz von Ott



Giurgiu Extinderea din 1864 cu cartierul Smarda

Curs 9_SECOLUL XIX Transmis

Documents

Transcript of Curs 9_SECOLUL XIX Transmis