ÎNMAGAZINAREA APEI

INSTALATII HIDROEDILITARE

ÎNMAGAZINAREA APEI

Este necesară prevederea în schema alimetării cu apă a unor rezervoare care să asigure:

- compensarea variaţiilor orare ale debitului consumatorilor;

- o rezervă intangibilă de apă necesară stingerii incendiilor;

- continuarea alimentării consumatorilor pe un inteval de timp limitat şi în caz de avarie a conducte

de aducţiune.Clasificarea rezervoarelor de înmagazinare se poate face după:

- poziţia faţă de teren;

- formă;

- locul lor în schemă;

- materlial;

- presiunea la care funcţionează.

ÎNMAGAZINAREA APEI

După poziţia lor faţă de teren:

- rezervoare îngropate sau subterane;

- rezervoare semiîngropate;

- rezervoare aeriene (castele de apă).

1 – cuvă; 2 – turn; 3 – fundaţie; 4 – nivel maxim al apei; 5 – nivel minim de compensare al apei; 6 – plutitor, 7 –indi-cator pentru nivelul apei în cuvă; 8 – miră; 9 – conductă de alimentare cu apă; 10 – conductă de alimentare cu apă a re-zervorului; 11 – sorb; 12 – conductă de ieşire a apei; 13 – preaplin; 14 – conductă de preaplin; 15 – conductă de golire.

îngropate / subterane

semiîngropate

castel de apă

ÎNMAGAZINAREA APEI

După poziţia lor faţă de terenlocul ocupat în schema de alimentare:

- rezervoare de trecere, plasate între sursă şi reţeaua de distribuţie;

- rezervoare de capăt, plasate la capătul aval al unei conducte, astfel încât sensul de curgere al apei se modifică după caz în timpul funcţionării;

- contrarezervoare,plasate ca rezervoare de capăt, într-o schemă care există şi rezervor de trecere.

1 – captare; 2 – aducţiune; 3 – rezervor de trecere; 4 – rezervor de capăt; 5 – contrarezervor; 6 – rezervor de distribuţie

cu rezervor de trecere

cu rezervor de capăt

cu rezervor de trecere şi contrarezervor

ÎNMAGAZINAREA APEI

După materiale: - din beton armat;

- de zidărie;

- de metal;

- PVC;

- PE etc.

După presiunea din rezervor:

- cu nivel liber;

- sub presiune.

Clasificarea rezervoarelor

ÎNMAGAZINAREA APEI

În funcţie de numărul compartimentelor: - simple;

- cuplate.

1 – rezervor cilindric; 2 – camera vanelor; 3 – conductă de alimentare cu apă; 4 – distribuitor; 5 – robinet cu plutitor; 6 – racord pt distribuţia apei menajere; 7 – racord pt distribuţia apei pt incendiu; 8 – golire; 9 – preaplin; 10 – pâlnia sifonată a preaplinului; 11 – conductă de evacuare la canalizare; 12 – scară de acces; 13 – sorb; 14 – compar-timent pt acumularea apei.

ÎNMAGAZINAREA APEI

Calculul capacităţii rezervoarelor

- impune determinarea volumului necesar pentru:

- compensarea orară timp de 24 ore;

- asigurarea rezervei pentru stingerea incendiilor;

- asigurarea rezervei pentru cazuri de avarii pe conducta de aducţiune.

ÎNMAGAZINAREA APEI

Capacitatea pentru compensarea orară

Se poate determina: - analitic

- grafic prin metoda diferenţei valorilor cumulate ale debitului de alimentare şi ale consumului.

Pt. calculul analitic valoarea absolută a diferenţei maxime între:

- debitul cumulat furnizat de sursă şi

- consumul cumulat

constituie rezerva de apă (capacitatea) pentru compensare.

Stabilirea variaţiei consumului zilnic de apă pt centre populate se poate face experimental sau se pot adopta valori orientative din tabele

ÎNMAGAZINAREA APEI

Coeficientul de variaţie orară a consumului de apă pentru centre populate

Capacitatea pentru compensarea orară

Calculul analitic al capa-cităţii rezervoarelor de acumulare (cazul unei localităţi cu cca. 1000 locuitori, se asigură un debit constant pe întreaga perioadă, debitul zilnic maxim fiind de 400 m3/zi)

3ch

ch

zimaxmaxmax

ch

m90V

400100

6,516V

G100

VVV

Capacitatea pentru compensarea orară – exemplu de calcul

ÎNMAGAZINAREA APEI

Capacitatea pentru rezerva de incendiu

se calculează ţinând seama de debitul de incendiu aferent instalaţiilor speciale

- a hidranţilor interiori şi exteriori;

- de numărul de incedii simultane;

- de debitul de consum curent;

- de durata teoretică maximă a unui incendiu. 3emaxzi

n

1jsseej

n

1jiiji m

24

tGt60Gt3600Gt60G

1000

1V

n – numărul de incendii simultane;

Gij – debitul hidranţilor interiori pentru un incendiu, [l/s];

ti – durata teoretică de funcţionare a hidranţilor de incendiu, [min];

Gej – debitul hidranţilor exteriori pentru un incendiu, [l/s];

te – durata teoretică de funcţionare a hidranţilor de incendiu, [ore];

Gs – debitul instalţiilor speciale de stins incendiul, [l/s];

ts – durata teoretică de funcţionare a instalaţiilor speciale, [min];

G zi max – debitul zilnic maxim al centrului populat, [m3/zi].

ÎNMAGAZINAREA APEI

Capacitatea pentru rezerva de incendiu

Dacă alimentarea rezervorului poate avea loc fără întrerupere, chiar şi în timpul incendiului, volumul rezervorului poate fi redus cu cantitatea de apă furnizată de sursă în timpul incendiului.

Dacă debitul de alimentare cu apă este mai mic sau cel mult egal cu debitul de incendiu luat în calcul pentru perioada finală a incendiului, atunci rezerva intangibilă se va determina astfel:

Vi – volumul de apă necesar combaterii tuturor incendiilor simultane, [m3];

Vcons. max – volumul necesar asigurării consumului maxim de apă potabilă sau industrială, pe timp de incendiu, [m3];

Va – volumul minim de apă cu care rezervoarele pot fi alimentate în timpul incendiului, [m3];

T – durata teoretică a incendiului, în care se poate asigura alimentarea rezervorului,[h];

Ga.min – debitul minim de alimentare pe timp de incendiu, [l/s].

ÎNMAGAZINAREA APEI

Capacitatea pentru rezerva în caz de avarie a conductei de aducţiune

Se stabileşte din considerente tehnico-economice ţinându-se seama de:

- lungimea conductei de aducţiune;

- caracteristicile traseului(stabilitatea terenului, accesibilitatea traseului);

- timpul necesar înlăturării avariilor.

Capacitatea pentru rezerva de avarie a conductei de aducţiune nu depăşeşte următoarele procente din consumul maxim:

- 25% din G zi max, în cazul unor aducţiuni scurte, până la 10 km şi cu trasee fără dificultăţi;

- 100% din G zi max, în cazul conductelor de aducţiune cu lungimi > 50 km şi trasee dificile;

- pentru situaţii intermediare, procentul se apreciază între limitele mai sus menţionate.

În cazul în care rezervoarele sunt alimentate prin două conducte de aducţiune, una din conducte transpotând cel puţin 30% din G zi max, rezerva maximă pentru avarie va fi de 25% din G zi max, indiferent de lungimea

aducţiunilor şi de dificultăţile traseelor

ÎNMAGAZINAREA APEI

Capacitatea totală a rezervoarelo de înmagazinare

La rezervoarele de înmagazinare subterane

(capacităţile parţiale aferente rezevoarelor pt – compensarea orară

– incendiu

– avaria conductei de aducţiune ).

La castelel de apă

S (capacităţilor parţiale aferente rezervoarelor pt – compnsarea orară

– incendiu ).

Se va verifica , în cazul alimetării cu apă potabilă, în conformitate cu normele sanitare ca apa să nu stagneze în

- rezervoarele subterane mai mut de 7 zile;

- castelel de apă mai mult de 2 zile

datorită posibilităţii de dezvoltare a algelor şi protozoarelor şi deci a înrăutăţirii calităţii apei.

Pt. toate rezervoarele sunt necesare calcule pt stabilirea structurii de rezistenţă şi pentru determinarea cotei de amplasare în cadrul schemei de alimentare cu apă.

ÎNMAGAZINAREA APEI

Principalele dimensiuni şi caracteristici ale rezervoarelor subterane de beton armat monolit

ÎNMAGAZINAREA APEI

continuare

Principalele dimensiuni şi caracteristici ale rezervoarelor subterane de beton armat monolit