Specificitățile comerțului cu serviciiCursul Nr. 7 :Accepțiuni, forțe determinante, principii Caracteristici:Are la bază factori comuni şi specifici şi se defineşte printr-o dinamică superioară celui cu bunuri;Natura tranzacţiilor se modifică frecvent;Serviciile pot fi percepute ca activităţi, ca performanţe şi ca avantaje;Cea mai cunoscută tipologie este cea conturată în cadrul GATS;De regulă, sunt considerate nestocabile şi presupun proximitatea furnizorilor şi beneficiarilor. Definire“serviciile sunt activităţi oferite sub formă imaterială de către un furnizor unui beneficiar, fără ca acesta, în calitate de cumpărător, să obţină şi dreptul de posesiune” (Kotler şi Armstrong)“Activităţi depuse de o persoană sau agent economic, la solicitarea unei persoane sau firme, sau cu consimţământul acestora, în scopul modificării stării persoanei beneficiare sau a bunului care îi aparţine”(T.P.Hill)“Activităţi îndreptate spre o persoană fizică sau juridică sau spre bunurile ce-i aparţin, rezultatul fiind chiar modificarea condiţiei persoanei sau bunurilor supuse respectivei activităţi”(T.P.Hill) Tipologia serviciilor Servicii comercializabile/necomercializabileServicii de producţie/de consumServicii pure/complementare/de accesServicii materiale/imaterialeServicii relaţionale/la distanţăServicii standardizate/individualizateServicii periodice/ocayionaleServicii continue/sezoniereServicii care nu pot fi prestate decât prin prezenţa efectivă şi simultană a părţilor/servicii care nu necesită prezenţa simultană Tipologia serviciilorServicii de afaceri;Servicii de comunicare;Servicii de construcţii şi de engineering;Servicii de distribuţie;Servicii educaţionale;Servicii financiare, bancare şi de asigurare;Servicii de sănătate;Servicii turistice;Servicii culturale, sportive şi de agrement;Servicii de transport;Alte tipuri de servicii. În corelație cu comerțul cu bunuri serviciile se pot clasifica în:-Servicii încorporate în bunuri(filme, cărţi, componente pentru sectorul informatic);-Servicii complementare comerţului cu bunuri(servicii de transport, depozitare, distribuţie, asigurare, financiare, bancare, de promovare);

-Servicii care se substituie comerţului cu bunuri(franchiza, leasing-ul, serviciile de reparaţii şi întreţinere);-Servicii care se comercializează independent de bunuri(asigurări de persoane şi alte asigurări non-marfă, servicii contabile şi de audit, juridice,medicale, de telecomunicaţii,informatice, turistice)

Moduri specifice de prestare a serviciilorTransfer transfrontalier ( cros-border supply)servicii prestate de pe teritoriul unui stat pe teritoriul altui stat- servicii de comunicaţii, asigurări, servicii financiare.Deplasarea consumatorilor dintr-o țară pentru a consuma servicii într-o altă țară.(consumption abroad); serviciile turistice.Prezența comercială.(commercial presence) înfiinţarea unei filiale sau sucursale care prestează servicii în alt stat.Deplasarea persoanelor din țara de origine către altă țară pentru a presta servicii.( movement of natural persons), servicii de avocatură, consultanţă, educaţionale, arhitectură, construcţii.

Prin natura lor serviciile internaționale implică atât operațiuni comerciale cât şi plasamente investiționale Factorii care determină această intercondiționalitate sunt:

Elasticitatea mai ridicată a cererii de servicii în raport cu veniturile;Bunurile încorporează tot mai multe active din sectorul terţiar oferite de furnizori specializaţi;Condiţiile mai favorabile de producţie din ţările cu venituri mai ridicate.

Determinanții internaționalizării comerțului cu serviciiCererea pentru servicii a devenit mai mare, mai informată, mai omogenă şi mai receptiză faţă de eforturile prestatorilor,S-a intensificat utilizarea tehnologiei informaţiilor;Facilitarea accesului prestatorilor de servicii la telecomunicaţii;Asimilarea progresului tehnic;Asocierea, în tot mai mare proporţie, a serviciilor la bunurile exportate;Includerea informaţiilor, considerate resurse strategice, în gama valorilor comercializabile;Diversificarea opţiunilor aflate la îndemâna companiilor Tipuri de asimetrii care trebuie corectate prin intervenția autorităților publiceMajoritatea sectoarelor prestatoare de servicii se caracterizează prin concurenţă imperfectă;Numeroase pieţe de servicii se confruntă cu problema informaţiei imperfecte sau asimetrice;Pe anumite segmente ale pieţei se acutizează problema externalităţilor;

Forțele care influențează piața serviciilorRolul strategic al serviciilor în conexiune cu exporturile de bunuri;Creşterea responsabilităţii producătorilor pentru bunurile ofertate;Creşterea intensivităţii produselor în DPI;Sporirea complexităţii tehnice a bunurilor comercializate;Diminuarea distanţei economice dintre state;Accentuarea comercialităţii serviciilor;Creşterea şi diversificare cererii pentru servicii;Maturizarea conceptului de serviciu global;Accentuarea procesului de dereglementare şi liberalizare;Diminuarea distanţei economice dintre state;

Accentuarea comercialităţii serviciilor;Creşterea şi diversificare cererii pentru servicii;Maturizarea conceptului de serviciu global;Accentuarea procesului de dereglementare şi liberalizare;

Conduita în comerțul internațional cu serviciiCea mai utilizată cale de protejare a sectoarelor naţionale de servicii a fost reţeaua de reglementări naţionale diferite, netransparente şi aplicate relativ discriminatoriu;Principiile de bază folosite în comerţul cu servicii au fost: CNMF şi CRN;Treptat serviciile au pătruns pe agenda unor reuniuni internaţionale iar expunerea la concurenţa externă s-a accentuat;

Principiile care guvernează comerțul cu serviciiNediscriminarea în relaţiile comerciale dintre participanţii la acordurile bilaterale şi multilaterale;Noua reciprocitate funcţională şi evolutivă;Sporirea accesului prestatorilor de servicii la pieţele externe;Concurenţa loială;Liberalizarea comercială;Transparenţa reglementărilor la nivel naţional. Noua filozofie internațională cu privire la aspectele specifice ale comerțului internațional cu servicii se bazează pe:Reguli şi concepte general aplicabile şi unitare în raport cu toate acţiunile care pot afecta tranzacţiile;Reguli specifice în plan sectorial în raport cu particularităţile diferitelor categorii de servicii;Preocupări diferenţiate pe sectoare şi înscrise în programe concrete de liberalizare şi dereglementare; Restricții specifice în calea comerțului cu serviciiLimitarea numărului de prestatori de servicii într-un anumit sector;Interzicerea accesului prestatorilor străini;Limitarea cifrei de afaceri, a obiectului de activitate şi a numărului de angajaţi;Impunerea structurii de proprietate şi a formei juridice a prestatorului de servicii;Plafonarea cotei de piaţă şi a capitalului investit;

Instrumente de politică comercială folosite în comerțul cu serviciiRestricții cantitative(care limitează direct volumul sau valoarea tranzacţiilor);Măsuri bazate pe preț(impunerea unor taxe furnizorilor străini sau controlul tarifelor);Măsuri care impun prezența fizică a prestatorului pe piața respectivă sau obligația de a crea firme pe acel teritoriu ec;Obstacole tehnice(cerinţe privind autorizarea, regl. specifice unor pieţe sectoriale);Măsuri care decurg din funcționarea piețelor publice( achiziţii guvernamentale, stimulentele-b,f,fb,v,

În funcție de efectul distorsionant al reglementărilor asupra pieței:Serviciile bancare, de asigurări, de transport aerian şi de comunicaţii sunt supuse unui înalt grad de reglementare;Serviciile de distribuţie şi de transport rutier se definesc printr-un nivel moderat de reglementare;Celelalte tipuri de servicii se caracterizează printr-un nivel aparent redus de reglemetare. Căi de liberalizareArmonizarea legislaţiilor naţionale(integrarea profundă);Înlăturarea barierelor din calea fluxurilor de servicii(integrarea parțială).

Specificități ale negocierilor:S-a urmărit prea insistent echivalenţa concesiilor la nivelul fiecărui sector;Grupurile de interese care insistă să se menţină protejate pieţele naţionale sunt mai puternice decât cele favorabile liberalizării;Sectorul serviciilor este încă puternic reglementat ceea ce face ca instituţiile guvernamentale să se opună liberalizării;Este necesară obţinerea parteneriatului cercurilor de afaceri în procesul de liberalizare. Evaluarea accesului la pieţele serviciilor este mai complexă pentru că:Schimburile internaţionale cu servicii au caracter mai complex. Consumul şi producţia unui serviciu sunt două activităţi simultane. Producţia şi consumul serviciilor fac obiectul unor influenţe semnificative ale politicilor guvernamentale, care au fost elaborate fără a se ţine seama de efectele lor asupra comerţului, întrucât serveau alte obiective de politică economică. Noi axe de abordareAstăzi consumatorii pretind mai degrabă soluţii la problemele lor decât bunuri şi servicii în sine;Se modifică semnificativ determinanţii competitivităţii;Ceea ce anterior se exprima sub formă de costuri mai reduse, calificare superioară a forţei de muncă şi management mai performant se exprimă în prezent printr-un coeficient sporit de satisfacţie a consumatorilor;Eficienţa de astăzi înseamnă: folosire adecvată, lanţ al valorii, protecţia mediului;În cadrul fluxurilor comerciale capătă o pondere tot mai mare: cercetarea- dezvoltarea, designul, distribuţia, promovarea, garantarea calităţii, funcţionalitatea bunurilor, serviciile postvânzare.Succesul pe pieţele externe depinde de capacitatea de a gestiona la nivel naţional şi internaţional pachete de servicii specifice traseului logistic pe care îl parcurg bunurile;O trăsătură de bază a comerţului internaţional cu servicii este binomul standardizare-diversificare;Cererea de servicii creşte continuu pentru că are o elasticitate mai mare în raport cu veniturile