3-T1-XIX-Despartirea de traditia clasica.pdf

7/25/2019 3-T1-XIX-Despartirea de traditia clasica.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/3-t1-xix-despartirea-de-traditia-clasicapdf 1/77

anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

desp!r "irea blând!de tradi"ia clasic!




In Grecia antica se creaza un nou mod de

a face arhitectura, independent de“dicteul” religios : un limbaj architecturalerudit, coerent, cu propria lui logica (siteorie), constient orientat estetic (catreFRUMOS) si teoretizat ca atare.

Limbajul clasic se bazeaza pe

ORDINELE CLASICE: unitatea formatade coloana si suprastructura ei in colonadaunui templu asamblate printr-o sintaxa bazata pe un sistem de proportionarevazut ca analogie cu “armoniauniversala”= garantia frumosului

Ca orice limbaj, se adapteaza evolutiei

societatii si se imbogateste in timp:repertoriul formal se imbogateste:noi elemente morfologice, sistemeconstructive (arcul si bolta), grupurisintactice, “expresii gramaticale” (citeva tipuri de cladiri care devinmodele); sintaxa devine mai complexa.

tradi"ia clasic! în arhitectura european! RECAPITULARE:




ORDINELE CLASICE (doric, ionic, corintic, toscan)

Unitatea formata de coloana si suprastructura ei(arhitrava, friza, cornisa) in colonada unui templu

= elementul morfologic fundamental al gramaticiiantichitatii

Sintaxa [“ punere impreuna”]: se aplica celorciteva tipuri stabilite de temple, consta intr-un

sistem de proportionare bazat pe anumite

NUMERE INTREGI, care reprezentauARMONIA, analogia cu o ORDINEtranscendenta.

Prin aceasta era garantatFRUMOSUL=BINELE=ADEVARUL.

La inceput e folosit numai pentru temple, apoi si pentru alte cladiri urbane importante, nereligioasesi, mai tirziu, pentru locuinte bogate.

În timp, imitarea Antichit!"ii devinegaran"ia FRUMOSULUI pân! în secolul XIX




In Renastere se restabilestegramatica antichitatii ca disciplina

universala, aplicabila oricarui proiect arhitectural demn de acest

nume.

Noul tip de arhitect trebuie sa ocunoasca pentru a intra intra in

categoria artelor liberale

Ordinele capata autoritatecanonica, devin piatra de incercare

a arhitectului,instrumentul arhitectural cel mairafinat din tot ce a existat,

incarnarea intregii intelepciuniantice privind arta de a construi.

Acest limbaj se va aplica nu numai

arhitecturii ci si orasului care sesupune aceluiasi “control” estetic.Va parcurge istoria “stilurilor ” si a

orasului, folosit diferit, in functiede gust si de circumstantele

specifice, dar si de mijloacele laindemina.




toscan doric ionic corintic compozit

REPERTORIUL EXPRESIV PE CARE NI-L LASA CULTURA ANTICA:[1] este creat in Antichitatea greaca si imbogatit de romani[2] este reluat si teoretizat in Renastere[3] este permanent prelucrat pana in sec. al XIX-lea[4] se raspindeste in intreaga lume (ca si cultura europeana)

VOCABULARUL - ordinele clasice, sistemul constructiv triliticFORMAL - arcul si bolta

- anumite tipuri spatiale constituite in antichitate.

SINTAXA(COMPOZITIA)

- se bazeaza pe reguli proportionale, teoretizate incadin Antichitate si- adaptate diverselor scheme distributive, pe tipuri decladiri si sisteme constructive (trilitic, arce, bolti).




în concluzie: Acest mod de a face arhitectur ! (cu ajutorul limbajulului clasic) ser !spândeste în întreaga lume, odat! cu expansiunea culturii europene.

În aceasta const! “#tiin"a arhitectului”, care îl #i ridic! pe scara social!,diferen"iindu-l de me#te#ugar/constructor.

Durabilitatea lui în timp se bazeaz! pe: (1) fundamentarea lui metafizic!;(2) continuitatea gândirii/filozofiei rena#terii cu cea antic!; (3) eficien"a

în utilizare a sistemului; (4) nu intervine nimic care s! îl dizloce cuadev!rat.


http://slidepdf.com/reader/full/3-t1-xix-despartirea-de-traditia-clasicapdf 7/77anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Cursul trecut a descris sumar stadiul dezvolt!riidisciplinei pân! în momentul în care au survenitmuta"iile secolului al XIX-lea#i noile probleme pe care le aduc în fa"a

arhitec"ilor



CAUZE MAJORE- aparitia de noi nevoi umane, care aduc noi programe arhitecturale(tipuri de cladiri)- aparitia de noi tehnologii si materiale de constructie-

reorientarile gândirii umane: un „altceva“ care devine important pentruoameni

TOATE ANTRENEAZA NOI CAUTARI- la nivelul obiectului, al limbajului expresiv:

morfologie: repertoriu formalsintaxa: compozitie (modul de punere impreuna, intr-un tot cu

sens, a componentelor morfologice, de vocabular)- la nivelul orasului

SECOLUL AL XIX-LEA LE VA REUNI PE TOATE

Marile schimb!ri în arhitectur !



MUTATIILE SECOLULUI AL XIX-LEA

- saltul demografic, dezvoltarea !i transformarea ora!elor

- revolutia industriala - gândirea liberal" !i democra#ia

- ideologiile na#ionale - încrederea în gândirea pozitivist" !i în progresul stiintific

- schimb"rile din art" !i din teoria artei


http://slidepdf.com/reader/full/3-t1-xix-despartirea-de-traditia-clasicapdf 10/77anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA1902

Muta"iile secolului al XIX-leasaltul demografic, dezvoltarea #i transformarea ora#elor

MAREA BRITANIE1750 7 500 000

1801 11 900 000

1811 13 400 000

1821 15 500 0001841 20 200 000

1861 24 500 000

1871 27 400 000

1891 37 700 000

1901 41 500 000

1911

42 100 0002006 60 609 000

EUROPA1150 50 000 0001300 73 000 0001400 45 000 0001750 140 000 000

1800 187 000 000

1850 266 000 000

1900 420 000 000

1950 549 043 0002000 729 105 000

2010 740 308 0002013 742 452 000

O SCHIMBARE DE SCAR $

LONDRA: la 1800 cca. un milion; 6,7 milioane spre 1900



Parisul secolului al XIX-lea este exemplar ca astfel de transformare




Paris, Haussmann 1852-1870



Viena secolului al XIX-lea este un alt caz exemplar



http://slidepdf.com/reader/full/3-t1-xix-despartirea-de-traditia-clasicapdf 14/77anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTAViena Ringstrasse

K.u.K. Hofoper (acum, Opera de Stat),in stil neo-romantic,

Akademie der bildenden Künste (Academia de Arte Frumoase),

Justizpalast (acum, Ministerul de Justitie),Parlamentul, in stil neo-grec,

Rathaus (Primaria) in stil gotic flamand, K.u.K. Hofburgtheater (acum, Burgtheater ),Universitatea, in stil neo-renascentist,

Votivkirche, in stil neo-gotic,Bursa,Observatorul astronomic Urania,

Kriegsministerium (acum, cladire guvernamentala),in stil neo-baroc,

Postsparkasse (Banca de Economii a Po%tei),Jugendstil,

Museum für Angewandte Kunst (Muzeul de Arte Aplicate)

in stil neo-renascentist, Palais Württemberg (Hotel Imperial), Palais Schey von Koromla,Volksgarten,

Burggarten,Stadtpark



Sub semnul marilor descoperiri tehnice #i #tiintificeale secolului al XIX-lea

Muta"iile secolului al XIX-learevolu"ia industrial!



Sub semnul marilor descoperiri tehnice #i #tiintifice

ale secolului al XIX-lea

Muta"iile secolului al XIX-learevolu"ia industrial!



Sub semnul marilor descoperiri tehnice si stiintificeale secolului al XIX-lea



Dezbaterea tehnologica si institutiile arhitecturii- alimenteaza cautari expresive si realizari de alta natura

- transforma doctrinele profesionale- tulbura obisnuintele profesionale: noile santiere si antreprize

revolu"ia industrial!



revolu"ia industrial! în construc"ii

d b t t h l i ! i i tit "iil hit t ii



dezbaterea tehnologic! #i institu"iile arhitecturii

i t h l ii i ti i d l!di i



Elbebrücke, Hamburg , 1877 Viaduc du Viaur , 1887

noi tehnologii #i tipuri de cl!diri




Galerie des machines, Paris , 1889





Gare du Nord, Paris , 1846





Dezbaterea tehnologica si institutiile arhitecturii- alimenteaza cautari expresive si realizari de alta natura

- transforma doctrinele profesionale- marii cîstigatori: arhitectii si inginerii


M iil l l i l XIX l




Procesul de emancipare a arhitecturii fata de artelemecanice, început în Renastere este sanc"ionat printr-odiplom! #i recunoa#terea oficial! a unui „titlu“.

Muta"iile secolului al XIX-leamarii câ#tig!tori: arhitec"ii #i inginerii

l t t t l hit t l i




Atelierul Jean-Louis Pascal, 1905, Paris “Great Drawing Room”, Fine Arts School, Pennsylvaia, 1920

Arhitectul cucereste comanda public! printr-un “titlu”, recunoscut oficial(diploma DPLG) si datorita unei institutii: Ecole des Beaux-Arts din Paris (EBA)

noul statut al arhitectului

l t t t l hit t l i




Cucereste comanda publica datoritaunei institutii: Ecole des Beaux-Artsdin Paris (EBA)

EBA - mostenitoarea AcademieiRegale de arhitectura (1671-72) - primul sistem institutionalizat deinvatamint, de mare prestigiu inintreaga lumeMize:Calitatea arhitecturii publiceAccesul la comanda publica


l t t t l hit t l i




1867 - Diploma de arhitect EBA- recunostereaoficiala a unei pregatiri de specialitate

1895 - la Société centrale aproba Codul Guadet , coddeontologic al profesiunii“Arhitectul este artistul care concepe proiectul,intocmeste caietele de sarcini, devizele, etapele,ordoneaza lucrarile in locul proprietarului, supravegheaza executia si regleaza preturile,raminind strain faptelor care constituie veritabile

tranzactii comerciale, in constructiaedificiului” ( Manual al legiilor constructiei, Sociétécentrale des architectes, 1879)

1914 - diploma eliberata de guvern (DPLG)

1925 - La Société centrale reuseste sa impuna(Congresul 50 al arhitectilor) ca titlul sa poata fi purtat numai de diplomatii EBA.


l t t t l hit t l i





Modelul francez de înv!"!mânt #i de“institutionalizare” a profesiunii / lupta pentrurecunoa#terea oficial! se r !spândeste în întreaga

lume (si in Romania).

t tiil l l i l XIX l




mutatiile secolului al XIX-lea

NOI PROBLEME IN FATA ARHITECTILOR

- Dezvoltarea urbana fara precedent induce o noua problematica cantitativa sicalitativa în termeni de circulatie, gestiunea terenurilor, echipamente urbane, locuinte pentru o patura sociala deprivilegiata etc.

- Noutatea este coplesitoare, dar si anvergura problemelor, în general, depaseste cumult scara la care acestea se pusesera pîna atunci.

- Apar noi tipuri de cladiri (fabrici, gari, hale alimentare, alte tipuri de cladiriadministrative etc.).Gasirea formelor adecvate noilor necesitati (functiuni, programe) urbane, cu o noua

simbolica/semnificatie devine terenul unor preocupari foarte diversificate.- La fel si cautarea modalitatilor de folosire expresiva si constructiva a noilormateriale si tehnologii de constructie (metalul si betonul armat), cautari care trebuie puse în legatura si cu dezvoltarea stiintelor ingineresti.

- Arhitectura cauta programatic sa exprime spiritul noii epoci.

t tiil l l i l XIX l




DE LA NEOCLASICISM LA ECLECTISM SI RATIONALISM

Neoclasicismul si diversele forme de eclectism constituie problematica siformele in care se exprima o tranzitie care slabeste/aboleste unitatea deinterpretare a principiilor clasicismului.

Privirea asupra trecutului se schimba:- antichitatea se dovedeste a fi mult mai variata decit “codificareaordinelor ” din tratate- arhitectura gotica este “descoperita” si revalorizata pentru rationalitateaei constructiva si pentru calitatile ei poetice si expresive- este “descoperita” si arhitectura vernaculara

Dezbaterea tehnologica si institutiile arhitecturii:- alimenteaza cautari expresive si realizari de alta natura- transforma doctrinele profesionale- tulbura obisnuintele profesionale: noile santiere si antreprize

mutatiile secolului al XIX-lea

il hi b i i hit t




CAUTARI EXPRESIVE: NEOCLASICISMUL NEOGOTICULUI

ECLECTISMUL SI ISTORISMUL

marile schimbari in arhitectura

Constituie problematica si formele in care se exprima o tranzitiecare submineaza unitatea de interpretare a principiilorclasicismului.

Privirea asupra trecutului se schimba:- antichitatea se dovedeste a fi mult mai variata decat

“codificarea ordinelor ” din tratate- arhitectura gotica este “descoperita” si revalorizata

- este“descoperita

” si arhitectura vernaculara

il hi b i i hit t




Privirea asupra trecutului se schimba:- antichitatea se dovedeste a fi mult mai variata decat codificarea ordinelor - arhitectura gotica este descoperita si revalorizata

- este descoperita

si arhitectura vernaculara


Reconstructie sanctuar Delfi, 1894 EBA (Academia franceza de la Roma)

marile schimbari in arhitect ra





NEOCLASICISMse impune cu forme si semnificatii diferite in toata lumeaarhitectii vizionari ai neoclasicismului






NEOCLASICISMse impune cu forme si semnificatii diferite in toata lumeaarhitectii vizionari ai neoclasicismului

raspindirea

(neo)clasicismului




raspindirea (neo)clasicismuluiin lumea noua

cu semnificatii specifice, casimbol al primei republici

democratice moderne

raspindirea neo clasicismului




raspindirea neo-clasicismului






NEOGOTICULarhitectura gotica este“descoperita” si revalorizata

pentru rationalitatea ei constructiva si pentru calitatile ei poetice si expresive

“Revolutia teoretica” a lui

Eugene Emmanuel Viollet-le-Duc(1814-1879): rationalitatea structuralaa goticului, sinceritatea exprimariistructurii in directa relatie cumaterialele de constructie

1863 – Entretiens sur l’architecture






NEOGOTICUL

arhitectura gotica este“descoperita” si revalorizata pentru rationalitatea ei constructiva si pentru calitatile ei poetice si expresive

John Ruskin (1819-1900) privire

recuperatoare orientata catre lumeagotica si cea bizantina = o lumeestetica si etica

The Seven Lamps of Architecture - 1849

The Stones of Venice - 1853






NEOGOTICUL

arhitectura gotica este“descoperita” si revalorizata pentru rationalitatea ei constructiva si pentru calitatile ei poetice si expresive

John Ruskin (1819-1900) privire

recuperatoare orientata catre lumeagotica si cea bizantina = o lumeestetica si etica






ECLECTISM SI ISTORISMDe multe feluri si cu problematica diversa:- alegerea modelului din noul repertoriu mult mai diversificat al trecutului- amalgamarea de elemente diverse din repertoriul clasic si nationalPune in criza modelul clasicInglobeaza virtutile noilor tehnologii (metalul)

Are o componenta rationalista, mai ales in programele noi





marile schimbari in arhitecturaECLECTISM SI ISTORISM

“universul eclectic”






ECLECTISM SI ISTORISMDe multe feluri si cu problematica diversa:- alegerea modelului din noul repertoriu mult mai diversificat al trecutului- amalgamarea de elemente diverse din repertoriul clasic si nationalPune in criza modelul clasicInglobeaza virtutile noilor tehnologii (metalul)

Are o componenta rationalista, mai ales in programele noi






Difuzarea ideilor prin expozitiile universale






DESPARTIREA DE LIMBAJUL FIGURATIVO NOUA TEMATICA

NOILE CAUTARI FORMALEDE LA SFIRSITUL SECOLUL AL XIX-LEASI INCEPUTUL SECOLULUI AL XX-LEA

EBA - ATELIERUL DE PICTURA




U C U

marile muta"ii ale secolului al XIX-lea




marile muta"ii ale secolului al XIX lea

NOI PROBLEME IN FATA ARHITECTILOR

- Dezvoltarea urbana fara precedent induce o noua problematicacantitativa si calitativa în termeni de circulatie, gestiunea terenurilor,echipamente urbane, locuinte pentru o patura sociala deprivilegiata etc.

- Nu numai noutatea este coplesitoare, dar si anvergura problemelor, îngeneral, depaseste cu mult scara la care acestea se pusesera pîna atunci.

- Apar noi tipuri de cladiri (fabrici, gari, hale alimentare, alte tipuri decladiri administrative etc.).Gasirea formelor adecvate noilor necesitati (functiuni, programe) urbane, cuo noua simbolica/semnificatie devine terenul unor preocupari foartediversificate.- La fel si cautarea modalitatilor de folosire expresiva si constructiva anoilor materiale si tehnologii de constructie (metalul si betonul armat),cautari care trebuie puse în legatura si cu dezvoltarea stiintelor ingineresti.

- Arhitectura cauta programatic sa exprime spiritul noii epoci.




…CARORA ARHITECTUL NU E PREGATIT SALE RASPUNDA:

O criz! a profesiunii, pe care pu"ini o con#tientizeaz! si din care numai pu"ini caut! s! ias!; în virtutea traditiei, arhitectul r !mâne cantonat îndezbaterea stilistic!, în primul rând:

În ce stil arhitectural trebuie construita o casa? Arhitectul pune aceasta întrebare clientului înca de la primele contacte. Si daca acest client nu se pricepe de loc în domeniu, s-ar putea chiar sæ fie mirat vazînd ce este invitat sa faca. Urmîndu-si intuitia sau capriciul trebuie sa aleaga între vreo jumatate de duzina de stiluri principale, toate mai mult sau mai putinantagoniste între ele, cu partizanii si cu opozantii lor, si cu atît mai incomprehensibile cu cît le examinezi mai atent, decile scoti în evidenta contradictiile. Clientul, perplex, îndrazneste sa sugereze ca el ar vrea o casa simpla øi confortabila,

fara nici un stil sau într-un stil confortabil, presupunînd ca exista vreunul. Arhitectul cade imediat de acord cu el: darexista mai multe stiluri confortabile, de fapt, toate sînt confortabile... Trebuie sa-ti alegi stilul casei cum îti alegi o palarie.

Puteti avea stil clasic, cu sau fara coloane, cu arce sau travei, rural sau citadin, sau chiar „de reprezentare”; puteti aveastil elisabetan, cu aceleasi varietati, sau stil Renastere, sau sæa enumeram stilurile minore: stil medieval, goticul, care estela ora actuala foarte în voga, în fiecare dintre variantele sale din secolele XI, XII, XIII sau XIV, dupa moda feudala,monastica, eclesiaslica, arheologica, eclesiologica etc.

Nu, totusi as prefera o casa simpla, solida, confortabila, pentru un gentleman si, ma iertati ca ma repet, nu vreau nici un

stil. N-as vrea de loc, ma gîndesc ca aceasta ar costa bani multi si nici nu cred ca mi-ar placea. Priviti-ma, sînt un om cu gusturi simple: nu sînt nici clasic, nici elisabetan, nu cred ca apartin Renasterii si nu sînt de loc sigur ca as fi medieval –nici de secol XI, XII, XIII sau XIV, nici feudal, nici monastic,...

Sînt dezolat, dar trebuie sa ma acceptati asa cum sînt si sa-mi faceti o casa pe stilul meu. De ce englezul normal nu poateobtine o casa normala, construita pentru exigente engleze normale?

1864, Arh. Kerr, The Gentleman’ s House or How to Plan English Residence from the Personage to the Palace”

desp!r"irea blând!




NOILE CAUTARI FORMALEDE LA SFIRSITUL SECOLUL AL XIX-LEASI INCEPUTUL SECOLULUI AL XX-LEA

EUROPA: Miscarile secesionisteDe la ornament la volumele epurateDescoperirea vernacularului

LUMEA NOUA:

Frank Lloyd WrightZgârie-norii

desp!r "irea blând! de tradi"ia clasic!

desp!r"irea “blând!” de limbajul clasic




desp!r "irea blând! de limbajul clasic

EUROPA MISCARILE SECESIONISTE

HECTOR GUIMARD- FRANTA

mi#c!rile “secesioniste”





VICTOR HORTA – BELGIA (Art Nouveau)

desp!r"irea blând! de limbajul clasic




ANTONI GAUDI – SPANIA (Modernismo)

desp r "irea blând de limbajul clasicmi#c!rile “secesioniste”





CHARLES RENNIE MACKINTOSH - SCOTIA

#





JOSEPH MARIA OLBRICH (Sezessionstil)

OTTO WAGNER

p " jmi#c!rile “secesioniste”





GUSTAV KLIMT OTTO WAGNER(Sezessionstil)

p " jmi#c!rile “secesioniste”





SIR EDWIN LUTYENS - ANGLIA

p " jde la ornament la volumele epurate





OTTO WAGNER- AUSTRIA






Loos: “ORNAMENT SI CRIMA” (1908)

ADOLF LOOS- VIENA PRAGA


Principiul frumuse ! ii decurge din principiul economiei, iar principiul economiei din cel alutilit "! ii, care depinde de nevoia uman". (p.11)

http://ratinozome.jimdo.com/sur-ses-deux-jambes/litt%C3%A9rature/adolf-loos-ornement-et-crime/





HERMANN MUTHESIUS - GERMANIA

p " jinspira"ia din arhitectura vernacular !

desp!r "irea “ blând!” de limbajul clasic S hi b i l l i l l l l d b l



anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTAELIEL SAARINEN – GARA DIN HELSINKI – 1904-14

p " jSchimbarea se opereaza mai ales la nivelul elementelor de vocabular,care face loc si unei noi libertati de interpretare la nivelul compuneriilor. La nivelul sintaxei, traditia compunerii spatiilor ramine de facturaclasica.



anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTARIJKAKADEMIE, AMSDERDAM, ARH.BIJVOET&DUIKER -1917

Schimbarea seopereaza mai ales lanivelul elementelor

de vocabular.La nivelul sintaxei,traditia compuneriispatiilor ramine defactura clasica.

desp!r "irea “ blând!” de limbajul clasic




FRANK LLOYD WRIGHT- ROBBIE HOUSE

p " j NOUA DOMESTICITATE AMERICANA

desp!r "irea “ blând!” de limbajul clasic




FRANK LLOYD WRIGHT- ROBBIE HOUSE

p " j NOUA DOMESTICITATE AMERICANA

Âdesp!r "irea “ blând!” de limbajul clasic



anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA1891 – Wainwri ht Bld , St. Louis/Missouri 1914-21

Louis Sullivan: FORM FOLLOWS FUNCTION

- vezi bibliografie curs

ZGÂRIE-NORII AMERICANI p " j

Â



anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA1902 1914-21 1894 – Louis Sullivan

ZGÂRIE-NORII AMERICANI

It is the pervading law of all things

organic and inorganic,Of all things physical and metaphysical,Of all things human, and all things super-human,Of all true manifestations of the head,Of the heart, of the soul,

That the life is recognizable in itsexpression,That form ever follows function. This is thelaw.

(1896, poem de Louis Sullivan)

Â




19021914-21

1884

ZGÂRIE-NORII AMERICANI




TOATE ACESTEA SE CONSTITUIEIN RADACINI ALE MISCARII MODERNE ALATURI DESCHIMBARILE DINARTA,TOATE ACESTEAVOR DESCHIDE DRUMUL“DESPARTIRII RADICALE”

FATA DE LIMBAJUL CLASICSI CATRE CONSTRUCTIAUNUI LIMBAJ NOU

t

radi"ia clasic!




tradi"ia clasic! #i “durata ei lung!”

- formeaz! o anumit! obisnuin"! /a#teptare estetic! care face parte din“genele” culturii noastre;

-

puterea ideii de“

întrecere” cu“divinitatea” prin crea"ia de

arhitectur ! #i c!utarea frumosului;

-

recursul la tradi"ia clasic! vareaparea periodic în multe din

c!ut!rile noi, ca un punct dereferin"! (diver #i exponen"i aiavangardei; postmodernism;teoreticieni).





tradi"ia clasic! #i durata ei lung!

Din scrisorile lui Le Corbusier





tradi"ia clasic! #i durata ei lung! Recursul la tradi"ia clasic! vareaparea periodic în multe dinc!ut!rile noi, ca un punct de

referin"! (diver #i exponen"i aiavangardei; postmodernism;teoria).

1945 – Le ModulorLe Corbusier definitiveaz! cercet!rile întreprinse timp de 20

de ani asupra propor "iilor. Aceastecercet!ri i-au conferit în anii 1930titlul de Dr honoris causa, înfilosophie # matematic! aUniversit!"ii din Zurich.

Inven"ia este protejat!

de un brevet.”Este un limbaj al propor "iilor careface r !ul complicat #i face binelesimplu " (prof. Einstein, Princeton)Cette invention est protégée par un brevet.





tradi"ia clasic #i durata ei lung

Din scrisorile lui Le Corbusier




ad " a c as c # du a a e u g-

formeaz! o anumit! obisnuin"! / a#teptareestetic! care face parte din “genele” culturiinoastre;

-

puterea ideii de“

întrecere” cu“divinitatea” prin crea"ia de arhitectur ! #i

c!utarea frumosului;

-

recursul la tradi"ia clasic! va reaparea periodic în multe din c!ut!rile noi, ca un punct de referin"! (diver #i exponen"i aiavangardei; postmodernism; teoria).

3-T1-XIX-Despartirea de traditia clasica.pdf

Documents

Transcript of 3-T1-XIX-Despartirea de traditia clasica.pdf